Nr. 357 Anal Vi s -¹” ⁵q r' ,• loiqo el o* * Voiesce ³ ⁶⁾ și vei put^. Va cși in iote filele alară de Luiim și a in mo¹ > -ilci eb ilî kie o ₇b eh h"ocnl tefH i.b ( Ve! luldiimo 1 OOB i u;n nq o' ’ioJud iiîsi 23 DECEMBRE 1861, os MuJsRue șjg.a *+- poujkmnioo. 03 -inb WTjoiițonî J-. -fliudeil Lumlne\lă-te ufum • si vei fi! o «I <> umnr oa fiilor Jl _________ face în Bucuresci, lă Administrai țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1?. Tn județe la domnii Administratori, li •*>» ⁴ spondinții diariulul și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere «t»ti - ne la direpțiunile poștali ai la agințele de abonare. Pentru județe și Moldova se adauge costali portului c&te 2 parale de f6iă; âru pentru străinăta- Abonarea ⁸e i-Biiiii jiitebu*-» J'’Mvuo '"u’ifnl । eb Z’”;" r ' ³ ‘WO POLITICO. C0ICRC1UB. LIHBABID siiLue ulumov > fi 92 s'b ¹ -lle uiob 11 •b 9 '1‘oTc ~ ~ ~”¹⁻¹'' ' fi" nlcii r'ilwi (ART1CLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) ᵢₐ|fₙ, gᵤ ₉ₙ₉U... . . te câte 12 par. defăiă, peste plata abonamentului. Direptoriulu ^iariiilul Romanulu și Redaptoriulu respuntjSteriii: C. Â. Rosetti. — Tipografia 0. A. Rosetti) (Caimata) calea Fortunei No. .1 . ,b doua-^i după Serbătoriă. Abonarea pe unu ana .. Ș6se luni.............. Tiei luni.............. Pe lună ............... Una esemplariu lusciințările •OH| ¹ b nq ah i A 128 lei 64 —■ 32 - 11 — linia •■"u’qnl sb t Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administrate riul cjiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas* Romăn No. io. d • \ ’ ibuidob âfuq uraov Mq as r REVISTĂ POLITICĂ 1 „L .io| BUCURESCI,, ²3² ? uri de momie mi toate qele-laltc kite le ai- k’aksm tril ani, în kontra «neî konvengtenl lirim, snele în koresnondingele trimise la nose knre mmginea desnirgirea, Rominil, foiele stnine, altele în nrotokoalele konfe- | manifestări a lor alirsire, voingi mi «moa- ringelur, zise de Rssia mi de Asstria, alte- . re nentrs «nire; ki anei fant era mai ane- le în foaia komnaniei de dosl-snre-zeue | voie d’a fi sankgional atenei de klt aksm m’altele zise kiar în Adsnarca noastri de d. j nernetsarea snsl benefiqiS odati dobîndit; Kalargis, kare nresinta geara în faliment j ki isbînda ae a dobîndit natriotismsl nostrs mi societatea romini în barbara mi neri- aksm trei ani, este de natsri a ne da kre- loarea stare a Drssilor mi Maronigilor, din I dingi în n o I î n m i - n e rai ne astorisi a kare este învederat ki ns mal noate skina I amtenta mslt de la timn, daki v o m a- mandatarii iei mi nini la ae nsnt ea noate mi voiemte ae ’nainteze saS se stea în lok ț saS kiar se nanoieze? Kredem, ssntem ai- I gsri ki nimine na va nstea sBSginea aqest I noS arbitrarii al gavernatel ini ki fii kare I va fi silit a rek»noauile ki el a dat, nrin j mtiingi saS nemtiingi, o lovire de moarte | nagisnil în zică kînd ea are neauirali tre- bsingi se intre ka o nagisne inteliginte, li- | I Onrirea întrsnirilor, kiar între denstagl mi alegilorl, fiind sna din >iele mai de ki- nelenil violiri ale regimel»î konstiUgionale mi lovirea qea maî de frsnte ae »e di rai komerqiBlBî mi Statalsi Romin, denslagil ka- nitalil ais Inmis asti-zl konsilislBi de Mi- niuitril o nrotestare ne kare o renrodsqem mal la vale. Daki mi ael lalgi mininitril vor konsimngi a lea togi solidaritatea aces- tei loviri de stal mi na vor nrotesta snre a ae lisa libere înlranirile nonrite, atsnvl ael ns- jlin nrotestarea ofiviale a denstagilor kani— talii va anta nagisnii ki el mi-a fikst da- toria mi k® n» mal remme de kît se faki iui slegitoril, koineraiangii mi aei lal^l de- nstagl ai Rominiei n’a lor mi, ndikind qes- tianea la adeverala ieî înilgime, s’arele mi d-lor konsoli mi nsterilor Oqidintali ki n’aă kunoskst nagisnea Romini saă k’as dene- grit-o k» nrekByetare aqei kari a» zis ki na este în Rominia o nauisne, ki ns este o oninisne nabliki. Amtenlim mki o zi dose resBltatsl aqaslel nrotestiri, snre a trata anoi in artikle sneuiall mi ’n toati întinderea sa lovirea nolitiki qe gavernul a voit se dea nagițmii nrin aonrirea întrsnirilor. Ilîn’ aUnal ne lingi nele ae zișerim în No. trekste, ne mirginim asti-zl a raga ne qititoriî nomlri a reqiti artiklsl nolitik al ziaristei le Gon- stitutionnel ae-1 renrodsserim în No. d6 ©rij & ktfljLeta MBCRTO 'A^lor aîec XXI* fvlxu- [ te de Miria-Sa Domnsl Rommiel de la 3 mi nini la 14 Denembre, mi va vedea fii- kare ksm fantsl aqesta al gsvernatel are . n «• 1. d’a ini™ în sfîr- l mi kare adsqe nagisnii qele mai mari fo- I si ne snsii, daki ns dekian în faga ternii, | el înssinl mi ks o întrod»qere de Al. Dsmas. dr^nt 6l8Kt ** vnn iiaiAiouca u auliiv iu aix* t i ₜ i . tj •» l» mintea ne kalea na» i ⁿⁱ'ⁿ facerea mioselelor, .. • . i I mi foarte destemit, ki kiar alegitorii kam- I Aqeasti nsbhkaro va arita Rominilor ns m.t ks mima mi ks mintea ne kalea qea nte-1 Rₒₘ.ₙᵢₑᵢ ’ ₐₑₘₑᵣᵢₗₗî ᵢₙₒᵣₐnnî mi ne nerinegiele iele mal romaotme rai nosi qe mi domnitori»! mi, Frangia ne-o I jjₑ ₙₐrle vizsrim ki reiîresin-1 _ . ’ . Inele mal minsnate, nrin kari a treksl aqest iritări d’odati k» atita tirii mi limnezire. | tentele Domnitori»tel»i in Konstantinonole a | ® n se a iqi un ti ast e ns mai ea eu I ₘₐⱼ.g m ne va servi mki ka qea tnal Ns este niqi sn om kare se ns mtie kontra nomelor stinslirl fik»te în m‘k de Bⁿerat ⁿ®ⁿtr⁸ aHeaslⁱ. “afi¹»⁰⁶, de mare instrskgtene nagionale mi nolitiki, ne ki Tenia mi Asstria ak zis, mi mki ofi- Konstantinonole, ki Domnsl Rommiel a de- kⁱt reⁿHⁿ«rea ÎQ yg™™ a remmenilor tre- va anta ksm se skam mi ksm se nerde o „ . knna-vaaxri mi knnfrtrinne ki Ro-r i- « r u - - > D | k»te, ks ssgr»minle lor din mlrs mî k» »- I nagisne. Aqeste memorie aă anoi rarsl avan- We în kongrepsrl rai konfermge, ki KoT ₖ₎ₐᵣₐₗ îₙ fₐ&ₐ Ad₈ₙirn, a nagumn ma E«- ’ . * d invasisne? Si ne d’a “⁸tea « mai mare nli- minil, aii mal ks seami qel de neste Milkov, I ᵣₒₙₑi Ki “Snirea va fi nreksm o voin voi | . , . | aere rai k» qel inal mare folos de oamenii ns vor snirea aaestor dose Ilrinqinate. Kmd | vom simngi„ k’a nroklamat-o în vir- | s°⁸¹¹ ⁱⁿ ⁸ a i aqeasli onrirea ntrs I dₑ femele mi ie jsni. anoi nsterile amine isbslin ka qel nsgin I tBțₑₐ autonomiei noastre, k’a dekiarat „ki I ⁿ*r^®r H⁸ e.⁸te ° dekiarare ne agi a gsver I . si se konsslte nagisnea, mtiă togi ki kiar ₑₐ ₐ fₒₛₜ fxksti dsne votai Adsnirilor I ⁿ⁸ ⁸¹ ks v°lem,e ⁸® narabsfeze mi si demin- I Onor. Consilii de Miniștrii. in konferinge Asstria rai Tsrqia aS zis ki ₐd_bₒc mi ki ns va krsga ntei jostenile I ⁸vînte e zise e ina sa e a a| Domni Miniștri ' Divansrile ad-hoc n’aă fost adeverala esnre- , ₙ₈ ᵥₐ fᵢ ₒᵤᵣᵢₗ dₑ ₙᵢqₗ ₈ₙ ₙₑᵢᵢₖi₈ d’a ⁴ de,ⁱembre mⁱ dak* Da ⁿ«ⁿe, k« .jb m ,i^ sisne a nagisnil, mi d’atanui mi nîn’aksm, vi- ;>ᵣₑₐₗᵢₛₐ doringele anele! adsnirl msme.** flrⁱ VOⁿ"ⁱ’ k⁸m ",aⁱ Z¹⁸e7m' nagisnea în I Domnitonulu proclâmăndu Unirea zsrim atitea koresnondinge nsblikale în foiele | neriksloaaa uosigisuo sas d’a lisa astonomia I ₐcₑ§tₒᵣQ doue părți ale României de stnine kari toate a» sssginst, ns |nsmal ki . Bizsnm mki ki Franqia ne ziae iei rai esistinga iei s’o irsnk.eze mi s’o ss- dₑ c . • cₒₙᵥₒcăₙdă ₑ Divansl ad-hoc n’a esnres adeverala voingi “rin le Constatutionnel ki, daki nste- grs.t.e nosele stinslirl, sa» si mergem ks o- , , * * aduna™ ațNagisnif, dar ki alegerea de la 24 lansariS rⁱle amⁱîe aH s»tiskris aqea nosi învoire ka- kil înkimi fii kare în kotro l-a bale vîntal, QePuⁱaP* Ioru mⁱr Singura aaunare a fost fik»ti ssnt nresisnea ksgitelor de | re ⁿe ⁸H*de, kassa este ki n’aS mai asist I firi se mlim kare este ideia nagisnii în | a CreatU ua Sltua„iune nouă Romăni- miqelari ațliki ki anei kari a8 nerst nekon- I fa,ⁱe dar kl »sa™ⁿa Rominilor înne- I nosa sitsagisne, ksm soiemle ea s’o nsii în loru : Noi SUp - semnați!, represin- tenit snirea ssnt foarte nsginî mi nsmai ni- I ⁿe ak°l° bⁿde se °“remle a nrotektorilor lor; I Iskrare, kare este dsne dînsa qel mai bsn tanțl al capitalei României, amu Cre- mte anarqimtî, tilxari, minkilorî de oameni I ki Franca mi-adsae aminte ks nliqerei snirit nolitik de kare Irebae se fii însniragi I 1Q conscința nâstră de deputați co mandatulu, dată 'de comeținții în condițiuni cu totulă altele de cătă a- cele în care ne aflămă astăzi, este fâr- te de ne ajunsă, și prin armare amă crezută co suntemă datori se convo- cămă pe aleggtorii capitalii ca se i consultămă atătă asupra intereseloră ben mi viai în era cea nosi în kare este | . | celoră mari naționali cătu și a celoru kiimati a intra nrin originea iei, nrin nosi- gisnea iei geografiki, nrin voinga iei mi nrin speciali ce privescu comeroiulu Ro- ' mănu, alu cărui centru de gravitate se aiea societate de kît nriutr’o invasisne kare I j s t a ti ninși nrin nerseveranua, konkordia | uele mal însemnate interese ale Esronel o s’o îmormînteze, mi mal mtim înki ks toate j mi bsnsl nostrs snirit nolitik." I "udentale. . . , , w . . , . „ i j t □ I . । I S a arstat în koloanele aiestei foaie, I ₐfi8 în caoitale. Cea Q ăntllU Diata CO- auestea sas zis tot deasna, kmd aui, kmd Aksm snsii ine va nstea, ksm oare dₑₛₙₑᵣₗₜₒₐᵣᵢᵢ I ⁱⁿ ’ V L la Hentralea kmd se uerea nnnuine stnin, vom gisi mi vom fi siksrl ks l-am gisita- îₙ ₖₐᵣ₀ gₑ ₐfₗₗ> fiₙₐᵤᵤₑ[ₑ Asstrieî. llsblikim în enouele iele mai delikate, kînd adiksus- uel bsn snirit nolitik, daki kiar auel I ₘₐi lₐ vale nimte estrase din koresnondin- lerile amine se siliaă a dobsndi sas reks-I mik, foarte mik, ks total mik nsmer de oa-I gele din Wiena a le “Indenendingei Belpiie^ noaraterea ofiuiale a aktslsl nagionale de la I meni kari, dsne legea elektorale renresinti I kare se va vedea ks aiel imneris este 24 Innsaris, saă, ka’n vara treksti, reks- I geara legale, alegstoril mi mandatarii lori kiar aksm în limn e naie, mai mst e js ... b s „ , , 1 mitate suis nrin uea mal denhns linși de noamterea denlinei smn, volats in snanimi- ssnt onngi de gsvern d’a se’ntrsni, d’a desbate bₐₙf Rekomandim ks dinadinsal nitilorilor tale de Divansrile ad boc. Illtis asemenea ni’a kssla kare este nenlrs noi în nosa nosigis- I nomtril uitirea ks Isare aminte a anelor re- togi, ns ns maî ki înss-mi armata Romsniei I no uel maî bsn snirit nolitik ue trebse se adon- I lagisni ue avem mi interes mi datoria si le este denegriti în stnimtate mi nrezintati, I tun mi si srmirim? si ne snsii, uine va nstea, I ’nfielonem bine ka se nstem gisi mi mal ks soldagii ka incendiari mi oficiiriî ka asksn- | daki aceasti onrire a alegatorilor d’a se în- | s*ksrangi kare este acel bsn snirit no iti zma ne incendiari, dax ki aueasta se nane I irsni ma otirî nolitika ce trebse si srmim I g₀ fₐHₑₘ îₙ₈S ₐqj ksnoskst ki Mini- în fauia Esronei tokmai kînd Ilbarta sfimie I în nosa rai marea en în kare intrim ns vi- I ₈trs de Finange din Wiena a gisit sn miz- drentsl nostrs de astonomii nii,\ ksm ziue I ne se konfirme ’naintea Esronel zisele ini- | lok siksr, mi singsrsl se vede ce i-a mal atit de bine le Co n s t i t u tioneY „ameazi | miuilor nomtrii ki la noi ns este o nagisne | remas snre a îmnlini smlmintitoaria linși stabilitatea nagisnil ne o anti-nomii, ne o j m’o oninisne nsbliki, nu ki linsemte nini | j? ⁸agrau}\ Horatia Asstriaki , . f , i > j i l . t . . ? . • i I din Bsksremtl— kiul in geara Rominilor skeli fiksti ks nreksgetare a kidea la o la atita grad, in kît kiar acel mik nsmer A₈ₛₜᵣᵢₐ Rₐₛᵢₐ ₐₖ ₛₑᵣᵥm“ ₙ₀Btₐlₑ Asstriak ora otirîti, de ns va kidea mi mai ’nainte | de oameni, konstitsigi în geara legale, ssnt I mi Rₛₛₑsk—dsne ue ne Isa kite 12 narale nrin viuisl iei originale*' llrin aiel nremiS I atit de îndobitouigi mi „nekredinraomi" mi I nentrs transnortsl fii kirsi-a nsmer al foiei dat asasiuatslsl >ie I-a denangiat konferinge- I selbatiyl în kît, daki gBvernal n’ar onri a I noastre, aksm d’odati ne iere mi ne sile- lor din zisa d’intiiS d. Ștefan Golesks, mi lor întrsnire kidem îndati în starea Drszi- I ™te ? ulî,t' âe ⁿar^*’- Aaeasti rmede . . , . , . „i j- t - li ... . , I skimbare ne taie se kredem ki Ministrsl ki tot. in anei trmn minutensl din lamî, ns- lor mi Maronigilor de kare vorbia ks atita ₙ«ₐ ₘₐᵢ ₕ ₐ!ₜ ₘᵢzₗₒₖ ₛᵢ>₈₎ᵢᵢₙₑ îᵤᵢₙₑᵣi₈l mit de Moldovanl ministerial Greko-slav, I înneleniisne nolitiki mi la timn d. Katargis? I de klt mtrafsr! ilegali ne ziansl uRoinin»l.„ „„„0^1,0 .... ueroa skiderea kiar a anostei I Si ne snsii daki nrin sincer aiest fant gs- I Noi vom nrotesta nekonlenit voin nliti mi mine omtiri ne avem mi, nentrs kslmea ele- I veros! ns koniirmi toate zilele inemiiirur, I - . . „ , • - , . , , ’ V >• I J I J , □ . . I 11 1 . I ffttbit iei Strifait sas uel ue krede se skane ndenl, el uerea desfiingarea batalisnil de daki ns di drent konsslilor si ksteze si ne ₐₛₑₘₑₙₑₐ ₈₅gᵣ₈ₘᵢ₎ᵣi. în^nem asti-zl ns- nioniari, kare este uel mai bine organisat I snsii în fagi ki n’avem o oninisne nskliki; | blikarea memorielor Isi Garibaldi skiae de mercial ea Romăniloră; ca astă feliă se scimă ce liniă de conduită trebue se ținemă în Adunarea României, unde esțe a se decide tdte aceste cestiuni ce aă se reguleze destinele noului stată. Domni Miniștrii, de și în îndepi- nirea acestei datorie avemă ună dreptu ce decurge din instituțiunile nâstre represintative, foră a fi mărginită de nici uă lege speciale, înso amă crezută co este prudinte în facia unui guvernă care prin antecedințile lui ne-a lăsată se bănuimă încrederea sa în efi- cacitatea^ libertățiloră publice și în înțelepciunea popoporulul Română, amă crețlută, ^icemu, co este pru- dinte a încunoșcința pe capulă poli- ției de adunarea ce are se fiă; ca, dacăJbănuelele nâstre asupra disposi- se pâtă d. Prefectă se viiă singură a se încredința de natura adunării și de înțelepciunea Romăniloră. Din neferi- cire însă în locă ca d. Prefectulă se se mărgindscă în îndeplinirea datorie- loră sale, după uă chipsuire de 24 de ore și negreșită în înțelegere . cu capulă seă, d. Ministru din întru, a dată prin comisariulă seă de Roșiu IM ordine d’a se opri acea adunare. Domnii Miniștri, a opri d’a aduna și d’a se consulta asupra tereseloră loră chiară acelă mică se in- nu- meră de Români pe cari areopagulă Europiană, prin convențiunea de L Paris, i-a declarată maturi pentru vie- ța politică și Je aă încredințată suve- ranitatea națiunale făcendu-i alegători,, este mai multă de cătă uă arbitrarie- tate, este uă lovitură de Stată coci, lăsăndă la uă parte s mint 6’a ce adu- FOITA BOMANOLUI curagiare, în cari, spre a-șl pute Impros- îinl areta sabia sa de Grenătariă și epo- Napoleone I luă maQoneriea suptă păta forțele, aă trebuință ca Anteă, d’a re- fetele sâle de lână roșiă, pe cari ie con- ₚᵣₒₜₑc₍ᵢᵤₙₑₐ ₛₐ; dₐᵣQ ₚᵣₒtegîₙdu-o, o fal- vede acestă pămentă ală Patriei, pe care serva ca pe nisce relice ale junețel ₛ61e. ₛᵢfᵢcă> ₀ ₐbăₜᵤ dₑ jₐ gcₒₚᵤₗQ ᵢₑI₎ ₀ îₙcₒᵥₒ I Brutu,. în prefăcuta sa nebuniă, îlu să- Regele Victore-Emanuele I, candă s’a ᵢă ₖ C₀Dᵥₑninția sa, și făcu din ea unu ins- ■■ «bv MEM0BIELE ruta ca pe mama comune. Este dară im-: suită pe tronă, ce semena a nu i se fi [ trumîntă de despotismu. | lui portante ca se facemă ună studiu răpede dată de cătă cu astă condițiune, îșl dede Aₛₜₐ ₙᵤ fᵤ ₚₙₘₐ '₆ᵣ^ îₙ cₐᵣₑ g>ₐ fă_ i GiUSeDDe Garibaldi despre Cele Ce S’aa peLreCUlQ îⁿ Italⁱa de Parolac°tră suveranii abați d’a nu face, Î0 0rî- cᵤₜQ cₐₜₑₙₑ dᵢₙ ₛₐbᵢₑ. Iₒₛₑfₐ Nₐₚₒₗₑₒₙₑ înn, ’ ¹³ ¹⁸²⁰ la ¹⁸³⁴’ UmpU¹Q CăUdâ îⁿCepe Ce cⁱrcoⁿsLaⁿtă> ⁿⁱcl uă concesiune popo- ₐ fₒₛₗQ ₘₐᵣ& ₘₐᵢₑₛₜᵣᵤ ₐₗQ ₐcₑgₜₑI ₒᵣdᵢₙₑ. (1W7-10&2) . l acâstă iStonă. rulul seă. archicaneelariulă Camba^ Scrise de elu însuși, publicate de d. A. I Resbelele Republicel și cotropirile Im-. , Dară ce era ușiorfi de promisă la 1815, ₐⱼᵤₜₒᵣjâ. iₒₐchimă ală douile viare maies- Dumas cu uă introducere și traduse de d-nu I periulul (francese, eriliase în Sardinia doul I a fostă forte, dificile de ținută la 1821. LᵣM ajutoriă. Irnperattsa losefina fiindă la I. D. NEGULIQI. d . I principi, cari plecaseră juni pentru esilă și De pe la 1820 chiaru, carbonaris- Strasburg, în 1805, a presiedută la ser- ⁹ ÎIĂ VORBĂ COTRĂ LECTORI b" 1 reVeⁿⁱr⁶ ⁸⁶ W* îⁿ ltalⁱa‘ Iⁿtr’uă carte> barea adoptării logil franci-cavalarUoru de ’ • Jînpersona căroru-a se termină posteritatea care esle mai multă uă carte de cătă ună hₐ pₐᵣᵢₛ. țₙ acestu-ășl timpă, Eugenia de Totă lucrulă de facia, cată s’aibă sor- | bărbătescă a Duciloru de Savoia: umilă din I romană, în lăsefă Balsamo, noi amă I Beaubornais era venerabileală logel S-tulul gintea, radecina sa în trecută; este dară, el fu yicțore-Emmanuele 1, și celă-altă | scrisă istoria iluminismului și a fran c- I Eugenia de la Paris. Apoi, venindă în preste putință d’a începe uă narațiune 6re-j Carlo-Felice. .-Jioliim^n i’tn tal | mapomeriel. = ¹¹ | ₗₜₐₗᵢₐ cᵤ dₑₘₙᵢₜₐₜₑₐ dₑ ᵥice-rege, MarcU- care,— fiă acâstă narațiune istoriao unul¹ ‘ ¹ ' ’ " ⁿ omă, saă a unui evenimentă, — fără a ■arunca uă căutătură asupra trecutului. ioi . Amendoul aă domnită; -n niQ Ramurea cea mal mică (branche ca- dette) era represintată de cătră ‘Principele Diferitele fasl ale viețel ce amă între- | de Carignan, care, în 1823, făcu, ca gre- prinsă d’a scrie, ue Voră conduce adesea I natariă în jarmata francese, campania din în Piemonte, loculă nasceril lui Gări bal- I Spania, unde se distinse । cp, osebire la Tro- di. Oamenii d’acțiune politică, căndu suntă I caderoᵣ : n, Siunusos- w ■■ nu- bmenl de progresă aă ârele loră de des-1 La. 1848, într’uă audiihță “be-ml dede Acești doul marf ineiinicl al Regiei, I Oriinte de la Milano, îlă numi maiestru și a căroră devisă era aste trei inițiali: L. P. I suverană comandatoriu ală consiliului su- D., adică Lilia Pedibus Destrue, a-l i,. . , j □ i ’ I premă d ală trel-decl-și-douile gradă, adică, îl acordă cea mal mare onăre ce i se pu- tea face după statulu ordinii. Bernadot a fostă maconă; fiiulă seă, principele Oscar, a fostu mare maiestru ală logel ăvedese; în diferitele loge din Paris. vură uă mare influință asupra revoluțiunil francese. Swedenborg, al cărui adepți a- sasinau pe Guslavă 111, era magă. Mal toți jacobiml și uă mare parte din Gorde- liăril frances! eraă mațonl; Philipu-Ega- iitate era Mare-Oriinte, ₛ au^fostă inițiați sucesive Alesandru, ducele de Vurtemberg; Principele Bernard de Saxe- Weimar, și chiără însuși ambasadoriulu persană Aschâri Ghan; președintele Sena- tului, cornițele de LacâpAde, preside ape Ma- rele-Oriinte din Francia, al căruia oficiări d’onăre eraă Kellermann, Massâna și Soult. Principii, Miniștrii, Mareșialil, Oficiăril su- periori, MagistrațiI, în fine, toți dmenil în- semnați prin gloriă, sad considerabili prin posițiunea loră, ambiționati d a fi primiți mațonl. Femeiele chiară voiră a ave le- gile loru, în cari intrară: D-e de Vaudemont, de Carignan, de Girardin, de Narbonne, și multe alte dămne din familiele mari; cu tâte astea însă, una singură numai fu pri- mită, și nu ca soră, ci ca frate. Acăsta fu renumita Xantrailles, căriia •primulă consulă i-a dată ună prevetă de capă d’es- cadron. ¹ Dară nu numai în Francia înflorii p’atuncl masoneria. Regele de Svedia institui la 1811 ordina civile a Masoneriei. Frederic- Guilelm III, regele Prussiel, 'aprobase prin I edictă, eătră finitulă lunel lui luliă a anu- I lui 1800, constituțiunea jnaril loge din Ber- 1 Qiwppț h Farm», 81 o r i» d’ 1t a 1 i«. www.dacoromanlca.ro H22 ROMANULtJ ■ce comerciului, ce este sufletulă so- cietățiloră civilisăte, închiderea dru- mului d'a-și face cunoscute trebuin- țele sale legislatorilor^ țerei, ca astă- feliă se pâtă a priimi de la dînșii le- gitima satisfacere, rădicăndu-se liber- căriloru comitelui de Rechberg, în pri- consideră ca durabile starea de lucruri vința afacerii Sutorinei. „în acestă respunsu, principele actuale. Trăimă de ații pînă măne. „Consiliulă Imperiului este fati- Gortschacoff manține puntulă de vede-* gată elă însuși de astă activitate de re ce v’amu snmnalată mâi deunăzi, I veveriță învîrtinduse în colivia sea^ la câ adicS privesce mesura dupâ care ț care-lu condamnă politica cabinetului guvernulu austriacă a intervenitu în-' nostru, și cu uă adeverată bucurîă de 1 ainte d’a se fi concertatu cu cabine-1 scolariu a priimită vacanțele cu cari tatea și chiaru represintanțiloru țerei ________ d’a se cunsulta cu cumetinții loră, este tele celoră alte puteri semnătârie tra-1 D. a da cea mal mareițlovitură regimelul tatului de Paris ca contrariă ace- . pe represintativu reducîndu-lă la uă sim- plă formalitate foră nici uă eficacitate. în puterea acestoră considerări și pînă vomu putâ dobîndi satisfacere de la supremulu tribunale naționale, pre- miteti-ne,' Domnii Miniștri, se prote- stămă din tâte puterile nâstte înaintea consiliului d-stră contră Acestui actă lui tratată, care prescrie, în ase- mene casă, uă înțelegere prealabile a ' va ^iseloru puteri. Trecîndă asupra fap- și ce’ dobâră libertățile nâstre publice și amenință de la începutu npulu ]Stătu Rom^nG. jiigjjqjgj) jnoJ^glB gq umăo jj-ioj Represintanții Capitalii. um&Insnoo oioleo fi £ Brătiami^ G. A. Rosetti. -ofl uluiai» li, E»,a, Q*Estragemu ¹ din nisce cores'pondinfe ale „Indipendințet Belgice¹¹ urmâtâriele relațiunt în"privința situațiunii Auștriei. ■ ■ ■ M::' ‘ ‘ini' ■ obnu JeineawH „Viena 48 Decembre ^coiîstemare; nu su m alte ‘ cuvinte⁰ cari sepâtă descrie impesiunea produsă eri la Cameră'și la Bursă de tristele revelări alte mini- strulul nostru de financie,ltjJⁱ!<'⁾⁰B Ealu' ■ ^Așia dariikeste bine' constatat® c<5 ruinătâria campaniă din 1859 ne aă costată una din' &ele mat frU- mâse ale nâstre 'provincie, și totu de uă ' dată ne > prodtis0o unu dificitQ dd 200 de miliâne de¹ fiorini’: Câ anulu 1860, și ănulQ 1861, âdic6 doui anide pace armată dacâ vrâ cineva s’o nu- mească astQ-feliă, au adusă unu de^ fîcită, unulă de 65 de miliâne, altuia dd 109 milioane' și jumetate;pși c6, oeptru anuln 18R9 ««j® ""i- cuiatula suma rotundă de 110 mi* liâne?s’ Ce ar fi; mare D-deule!°daSS dfe laⁱⁿpacea armată I,Jar trebui¹ se trecemă la resbelu?®mo^ fionuioqelejui ⁰⁸ ¹ „Așiâ¹³se pâte însimă In'blodu espunereâ în dâufi' volumi în folio; su- pusă de miniștrii Cameret «&Vedemă «semene în eaOlc6J'cele dâue³artielle maiunelproducătâritl pentrd statu^fia- dică armata cu marina Kșî dătoria pu- blică ■ figurdțla în cheltuele, buna cu H)8 miliâne, ceaU-altă cu 106, îm- preună 214 miliâne, adicâ* maî bine dâue din treî părți * din veniturile calA culate, pentrii 1862,;:la- 296 miliâne și jumetateAi*^ mic ₍imciquwi -yiv bjjuuq nutfii Viena '*2D Decembri&'/I '⁹Yr’''„Marția^tfecută,/ 17/a^venitu de la Pertersburgu unu curiăriu cu res- punsulu principelui Gortchacoff la ra- portulu d-lur de BâlabiÂe/asiipra ed$liL cunâscerea autouomiii a țerei loru, fără a se opune pentru constituționale greșită fiă-care omă bine cugetătoriu I ODUne npnfrn vo trahnî ca Ia o r» a rlisvtii * 1A— - viitoriă la nesce transformațiuni nece- sarie spre a mări garanțele constitu- ționali ale celoră-l-alte părți ale mo- narciel; < — va trebui se le aprobe, daru pe lîn- go acestea, găsimă altele, ce, dupo ¹ părerea năstră, suntă greșite, sau celu pugină nepotrivite cu scopulă ce fă- Schmerling bine voesce a gratifica . ᵣ j membrii acestei înalte Adunări. I „Dară daco consiliulă Imperiului vaca, luptele nu voru înceta înso n’ar fi cu neputință ca, în inter- tulul împlinită pentru treâutu cabine- vale, D. de Schmerling se învețe cu tulii de Petersburg ține a stabili pun- paguba sea co tâte silințele sele spre tulu seu de vedere pentru viitoriu. a stabili constituționalismulu austriacă ,D. de Balabine a comunicată co- pe nisce basî cn neputință, se voru mitelui de Rechberg respunsulă prin- întârce, în, fine, în profitulă partitei cipelu! Gortschacoff chiaru în țliua căndu asolutiste. lu-a priimitu. ₍₁ ₈ₙ, „în acesta conferință, fiă care din diplomati a mănținutu puntulfi seu de vedere, susținîndu, cornițele de Rech- berg, cd Austria a lucratu în astă îm- pregiurare în virtutea unoru tratate antertârie închiăiate cu Pârta, — D. de •Balabine, câ tratatulu din 1856 abro- gase, prin âre-cari prescripțiuni spe- ciali, în faptu, tratatele particularie an- teriârie, și în fine co dacb purtarea Austriei în asta circunstanțâ nu era contraria literei era celu putinii spiritului acelui tratatu de Parisu. •° „Cu asta ocasiune, creiju co tre- bu'e se semnalețlu ca rătecită aserțiu- nea P r e s s e i, care atribue ambasa- doriului Prusiei barone de Werther, inițiativa reclamăriloru și esplicariloru provocate de afacerea de la Sutorină „Totu în acelu-ași timpu au pro- cesu represintanții Franciei, Prusiei și Rusiei și dacâ urmarea loru n’a fostu colectivă, â fostă mai de’ totu iden- ticăA" - j Im si „Viena 20 Decembre,Weaou lⁱs „Ministrulu financieloru, prin espune- fea sea, a desilusionatu pe cel mai creduli și pe cel mai ardinti din aderinții sei. injeiege nimini cumu in îacia u- nei situațiuni ■ ca a nâstra pâte veni se ne ^ică: „ starea financieloril este de plânsu, deficitul^ este foarte mare, imposițiunile nu mai potu fi mă- rite, unu împrumută este impractica- bile și uă reducere în cheltuele imposi- bile; dară nu ve temeți, voiâ face lu- crurile așia în cătQ se fiți pe deplină mulțămiți.“ jiul ewni Uin o mi ?■■•-.»» , „Și cu tdte “astea acesta este în- țelesulu lungului discursO alu d-lul Plener, și proiectele formulate de dîn- sulu suntu copilăresc!. Decâ cel-lalți miniștri; prin natura chiară a afaceri- loru ce âu de trata tu, și arO vedfe în necesitate d’a face uă espunere ana- logă; resultatulO ai* fi acelu-așl, cre- deți-me. Totu ce se face în Austria jiârtă ■ sigiliulâ ‘provi&friuldl. Nemine n’are ‘"încredere in viitoriu;Knernine’ nu Ințr’ună cuvântă feudalii, ultra-1 îndoială 10-a avută autoriulă și ca- muntanii, partita militariă a Austriei și j re, — totu dupo părerea nâstrâ, — căți-va capi conservatori din Ungaria nu pâte fi altulă de cătu d’a îndem- cari se făcu co se ralidijă cu ei, au I ₙₐ publiculu producetoriu a se îm- mai alesu în vedere interesele dinas-1 pgᵣțăși într’unQ numeru cătu de mare tice Si aristocratice; partita naționale L ₑ * din Ungaria, stăruindu totu d ua dată asupra menținerii constituțiunii ungare I Autoriulu vorbesce și a separării corânei Ungariei de ce-1 cătu și’n răndulu d’alu doile de pro- numai în tre- lin. Principele de Galles a continuată d’a guverna¹ ordinea în Englitera pînă la 1813 băudă fu inumită reginte. în fine, în Fe-‘ bruariă 1814,; regelei 'd’Olanda Frederic-f Guilelm, se declară protectoriă ală °ordinil, și permise principelui regale, fiulă seă, s’accepte titlulă de venerabile onorariă ală 4țgșl William-Fredericp din Amsterdam., ; După re’nturnarea Burboniloră în Francia, mareșielele JJournonvillei ruga pe ftegcle Ludovică XVIII d’a pune ordinea suptă pdotecțitlrMa udul meinbrn ală fami- liei sele; Dară Ludovică XVIII eră omă de ^ună m^moriă, elă nu uitase partea mare ce, mavonqria₃ avuse la cpțastrofa din f 1793;*prin urțnare, respunse efi nuvaper- ’mite nici aă dată vr’ună«membru‘ ală «fa- miliei sele d’a face parte din ori-o#’«otiie- rîate secretă: : ⁴¹ I,ⁿ । H8f Italia, masoneria a’ căzută uă âală .jju dominarea francese; dară in locu-ț a 1. apărută Carbonarismulu, care semena a re- lua sarcina d’unde masoneria fu silită a o părăsi^ 'bprb a conțină In șîmpțulu iej iio l ei u D. de Schmerling a fostu consi- derată de curte ca unu reO necesariă, daru este cordiale detestată în sferele cele mai înalte ca în lumea satelițiloră. Patita feudale, ultramunțani de uă par- te, partita militariă de alta^ ₜ> își dau măna spre a-lă restumaJ* I Slăbirea cabinetului, în urmarea politicei sele din Ungaria, dă unu în- tinsă cămpă intrigeloru reacțiunii. Ea speră co pâte ralia cu planurile sele uă parte din conservatori unguri. Pe cătă timpu esistea posibilitatea unei înțelegeri pe basea legiloră dîn 1848, domnii se dedeserO în laturi și făceau causă comune cu partita naționale; daru de la disoluțiunea dietei, de căndu d. de Sehmerling, susținută orbesce de liberalii germani de Viena, a respinsă ori ce ideiă de transacțiune pe unu altu terîmă de cătu ală centralisării celei mai asolute, capulă partitei con- servatârie din Ungaria aă schimbată tactica. Ei se înțelegă acumă ITcu feu- dalii, cu ultramuntanii (partita milita- riă lucr^ă pentru propriulă seă comptu) ca se desptuescă pe d. de Sehmer- ling și se-i supstituăscă nesce omeni ca- ri voră consimpți a se întârce înapoi pinO in l»49. Ideiele cenlralisâtorie nu voră căstiga nimică din acesta. Nu va fi cortiune între diferitei provincie cari constituescu monarCia de cătu Dâră alte secte se iviră alăturea cu âCCStâ * . 1 ‘i-ofmiiatuai a;ra U Una se numia Longregaftunea mwhca, apostolică și romhnă^ ' • liea-l-aliă fansistOn^™¹'™¹^ Membrii Congregațiunil aveai, ca semnă de recunoscințiă, ună cordbne de matase galbina ca paiă, cu cinci noduri. Affiliațil la ordinile inferiorie vorbiaă numai d’acte de pietate șî de binefacere; dră întru ce pri- via secretele sectei, cunoscute numai de gradele înalte, nu se putea vorbi despre ele, de cătu¹ numai căndă eraă doul; ve- nirea unul ală trefle¹ făcea de ’ndată se ’n- cetețle convorbirea ;¹; Vorba de trecere a bon- gregaționistilorăera Eleuteria, iăicGEib^rtile; parola secretă era Ode, adică Itideptifodință. Acâstă sectă, născută în Fraricia, tfi- tr& weatolicl, diri cari făcură partă nial muițf ‘ dintre tepublicdnif ilostri u CBγ^al buni și mal statornici, îșl luă sborulă peiite AlpI, trecu în Piembite, șl d’acold îri LortU bardia; dară ici, aviH^lufcinî adepțî șf nu ’ntăr^iă a se 'stinge f pentru 6â agințil se- orețl al Austrie^ procura 4a lipsa de libertate. - b le-l-alte țere, ar fi consimpțitu cu tâte ducțiunik nâstre principali, de pro- astea, în propriulă seă interesu, la ori I duetele pămîntulul, și tocmai cu ace- । ce comunitate reclamată pentru măn-1 ₛțₑₐ pUțₑₙIy susține concurința cu tâ- ținerea și pentru consolidarea regime- ₜₑ E Kf. ₙⱼd ᵤ. lui de libertate și de constituționahsmu. | , , w .. , RespingîndQ cumfl a făcutu pro- tluⁿc. c".ele P»temu n.al.sa, -_d_e I punerile Dietei Ungariei, domnu de I ⁿu ⁱⁿ privința calității superiârie, Schmerling și membrii partitei centralisă-1 dară negreșitu în privința prețului cu târie la Viena cari îlu susținuseră au I ori ce altă țeră. Uă singură privire lucratu ca instrumente ale diferiteloru tablele de esportare este de ajunsă ; nuanțe ale partitei asolutiste, eru nu Spᵣₑ ₐ dovedi însemnetatea cerealilori în promotori ai intereseloru libertății dₑ fₑUᵤₗₐ ₙᵤ ₛᵤₙₜₑₘₐ 1 constituționale. « i Nu ve mirati deci, de veți au^i ⁿu.m!“ ,ⁿ esPu“erea Srăⁿe* . în curându vorbindu de crise ministe- 1°™, putemă espune și esporta și pro? riale. Acâsta oră pare c’a venită pen- ductulă loru, făina, avemu uă fabrica tru âmenii cari- «sercită uă influință cu aburu la Calafată, care pâte pro- în umbră. Fruptulu le pare coptă, ne-1 dUCe anuale cătățiml însemnate și ca- micu mal naturale deci de cătă d a I ᵣₑ ₛᵤₛțjₙₑ concurința cu tâte sta- întinde măna pentru .-14 culege. _ bᵢₗᵢₘₑₙₜₑₗ. d.ₐcₑₛₜₐ fₑ|ᵢₐ dᵢₙ țₑᵣₑ|ₑ | Cestiunea hnanciană ar pute in-1 „ , -xv • 1 r \ ha? I străine, a Avemu legumi uscate: taso- so prelungi ănco agonia latinte a d-lui ® . I de Schmerling și a sistemei sele. Că-1 mânere, linte¹, șcl., cari, saă pnn derea sea .*este sicură d’acumă înain- calitatea sau prin eftinetatea loru, potu te. Cătu «despre moștiănirea sea, va I fârte bine concura cu alte țere, coci căde sâu, în mănele feudaliloru sdă I ₙᵤ numai calitatea superiâriă, ci și în ale partitei militarie, acesta va de- pinde de caracteriulă ce voru lua lu- crurile mai pe urmă. «ii Atitudinea¹ cabinetului rusă cu o- căsiunea intervenirii austriace în Su- prețulu, midulâcele de transportă în- lesnitârie ne mii. Se nu nea viitârîă potă deschide tîrgulu lu- uitămă, co la Esposițiu- tâte popârele lumii se Diferința între tendințele partitei naționale, adico imensea maioritate a Unguriloră, și a partitei conservatârie în privința celoră-l-alte părți ale mo- narciel, consiste în acdsta: Conserva- torii, în schimbulă avantagieloră ce li s’ară" acorda printr’unO simulacru de autpnojniă a Ungariei și din puntulu de vedere alu unoru privilegie, voru consimpți a apera uă politică care iâ inspirarea sea din nesce interese di- nastice dru nu din ale monarciei înseși. Astă partită naționale a Ungariei care găsesce cea mai înaltă a sea espresi- une în represintanții unanimi ai Die- tei din Pesta reclamă,, din contra, re- Genova, atătu patentele ce se dedea* ini- țiațiloră, precumă și statutele și semnele de recunoscințiă. ,-,u" & b’ Consistorialea era maî cu osebire di- reptată contra Austaiaciluru; ea era preșie- ^ută de câtră cardinalele Gonsalvi și în ca- pulă iei s’aflaă principii italian!, cari n’a- parținoaă la casa d’Habsbourg: dinlr’acestt-a numai Ducele de Modena n’a fostă esclusă; d’aci aă decursul infloratdriele persecutări ale ttcestul principe contra patrioțiloră, în- dată ce complotută a fostă descoperită: elă cată a face se i-se ierte de. cătră Au- stria deserțiuuea sa, și ntțqal săngșje lui Menotti, consopiulă seă d$ conspirare, a putută f(e-lă jmjace ea, ₜₗJ J Gonsistorialistit aveaă de scopă d’a smulse din mănele lui Franciscă II, și d’a o împărți între iei. Papa câștigă Toscana, pe lîng$ Roma și Romagnia ce conserva... Insula Elba și Marcele¹ trecură suptă dom- nireț regelui dc Nsspgie, Pgrma, Phoința torina produce, temere aici, coci se porii întîlni, câ nu trebue se avemă scie co diplomația rusescă este de-1 numai Englitera în vedere, ci tâte na- pfîhsft_a pestra uă bună suvenire de țiᵤₙile. Se pâte fârte bine ca ‘ unu actele ce-i potu servi de precedințL ₚᵣₒdᵤcₜQ ₐțQ ₙₒₛₜₑᵤ ₛₑ ₙᵤ cₒₙᵥᵢᵢă Uă deputațiune turcâscă, trămisă de I . .. „ ■ • i- pașia de la Bibaci banului Croației, a P»ta procura, fostu obiectulQ unei demonstrări reO IP mai eu nesmre din America, voitârie din partea locuitoriloru ora-1 acelu-ași producții se conviiă altoru < șiului Agram. Astă faptu a fostu tare I hațiunî. însemnată aici și se vede într’însulă I străinii Suntu alte obiecte, pe can consumători, le dobîndescu ds uă dovadă mal multă de simpțimîntulu I țₐ ₙₒi, daru nu d’a. dreptul^ ci din ■ do solidaritate ce esiste intre Slavii L dₒᵤₐ șᵢ ₐ ₍ᵣₑⱼₐ ₒbᵢₑcₜₜ cₑ |ₑ dj laⁱ ,u a .ou,,,..! uiur ..l, I ₑₛpₒᵣtgₘₐ ;₀ Austria safl ’a Germania irm.Lzx rudb I și cari d acolo se reesportă în Engli- EepoBiținnVa Universale b. [tera și’n America^ precumă este,-spre *’t,‘ de Ia v u * ⁸¹¹ lL I esemplu, pâră de porcu,¹ ce-lu pro- u .ₙimiu.ie auov » X .91118111 I ducemă într’uă calitate fârte superiâ: • Țeranulă romănu» în numerulă I riă. Afară de cereali pămîntulă no- seu de la 17 Decembre publică unu ] stru produce și alte article de corner- articlu întitulatul «Ce căutămă la E-1 ciu: grăne uleiâsey ca rapița; produe- sposițiunea universale ?» Acestă articlu I te dfi Silvicultură ca gogoșie de tufa, coprinde multe ideie, bune, pe cari ne- I rîndă și altele,^.dutrehumț^te tă^gf I și uă parte din Lombardia, cu titlulă de | Lucianu se rădicase la gradulQ de I rege, suptă Ducele de Modena; apoi, Mas-1 mare-lumina, în reunirile secrete se de» I sa, Carara, Lucea, suptă regele Sardiniei; I mustra necesitatea d’a smulge puterea dm | în fine, imperatoriulu Russiel Alessandru, I măna popiloru, se invoca numele lui Brutu, I care din ură cătră Austria, favorisa aceste I si astufeliu se pregătiau spiritele pentru planuri secrete, căstiga Ancona, Civita-Ve- I republica. I chia saă Genova; spre a-șl pute face unu I în noptea de 24 luniu 1849, mij- I stabilimente pe Mediterrana. I carea sbucni: ea ^vu nenorocitul^ slîrșitu Așia, vedeți că fără a consulta popă- ce aă d'obicelă tote încercările d'aseminea rele, saă otarielp teritoriali naturali, astă din natura; orî-ce religiune esle menită a ave I urmă ligă îșl împărția sufletele, cumu dup’uă I apostoli, cată te ncăpă prin a ave Afarjiri! I pazzia,, facă qrapil cu uă turmă cucerită, și, I Cinci carbonari tură împușcațl, cei-l-al|I, acestu dreptu, ce are cea din urmă ființiă născută pp pamentulă europiană d’a-șl alege dpmnuiă și d’a nu servi de cătă pe celă care-1 conyine, acestă dreptu, țlicemu, a fostu refusată națiuniloră. Din norocire^ unulu numai o din tdte aceste proiecte, ală Carbonariloru, era dupd ănima Jyl D-^eu; și numai acelu-a era pe cale d’a avă unu resultatul Carbonarismulă, care era menită a da fructe, crescea cu vigâre în Romagnia: elă se reunise d’uă parte cu secta GhelfilorO oare-ș! avea scaunulă la Ancona; (Vaită |art« «9 pa BonapartUmă,^ condamnați la galere perpetue; unii, ces’a găsită mal putini culpoșl, fură închiși pen- tru. țlece ani într’uă fortergțiă. Atunci secta, devenită , mal prudinte, îșl schimbă numele și se chiamă societar tea latină^ In acelu-așl timpă, %ce%-așț societate conspira și’n Lombardia, și îutindea rami- ficările sele în cel^l-alte provincie ale I-i, taliei. In mițjuloculă unul baiu dată la Rovigo de cătră cornițele Largia, malmulța persdne eă fostă țreșUte de cătră guver-, nuld ăustriacă, careja doua-^i,] decidă cul^ www.daconomanlca.ro ROMAOTLU « 1123 ' cărîă; rădecihî industriali, ca roibîe N0SĂ chiaruV fndustrîa nbstră a Fa (garance); și flori bficinali, întrebuin- trebuință de încuragiarn, eră aretăndă putemă dară împărtăși opiniunea auto- are ț|urfe trebue se ne perfecționămu; nfl țațe în farmaceutică, ca flbrea de tciu starea ieî desolante și rușinără, nu ere- rinluParticluluI din «Țeranălă Română» d’uă superioritate recunoscută și ne-1 demă cb pbte fi uă încuragiare.- »Ma- <'' căndu Vede unu periclu în trămiterea contestată. -Apoi, vinurile nbstiq mafi, . nufăpturele năstre,^.‘continuă autoriulu, c’uă căutare maî raționale, voru pute B nu aă putută devadfa fdrt&J&tâfuita- rivalisa cu mai tbte vinurile Europei $i voru dobîndi, maî cu sdmă în En- glitera, preferința^ fiindu cb conțină mai multul alcoolă de cătu vinurile francese p nici nu vorbimă de marea diferință^a prețului care este în avan- tagiulu nostru. Tutunulu, ce se cui- • ⁷ tivi acumă, din semînța turcescă, la unele locuri, și carî se vîndă cu preță de 6 leî 30 parale ocaua, este ase- menea ună articlu de mare însemne- tate pentru esposițiune și pentru vii- t6ria esportarej Cadrulă unui d*⁸™ nu ne pbte permite a ne întinde a- supra tutuloră articleloră brute (ma- terie primărie) cu cari putemă rivalisa, sau figura cu onbre, la Esposițiunea Londonului, ne mărginimă a enumera numai lăna nbstră, inulă și cânepa nbstră,. ,cera, mătasea( gogoșiele și se- mînță de mătase. — Negreșitu cb co- misariulă saă comisarii, cari se voru rea de inapoiare'a poportd^ ^ostru. (pe vomu face la London cu opincile,' cu ilarii, cu tuslucii, cu brudii celu ro- șia, cu chemirulu,. cu sucmanulu, cu că- ciula și, in fine* cu-, meșipii și cu co- joculu nostru?< Am aretatu adesea în colbnele acestui diariu, cari suntu cău- șele pentru cari industria nbstră n’a făcutu, n’a pututu face, mai mart°ta- naintări, daru cu tbte aceste împedi- cări, avemu și noi bre carî ramuri de industriă, producemu bre care manu- făpture, de cari n’avemu .de locu a ne rușina, din contra ne putemu. făli cu ele. Nd Vomu mârgini a cita că- teva esemple numai: Blănăria se lu- obiectelorfi nbstre mannfȘpturiali Ia London și căndu ^ice, cb: „acesta ar fi UĂ MARE CALAMITATE pentru țer^iostră, coci ar ajunge se priimes- că opinci și cojoce din străinetate, pre- cumS se aprovisionețlă ostășii cu dbâte, cu paletăne și cu șiube.u Nu ‘ptemu în- țelege ce mare calamitate ar fi pentru țera nbstră, daco amu lua de la străini opinci și gojbce maî bune, mai trai-; nice și mai eftine, de cătu le putemu fabrica aici în țâră. Uă industriă care nu pbte susține concurința productu- lui străinu, scumpitu prin transportb, este uă industriă mbrtă sau condamnată la morte și este foră nici uă îndoielă vetemătbriă țerei, coci puterile produ- cătbrie întrebuințate la dînsa, s’aru pute cre^ă aici în țeră c’uă superioritate re/Cu-1 întrebuința cu folosu la vr’uă altă în- duce la London, trebue se aibă seiin- țele cele mai esacte pentru tbte ace- ste article > despre localitatea unde se producu, despre câtimea producțiunii, despre prețulu loru, despre mițlilbce- le și costulu transportului șcl.; trebue se pbtă areta speculanțiloru casele de comerciu ce se ocupă cu esport^rea loru, dacb nu suntu de acele pe cari le esportă însuși producbtoriulu. Tote acestea au fostu prevedute de comi- siunea» însărcinată cu strîngerea obiec- teloruț care, din nenorocire, se vede puginu, fbrte puginu susținută de 6- meni, cari aru pută se-i de concur- sulu loru, care -vede cu mare părere ^e reu cb invitările, ce a făcutu, chiaru și industrialiloru, - interesați- mai multu de cătu I . StorU U ni se, regele era decisa a depune jurămînta pentru Constituțiunea proclamată de cotră adunările (cortes) generali și straordinară din 1812. Inchisoriele, deschidîndu-se, dederS ună ministeru Spaniei!... — Ferdinand I din Neapole, în calitatea sa d’Iufante alu Spaniei, a fosta silită, cu tbte că remănea suverana asoluta, a jura supunere constitiațiunil Spaniole. Acesta produse în Calabria în capitanate și la Sa- lerno efectulă unul cutremură de pămîntu. I Guvernulă neapolitauă, slabă, neotărîtă, pre- | puitoriă, decretă bre-carl reforme ne’ndes- I tulătbrie, cari nu-mpiedecarb pre genera- I riulu Pepe d’a face din parte-I revoluțiu- । nea sa. Neapole avu, ca în 1798, guver- I nulă seă provisoriu și Camera de represm- Itanțl; / | După cătă va timpă sbucni la răn- I dulă seă și revolupunea piemontese. Di- I minbța la 10 Martiă, capitanulu cornițele I Valma prdină regimentului de Genova d’a । lua armele, strigăndă: „Regele și constitu- Jjițiufteni spamoUl“ A doua-^ unu guverna provisofiă se statornici în numele Italiei, și declară resbelă Austriei.... —- Așia, revolupunea începută la Ancona, sosi la Neapole și reveni la Turino. Trei vulcani sbucnise în italia, afară d'acelu din Spania, și Lombardia s agita într’ună triăn- ghiu de focul** Regele Victore-Emanuele I-iă scimă c6—șl dedese parola cătră Ș-ta Alianță d’a nu face poporului nici uă concesiune. A treia-țli, spre a fi credmciosa promi- siunii sele, Victore-Emanuele abdică în fa- vărea fratelui sea Carlo-Felice, ce era a-i lunci la Modena, și nutnai de reginte. pe principele de. ■Corignan, care mal în urmă deveni regele Carlo-Albeno. Astă abdicare a unul principe cu ăni- ma d’ltaljauu, în favdrea unul prineipe cu totulu devotata Austriei, fii uă mare neno- rocire pentru patrioțl. De acea-a și Santa Roșa unnla din primii promotori al mișcării, a disu: „Ol nbpte din 13 Martiă 1821, nbp- ,te fatale patriei mele, care ne-al discura- jelii 24 20 24 20 . 124 - . 424— ‘D-na - Zinca -C. Atanasiu . 415 utl ăiaiaio aî 495 10 ■ > tnnminori Administrația RbmămTlui. ⁹¹ D< lordachc¹ Bălăcescii. —¹ Artico- spre articlele, ce putemă lua în schimbă, ■ „rea patriei, n^pte blestemată, care al hi- „micită atâtea scumpe speranțe! Cu regele „Victore-Emanuele, naționalitatea Piemonte- „lul era puterică; căci Patria era în rege, „ea se personifica în acea ănima leale, și *,nol făcusemu revoXuțiunea strigăndă: Cu- „ragiă! se fimă siguri că elă ne va ierta „într’uă di că lu-amu făcută rege pe șăse „milibne d’Italianl!“ J Cu Carlo-Felice însă, lucrurile nu mergeau totă astu-feliă; totulă era de iâ- începutu. Cu toate astea tbtă speranța nu era perdută; la 14 Martiă, principele Carignan, ca reginte, apăru în balcone, și, în mișluloculă imensiloru aclamărl ale poporului, pro- clamă constituțiuneai Spaniei. Și fiindă c’âstă faptă urmo în viitoriu s’albă ună mare resunetă; fiindă că regele Carlo-Alberto urma într’uă 0i se demință pe principele CarignajiL se ^timfi, nu nu- mai faptulu constituțiund prochiămată vf^- ba^; daru ancă tpsț^ja cinajțQ .ția afiș^J lulu trimisu costă patftB galbeni, pu- blicații în fbie volantă, și în numeru de Ț500 esemplare. Bine-voițî a ’tri- m^f costulu spre a se putea fipări.- j / aP* D* A r i c e s c ii. .“«j fina tmoaaoA nu ' d h ,giată pre noi top, care al plecate cătră I plicate pe murii Torinuly^. >»l »1 păme^tu atâtea săbie rădicate spre apăra* Ecă traducerea literite? o, . u „In momentulă dificile ^n^;o$re jje „aflămăf ne este preste putintș d’a n$ ,<}hide sțrimptulu cercu, ,qlă țojphil nos- ptru, df regjfite; respectulă ^și pupuner^a „năstră cătră M. $. Qarlo-Felice căruia .,a ₍,precădută tronulă, câta se ne consili^ „a rțj apține d’a aduce orî-ce piodifi^țye „legilorfi, fundamentali ale regatulpl, „celă pucină d’a temporisa pînă pe „cunăsce intențiunile noului nostru^g^yp- f,rană, dară; fiindu-că imperiositâtea cirpon. „ștanțeloră este manifesțăₜ| și că d’altă paițe „noi ținemă a da noului rege ună. popojil „sănătosă și fericită, âră nu id^jâ strjv^ă „de cătră facțiunile resbeleloră ciyjțf, npl „amă decisă în. firma unei înțelepte o#m- „pănirl, după opmiune? consiliuluRjiostru „și în speranță că Mai^sțatep^apynișcață „d’acele-așl considerațjuul, va, reveșp dglj- „berarea năstră eu aprobarea sa suverană, „amă decisă ^icemă, ca constituțiup^a Spa- „niel se fiă recunoscută ca legea Statului, cu ,modificările ce după împreună înțelegere, vor ,aduec regele și represintațitinea fiațioDaJe.,, I țUurmejță pe 4 www.dacoromanlca.ro ROMANA DEIIEIIIE TELEGRAFICE Ksrssl BienI din 2 lansat, st. n. Metaliie ... 66 — 25 Najjionale ... 81—25 AkgiBnele Bmuel 748 ----------- ,, Kreditsl 179 -‘-40 London . . . 141 — 10 Silber . . . . 139 — 50 Dakanl . . ., 6— 67 MISKT>RILE IN B0RT8L GALAgI In zisa de 19 Noem. 1861 Koi ibii sosite înkirkate . , . . — — demerte .... 1 — nornite înkirkate......... — — demerte.......... Banoare sosite ................ — nornite....................... Vinuri de vînzare. La nrivilia xanslsl Slitaril ssnt firma „Ilisika neagnu N. 26 în sliga Stavronoli se afli vinsrl vekl de DrigimanI, de mal msl- te felsrl, albe mi romii, ks nre- gsrl moderate. No. 773. 3 O doamnă de origini ita- liani kare ksnoamte limba itali— ani, frannese mi germani, mi ka- re a datS de kigl-va ani lekgi- snl de niano ks ssuesS, ar dori se intre într’o familii bsni ka gs- vernanti. Adresa la magasinslă de vinsrl striine neste drsm* de Eniskonie la D. Brucese. Sa pierdut, o fagi de rokie, barims de mitase, de ko- loare nembea ks virgl albe. Ase adresa la bisrosl anestel fol, de snjde va nriimi mslgsmiti. No. 765. 1 Limba engleză. Domnsl mi Doamna COHEN ansngi ki daS lekgisnl de limba englesi sa§ a kasi la d-lor sas la elevii d-lor. Doamna COHEN di legisni de limba frannesi mi de nianoforte; iar d. Cohen noa- te da legisni mi de mani. A se adresa saă la d. Haleologs. No. 734. .„.o limba ger- lă d. Grant j ml nregsl Ilrodaklelop Iris liakîr kalitatea I. . . --- n. . 195 kirniB I.. . --- n. . --- --- i arnist ,, . . . • • • --- b'ekan ................. de tinzare Loksl ne ’l am în max. Vergslsl alitsrl ks nro- nrietatea rmosatslsl vamems lor- dake ne kare a8 fostS grajdsrile asstriaue, fagada stînjeni 18 mi Isngimea 40, este de vînzare; do- ritorii se vor adresa la ssb-skri- ssl Magasinsl la „Kokoms de asr“ în strada Hlelari. Dimitrie Hetroviul. norsmbS . . ...........137 138 Or£?.................... — — (No. 775). 4 MISK^RILfi ÎN nORTSL SRTbILE în zisa de 20 Noemv. 861. Koribil sosite înkirkate .... 2 ,, „ demerte ... 8 ₙ nornite înkirkate. . . : 15 ,, „ demerte .... 7 Banoare sosite............... 2 „ nornite.............. 2 nreu»! nrodsklelor. Grîs uiakîr kalitatea I, kila 220 230 „ ,, ,, II, ,, 200 210 ,, kîrmS „ I, ,, 170 180 ,, arnist ,, II, a! - —■ Sekara ...... 105 110 norambS................156 160 Orz* ...................... 72 74 Orz no8 .... — — Fasole................. 54 58 Raniija silbatiki . . — — Meiul kila .... — Librăria GEORGE IOAN1D anunță că a eșit de ssb tipar Calendarulu Istoric și Populara cu prevestirile famosulul Astronom Anticii Pe VÎntțare. O nereke ka- se în oramsls Kraiova maxalaoa Obedeanslsl, ks doi etaje înki- nitoare de 4 odil mi sn salbnS mare sss, 6 odil jos, nivnigi ma- re boltiti, ksxnie, snilitorie mi alte 3 odil nentrs slsgl, grajd de 12 kal, monron de 4 trissrl; do- ritorii d’ale ksmnira se vor adre- sa la nronrietireasa ue loksemte kiar într’aueste kase. I Sevastița Poșkovski. (No. 757) 2 Magasinul IOÂN AN6ELESCU , Calea Mogoșoi vis-a-vi de Palatul Domnesc în colții. Ansngi ki ’I a§ sosit srmi- toarele artikole mal ks seami nen- trs sirbitorl. Konserve Alimentare Petits pois fin au naturei. Haricot vert. Champignons, fond de Artichok, asperges Antier, Friifles de pe- rigot. Msstar frangszesk mi en- glezesk. Mezeliksrl de karne. Pate foa gras, salam de Verona mi SibiS de limbi mi de msnki galăntini de msirl msnni mi limbi fierte mi nefierte, msmkl kaiser, msmkl de rimitorS mi msnki de Vesfant. ¹ , Heskirie Sardele frangs- zemti la kstil de la nea din tiiS kasi din Franga (Philipe Canaund) sardele rssemtl mi sar- dele de Nisa ks okaoa Anchois fidea de Italia, Lsmimrl de i Stearin de 4, 5, 6 la fsnt, snt T de Ranigi mi gas8, mal mslte felsrl. / 1 I Ane minerale toate anestea de^ț ksrînd sosite, ssnt de nea mal bsni kalitate. iigi- imn s'imuLi No. 762 înștiințare de Jok. Ssb-skrissl are onoare a în- ksnomtiinga ne înalta Nobilime mi resnektabilsl Ilsblik k’a sosit aksma de la Ilemta, mi di legie de joksrl nagionaie mi sngsremtl dsni metodsrile nele mal nose, atît în nrivate kît mi la Hensio- nate dsni bsna voinga fie-kirsia. Doritorii ssnt rsgagl a se adresat sliga¹ HlelarilorS lingi Fiesky la Steaoa Albaștri, ks înkredingare ka d-nii amatori de jok mi vors onora ks nrezenga d-lor. Fak ame nlekati invitație /VII 00' •, No. 769. J. Frank, Meter de Dans. •: t 3 a la huile, Ton a la huile rengs a la huile Ksirih de rsns mi măsline dslni. Brînzetșrl Gorgonsola, Ha- mo- me- inkiriază. Kasele uele mari dsne sliga Kolgil, maxalaoa Boteans, ale d-lsl Skarlat Geano- și cu o mulțime de alte materii interesante, amusante și isorice, poesil și anecdote diverse* ilustrat și cu unii frumosă tablou pentru Crescere Gîndacilor de mătase. Prețul unui Esemplar este numai de 2 Sfanți. George îoanid, Librariu-Editoriu. (No. 764) 1 de Magazie a d-lul IAJCA. LUCASIEVICI pe podul Mogoșoai vis-ayvi de Teatru, în casele d-lul Fialcofschi unde se află Otelu d-lul Huges. Marfă franțecjă engleza de Viena și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavu de catifea, și de tafta; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- njcoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magasinu. (668) 12 H II I III Pe rin^are. o nriviiie ks kasi d’assnra, în sliga Kolgi No. 4. Doritorii se vor adresa la ssb- skrisa nronrietarî ue loksemte în sliga Stelil. Skimbarede domiciliu. Domns Kirille nrofessors de skri- ml ini gimnastikl m’a8 transnortată loksinga în kasa Ilaladi sliua Serafim No. 36. . ᵥ “ (No. 706)- slir, Ilarmasan, Strachinode Mii lan o Kam Emental, Gro- ier, brînzi de Olanda, brînzi de Limbsrg, brînzi mi srdi de Braiiiov în bimiul. Liquere frangszemtl kreme de Vauile, kreme de NoaS, kre- me de Moka, kreme de Fran- bois, kreme de Kakaoa, kreme de Ananas, kreme de Mente, Aniset ssnerior, Curacao de O- landa mi Eau de Noit. Vinsrl de Bordo Chatou La - fite, St. Julien, Medek, Malaga Muscat Lunel, Madera, vin» de Rin§ (Rain Vain) mi Cogniak. Vinsrl sngsremtl în bstelul Vdslauer albS mi romis, Villa - ner auștih (dslue) mi Seksarder în fine Zaxar englezesk, Heal diferite kalitngl. Rom J*a m a i k a mokolati meniei^ gls Ssnt de dat ks kirie de la sf. A se adresa geQrge viitor 1862. la nronrietarsl lor. No. 768. 2 Pe inchiriai. Kasele mele din Skasne, No. 74, ssnt de în- kiriat mi si komnsne de 7 odil ks salon, odil de slsgl, ksxnea, grajdiS, monron mi nivnigi. Do- ritorii si se arate la ssb-iskilitsl a© loksemte în ăueste kase. State Prodanesou. ioi No. 766. 14 j ^munciu Ssb-skrisa roagi ne toate as- toritigile administrative mi jsde- kitoremti a se adresa la D. He- trake Eliad din Kraiova, nentrs nriuinile ue mi nrivesk în ori ne îmnrejsrirl; asemenea rog8 mi ne togi amatorii de a Isa în arendă ____________ momia mea Hlonil-TeiS din jgd. k-8 mi firi v^ilie,' Hesmegl de Mexe^ngl, a se îogelege» tot ks Hresbsrg, nesiffegl de Bramov, D. Eliad. nesmegl nentrs ueal. Bslion rssesk, makaroane mi ¹ * '3 Maria Brâiloiu. TOSILIliE hRISTE He are magasihslS în otelsls Bi- beans strada Frannesi are onoa- re de a-înksnointiinga ne înalta nobilime mi resnektabilsl nsblik» ki ’I a sosj^ nentrs sf. Sirbitorl srmitoarele artiksle moasnete nre* ksm8: Ceai», Romă jamaika, Arak db mandarin, Kafea martiniki, Hiokolati mesnik Konserve Sna- rangel Mazire siampignon trufie Msstar frangozesk mi snt-de-lemn în stikle de ³/₄ likiorsrl frango- zemtl Aniset, kisraso, Vanii sto- maxikon, rostontsin, felsriml de alsatsrl nentrs ssnt, fidea, makâ- roane de Nanol, felsriml de me- zeliksrl, msnki de Bramov, salam de Sibis mi de Verona, de msn- ki de limbi, limbi de bivols mi de rimitors ferte, Kamkavalsrl de i Emental, Grser, Olanda, Gorgon- gola, minster în kstil, kamkavals frangozesk Harmasan, Sardine nro- asnete, sardele rssemtl marinați, Haringl la kstil ânmioa mi kane- re în stikle, komnotsrl frangoze- mtl, Bomboane de Ilaris, Hesmegl de Bramov mi de Ilresburg. To- ate felsrile vinsrl franjjozemtl mi sngsremtl, Alsne amerikane, Ls- minirl stearin 4, 5 mi 6 lafsnt. Hregsrile ssnt foarte konve- nabile. No. 760. ; 3 No. Maria loranu, 1 ■PiSJ-J fi! LA MAGASINUL ’/’J cu semnul „la Păstor“ ; Strada Francesă ' i vis-a-vi de biserica st. Dumitru, în casele d-lul Budișteanu. A sosit de curând pentru ser- bătorile ce s’apropie următdrele articole de mezelicurl etc. cum: Cașcaval de Ementhal, de Ho- landa, de Limburg, de Erburi, de Gorgonzola, Parmaz^n, Struguri de Malaga, Capere franșoseștl, Sar- dige franșoseștl de cutii și Sar-, dine franșoseștl marinată la ba- tocu, Haringl de Holanda, Șunci de Praga, Ceaiu rusescu, Macar4- ne de Neapol, Muștar franșosesc, Schlivovițu de Syrmia, Rhum de Jamaique, diferite licorurl franșo- seștl din renumita fabrică a d-lor Rivoire F reres, precum și alte măr- furi coloniale cum: Zahar, Cafea etc. tdte cu prețuri fdrte moderate. No. 754. 1 (No. 774). 3 l) 4 .âiuo ui,. i .•r, w uj ¹, IU s * \ 'OUluO i >, Ui ! ■> “i¹ a» iKb,. biol’;' B iuti» Ij.JUl IJiU tiiJ. .1 • ‘ - AVlSiAGRlCULfORlLOR 3 61” u DE A\LL \LOL