06' t ,^Dl Margl MerkBrI mi Joi. 8 Voiesce -'Bl 7, mii i* I’ . î:l. U1J' și vei puii* Va eși Tn tote filele afară de Lunia și a 1 ** donati după Serbătoriă. ub Alinarea pe unu ........................... 12a lei Ș6se luni. ., .......................... *b LU phî! ........................................ 7? u uiJiliFTl r? luna .......... Uuu esemplaria . îmciințările linia - II I ......... 32 - ........ 11 — k........ ■>: 24 par “‘plUU i? 350 360 361 362 ÂnuIV ■qs' uibido iș .U1ARI0 NUM 'S0IUI3AU. UTIRABIU.- * ¹ ' ’ —r s liiijijieoq îj’doP || O.r 25 26 27 28 DE1EM 1861. oo fibuâo ..o iiii tîf¹ r ’u te i)J29 ftiîsdn Bfnifinionan - .. ’iiwfiLumine^ă-țe V si vei Abonarea so lace în Bucuresci, la ALuinÎBba- țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? J ‘In județe la domnii Administratori, lț vspondințil pariului și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere stiăi - ' ne la direpțiunile poștali și la agințele de aboaar». Pentru județe și Moldova se adauge costală ,h192 • . (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICAT# SE VOR ARDEi) jnmf Hi o' portului căte 2 parale de f6iă; 6ru pentru străinăta- te căte 12 par. de fâiă, peste plata abonamentului. ...¹ leu miq,: - . 3 .1 'te tÎ0 ’'G( r» Direptoriulu cțiariulul Romănulu și Redaptoriulu respun^toriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Gaimata) calea Fortunei No. J5 v*na Pehtru abonare și reclamări se vor adresa la Administr^toriul (jiariulrl d. C. D. Ancescâj Pas- Roman No. 13. fᵢfₗₗ i^jg ■ui suduit ;5Iuoof ’ -.înmin# liflîrno^ . S , DEIIEIUE TELEGRAFICE. * (_Servicisl nartikslar al Rominstei) - ’ Moslar, 7 latiB iriS. Omer-Ilumia a trimis insx?uinui- lor o nroklamare, nrin kare le nromite amnistie. I1t>hi la nrimirea 8nsl resnsns onerauisnile de resbel sir.t sssneosi. B London, 8 lansnriS. ] Foile de Merksrl esnritni mare ne- )din5 desnre m.jloacele de imnMisire Imi kred resbelsl imininte ks Amerika; illnid ki bberarea komisariior esle kon- l sideratB ka ks totsl nesle nsthfii. Bruxeles, 6 lanuariu. Ziarisl, „ledepedanco Belgo“ do astizi ansngii ki s’a dat ordine a trimite din Marsilia, garnisoanei francese la Roma, efek— le de țaben ka nenlrs o kainuanii qe se I iregilemte. a: Sculări, 6 lanuariu. " Msnlenegrinif, kari oksuaseri Sotza, aă fost alakaul akolo de Tarii în n«mer s»- nerior, Simbiti la 4 lansariă, dsni o tente șinyeroasi mi în «rina snei nerderî de 70 oameni, a» evaksat lokal, lisind«’l în mma Tăriilor. > Italianilnr mi ks ajstortel nsleriiei baionete a nagisnil framese, noi am stirsit mi sti- rsim a krede ki Franga ns gine akolo a- iea omtire în kontra Italiei ii în favoarea iei; ini kînd intim ksvinlele ia a zis în sc- stenca treksti a Senatatei Hrinuinele Na- noleone; kînd mtim ki kenstitairea denlini .a Italiei este snel din lele mal mari intere- se ale.tenii! întrege m’a Frangei în nartiks- lar; kmd mtim în sfîrmit ki Asstria mai are inai în langsrile sale o narte a Italiei ini ki reakgionarii E»ronel mi-ak nss togi toati akgtenea un toate snerangcle lor în Roma mi ’n Benegia, snre a restsma liber- tatea mi nag'onalitatea în toati temea, noi stinăm din ue în ie mai mslt a krede ki Franga gine om'irea sa în Roma nentrs a fi în lentul Italiei, îu zisa kmd reakgiimca ar ridika din noi arma în kontra Italiei, ka se noati ks mai mslti lesnire se nsii sabia iei iea nsteriki în favoarea aietei nonor mi va virsa smge|u seă n^ntiji ,libertatea mi na- gioualilateu sa. Rekomandim aselmeWea' ifitirlle însfem- nate u^. aaem dig. Rssia.ₗₕ ₃j, ' — Berlin, 28 Deucm. Gazeta nrssiani (Prenssische Zeitung) de astizi, ziue: Gsver- n»l Hrsssieî s’a nronsngat, în nrivinga ares- tiriî komisariior senaratistildr ne korabia en- glesi „Trent," la Washington în kontra kon- dsitei kmîtanstel amrrikan kare a sivîrmil aiea arestare. Bruxelles, 31 Deiembre. Ziarisl „Inde- pendance Belge“ de aslizi ziie: Daki n- neziitenea evenimentelor ns-I va rensne vre sna onstakte, gsvern»!» Franiiei va trimite nose renresintaij'snl la Washington, snre a eBila sn resbel. — Torino, 29 Deiembre. Skomotsl ki d. Lanza ar fi aienlat nortlolisl minislerislai de interne se deklan ftri niii im temei». — Berlin, 30 deiembre. Astizi s’a gi- nit sn konsiliS de miniștri, la kare a asistat mi înilgimea sa reyeaski nriniinele koroa- nel.— Gazeta ministeriale “Allgemeine preu- ssische Ze tung„ ie a emit asti seara, ansngi ki afla'ea la Ilaris a konsilierslsi । intim de stat, d. Maybach, n’aru alt skon de kit d’a înlesni relagisnile do komerii» între 'Hrussia mi Framia. în medinga konsilistei s’a kintat în biserika Bernardinilor la liter- gia iea msre ksnoskstele kmteie nonrite. Mal multe organe ale noligie! kari voiri a st virili arestiri, a8 fost insaltale afari din biseriki. în srma snor arestirî, s’a fikst □ini seara mal mslte atrsuni konsiderabile mai k« seami anroane de nalat»! ksrgii kri- minale, dsni aieasta tr»n«le as nroies la evaksarea straielor mi aă mai sevîrmil alte aresteri. — Hitim în ziarisl „Wanderer o koresuon- fs o năimi, srmali de arsnkarea Isl afar din sate. Dam obiieis el fagi la noligie m nrefektală ssnerioral noligie! mi karalom generări»! de Filinson veniri îndati ialjg lokslsi sure a renresinta întokmai aieeaml nrivelimle ka mal ’nainte. Dederi slsdingi- lor asiksnrile iele maî nositive, ki nriw sj va deiide înaintea trib, naiste! koiuneiinte, ki toate se vor f«ie dsni formi un lege mii. Anoi noanlea srniiloarii se arestau iu se- kret earimi uinui-zeil stading^. Fsnkgionarii dingi din Warszawa de din kare estrayem snnitoariele: la 26 Deiembre, „De kînd ii i REVISTĂ POLITICĂ. ,T . - U BUCURESCI, ²’câiriu « Ziarisl neamrînd Ireî zile din kassa j Dsniiniiei m’a serbitorilor namterii, ne kre- . de ta datori asti-zl a da mal mslt snagiă ts- tor mtirilor din afari, ka ksnoskimte-le fii kare se noati anoi nresedea mi îngelege fantele ue vor srma. între mtirile uele însemnate din "afari avem negremit aieea ie ne amagi denemia noastn, desnre relagtenea ue di I n d e n e n- dinga Belite ki, mi kare este de mare Insemnitate, daki zisa foii este,-nreksm se krede, bine informați. Ori line bigelege, ki ' Franga kare mi-a versat smgele mi komo- * 1.. V vR l-nlna Tialinî tlV nnntP TI1HA rile sale nentrs snitatea Italiei t>8 noate gine omtirea iei la Roma ka se onreaski ne Ita- lia d’a denlini mi konsolida aiea «uitate, dobîndili nrin sințjele iei înkiigal ks acela al Franuel ne kimnsrile bililielor m’al tiism- fsrilor, mi ori cine mtie ki n ni ce Italia na va fi între agi nimik din cea dobîndit nîn’aksm ns noate fi konsolidat, siksr, te- meinik. Nsmai la noi s’aă gisit oameni kari se kreazi, sag si se urefaki a krede ki sn trsn, trsnkiat în mal mslte bskiijl sas kiar în dose, noate trii mi noate nrodsce fante de om întreg mi sinitos; în loati temea însi ori ce korn kirsia îi linsemte o narte fii kit de miki este nrivils ka snă trsnă trsnkiats, stetă, mi kare nrin srmare ns noate nrodsce o Iskrare denlini, ns-mi noa- te îmnlini mistenea sa; mi d’aceea nici Ita- lianii ns Vor lisa armele jos nîni ns vor tea Roma ini Benegia, nici Franca ns va înce- ta d’ai ajsta nentrs a komnleta m’a întiri najjisnea cea mare ce va fi nateralea mi ns- |erika iei aliati. Kmd dar vedem ki Fnm- , țja minijine omtirea sa în Roma, kanilalea I nalsrale a Italiei, kansl acetei mare trsn h- ! berat din lanjjsrile striinilor nrin eroismsl ᵤ —. Hdterbsrg, 28 Deiembre. „Joaiilal de St. Petersbourg“ de astizi nsbliki o noti a Hriniinetei Gorlschalibff kitre domns de Balabine (.ambasadorisl Rusiei.la ksrtea Bie-, nti), Kare zne, ki: Asstria a kreat sn nre- uedinle de natari a slibi sn minimii imnor- lanle nentr» liniinlea Tsriiei uii nenlrs siks- ranga Estonei. Rssia se ksnoamte solidar leg»ti nrin aiest nriminiă, kare înlreziie o intervenite isolati în Tsnia. — Brsksel, 30 Dcietn. Hîtim îi) ziarisl „Independance helge/ ki regelo ^Francisca II a resnsns iereril d-teî Laval.ette d’a ninși Roma k’snS refss formale. ,p — Skrisori de la Roma, miimito la Haris konri'nd navele ki d. de Kiss -leff av fi mu- mii de ta îmmrat»! Alessaudrs II konumi- hiri, îu kari se ulmge nentrs nolitika in- dosi’li (dsnlt) a siutslsi nirinle. lle kindă în Statarile romanu mjmeazi o nolitiki sltra konseraausi, s’arili în Holonia ks totel re- votegiouarii îndemtund ne katolnii gerei la resis.tingi mi revolți ne.,fagi. Aieasti ns- velt dobindesie mai mslli nrobabililate nrin îmnregi8rar.e,a kh, relagisn le între Iletersbsrg mi Roma aă într’o stare de mare reieali. La sn banket mare iea dat dc 8ntzl renre- sintmitele dinlou^alik al ksrgii de la Heterbsrg la Roma, n» s’a nsrtat mii sn toast în si- nitatea tei His IX, kmd ia sn alt bunket ie a dat tot în aielami timn liaronele Bach dom- nstei de Lavalette, Kardinaletei Anlonolli mi întregstei ministeris uanale, S'a Imrlat, nre- k»m se ’ngelege, sn toast foarte înfokal în smitatea smtslsi ntriale. — Berlin, 27 Deiembre. Foaia ofiiiale „Staatsanzeigeru konrinde ordinea regeaski de kabinet, atingitoarii de konvokarea die- tei la 14 lansaris a. v. Aieasti ordigj este konlrasetfinati de togi Miniuitrii. — Newyork, 18 Deiembre. Inssrgingii în Keutucky vid ks feriiir.c nersnekliva »n«i resbelă k» Englitera, bniouimliî din kontra se tente da resbel mi mi mai vorbesk în fa- voarea tei. — Agitagisnea la bsrsi s’a salt la iei mat ’ualt grad, întreie ori ie deskrin- gisnea. Salitra ini kaf aoa s’aă 8ikat toarte mslt la ur< g; ksrssl kambiahlor la London s’a ssit nîni la 110; londsnle amerikanea» kizsl ks 4 nîni la 8 °/o - , „ Ăăm ■ de mino se vor rcsolve me bastimentele bunului meă și nici cumă în vr’uă scdlă speciale. Mal târziu, a comandată un bastimentă ală seă și a sciută se esă bine la capelă. A- verea sâ a norocite și seă c’ar fi cumă ne-a Dară fostu supusă 'la multe acidințl, nenorocite, și, mi-s'a ^isă ade- pututu se ne-lase mal avuțl de lasatu. j cătu pentru acesta puyinu îmi rinte, a cheltui cumă înțelegea nisce bani atătă de greu câștigați, și acesta nu me’m- piedică d’a-! remăne pre recunoscetoriu pentru pufinulu ce mi-a lăsată. Ancă ună lucru ce nu-mi lasă cea- mal mică îndouelă, este co din toți banii ce elu a aruncatii în vântă, cel cari s’aă străcuratu mal cu plăcere din mănele sealle, au fosta acel intrebUințiațI la crescerea mea, cu tăte cd ea era uă sarcină ^rea pentru starea lui. Acesta însă, nu va se ^ică c’am avută uă educațiune întru cătu de putină aristo- cratică. Nu; lata nu m’a învețiată nici gim- nastica, nici armele, nici calaria, sau ecita- țiunea dupd cumu se ^ice în limba nouă. Am învețiată gimnastica suindu-me pe că- lărie și lăsăndu-me s’alunecu d’aiungulă fu- uiloră; scrima, apărăndu-ml capulă și si- lindu-me cătu puteam mal bine a crepa capulă inimiciloru; și călăria, luăndu esem- plu de la primii călăreți al lumii, adicd, de la Gauchosl.') Singurulă esercițiă ală junețel mele — și nici pentru acesta n’am avută învețiă- toriă — a fostă înnotatulă. Căndă și cumă am învețiată a înnota, nu-mi aducă aminte; mi-sc pare c’acdsta am sciutu-o totă-d’a- una și c’am născută amfibiă, De acea-a, cu totă pufina plecare ce am d’a me lăuda însumi, precumă toți cel ce me cunoscă o seiă, voiă spune curată, fără a crede c’acdsta este uă laudă, cd sum unulă din cel mal tari înnotăton din lume. Prin ur- mare cată a nu mi-se face ună mare me- rită, cunoscîndă încrederea ce în mine,¹ d’a nu fi stată nici uă data la găndă spre a me arurca în apă și a scăpa vieța unul omă. Causa însă, pentru care lată-meă nu m’a pusă se învețiă tăte aste esercițiărl, a fostă mal multă culpa timpiloră, dc cătă a să. în acea tristă epocă popii eraă stă- pânii asoluțl al Piemontelul, și silințele lorii statornice, munca loru necontenită tindea mal multii a face, din junime, călugerl ne- trebnici $i trândavi, de cătu cetațiani în stare d'a servi nenorocita nășiră fdrrâ. Gdlră acestea apoi, profunda amdre ce ue pasă. Era în bună voia Iul, bunub) pă- * ținui i = ■ > ¹ , .Poporu jumetate sălbateca din Amerika. Pur^a Părintele nostru, îld făcea, a se în- griji, în așia stare de lucruri, și de umbra unul studiă dre-care, ce mal târziii ar li putută deveni pentru noi ună periclu. Cătu despre mamă-mea, RosaRagiundo, o declară cu măndriă, era modelul femeie- loră. Nu e îndouălă că totă fliulă cată se ^ică de mamă-sa, ce ^ică eă d’a mea; daru cra^ă că nici unulă n’o păte țjice cu mal multă convingere de cătă mine. Una din amărîciuncle viețel mele, și asta nu e cea mal mică, a fostă și va 0 că n’am putută s’o facă fericită; Ceva ăncă mal multă, este că i-am întristată și i-am făcută mal durerăse cele din urmă mo- mente ale esistințel sele! D-ne^eă singură numai scie suferințele ce i-aă dată aven- turăsa mea carieră; căci numai D-țleă sin- gură scie întinderea amoril și a linerețel ce ea resimpția pentru mine. Dacă am vr’ună simpțimentulă bună în mine, o măr- turescă în auțjulă tutoră, că-mf vine nu mal de la ea. Angeliculă seă caracteriă caută neaperată se-și resfrăngă rațliele a- supra-ml, Ore nu sum eă datoriă pietății sele pentru nenorocirej compătimiri! iele www.daconomanlca.no 1130 C;ROMANULU ²Ș 9 lanuanu. omă de Stată, m’am petrunsă ma- multă de cătă ori căndă că cea-a ce a făcută nenorocirea nâstră este câ âmenii ce a condusă afacerile nâstre publice aă fostă lipsiți d’acestă primă virtute ce este necesariă aceloră ce se pună la cărma Statului. Dară dacă râta norocului, care singură a suită pînă astăzi âmenii Ia putere, nu ne a fostă priinciâsă, tre- bue âre, ca arabulu, se ne învelimă fagia în giulgiă și se așteptăm» lovi- turile fatalității? Nu, ce n’a făcută no- roculă trebue se îacemă noi, noi toți Românii ănimați de străbuna bărbățiă și conduși de luminile secluluî în ca- re trăimă!¹’ ’’ s De căndă Români! de dincâci de Carpați, deveniri din nouă domnitori pe destinările loru, furo în dreptâ se cr^ă cd uă vieța de prosperitare, de tăria și de fericire naționale are se curgă pentru dînșil d’aci înainte; și cu tâte acestea atătă interesele gene- rali cătă și cele individuali, dacă n’aă fostă tâte și în mai mare suferință, dară fiireșce acea suferință a fostă A mai simpțită și chiaru mai vetemătâ- riă pentru dînșii. Mai multă dară de trei ani de uă stare de lucruri ce ne apesă pe toți fără osebire, nu este âre destulă se ne convingă, uă dată pentru totă d’auna co binele nu pâte ne veni de pomană, și co, chiaru căndă ună concursă de evenimente străine Iasă se ca^ă și asupra nâstră căte unu bună, daco elă nu ne gă- seșce activi, intelinginți, stăruitori și cutezători, acelă bună se spulberă ca mostiănirile aceloră ce i-a găsită cre- scuți în trăndâviă și în desfrînare! Dară, este timpă se ne deșteptămu, se ne îmbărbătămu și se ne punemă la muncă cu ănimă și cu mănă de Română, coci lucrurile aă ajunsă a- colo c5 unu minutu perdută n’a se putemă se-lu mai redobîndimu pâte de cătă cu ună seclu de suferințe. Ca se avemă însă deplină su- cesă în operea nâstră naționale tre- bue se pășimă cu cutețlare; și a cu- tețla, ve^luromă câ i^ise celă d’ăntîiă magistrată alu Franciei, este a citi în viitoriu, și spre a pute citi în viitoriu tre- bue se cunâscemă bine presintele și chiaru trecutulu, Se nu <^ică nimini câ cunâscemă destulă atătă trecutulu cătă și presintele! coci dacâ amu fi fostă toți petrunși de starea lucruri- loră trecutului și mai cu osebire a presintelui, amă fi simpțită cu tăriă necesitatea d’a eși dintr’însulu, și căndă unu ce este simpțită de ună poporă întregă nimică nu-lă pâte opri d’a merge înainte; scuduitura ce ar pro- duce celă d’ăntîiă pașă ală seă ar fi destulă ca se spulbere putredele sche- le ce străinii rădicaseră ca se țlidescă fortereța de asiliă a domniei loră. înțelege ori cine că nu vorbescă j de acelă trecută străbună, care este j astăzi de dominiulă istoriei, ci de tre- j cutulă ce ne-a lăsată de moștiănire ■ regimele fanariotă și rusescă, de a- celă trecută în care îșl aă originea și chiară ființa mai tâte instituțiunile* ! și legile fundamentali ce ne regcscă; și pe care uă mănă de âmeni, ce și-aă făcutu posițiunea loru sele, ne îndemnă, cu patriotismu și cu unu lepciune catoniană, se sociale printr’în- unu acentu de tonii de înțe- nu le atingemu c? ca un sicriu săntu alu naționalității nâstre. Cari suntu aceste instituțiunî ai căroră campioni, conservatorii se clară astăzi, unii cu uă măndriă, uă fală ce abia se păte compara a Levițiloră conservatorii tableloră Moise? Se le aducemă aminte în teva cuvinte: de- cu cu lui că- l-iu Națiunea Română împărțită în doue; poporulu, șerbu, birnicu, •taillable* și tcorveable,* dupo voința ospodarulu! și peste dînsulu uă cetă de slujitor! domnesc!* de mai multe măne, încependu de la acelu-a ce ți- nea gărbaciulu pîno la acelu ce ținea sigiliulu Voivodului sau topusulu seu. Acestei cete de slujitori ai ospodariloru din Fanaru sau ai guvernatoriloru ru- sești, prin care storcea bieta țâră, o împila și o mișelia, unii voru a- stățli se-i de caracteriulu unei aristo- crație, unei nobilimî, cre^îndu co dăn- du-i numele îi va da și calitățile. 2-le, Proprietatea atîrnată în vîntu, foră drepturi juridice cari se decurgă din natura iei, și care se asigure fo- 16sele posesoriului iei prin simpla au- toritate ce împune ori ce dreptu în alu cărui respectă, sănțeniă găsesce fiă care în presinte sau în viitoriu uă siguranță unu avantagiu. Intr’adevâru proprietatea, astu-feliu cumu este con- stituită de ospodaril fanarioțl și de re- gulamentului rusescu, nu este de cătu uă antinomiă, dâue principie ce nu potu găsi altă sintese de cătu voința ospodariulul; într’alte cuvinte nu este de cătu uă luptă perpetuă a dâue drepturi, a dâue interese contrarie ce nu potu dobîndi satisfacere, nu potu găsi pace de cătu în biciulu slujito- riului domnescu. -c. 3-le. Justiția, uă adunăturăj foră nici ună spiritu de unitate, foră nici uă ideiă predomnitâriă, a instituteloru împărătești, a obiceiuriloru țerel și a codiciloru francesl, amestecate, înter- * Boiăriulu domniei-mele ca sluga domniei-mele este sinonimă în lini- bagiulu ospodbrilo.n calate astă-feliă în căte celu mai bună articlu, de nu este derăruatu de altulu, dară negreșită îi lipseșce corolariulu de care are trebuință pentru ea efica- citatea lui se fiă neapărată. Și cari suntă preoții ce interpretă aceste legi și le aplică? Eroși slujitorii ospodariulul ce-și iaă toga de jude saă o lapedă după favârea saă urgia, de care se bucuraă ca credincioși, saă haini slugi ai ospodariulul. 4-le. Administrațiunea,. uă simplă : dobândirea unei asemene posițiunl. Unu polițiă pentru sicuranța acelora ce gu- vernau și pentru împlinirea biruriloru și a angaraleloru, Me poprescu aci, câcl este destulă ca se se convingă orî cine uă so- cietate în asemeni condițiuni este con- damnată a trebuia se la străbunii trebuia se vegeta, co agricultura aci mai înnapoe^e din ce era noștri! Romani, că industria peră cu totulu și câ eomer- ciulii împinsă de trebuințele d’afără nu putea se-șl ie nițelu sborulu de cătu la adepostulu juridicțiunii consularie. Eaco regimele ce vechii slujitori domnesc! voescu se conserve. Daru, ca se fimu drepți, se nu uitămu câ unii dintr’înși! au înțeleșii co spiritulu se- clulul cere uă modificare, d’accea sau și modificată denominațiunea loră în conservatori progresiști, cerîndă ca și în instituțiunî se se facă modificațiuni analoge, precumă: slujitori! de măna de josă se fiă îmbrăcați muscălesce, eră cei de măna ăntîia se fiă îmbră- cați nemțesce; poporul se se declare ilotă, proletariă, eră pămîntul, apele și paserile cerului proprietate assolută a slujitori- loră de măna ăntîia* și așia România regenerată se se odinâscă la umbra tratateloru, citesce a curții protectârie de fericită memoria. Aceste pugine cuvinte asupra tre- cutului ne suntă destule ca se putemă intra în presinte, pe care ne vomă da tâtă ostenela d’a-lă cerceta cu tâtă li- bertatea spiritului, înlăturăndă ori ce pasiune ce ne-ar pute întuneca jude- cata. Ort dițiunile însfi ca cătu de ticălose au fostă con- în cari au trăită Românii, ori ce poporă cu uă mare energiă vitale, și atinsă, de și pie^ișiu, de radele sârelui civilisațiunii europia- ne, elu a mersă desvoltănduse și a a- junsă astăzi eroși la puntulă acelu-a * Se șcie cumu ospodaril și slujitorii lui d’aprâpe îșl întindeaă moșiele, în cătu ună proprietariă din Teleormană te era judecătoria se scusa ospodariulul cd n’a putută încuviința întinderea unei moșie din Rămniculu-Sărată, ^icândă că fiă .-a fostă târnă ca nu cnmă-va de la Rîmnică să se întindă moșia de care era vorba pînă în Teleormană și astă- feliă să încorporată chiară moșiajul. în care individualitatea lui este atătu de caracterisată, personalitatea lui atătu de afirmată în cătu nu mai pâte fi negatu nici chiaru de inemicii lui. Daru căndu uă națiune ajunge aci, ea are trebuință d’uă vidță propriă și de uă independință de acțiune, cari singure îi potu asicura uă desvoltare conformă geniului seu și tradițiuniloru adeveratu naționali. Acesta fu simpțită de Români și începură a lupta pentru concursă de evenimente norocite ve- niră și le dederâ, prin tratatulu de la Paris, uă posițiune cași satisfăcetâriă. Noi, ca unii ce dobăndiromu acelă bine cu mai nici unu sacrificiu, căndu ne vă^urâmu în acea barcă ce ocidin- tele, sau mai bine Francia ne aruncă, în locu se ne punemu cu bărbăția se luptamu cu valurile ce ne încongiurau ăncd, ne lăsaromu se ne legănămu ca într’unu lâgănu încănlătoriu. Nu întăr- țliarâmu înso a ne pomeni aruncați pe rîpâsele maluri ale Convențiunii. Deș- teptarea fu amară, șiovăiela însă nu fu de lungu timpu. Convențiunea însărcină cu renașcerea României pe aceia chiaru alu căroru ideale era regimele trecutu, pe aceia chiaru cari priviau reformele simpțite de națiune ca nișce ideie sub- versive, resturnătârie ale edificiului so- ciale și politicii, la a cărui rădicare lucrasero ei inșii, și în cari se găsiau așia de comodu așezați. PericIulG dede bărbățiăRomăniloru, și cu curagiulu ce-lu dă instinctulu de conservare și amârea de vieță, rădicarâ pe tronulu țerel Ro- mânești pe alesulu Moldaviel; -cu uă singură lovitură făcuro unirea Princi- pateloră naționale Ioană I, reacțiunii de faptă și rădicară voința în persăna Iui Alessandru în fagi a trecutului, în fagia pe care Convențiunea o chiă- mase eroși la veiță. Faptulu era mă- reții, era da natură se facă pe Europa se recunoscă în noi pe strănepoții stră- buniloru noștri! eroi. Daru era ore dcstulu ca se ne asicure viitoriulu și astu-feliu se ne fiă permisii d’a ab- dica orî ce acțiune și a ne da odinei? Acesta am a essamina. Ion Brătianu. Domnulu meu! în mal mslte rmdsrl am aszit vorbin- ds-se de desflin^.)r^a kornsls! grininerilor mi înloksirea lai ks vie sn alt sistem de strejsire. E» am koinbitut tot d’asna aresli id. ii iui iati argmentele mele. Ks modsl strejsirii de astizl, auem 8,500 de oameni armati ue frsntariele nsmal ale Romanii a kirora întreninere kosti ne stat sn milion mijsmitate ue an. De s’ar instiui sn alt sis- tem, adiki d’a se strejsi frsntariele ks om- tire regalați, saȘ ks g»arzi âsanierl, ke iala ar fi înmtrili, serviciul toi aneia, numind armelor s’ar skidea uel nsuiu dose nirjjT. Rominil, domnsl»¹, fie investit în | keta sniformi de linii, fie îmbnkal In i jokiij grmiijarshl este tot auidauil, sîpg Isî, intelnienua I»J, îndrisneala Isi km resJ tras ks nsinka dxni dînssl mi l’n lungii nw D.nt, am-asta In srma reklamajjil konssIM Isi Ass riak ki s’a omorll sn sisnss KK. Iu i nislle r indii rî slnginit A rxvnArnvl V O QT «rt ’ ks a fost în mai tribsnalsrT. In fine gssern»! ka si so ⁵ mezo de fiinua adevirsluf, a trimis iis skris»! la faya lokKlai akornnanniat <... «. S, rer delegatei ko'isalatelai. Dsni sevirmiri neruelirii ssb-skrissl dorind se mlntse । lank» do ori -ie asie zmiuinirl, a trekst nrouessl verbal ki in limnsl kmd el s’a t at în srma tilxarslsl fiind întsnerek a In ks nsuika dani dînssl ka si-1 ‘ n—injje n stea, mi dîn intimidare la netnrrit.. Brsyj kînrar însi la cetirea nro-iesslsl verbak motestat zikind ki el ns-l va ssbskrie, t ¹ ind ki ns l’a omorît din înlîmnlure si î. dins, nentrs dese ksvinte. Întîis nenlrs iar fi fost rsmine sl ziki ki l’a skinat di mini; al doilea nentrs ka si mintse nlajs l de tîlxiriile Isi, mi ki el krede ki m’a imJ nlinit datoria. Ilroqrssl verbal redijat nini; mekmn s’a Mersi de dînssl s’a înfigiuiatgS veresie), mi lanks a fost gratifiat ks o mii de lei nentrs esakta îmiilinire a datoria safei Astizl mi informais din sorginte sigsr ki în dislriktsl Teleorman înlr’aHesle zii»/ sn kînrar de la for-nost îiimliin.uînds-se kt , akolea anroane stagionezi o Isnlre înkirka ti ks lemne mi ks sn tsrk în ea, a mers a f kolo mi înkredingîndsei ki Isntrea era ve , niii de neste Dsnire mi ki alyi tsrnl taii lemne din inssla Rekia islazslsi ₐ aritati Isntrea ks tsrksl la for-nost, iar el ks na- trs griniMerl a intrat în inssli, snde aflîndii mal mslijl tsrHl tiind lemne, întii» le-< zis si se dea, iar eî nevsllnd assnrile ks tonoaro mi arme, el a ordonat grintierilor si rinoste ks foksrl în aeră ka si-I sae- rie: vizind însi Isnta devinn .- serioast, fiind ki si mi rinise sn grtni-ier la mini a ordonat dîn no8 foks din kare snsl din tsi’il akizslmort, iar neî-l-alul aă nivilit într’o Isntre Me venise în ajstorsl lor de dinkolo iui in mare nrini s’as denirtat. Bedejjî, domnsl mieă, în aMeste dosi fante trase din msluime altele, ks grmiManl îmi fak datoria lor ks toati esaktitatea di soldat, ki ns ssnt netrebsinHiomi statslsi. Daka sistema aktsal are in sine niskare-vi defekto, îndrenleze-se, komnlekteze-so ka aknesoriile neuesarif, mi vi not asiksra ki kornsl griniuerilor ar jjine loksl snel foarte bane mibyiî întreuinsti k’o amamiki kcltsiali Du not afla lok a'iește rîndsrî în sti- i mabilsl domnii voastre ziar, vi rog ale in- sera, m’a nriimi o slrînsoare de mîrvs kor-I diali din narlea vekislsî domnit voastre kon- । frate de arme. Ion Bolnesks. tru suferințe acâstă mare amdre, voiti ^ice ăncă mal multă, acâstă profundă caritate ce simptQ pentru Patriă; caritate ce mi-a dată afecțiunea, simpatia nenoroci țiloră mei cetățiănl? Potă se’ncredinție^ă că nu sum superstițiosă; dară afirmă că în circon- stanțele cele mal înfiorătărie ale viețel mele, căndă oceanulă mugia spumegăndă suptă carena și pe lingă costele vasului meă cu Care se juca ca cu uă plută; căndă giu- lelele flueraă la urechiele mele ca vântulă de tempestă; căndă plumbil eădeaă împre- giuru-m! ca grindina, o vedeam pe bieta mamă, necontenită Îngenuncheată, afundată în rugăciunea sa, încovoiată la piciorelc pre putericulul creatoriă, ș’atuncl, cea-a ce-mi da mie acelă euragiă de care ade- sea lumea s a mirată, era convingerea pro- fundă cS e peste putință a mi-se întâmpla vr’uă nenorocire, căndă o așia sântă femeiă, Căndă ună astăfeliă d’angelă se ruga pen- țru mine, ? n - a. im hac ■ . II. PRIMII MEI ANI. Am petrecută primii ajel al junețel mele cumă ÎI petrec# toți copil, în mi^uloculă rîsulul și ală plânsului, bătendă cu plăce- rea de cătu cu lucrulă, cu petrecerea de cătă cu studiul#; astăfcliă că nu profitam, cumă ar fi trebuită se facă dacă așiă fi fostă mal înțelcptă, de sacrificiele ce pă- rinții făceaă pentru mine. Aveam animă bună. Acesta era ună dară de la D-^eă și de la mamă-mea; și mi-am satisfăcută totă-d’auna cu voluptate avânturile acestei anime bune. Aveam multă compătimire pentru totă ce era mică, slabă, suferințe. Acâstă compătimire se întindea pînă la a- nimall, saă mal bine, începea de la ani- mali. îmi aducă amante că într’uă ții gă- sii ună greiere și-lă dusei a casă, unde jucăndu-me cu elă și purtăndu-lă pe mănă cu acea stăngaciâf sau mal bine, eu bpu- talitatea copilăriei, îl rupsel ună pieierușl; durerea mea a fostă atătă de mare în cătă remasel mal multe ore închisă în camera mea plăngându cu amărîciune. Altă dată mergândă la venatâriă cu unulă din verii mei, mc oprii pe margi- nea unei balte adânce unde spălătoresele obiclnuiaă a-șl spela rufele și unde uă biâtă femeiă îșl spela p'ale sele. Nu sciă cumă făcu, dară d’uă dată o ve^iă că cade în apă. Așia mică cumă cramă, — n’aveam mal multă d’optă ani, — m’aruncai in apă și o scăpai. Spună acâsta numai spre a proba cătă de naturale este în mine gimp- țimentulă care me împinge a da ajutoriă aprâpelul meu, și prin urmare cătă de pu- cină merită caută a-mi-se atribui pentru acesta. Intre îmvețiăloril ce am avută in cur- sulă acestei periode din vieța mea, conservă uă recunoscințiă deosebita Părintelui Gio- vani și d. Arena. Cu cel# d’ăntâiu profitai pwfaă, fiindă www.dacroromanlca.ro precumă am spusu-o, eram mal multă dispusă a me juca ș’a vagabonda, de cătă a lucra. Ml-a remasă mal cu semă pă- rerea de reă d’a nu fi învățată limba en- glese; părere de reă ce renasce în mine la tâte împregiurările — și acesta s’a în- tâmplată adesea — unde am avută a face cu englesil. Apoi, Părintele [Giovani fiindă în casă și facândă ore-cumă parte din fa- miliă, lecțiunile mele suferiaă din multă familiaritate ce-arn fostă luată cu dânsulă. Eră celui d’ală douile, escelinte învețătoriă datorescă totă ce sciO, dară mal cu semă ÎI sum recunoscătoriă că m’a inițiată la limba părintâscă prin statornica lectură a istorici romane. Greșâla d’a ni^ se instrui copil în lim- ba și lucrurile patriei se comite forte â- desea în Italia, și mal cu semă la Nizza, unde vecinetatea Franciei influințâ^ă asu- pra cresceril. Prin urmare datorescă a- cestel prime lecture a istoriei nâstre cumă și persistințel frațelti-meă ce|u! mare Angelo de a mi-o recomanda cu osebire. pucinulă ce am ajiunsă a cunâsce sciințiă istoriă, cumă și facilitatea ce d’a me esprime în vorbă. Voi termina astă ăntâiă periodă vietia mea prin nararea unul faptă, din am din care deși pucină importante, va da uă ideiă de disposițiunile mele la vi^ța aventurdsă. , Ostenită de scâlă și suferindă de vie- ța mea sedintariă, propusei într’uă 0 fi I cățl-va din companionii miel d'a fugi li lenova. Lucrulă fti făcută îndată ce s’a !l( țlisă. Deslegarămă uă barcă dc pescuită și âcă-ne plutindă cătră Oriinte. EramQ deja în dreptulă lui Monaco, căndă imă । corsariă trămisă de cătră bunulă meă pă* i rinte, ne prinse și ne duse pe la ca- j sole nâstre pre confușl. Ună abate, care ne ve^use, ne denunțiase: d’aci provint )âte pucină mea simpatiă pentru abați. Companionii mei d’aventura eraă, după cumă îmi aducă aminte, Cesare, Paradi, , iafaelle de Andreis și Celestine Bermond, ¹