Nr. 356 Anul a rec a T 2 >■; ) 128 lei. 61 — 32 - 11 — 24 par 1 leu și vei putA Va eși în t6te filele afar.! Luma și a doua-^i dupf) Serbătoriă. BINERl. Voiește Abonarea pe unu a nu Ș6se luni............ T> el luni........... Fî lună.............. Unu esemplaria....... tusei ințările linia .... (ART1CLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) ¹ £ negu 22 DECEMBRE 1861 Lînnfne^ă-te ț si vei fi. Abonarea ®e face în Bucuresol, la Administra- tiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, 1& Bpondinții diariulul și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere shăi - ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonat.. Pentru județe și Moldova se adauge costulu portului căte 2 parale de f6iă; eru pentru străinăta- te căte 12 par. de fâiă, peste plata abonamentului. Direptoriulu (Jianului Romăn ulii și Redaptoriulb respun^toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul (pariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Ou' » REVISTĂ POLITICĂ. BUCURESCl, ²țcâ!înLK Ns sneram ki vom fi atît de kșrînd m’kiJ de tare resbsnagl kontra celoră kari ns vor ka nagisnea Romini se meargi nrin ea însi-mi snre snitatea iei, ksm a mers Ia 24 lansariă, fiind ki ns vor s’o vazi libe- ri, mi liberi nrin ea însi-mi; kiei atsnci mtiă bine k’aă sfirmit nentrs tot deasna ks uretengi»nile mi snerangele lor la tronsrile Ilrinciualel.or dessnite ini la restabilirea uri- vilogiilor, a absssrilor m’atstpr acelor de- sordini atît de mari kît mi înveterate In kare as fost arsnkat ini ssgrumat aceasti nagisne Romini, odati atlt de mare mi vi- teazi. Ns sneram ki vom fi resbsnagl atet de ksrind m’alil de tare în kontra celor ks mintea tesksiti de inva.sisnile striine, ks i- । ni i a kangrenati de îmbrigimirile oficiirî- lor slriîni mi de dekoragisnile ușierilor i- nimice natriel lor, kari ne ziceaă, kiar aksm kite-va zile, ki noi ceream neirea gerel mi artnatele de invasisni, kind ziceam ki, daki va veni in geari sn firman mi ks sn tsrk firmangiu, mgisnea Romini s’arsnce frs- insmiel firmansl în Dsnire saă fii mi kiar în Dimbovim, kiei ns mai astfel va fi min- talii, kontra acelor oameni kari ne nsmiaă cinstelor, fiind kielens se manifesta» ks te- rii; k’as fost silite în Muu se ssnskria ă- cea konvengisne nrin kare se mmgiuea trsti* ’ kiirea Rominiei fiind ki Divansrile ad-hoc , n’as dekretal Suirea mi n’aă iips îndăte în Iskrare dekretele lor, fiind ki nagisnea Ro- mini n’ak voit si s’afirme ks tirii, mi si mi nse în lekrare voinicele sale, ka o ha- gisne liberi ra’astonomi kare simnte mi mtie a voi. Ziserim ki kiar akam nsterile a- mice aă fost silite se ssnskrii acele urons- neri de trsnkiire mi de «.«lidere ale Ilorgii fiind ki uetigisnea de la 11 lănjs a fost lo- vite do stîlniî mi Isminele aere!, a fost ka- loinniati mi ssgrsmati ka si noati inimi- cii din afan se susgii ki Rominil ns vor Unirea mi ka se noati se listeze kiar aci la noî kitb sn konsol se ziki în faga snsi Ro- mm „ki ns este a «ii o nagisne m’o oninisne nubliki'i mi Rpmmsl se ns noati se-i ziki în fagi ki este orb saă kalomnia- tor ks urekunetare. nsterile. amice, kiar mi tot snen si ne moarte in kare ne ZiserKn mi șicem ki nentrs ki ne vor binele demtente din letargia de a arsnkat edskagisnea boiireaski mi dekoragisnile inamicilor m’a- cej[ frikomî ini morgi kari asksnd a lor ns- trezire ssnt o mante ce o jismesk îngeten- cisoe mi nrsdingi, ssnt silite snc-orl se san- skrte kondigisnî neste mtingi d’a se rea li- sa ini uciditoarie nentrs nagisus, nreknm aă erl, alalti-eri kiar, anarcimtl mi ssflitori de I fikst acel mare Imnerat al vekimei kari a neire, nentrs k’am fost ssBginst ki suirea I ordinal si taii in dose konilsl snre a da trebsia s’o facem nrin noi înmi-ne, ki, da- I kite o jsmitate la fii kare din acele dose ki am fiksl marea gremiali d’a neide sn femei ce se reklamas de iiisme a le konilslsî. timn atet de Isng m’atit de iiregios, trebse, Ițse ssnskriem trsnkiirea, zice negremit mi ssnlem datori se ns nriimim aksm nici ci- I Nanoleone mi Villore Emansele, ki noate tirea nici kiar nsblikarea nici snsi firman, | ast-fel msma cea adeverate jsngiati în mi- niyi kamerile nrovinciali, imnsse, mi kare aă I mi va skoale acel ginel, ce nsmai nentsl snei drent misisne a scide în fant suirea akor- I insme îl noate skoate, m atsnci fisl va i emi- dali în ksvinle, nici acele otare ce ne ceră I nea întreg mi vis, kiei femea inimiki ns se mmginem între Moldavia mi Msntenia, I se va mai nstea nretinde insmi fiind desKo- ka si le ginem trsnkiate, nici cei dosi Mi- I neriti atsnci k?a voit a Isi scidere. Toate tronoligi kari se nremeadi ne rînd Adsnarea, I acestea le am sssginst mi demsnstral nekon- nici sBsnenderea Komisisnii Centrale mi în- I tenit mi nentrs loate acestea msmele cele datorirea d’a face su Senat, nici nimik în I vitrege din întrs aă arsnkat assnri-ne toate Bl’iruiit din cule ce a nlikst Ilorn.il se skrie I kalomniile mi înjsriile mi dennnderea skla- n’o koali de xirtu tsrceaski mi celor-lalle I viei a fiksl ne rnslgi se taki, mi cine mai ușieri inamice mi amice se ssnskrie. Ssn- I mtie' daki n’a tekst mi ne algii a krede ki ^-fem o nagisne astonomi, zisenm kiar în I noate noi ne în iielito in oninisnile m’afirmi- nsmerile din aceasti sentemini, mi nrin ar- mare nsterile striine, amice saă inimice, n’aă drentsl de kît a reksnoamto sas a nsreks- uoamte bnirea tekste de noi înmi-ne mi ni- mik mai mslt. Toate cele-lalte ssnt de do- mensl autonomiei noastre mi se nofteaski, rile noastre. „Snirea, domnilor,wa fi nreksm o vom simgi m’o Bom voi.“ » Astfel a zis Miria Sa m’astfel a mi în- ceust a face mi tot astfel ne zice mi le C o n- stitu ionnel. „Sarcina Rommilor încene snde se sfirmemte a nfolektorilor lor, kari aă ssb-skris ^'aceasti din srmi învoire de lr«n- kiire nentr» ki ns nsteaă face all-fel.⁽l Foaia gsvernBlsî frances, dane ce arate în kite-.. va linie, strînse sna lingi alta ka si le în- gelegem mai bine, toate trsnkiirile, toate s- ciderile ue kongine nentrs noi cea din srmi învoire a nsteiilor, arate anoi ki ceea ce aă fikst (^chafoudage) este o skeli, neri- k s 1 o a s i nentrs noi kiei este amiezati ne neriksloasa antinomie (dose legi, dose nrin- ciuie onsse snele altora) a tsniril m’a des- snirii; ea ne snsne mki ksrat mi deslsmit ki cei karii aă fikst nosa înnoire, nosa kon- vengisne, aă îngrijit k» nreksgetare a adsrța la 8n lok acelU nrincinie onsse ce ssnt nsse aci ks înlr’adins însircinare „a restsrna toa- „ti skela la o ori ptirite de mai nainte, da- „ki ns va kidea uii mal ksrind nrin ea în- „sinii nrin viuisl iei originale'¹ adiki nrin- tr’o restsrnare saă moarte silniki. T>nki d’a- ajsns a ns ma! fi în stare a vedea tii’a’nge- lene nagisnea m’a ksteza a zice kiar în faga noastri ki n’avem o nagisne, n’avem o oni- nisne nsbliki ? D. Katargiă este logik mi kiar sincer kind vorbemte astfel, nentrs ki dsmnealsl are nenorocirea d’a ns mai uatea nici vedea nici îngeleșe nagisnea Romini mi d’acee-a a mi fost ministrs al Kiimikimiel m’a lovit ks atita sete mi kstezare krezmd kt ea este atet ,,nedegromili“ (ksvîntslă dsmnealal), înkită ns nagisnea înlreagi, de jositi atet de este din fabrika noate fi kondssi de kits ssntă varga steninslsi ssntă le— gile mi Domnii Regslamenlari? N’aBems dar nimik a îmnsta d-lsl Katargis, nentrs ki este sincer în nekredinga sa in nagisne, nentrs ki este din tabira acelor oameni ki- rora lisss le zicea „Ns ’nkan in voi ksvin- lele mele.*' Ns ’nkane ideia cea mare a na- gibnii romine în kansl mi'n inimile celoră kare aă înklinat mi kansl mi inima naintea striinilor inimici, celoră kari aă snerat tot de la striin m’aă desnregsit mi strivit no- norsl Romm El kiar aksm, kind gsvernsl onri ne alegitori mi ne denstagl d’a se în- trsni, ne dete cea mare mi cea mal învede- rați dovadi ki desnregsiemte nagisnea Ro- tsnul kind s’a reksnoskst în konferingele din I mini ? Ns este aceste onrire uea mai visi Ilaris îndosita alegere a Domnitorslsl, d-ns I donadi mi mirtir re ki krede ne alegitori, Ștefan Golesks aflmds-se la Ilaris a urotes-I mi ™ki ne alegitori! snei kanitale, oameni tat m’a anlat ki nsterile, mirpinind snirea “nedegromig'„ kari n’aă trebaingi a s’adsna ne viaga Domnsl»!, nar k’ar nsne »n nre- “*’a d«⁸bate kB mandatarii lor desnre intere- j , -ii I seta usuittnil m’ale Kommilor, ki ei u as nisl wt» sHidern, m a iest mare adevir il rek«- J * > , . - . . ₜ , , . .. . . , . w c o ideii a kom«mka avokauilor lor uh mki ;oamle asti-zi w a^e^arlikta al foiei iran- I , . . , , , . ’ ... , , ,. . I ki sânt at t de “nedegromiai,, , alit de sei- nese mi zme ki skela aobtiki fbksli akam | . L. , , ? , . . I battqi ki, de se vor adsna la sn lok, ns ns- este kombmati astfel în kît se kazi la ora ₖ₈ dₑfₗbₜₐₛ„ ₐₗₑₘᵢ dₑ dîₙᵤₙî ₖ₈ ₜ₀!ᵢî otirîte, daki înki n» va kidea nu mai na- dᵥₐgₗₐ]ᵢᵢᵢ ₖₐᵣᵢ ᵥₒᵣ ᵥₒᵢ ₛₑ ᵥᵢₗ>ⱼ ₑI> ₐHₑ₈u Dro- inte ui in viciul iei originale, nrin auel nre- I m-îetai l mi komeruiangi alegitori ai kanitale), miă ue nare ki nsterile striine aă nss nen- | ₐqeati oameni kari rcuresinte nagisnea legale trs cei kari voră avea interess a trsnkia | țjg vor fi in stare se ’ngeleagi nimik, se Astizl însi, veni, mslt mal ksrind de kît sneram, sna din foiele kare se insniri de la guvernai fraiicese, se koufiime, ks cea mai mare tirie uii deslsnure, lot ie am fost sssgiiisl in aceste koloane nekontenit mi kiar dinnsoă Rominia. Aueasti ilegale, kriliki mi Is inngi nimik mi nrin armare ns vor nstea suediloarii nosigisne în kare ne arsnki ks Enrodsue dekit anarcii, mire? Daki ns kred sila nsterile striine o demsnslnks >na mai raueasla, nentrs ce aă omit ne alegitori mi ne denlini limnezire le Co n s t i tu t.i o ne 1 mi denstagl d'a se înlrsni m’a desbate desnre ne arați lot d’odati, ks aceea-amî limnezire I interesele nagisnii aksm kmd intrarim înlr’o singsral mijlok ue avem ka si skinim vis! I eri nosi? IlenlTs ue i-as onrit d’a s adsna din karsa ce ni se întinde din noă. „Ne adscern I m’a desbate desnre kalea cea nosi ne kare aminteks nlmere, zice Franga, k’aksm 3 ani, | trebse se mergem, aksm kmd ne d’onarte ns- ks toate k’aveas o konaengisne, ne kare ns se I tei ile Btriine aă ssnskris o nosi konvengisue sskase înki cerneala fii kireia ssnskrieri nrin I nrin kare ne trankiazi din uos mi kind ne kare se minginea desnirgirea, Rominil, snre I d’alli narte Domnsl Rommilor ne snsne la a manifesta ki mincinisl suirii este doringa, I 3 Decemvrs ki “Unirea va fi nreksm o aom voinga lor cea mai sinceri, alesen, mi l’a- I simgiₙ kmd la 11 Decembre nroklami in- lesen fir’al ksnoamle ne Domnsl ce-mi da- I aintea kamerilor, a nagisnii m’a Esronei mi dsso Moldavia." llli foia franuesi, înuemnd a I ne snsne ki “Alesssl nostrs ne di asti-zi bmsi ki ns nrea îngelegem lesne kind este I o Rominil,,; kind în sfirmit la 14 Decern., vorba d’a ne faue noi înmme irebile, ka ni- I a snss oficiale fiagisnii “ki Unirna este în- mte oameni visi mi liberi, ne rene te de I “denlinirea votslsi Admiri! ad boc mi ki dosi ori, într’sn suagis de 15 rîndsri I “se leagi naintea nagisnii ki nici o nrimej- fantsl cel inlr’adever îngelentă mi nagio- I “die nersonaie ns’l va auri d'a realiza do- nale de la 24 lansariă, mi ne snsne ki el a I “ringele aceki Adsniri înșine?» Ksin oare fost o kilkare, o înfringere a konvengisnil | ᵥₒᵢₙ fi siksii ki ns ne riticim daki alegs- mi ki Esroua a anlasdat-o m’a reksnoskst-o I tori mi alemi ns se vor adsna sure a des- mi ne ziue ki „IbBINDA HE A D0B1N- I bate desnre kalea ue avem a merge? Iiii nebre o mare tiris de 2nim£. Ili’in- cinele Arthur a nlsus. nrincinele Hra- sieî era adink miskat. în tot oramisl a dominat cel mal adink doltâ. Dsns inmormîntare dscele de Koburg a nle- kat la Osborne snre a face o visittB reșineî, kare este sinețoast. Verona, 24 Decembre. „Giorna- Ie di Verona“ de astăzi nsblik'B o ko- resnonding'b nartik«larii>, dsni kare tribunalele engles la Malta a kondam- nat ne ksnitansl niemontese de frega- ta Dini nentr» krimea de uerkare da omor ini ktlkarea domiciliBl»! komis in kontra nersoanel redaktorisM zia- rislsl „Portofoglio Maltese¹¹ la grea tn- kisoaris (carcere infamante) în timn de trei kne, ini ne komnlicelo hi, lo- kotenintele korT>bieî la grea înkisoaris nentrs dose Isne. Daldani, kare nro- vokaae ne kondamnagil la aceasta fan- t£, a fost esiliat de la Malta. Alalti-ier! margi seara mal uerdsnm ne snslă din din Rominil cei bsni loanKojesks. Aceasti nerdere este mai dsreroasi kiei a nrovenit nrin dere. Ns ksnoamtem kaasa kare a n’acest birbat la o asemene riticiti ne d. îndosit sinsm- kondss desne- rare, dar, ori kai^e a fi, nerderea esle mare nentrs familia sa mi sirogite mi nentrs noi. nit le Citimu în Monitoriulu Monitorul oficiale ns a întreține noi eroi ki fol o^blim mi ast-fel Boh a' restisnde la loate Qisniie ce i se Kmd însi nilirl de natsn snirilelor, sa» Oficiale: este me- k» diferite— si aibi ne- inlernda- fak. se resitindesk nisce a adsce nelinimtea kind i se densnui Bre o k^lk.are de lege, atand ne- greuiil GsBernsI Bă l«a în toati Bre- mea noii uii îmi Bă faie a sa datorie, Astfel astizl kind s’a resmndit skomolal ki reuresinlangil nsterilors garante ar fi nrotestat în contra for- mei proclamării Unireî, GăBernal de- khri ki acest skomol erte ka do- siBtruiire neîntemeeal. Asemenea, a fiind GuBernul kl an Bitiuiel de la nioesd ml—a uermis si ia de la un stnin kililor cinci sfanul, ss^ nretes¹ ki 8mbla fin fe- linar, deskonerindsse în srina cerce- tirii fikste, I-a dat jHdekiuiI. (Komsnikat). zisenm nekontenit, dd. konssli mi nsterile | in nsmerile djn aceasti seuteiuins. bu ar- lor se slrinsiigi nagisnea Romini ks bato- I muu artik.s de fond, al ziarislai le netele armatelor, lor nentrs ki > ᵤₒₐₗₒ fᵢ dₑₙₗᵢₐ dₑ ₖₕₗ mele mi kontra ori ksi. Demunslrars'u kiai | dₑ_j vom usne ka tills ksvinteie cule mari în No. de alalii-ierl ki nsterile amice aă | mj utradevir Ronnnemti ce ai^is Mu ia Sa fost silite la 1857 se înkme tratatul de la I jₙ gjQa dtț 3 Dițceuibie, la deșkidetjea Kft- Parie jifa rșksnoamte ^eniina Unire a Urlu- I niarii din lamiț DIT IIATRIOTISMUL NOSTKd D’AKUM I ksm vom anta Esronei ki ssntem o nagisne, TREI ANI este de nalsrt a NE DA 1N- I ₖₗ₎ avtim o oninisne nsbliki m’o udeserali KREDERE ÎN NOI ÎNHIi-NE mi ne di I oninîsne nsbliki, daki guvernai o sugrumi, mkb aslvrisarea d'a AHITEIITA MULT DE I mi faue astfel, ku uois saă firi voprotestarea dum- • nialoru a fostu pentru principie și •primulu Staroste urma se argumen- • tețle numai asupra principieloru dlu • nu se ne silâscă a pune în jocu a • nume și personele, căndu uă dată vor- • ba n’a fostu pentru persâne; daru •pentru co d-lui ține la persâne eră »nu la principiu, suptu-scrișii siliți d’a- • cesta seriâsă provocare suntu nevoiți • a ve declara, d-le ministru, în sin- •ceritate co alegerea făcută este ile- • gale pentru cuvintele urmetârie.* Cumu ve^f, d-le ministru, dum- nialoru au eșitu din cerculu unoru â- meni cari protestă contra unei abateri sau călcări de lege și se’ncârcă a me lovi, a me ataca personale și pe mine și pe domnia-ta; ș’acâsta o dovescu îndată. Ce coprmdere avea ăntîia dum- nialoru reclamare? •D. capu alu Starostiei a alcătuită • uă listă în care au înscrisă UNELE PEHSONE ce nu corespundă cu ca-1 •litățile prescrise de acestă articlu, •(300) eru pe alții cărora nu le pâte I •legalemente contesta acele calități nu •i-a trecută.* Atătă și nimică maț multu con- ținea acea reclamare, la care am a- vutu onârea a-ți areta co n’am com- pusă eă lista ci dd. Starosti, cd n’am înscrisă nici n’am esclusă eă pe nipi unulu ci dd. Starosti. Am avută apoi . onârea a-.țl espune, domnule ministru, în ce modă înțelegă eu articlu 300 j și amă rugată „co daco, cunosc! c’amă făcută vr’uă ahatșre sau scăpare din j vedere să bine voiesci a mi-o areta cu oservările cuvenite și cu articlu le- I gii, coci dd. reclamanți n’au bine voită a spune cari suntu calitățile ce lip- sescu celoră înscrișî“ adică în ce puntă s’a călcată legea. Cererea mea fosta dreptă gale sau uă cerere piele și devine uă de persâne, cumu reclamanți? daco a care calcă cestiune de zică acumu și le- princi- atacuri cei 7 fostu dreptă, lovi- rile ce voru se-ml dea suntu în dreptă a le arunca, și prin canalulu domniei tale prin care ele mi-aă v/mit, auto- riloru loru; daco a fostă nedrdptă, a- pol suntemu amendoi d’uă potrivă cul- poșl, coci domnia-ta al găsită cu cale a chiăma la Ministeriu oficiale p’acel reclamanți ș’a-le cere se-ți arete cari suntu acele călcări de lege ce susținu co s’a făcutu în alegere. / Dup’acesta cei 7 comercianti vfip soriși în acestă a doua protestare Spunu ■ că eu așiă fi i^isă în rapopbuîă meu ! cotră domnia-ta «c’am îngrijită a lăsa «din parte-mi uă persână forte onora- • bile ca se țiiă locu de secretariu pen- • tru înlesnirea acestei lucrări;• s’adao- gă că «n’am aretatu numele acelui se- • cretariă temîndu-me a nu-i pune ono- •rabilitatea în jocu“ Cele coprinse în raportulă meu suntu în dosariele domniei-tale, dom- nule Ministru, și prin urmare șe pâte constata co n’am i^isu „c’am lăsat uă personă onorabile ca se țiiă locu de de secretariu" ci co am pusă pe u- nulă „din dd. comercianțî care a bine „voitu a împlmi uă gratuită funcțiune „de secretariu, a scrie aci, fadă cu „cei lalțl (cu ajutoriulu Ștarostiloru) uă „listă, dupo care apoi s'a făcută alta. „ș. c. 1." Pentru ce dară dumnialoră recla- manțil s’acață d’aceiu comerciante, ca- re n’a avută și n’a pututu ave aci nici unu altă rolu de cătu d’a scrie ș’a șterge numele celoră ce alegătorii ce- rou a fi înscriși sau nu în listă, și pentru ce mergu pîn’a me pune pe mine c’am ^isu cuvîntulu de „onora- bile" ca se p6tă apoi se puiă înjocă și onorabilitatea acelui comerciante, și legalitatea lucrării mele? Suntu ănco datoriă, domnule Mi- nistru, a ve spune co reclamanți! aG căutată denigrarea și numai denigrarea coci acelu inteliginte comerciante—ce nu este nici de cum în joc și pe care d-loră voiescă acumu se-lă sfașiă, nu scimă din ce causă și prin ce boldu, — bine voitu, în timpă mai de doui ani, în care d. Polichroniade a fost primă Staroste, a împlini gratuita și ingrata funcțiune de secretariu, ș’a face tâte lucrările. Și cu tâte acestea nici unulă din dd. comercianțî n’au reclamată în contră-i ci pâte din contra cei mal mulți au putută recunosce a sa capa- citate și sacrificiulă ce făcea d’a lucra gratuită pentru ajutoriulu comercianți- loru; și mai adaogă co el prin actulă restabilirii Nr. 3009 a redobândită drep- turile sale cetățiănesci și credă co pen- tru a ține ună condeiu în mană ș’a înscrie numele ce i se dictează nu se cere nici uă condițiune în nici uă lege nici chiaru în cele mai privilegiate. Acumu, domnule Ministru, intrând în desbaterea- cestiunii căutămă care este reclamarea și găsimă în sfîrșitfi în acestă a două protestare, supscrisă de 7 comercianțî, cd dumnialoră înțe- legă, ba ancă spunîi câ și „pretindă'* — coci privilegiații numai prin pre- tindert aii trăită — că articlulă 300 www.daconomanlca.ru ROMAKULU 22 D«e*mhrt. 3 Isnuariu. 1119 alu Regulamentului cere se n’aîbă drep-” tulu a fi alegători ai membrilor» tri- bunaleloru de cătu neguțetorii ce vori- fi laudați pentru capitalurile lorii și pentru purtarea cea onestă, acei cari vorti ave „întrunite amândoue aceste calitățl." Se lăsămă cb d’aru ave dreptate n» scimă daco și eu n’așiă fi în dreptu a le cere registre adeverite de tribu- nalulu de comerciu prin care să se potă constata co au toți în adeverii | acea calitate bănescă prin care se fiă laudați, se lăsămu cb ca alegători n’aă ' înțeleșii nici de cumă ca dumnialoră acelu articlu alu legii, daru mai amu ănco ș’alte temeiuri spre a susține eb ¹ reclamarea d-loră este nedreaptă. A pretinde cb drepturile. ce legea dă neguțiătoriloru și industrialiloru se , fiă reservată numai pentru cei cari suntu 1 privilegiați, pentru cei cari suntu prin- ț cipii averii, ar fi a reveni la tbte pri- । wlegiele ce consacra regulamentului ot- Jganicu și articlulu 46 alu Conven- țiunii desființedă „tote privilegiele de eari se bucura^nele clasi“ eră articlulu 47 deciară cb suntu desființate tote legile ce suntu contrarie egalității ș’ad- miterii tutuloră la tote funcțiunile; este învederată dar, pentru mine celu puginu, cb chiar daco regulamentulă ar fi pre- scris acel dreptu, numai pentru negu- țătorii cci avuți nu mai putemu acumă hdmite esclusivismulă și privilegiul» celu ₍mai mare, în contra articleloră 46 și , 47 pentru dd. comercianți cari voră ll jca negreșit să fiă lăudați pentru co ^pretindă a ave parale mai multe de yAtă alții. Și dreptu dovadă, domnule (Ministru, cb clasile de patentări negu- țători precumă erau rânduite în Regu- lamentă ereă unu privilegiu, este cb acelu articlu 92, asupra căruia ai chiă- [matu atențiunea mea, t^ice cb „clasile Lwguțiătoriloru voru dobândi drepturi \mai întinse șcl. cb voru fi apărați de j„ori ce havalea din partea Statului; Ueguțiătorii de ăntîia stare voru do- |,băndi tbtă considerația cuvenită la a 1}țoru 'treptâ tn societate, și voru fi ciă- ,mați din dreptu la sfaturi de comer- hCÎO, și voru dă din sînulu loru pe „mădularii Tribunaleloră de comerciu L’a magistraturiloru așezate prin ora- jțiele Principatului." | Artclu 7 pagina 596, deslușesce Uncb și mai lămurită cb acea- a ce a- icorda Regulamentulu clasii I-a a negu- !'ătoriloru era unu privilegiu, coci spune cb «voru ave acestu dreptu și (acei neguțiători cb au dobînditu ran- Îttri ale țerei.» Eacb, domnule Ministru ceea cb a înțeleșii din disposițiunile articlu- 411 92 alu Regulamentului, ce ai bine ’oitu, în a doua dumitale adresă și ^ei de cumu în cea d'ăntîi, a-mi ^ice Nu ieu în considerare și care mi-ai M cb stă ’în strînsă legătură cu V 300, și cb pe cândă celu d’ăntîi )0O) regulează principiulu,, celu din hnă (92) regulează procedura.» Aci • se-mi fiă permisă a mai adăoga ciară așia d’ar fi acea procedură Casată pe unu privilegiu ce, mul- ixtă cerului, s’a desființată, și care P urmare legea cea nouă ne opresce mai lua în considerare. Mai .u ănco cb nu pre ințelegă nici ce hedură regulează acelu articlu 92, ^u vedu cb art. 7 alu capit. VIII 596) alu căruia titlu este >pentru i sa ludecitorfacâ tn pricini comerciali* “^ice curată co judecătorii neguțătorii >se voru alege dupo disposițiunile arti- cleloru 300, 301, 302, 303, 304, oOo, și nu <,hcc unu singură cuvântă despre articlulu 92. Totu ^stufeliy ■vorbesce și condica comerciale la pag. 223 în care nu vorbesce de articlu 92 ci numai de cele îqumerate mai susu. Arară din acestea ‘ mai am ănco unii faptă în favbrea mea. Se află, domnule ministru, în can- celaria dumitale ănco uă protestare.(ă unora din domnii domercianți, și ’ntre cari suntu doui sdă trei din cei șepte cari protestă acumu și care este ba- sată totu pe acelea-și reclamări de omeni privilegiați în favbrea privile ; gieloru loru. Acea protestare este de la anulă 1859 Oct. 21 și a fostu trămisă d-lui Prim Staroste d’ atunci prin adresa d-lui Ministru cu No. 9,410 Oct. 29. D. Policroniade a refusâtă atunci d’a se supune unoră cereri ne- drepte basate pe privilegiu și guver- nulă ă recunoscutu de bună alegerea făcută. Astăfelă daru, domnule Mi- nistru, sau trebue se recunoscemă cb aleșii comercianți cari au funcționată în acești doui ani au fostu aleși prin violarea legii confirmată de ministru, sau cb acei cari au reclamată ș’atunci ș’acumă voră negreșită se se puia în vigoare privilegiulă în paguba celor lalțl și în contra articlului 46 și 47 al Convențiunii. Si setea de privi— legiă a d-lor 7 reclamanți este ^tătă de mare încă tă se revoltă chiaru c’amu convocată pentru aceara alegere 25 de Starosti eră 'nu 7, 8 numai cumu se făcea în vremite acele ale privelegia- ților în favbrea cărora reclamă d-loru, cei lăudați pentru capitalurile ce pre- tindă c’arp fi avîndu, și țlicu c’amă convocată starosti din cari unii dupe Regulamentă nu eraă »în ^reptă a lua parte la acbstă operațiune.» ₙ , Acumă, domnule ministru, se luămă unulă căte unulă tbte punturile prin care îusumă a loră reclamare domnii lăudați prin capitaluri și se vedemă de vomă pute găsi ■ măcară unulă sin- gură care se fiă lăudată și prin lo- gico și adever. 1. N’am vorbită nici de ono- rabilitatea 'nici de eonfidința mea în cineva și prin urmare, dd. lăudați prin ale loră capitaluri suntă prinși ’naintea domniei-tale ș’a publicului cb nu potă fi lăudați căndă raportă fisele mele? D. Secretariă, și care se bucură de drepturile șale cetăciănești, n’a luată nici uă parte la acea lucrare de cătă acea-a. a unui omă care ține uă pană în mănă și scrie numele - ce dictează cei în dreptă. ¹¹ II. Se ’nșelă forte dd. Recla- manți cândă spună că dd. Ion Trian- dafilă, Costace Panaiotu, . G, Koem- giopolu suntă supuși străini. Se pbte mai lesne ca dintre cei re- clamanți să fiă străini și mai cn sbmă supuși străini, dar afirmă cb nu este nici umrtă din acei ce ^ică dum- neloră; ș’acesta o afirmă coci mi s’a arătată chiară dovedi dă la consulate- le respective cb acei onorabilii comei* - cianți numai suntă supuși streini. E- ste ceva și mai frumosu. Avemă supt ochi o carte de nbmuri, dată de vo- dă Bibescu prin care să constată că d. Nicolae Triandafil este boiăriă de nbmă, și ună actă supscrisă chiară de unulă din reclamant onorabilii© d. Hristodoră Stoianovici ^(Vstulă sudită* Muscălescă) prin care constată că d loan Nicolae Trandafilă este fiulă d-lui Nicolae Triandafilă. Se vede însă cb onorabilele d. Hristodor Stoianovici a uitată, «001 acelă înscrisă lu-a dată dumnealui la anulă 1853 fevr, 27. și este adeverită de Komisiunea de ro- șiă în acea di suptă No 335. Ea- co dară co ș’aci dd. Reclamanțî se pbte se fiă lăudați pentru banii ce voră [ fi avîndă, dară nu potă fi lău- dați că basedă pe adeveră reclamări- le dumneloră. »j • - । III. Aci spună cb figuredă în liit^ persbne care nu aă firmă co- merol'ij/ și cari nu potă prin urmare ^tave dreptulă d’a alege pe judecători sau d’a fi aleși. 1 îmi este și mai lesne aci a sur- pa argumentarea d-loră reclamanți, coci chiară între acete 7 supscrîeri vedu figurăndă numele A. X. Panteli, și toți știă că din nenorocire acestă ono- rabile neguțiătoriu a murit de mai mulți ani, și că onorabilele seă fiă mănține firma pâritetelui seă și- perpetue astă- feliă respectabile nume al părintelui. Cumă dară căndă chiară între recla- manți este unulă care nu opereadă suptă a sa firmă, se contestă cei care o- peredă suptă firme străine? Cumă niște comercianți atăt de însemnați nu știă co ’n tbte țerele suntă firme ce pbr- tă nume de bmeni cari sunt morți de sute de ani unii^ dară că acbsta nu rădică nici una din drepturile loră de bmeni, de cetățiăni și de comer- cianți celora cari opereadă suptă ace- le firme.? Cumu dd. Reclamanți cari știu multu și tbte, fiindu că- pretindă a fi lăudați pentru ale loru capita- luri, potă scrie oficiale cbtră Ministru iustiției cb d. Petre Nedelcovici „este fără firmă și opereadă cu procură," căndă toți dumnialoră aă priimită ca și mine la 1 Augustă 1859 circularia comerciale a d-lui Angelă Nedelcovici, prin care face cunoscută, conformă jreguleloră comerciali, »că d. Petre Ne- delcovici este asociatulu seu în comer- ciulu de Banbăriă, și că de astă-di ’nainte va supscrie în loculă seu d’a dreptulă firma. Angelă Nedelcovici?" Cumă nu s’aă temută cb pbte se fiă remasă prin Ministeriulă iustiției vr’ună capă de secțiune mai vechiă și care se spuiă Ministrului actuale cb fostulă Ministru al iustiției a dechiarată însu-Și acesta, dupe forme, în anulă- 1859 24 Aug. prin chărtia cu No. 4,940 și că ș’a. publicată și ’n Monitoriulă Np. 102 din acelu-așl. ană? Eco, domnule Ministru, cumă uită tbte aceste reclamanții, cari pretind se-i lăudămă pențru capitalurile dum- nialoră ș.i cari apoi nu respectă nici chiară actele și deciarările oficiali și nici chiară căndă suntă în privința unui' altă banchiăriu care nu vedu de. ce se nu fiă celă putină totu atătă de lăudată pentru capitalurile sale ca și d. Vlastos Miron. 0. lancu Nacu esercită asemenea profesiunea sa suptă firma părintelui seă, firmă ce speramă, credemă că fiiulă va păstra, pentru totă deauna mai cu semă căndă are fericirea d’a ave ună tată care este stimată de toți Românii ca unulă din cei mai de frunte meseriași și ca unulă din cei mai onorabili și adeverați patrioți. Dum- aeloru $$ Nacu este necuno- www.daconomanlca.no M» , flJI scută de neguțători, precumă dică totă ’ asemenea și de d. Winterhalderă. Noi susținemă cb acești bărbați suntă din contra forte cunoscuți și fbrte stimați; și d. Winterhalder este atătă de cunoscută încătă Adunarea naționale ca uă resplată a meriteloră sale l-a onorată și cu acordarea îm- pămîntănirii celei mari. Se ^ică totă astăfelă și unii din dd. Reclamanți da- că potă, cumă d. Dimitrie Zapu, care nu știmă cine este și chiară d. Vlastos care nu știmă dacă a dobîndită de la Cameră a sa împămîntiănire, și se ne spuiă ori cine dacă n’ară fi mîndru și fericită să fiă atătă de cunoscută și bine cunoscută ca onorabilele d. Enric Winterhalder. D> Winterhalder numai are în a- deveră acum ună comerciă cu firma sa dară a avută propria sa firmă în timpă de 6 saă 7 ani și articlu 303 ală Regulamentului cere ca, „pentru a fi ales judocătoriu trebue se sefiă neguțătorită cineva cu cinste cinci ani și nu cere nimică din acestea pen- tru a fi alesă alegătbriă. Dară se ve- de cb daco cine-va are pretensiunea d’a fi lăudată pentru capitalurile sale și privelegiată, nu mai are trebuință se știe ce prescrie legea și nici chiară d’a nu afirma ’naintea ministerieloră ș’a publicului ceea ce nu este precum afirmă. (¹ ■ Mai spună apoi cb dd. Barbu Protopopescu și Ion Dimitrescu suntă cele d’ăntăi „Comerciante din cei mai mici și celă d’ală doile meseriașiă tu tu n gi ă.“ Cu ce dreptă oare dd. reclamanți desprețuiescă astă-feliă profesiunile b- meniloru? De unde au găsită dum- nialoră cb d’a tjice cui-va • meseriașiă tutungiă» este a-i rădica drepturile sa- le de cetățiană de neguțiătoriu, de omă ? Daru dacb avemă dreptuje se ne po- nosluimă meseriele, apoi ș’acesti ne- guțători voră puth țlice d-lui Vlastos Miron „Meseriașîu Cămătariu" și credemă cb, voindu negreșită se lovimă mese- riă cu meseriă, tutungiulă are precăde- re căndă celă laltă este lovită de e- vangeliă. S’adăogămă ăncb cb d. Bar- bu Protopopescu, at^tu de desprețuită de d. Bancbiăriă Miron Vlastos ca co- merciante mică, aduce marfă de brașo- venie de peste graniță și prin urmare nu pre este atătu de mică încătă dd. reclamanți se nuJ pbtă se-lă vb^ă din înălțimea în care stau atătă de susă pe munții d-loră de bani și din care causă pbte nici n’a aurită ape- lulă guvernului ș’ală camerei pen- tru unu împrumută naționale pen- tru armarea oștirii Române, și d’acea-a n’a luată asupră-i d’a efectua acelă împrumută și nici n’a dată^ ide nu ne înșelămă nici chiară obolulă seă de contribuțiune, cumă aă dată acei mici necunoscuți pentru d-loră reclamanții, d. Enric Winterhalder și alții. Cătu pentru d. Ion Dimitrescu, a fostă și staroste mai multă timpă, este ună bărbată cu cunoșcințe și are în țbra sa celu pucină totă atâtea drepturi căte are și d. Banchiăriă Miron Vlastos. Așiă mai ave multe de combă- tută ăncb în protestarea Celoru 7, în- tre care și minunata și patriotica i- deiă ce aă d’a esclude cu totulă pe toți meseriașii foră osebire și pbte a române numai cu banchiări, ca profe- siune mai uobile, mai principiariâ; dară raportulu meă a devenită forte ¹ ¹ lungă și stăruîescă a crede cb dove- dile prin care am aretată cătă de gre- șite a fostă afirmările celoru 7 re- clamanți suntă fbrte d’ajunsă. lini remăne acumă a dice căte- va cuvinte despre uă altă protestare ce mi-ai trămisu, d-le ministru, a unora din dd. Starosti. In acea protestare suntă supscriși numai cinci din cei cari am .crezută cb, în cerculă legii aptuale, potă fi chiămați a alege pe cei 30 de alegă- tori și credă cb acestu neumră este forte pugină pentru a infirma uă ale- gere la care nimine nu aretă cb s’a făcută cea mai mică ilegalitate. Coci, d-le ministru, te rogă se nu uiți cb toți acei comercianți cari aă fostă re- clamată cb n’aă fostă trecuți în listă, ai putută constata însuși domnia-ta cb au fostă toți, și pe urmă unulă căte unulă aă fostă sterși prin votă pe fa- ciă și maî unanimă. Stăruescă dară a crede ciudată pretensiunea unui can- didată d’a se strica alegerea fiindă cb alegătorii n’aă voită se-lă alegă. Și cu tbte acestea numai acesta a fostă reclamarea d-loră neguțători, cari a- cumu în urmă aă remasă numai 7. Starostii, cari reclamă acumă, nu dică cb alegerea n’a fostă bine făcută și nici cb n’aă facutu-o dînșii, ci cb ar fi bine a nu lăsa foră luare. în con- siderare reclamarea mai multoră ne- guțători. Acei mulți neguțători dară remaindă numai 7, chiară acea consi- derare pere, cu atătă mai multă căndă demonstrai cb tbte infirmitățile ce im- puta celoră aleși suntă neesacte. P’aceste consideranți eă unulă, d-le Ministru, sum datorjă a urmare calea ce urmată predecesoriulă meă ș’a refusa d’a procede la uă altă alegere. Spre a areta însă respectulă ce am pentru acei cari m’aă alesă și pentru totă corpulă comercianțiloră, voiă publica îndată acestă raportă, și prin elă oferescă d-loră comercianți a mea demisiune, dacb o vbră, spre a alege pe altulă care saplice regu- lamentulu chiară în spiritulă privile- gieloră. 'Jir > * r i h Se-mi dai voiă, domnule Mini- stru, sfîrșindă, a-ți spune cb se sus- ține fbrte multă prin piață cb dd. Sta- rosti aă fostă chiămați de Polițiă spre a supscrie acea reclamare. Acbsta a- vîndă uă gravitate, te rogă a cere se se demință oficiale prin Monitoriă, ca se nu remăiă în spiritulă publică uă asemene vetemătbriă bănuială. No. 151 1861, Decembre 20. Primulă Staroste C. A. Rosetti. ADMINISTRAȚIA piARIULtl ROMANUL. Domnii abonați, ală cărora abo- namentă espiră la 1 lanuariă viitoriă, suntă rugați a înștiința de timpuriă administrațiunea acestei foie pentru regularea abonamenteloră dumnealoră căci conform tutor reguriloră pentru cei cari nu voră prenoi ală loră a- bonamentă ^iariulu va înceta d’a se trămite pentru abonați! din capitală, dupo trei ^ile, și peutru abonați! de districte, dupo ^ece dile de la espi- rarea abonamentului. C, D. Aricesc#, ROMANUL 3 UnARiie DEÎIE1UE TELEGRAFICE ;rs»l BienI din 31 Deuem^ st. n. Metalhe 66 - 30 Nagionale • • • 81 -- 60 Ak^isnele Bmiel 747 -- „ Kredit»! 177 --- 20 London • • • 141 --- 50 Silber . • • • 140 --- 25 DskaQl 6---68 Librăria G. loanid ansngi ks în aueste zille a nrii- mit Ilortretele armstoare • Napoleon, Victor - Emanoil și Garibaldi, aueste tabloarl sânt lakrate ka vsnseli de sleiS întinse ne nînzs mi rams. Drenai snsi Esemnlar este de 9 sfangixl. Librar-Edit. G. loanid. K0K0Ș8L Dl ACT. ue akam s’a matat în strada IHe- lari alitsr! ka uel din nainte ma- gasin din kolgă, se afls o kanti- tate de vinari Bordo, IHamnanie, SV^Anunciu Important'^Ml MISKTRILE ÎN nORTSL GALAȚI în zisa de 19 Noem. 1861 Koi hbii sosite Inkirkate .... — — demerte .... 1 — nornite inkirkate........... — — demerte............. Banoare sosite ............... — nornite .................... No. 771. 3 likorar! de Linska mi zaxar englezeskS, kafea ks, ueaiS rsseskS, rom8 ks okaoa, kare se vinde Marsilia, martini- jamaika ka nre- L1I3IKARIA GEORGE I0AMD 7rîs IlreQ8| Ilrodbklelor liakîr kalitatea I. . . ii 11 ii 11 kirni» ■3 n. . 195 11 armat 11 11 ii n b'ekars Ilorsmbk Orz» . . 137 138 MISKLRILE ÎN BORTBE BRIILE In zisa de 20 Noemv. 861. Konbil ii »i sosite Inkirkate. . . „ demerte nornite Inkirkate. . Banoare ,7 » sosite nornite demerte • ' 5 f ’ 2 8 15 7 2 2 Grî» Ilrensl nrodeklelor. liakîr kalitatea I, kila ii klrniă arm»! n Sekara . . . IIorBmbs. Orz» . . Orz noă Fasole . . Raniya silbatiki Mei»l kila II II il 220 200 170 230 210 180 105 156 72 110 160 74 54 58 sămânța de gândaci de mătase, kalitate ssneriors. A se adressa la D. Kase, osnelxl de Daria nrimal etagiS, la ori ne ors a zillei — No. 772 3 g»r! foarte moderate: Bord eaux. Medoc superieur . Saint Julien Chateaux lafitte . „ Margeaux . Maddre superieur Malaga.............. le! o 9 11 13 13 14 11 10 20 20 25 10 Offerlă de grădinar. UnS grsdinariS în toate mti- ingele grsdinsril nrin atestate de nerfeltS reksnoskstă, în etatea nea mai bans, mi în stabilimente re- namite nraktikatS, de nagionalita- te germans, avîndS țots de oda- ts deulina ksnomtingi de mani- nâlarea ragionali a staniloră se rekomands: snre a i se înkredin- ga an8 asemenea serviuiS în Bs- karemti saS în giaralS Bsksremti- loră. Doritori] nentra snS ase- menea individă, bine voeasks a se adresa la C. H. Hinsch în Belgrad. No. 758 1 MAGASIN DE HAINE al lui FRIT2 HSREOBT Se recomandă înaltei . obiliml și onor. Public, că 'I a sosit uu mare asortiment de haine dupe modele cele mai noi de Pariu Londra $i Viena pentru sesonulti de acum, și cu prețuri foarte moderate. Totu de odată arată că’l va sosi în toată luna marfă nouă. M»gasluul se află pe podul £Iogoș6i vi«-a vi de casele Baronului Meitani (Ministerul de Bewbelu) unde suntă ușile văpsite albu No. IO. FRITZ HERFURT, Negutzâtor- de haine de Viena. No. 761. 3 „ de dnzitre in totala 88§ ks ...... T* - i - stînjinal, loksl din slirja Nemgeasks Administrațiunea Romanului. | vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnssă D-lsl G. H. Zott la Telega. De mi na figarezl între abonagil de trei-zeii stinjeni fagi. sa noștri resnektivl, am regalat însi țQ trimiterea ziarslsl, konform dorin- I da Asemenea este de iea mare din «liiia kare ak«m lok»esie Golesks. Ilentra arnmdoi vinzare uiika- Brtnkoveans, d. kolonel Ra- doritorii si se gel d-tale. Emtl rsgat mi d-ta a trimite abonamente! kî,t de ks- .dreseze la d. Mihail Ang.lovwl, »i. a rîndS nrin koresnondentelS nostrs vl de k“MS'a“' r⁶⁸<,‘k⁸' A • -1 T7* I IN O • 019 14 Asemenea mi d. K. I _____________________________ ■ resnektivS. Asanonala. C. D. Aricescu. Strămutare de domiciliu a lai Rhum de Jamaiqu la bou- teille premier qualite Rhum deux-eme qualită Champagne. Ai grand mousseux qualită superieur .... Silleri.............. 5 12 10 25 10 10 Iar marfa de markitsnie ne a mal rsmas ss vinde ka nregsrl skszate ds 20 nins la 30 la sats. Dimitrie Fetrovici. (No. 767) 7 A emit de sab tinar: ' Kalendarul pentru toți nrofetik, amssant mi nonslar pe anul 1862. De vînzare la librsria noas Bi- liueans et Varta, kalea mo- gomoai No. 23 lîncrs konsalatalS Serba, mi la Fi la libnrîa Socec et C-nie toate nele-alte. Ilregsl dao! sfang! Bâlâceanu et Varta, No. 752. 1 DE MAGASIN al dini Jiihail Asigelorici. Subt casele d-nel Săftica Cas- trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc. Marfa franceză, engleză, de Viena și de Lipsea, în felurimi de articoll: Colecțiuni d’aurărie in feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal din urmă modă, argintărie, servi- ciurî, candelabre. Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuou. Bronzărie: policandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitățl. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. No. 613. 19 D1M1TR10S SIMOS ue se afla nsu® la 26 Oktombrie trekst în strada Nem^easki. S’a transmis in strada Gabro- venilor în primul etaju în casa k» No. 55 snde se afli mi snS denositB komnlets de obiekte nro- Pianos nuoi I veⁿ^e d’ⁿ fabrika sa de Imirie, I nreksm: Ssbsemnatsl k» aneast» faue nle- I IHansml de lins ksrati, katș .alumtiingare h . nriimit akam K ₘᵢ îᵤₜₗ.ₑb₈ᵢₙBₐₜₑ ₙₐᵣₜᵢ_ o alegere de uianos de >iele mai bsne .... , . , mi de uele mal ksstate de la fabrika ksjanlor , nensionatelor, kasarmel renamits a Isl Bosendorfer în Viena I mi snitaisrilor. nreksm mi foarte bsne Ilioninos din Zavraksrl nentrs ka! de vestitele fabrici de Dresda mi Ilaris. I IsksS mi de jiraidă Toate aueste Ilianos se vor vinde ks I Hostaveri 88re mi uivite de ».BWI foarte moderate, nreksm... va ₗₜₑ ₖ₈ nu fane skimb nentr» mănos vekl. I _ . * i • • 1 x • . Asemenea se vor vinde Ilianos de™te nentr» inkSrajarea mdsstnel vekl renarate foarte bine mi k» nre- | nayionale. S^rl foarte skszste. TransnortBfl nre- l Komntoarsl se afls deskis de ksm mi învilirea nentrs nrovinuie ee I lₐ |0 mi jsmitate ore dimineaya rabne°^Bra k” koⁿd'Blsⁿî nrea aven- I la 3 mi jsmitate ore dsne A Llsohka amiazi în uelle-lalte ore în stabi- nods M'og.mo.i 1„ i.M|. d-l.I *™“t⁸¹ Bⁱ⁸- Y ÎD Btrada Sohafer ștrengar, vis-a-viDobroteasa, suburbia Anosțol. biăerik» KregsleBkB. | No. 759. «»«■ Ansnjju tstslor d-lor amator! de lektsri, ki toate kirjjile în No. de 139 felsrl editate de dînsa în termen de 15 ani, le a redssS în zilele auestea la a 4-a narte din nresslS lorS; dsns । ksm si vede kiar în lista alitsrati, mi krede ki k» sn anta de mikS nrea§, ori kare Romin ’ml va forma o biblioteki, konsi- derînd înki ki ks asemenea nrey»rl ns se noate dobîndi niul kiar kiruile franueze. Se mal rekomandi înki ki a redssS nrejjsrl mi la toate uele-lalte obiekte atingitoare de ramsra sa; mi krede kl ori kari din auel d-nl ue’I vor vizita magasin»! va nmînea mslRB- migi de moderatslS nregS. Librariu - Editoriu George îoanid. No. 770. Fabrică de Mașine agricole de Clayloî^ Shuttieworth et Comp. Fiind ki în sesonsl trekst s’a fik»t mslte norsnuell nentr maminele noastre de treerat k» vanoră nsmal nsgin timnă înainte seuerimslsl, de aueea ns ne a fost ks nstingi a efektsa aueste w rsnuell nîni la înuenstsl treerimslsl; ne nermitem a atrage atenei nea onor, nsblik la imnortangi a snel grabniue. norsnuell înki timnsl sifi mi rsgim ne d-nil doritori de a se adresa direkt kst d-nil agengil nomtri! îmnsterniuigl nentrs Ilrinuinatele-Bnite în B ksremtl d-lor D-nil . Waller 4* JUarlmann ; înki trei l»nî înaintea terminslsl snedigisnel dorite, fiind ki nknri nrin auest modă ne va fi ks nstingi de a faue o nromnti sosiri mi în genere de a îndestsla tstslor uererilor. Mal vîrtos atragem atengisnea onor, nsblik ki dsni fikstel esneriinge maminele noastre le am nerfekgionat, mi ki de aksmîu nainte toate aueste mamine vor avea o îndoiti vîntsntoare, kan în komnaragie ks auele ks sna simnli, nrodsue konsiderabile avan tagisrl, mi ki anostea not fi întrebsingate ori k» sna saS ks ^inîn dos vîntsritorl. Ile lîngi aueasti nerfekgionare sîntem ka totsiu! în șt^re & a faue srmitoarele moderate nregsrl, adiki: O lokomobils ka nstere de ont kai ka dos ventilări asita- toare, îmnresns ka o mamins de treerat, nerfekgionati va kosta, dass în nortsl de Tama MigSrele, galbeni 950. insciințare. Ka aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, ks întorkînda-ms din ki- Istoria ue am fskat nentra întin- derea komeruislsl meă în Franuia, am adss din fabricele cele maî re- numite d’akolo uea mal mare ale- gisrgia Olteniga Briila . Galag!. 957. 960. 973. 976. O J IX gere cole arte, mi Iml nea ks de parfumerie, tinture, toate arii- atingătoare de toaletă ka ini de Ună de cusut în toate ksloreic nsange, mușteri de cusut, mul. nermit de a atrage atengis- aksm la apropierea serbătorilor am adas mi cele maî elegante jucării pentru copii, lucruri de galan- terie mi de lucsu. Rsgsnd nentrs komnlesanta ksatare daS asiksrare ks nrin nre- gsrile moderate, nrin Sn serviuis reală ’ml voiS konserva înkrede- rea ■a» akordati de atîgl ani. Nicolae PopovicI, Friser și nerskeră, strada Mogoșdi, xana Kregalesks. 10 Dreg»! nentrs o garnitsri komnlekti de reserve nentrs aw maminl este galbeni 71. HreksmS mi în seson»! trekstS am w skizst înki nregsrile deja kontraktate, asemenea vOm fi gata de faue aueasta mi în viitor kînd ni se va erta nstinga. Mal adiog^m înki ki în viitor’ se va afla sn denosit komnle de reserve ale auestor maminl la d-ni agengi noștri înBsk»remtI. Clayton, Shuttieworth et Comp. Ilsind în vederea onor, nsblik uele sss arităte fie rekoman dim nrintr aueasta ki nentrs ori ue fel de norsnuell la aueste ma mini ne vom sili ale eseksta ks toati uersta esaktitate. No. 763. 35 U aUer Hartmann, Uliga XeristriS No. 98. 1 i STâmUMIWUL BĂILOR. p* din sliga Fuka, No. 1, max. Sf. Anostoli, kare konrinde baea de ab»rk •â de BBtins mi in rU, îmnre»ns k» anartamentele din fags. •1 Doritorii ă se adresa la nunait»! stabilimente. Tipografe 0. A B08KTTÎI olița BWnni 16 r «r; W' «•B"