rn j/ H ■»v. ,0" 1 I : G»' ■, O l • ■n ■ Voiesce I și vei pute Va eși în t6te filele aîai'ă de Lama și a ainu '• •îl Nr. 355 Anul V. •A IU: ¹ rj fl n V: ' :j ¹¹A 21 DEHEMBRE 1861. Lumfne^ă-te doua-^i dupâ Serbătâriă. Abonarea pe unu anu................... Ș6se luni............................. Trei luni............................. pe lună............................... Unu esemplariu......................,, înștiințările linia................... 128 Ici. 61 — 32 - 11 — 24 par '' 'HI 1 leu PIARIO POllTICS, COI8HCIALE. UT1BARID - '4^ ¹ ■ n ir ---——— (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLIGATE SE VOR ARDE.) face în Bucuresci, la Administra, țiunea Românului, Pasagiu! Romă¹¹ -No* 1? In județe la domnii Administratorⁱ> U apondinții diariului și prin poște. Moldova asemene. In Austria și în cele-I-alt⁰ țer« stiăi- ne la direpțiuniie poștali și la agințele de abonar». Pentru județe și Moldova se adaug⁰ costală portului căte 2 parale de f6iă; ără pentru străinăta- te câte 12 par. de fdiă, peste plata abonamentului, Abonarea ⁹⁰ Direptoriulu cpuriulul Românului și Red ap toriul u respunc|&toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caiinata) calea Fortunei No. 15. 1 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul d. C. D. Aricescu, Pas. Român No. 13. s DEUEGIIE TELEGRAFICE. (Servi'iiă nartikalar al Rominalsl) 1 Paris, 1 lansariă 1862. | Resnsnssl Imneratslsi la sinile kornslsi dinlo- malik ks unlepisl salstirii anslsl no» la Tuileril. M»l- * asmeuite l»t»lor nentr» «virile lor. Ansi einirat a i fost remarkabile nrin enenetnintele țe a» adss mai msite Istatsri a se klelina, tui nrin mari dolisri în snele fa- 1 idlii de sBBeranî. îmnțratal doremte ka anal noă se j fie mai ferițit nentr» nrosneritatea nonoarelor ksm am zis eri nrintr’o enisloli d-lal nrefckl al noliuiel, nsterea materiale mi sagramiloafie, s»nt Rare BOicsk a O ' ne blide, foiele nsbliie, nresa fiind liberi mi si nriimim mi Ideia lor desnre ka- • ’n disnosiuisnea ori ksl, d’a nrofita . Iea ie asem a srma? IIsne-se-Ba ,de dînsa ka sn mizlok leijitim nen- l oare fii kare alegitor a amterne ne nrin nalerpa materiale kăre J trs asemene acitare de con$ciin(ă“. | ' ■ • Se bigim bine de seami ns în aiilor ka mi ’nirekbt, Ba aBea bi- rbinya iea adesirali mi temeiniki„ jismal la însemnata greiueali ie ko- j ® înmiim* JțBeiane, Bern, l lansariS. I GKBernsl Frănțjel a refesat a da Elseniel satis- > ' fakllisne nentrs țes li «nea Balei des Dappes (Dappenlhal). GeBernal ne faie ksnoskst nrin kanalsl nolicimesk ki a s’adsna de- iiBlaijil mi alegiloril snre a desbate mile organsl gsBernsI»! mi kare o însemnarim în noii ii mki mi la esnresisnile de mal sss „daki ne ’ gsBeîn&l nrin aieasli ourire di, fir’ BUCURESCI, ²Î Câlindariu Asti-zl ne la ora 6 yₐ ale di- mineuel s’a kstremrrat nimîntsl nrin dose smioare sksdsirl senile de la Ssd-Best. Kassa este gersl ’iel ma- re, knl mmînlsl rommesk ns ss- ftre gersl iei mare fir’a nrotesta, nreksm noi loksitoril sel, de kind om degenerat nrin ssflarea sismoa- si a insasisnilor, ssferim adesea qe- rsrile morali fir’a ne tnsilta ini- ma m’a nrotesta în kontra lor. llrintr’o lisdali koimidinui, a- leasli nrolestare a nimîntslsl romi- ncsk tn konira gerslsl materiale, s’a fikst lokmal In momenisl kind ira- nirijiloril ziarslsl Românul îniensri a îmnirui foia în kare se ansnuia kl GBBernsl aktsale ouremte ne a- jeffilorl Ulj ne deițBtaiil a s’adsna între dînmil m*a desbale desnre nO- desnre interesele nsbliie ssnt „ads- nenreiisale de î sokotim obliga^ daki aBem ne’n- nirl nenreBizald mi niil o lena în fiioiji tolera/⁴ ToqI legiuitorii mi ns se noate din lume aă zis, în toate skrierile lor, ki „tot ie na este onrit nrintr’o lege este nermis.⁴⁴ GsBernd komnaniel de doal-snre-zeie dekian aksm kl touJ legisltoril al ts- tor uerelor h’as mtist ie snsn, mi zile din kontra kl tot ie ns este bine determinat de Iepe ns se noate tolera, aslfel nreksm a zis înlr’o zi în Adsnare D. lensrians ki drentsl d’a întemeia gsBernbl ns este ko- nrins în konBencisne mi ki nrin sr- mare, daki sa boi, îl noate tolera saS îl noate onri, konslatim' dar a- leasti deklarare sniki în felsl iei a gsBernslsI aktsale mi identitatea de aeleasa nebsnii d’a Rine la „Aseme- ne acitare de vonșeiințâ^, knl toate aieste esnresisnl ne esnliki ksrat sna din kassele ie faie ne gsBern a aBea coragiul se onreaski ne ale- gilorl mi ne denslafll d’a se întrsni. In adeBir domnii denstaul din drean- ta ns se „sokolesk îndatoriri⁴⁴ a da seama komilinjjilor lor desnre mo - dsl ks kare mi «8 îmnlinil manda- tsl ie li s’a fosl înkredinQat, mi d’a- iea-a n’ak likst niil odati o dare seami, niil nrin graiă, niil nrin înskris, m’a8 minjjinsl mi Bolsl se- kret tn Adsnare, ka nimle oameni ie ns se simnt obligau! kiln ni- mine, ka nimte oameni, ksm ziserim în nota de jos, kari kred ne alegi- xirlii oninianea 8a m’a o liniri? Kiar daki am admit© nrin nstinui o ase- mene nroiedere nenirs alegitoril nir- yil drente, kari mal în genere na ssnl alem! de kît de 10, 7 mi 8 alegt- lorl, ksm oara s’ar nstea faie de kitre 200 de Bolangl mi de iei 150 kari nă-aS onorat ks mandatai ior? IUi ksm nrin desbalere înskrisi s’ar nslea întrsni ideiele aiestor alegi- lori, afan nsmal daki desbalerea a mii noale, iea mal mare loBi're ns nsmal drenlarilor konslilBuionall ii mi kiar intereselor lelor mal sitalî ale naamnil. aieste gruBe îngelețiej ori kite-Ba linie Ira asli-zî. Bom desbate ne larg leslisnl; dar snrQ ale ulne ne esle d’ajsns ie nea mal remas nen- litika ie esle mal bine a «rmiri în ' era iea nosi în kare întranm, [ kredem ki mi Rommii s’a8 Indignat ' Contra gerslsl morale ie ssfli g«- sernsl assnra naijisnil mi kare kres- ks aksm nîn’a onri kiar ne denslayl ini ne alegilorl d’a se întrsni m’a desbate desnre Interesele iele mari ale nagisnil. Aieasli nosi mi foarte gratii «lidere a naftisnil nrin sagramare ie komile gasernal mtie ori kare ki trebse si fii desbilati mi denanuiali najjianil de mal înalte ori mi ssnl feluritele iei fasl mi snerim ki toni mlia ki ne Bom îmnlini datoria, llen- tra asli-zl dar, kmd fanlal este bî» în inima ori kira! romm, ne Bom mirgini a Borbi aii mal ne sksrtj m’atil namaî kît sa fi Irebainui nen- tra a ne nregiti loyl d’a înlitara, uriminie uoliliie ie îensrian» mi Dimilrie GsBernsI ne mal sa nrin kare ne faie este între dd. Gika. snsne în adre- kBUosksti no- tor! rifil m’a ear mandatari al lor, kliiayl îodato- a fi mandatarii boiirisisl a Bota faie ksm uoismeuile, boiirisl ns a faie el ksm Boiemte a- legitori»! adiki nayibnea. nrirea ad»nwl înlre denataul mi aie- gitorl ki „darea de seami ie „ne socotim obligați a faie kilre „milinjjil nomtri ¹ o nslem faie nol atn Dar, stnlsiiie gsBern, daki kiar admite ki noi nslem mi astizi ko- se dim seama alegilorilor nomtriî, nrin r. □rin — kari dane noi el sânt stenîni le- krslsl, densialsl fiind nsmal aBokalsl Adresa ie gsvernal ne a trimis-o «..... , Uoliuîb ini komisîBnea koioarii Romie I lor, reurcsintanlele ior. — uriotr’an ziue ani „kbt^ mandatarii noinlri“ ț ᵣₐₙ₀|t îoskris, ksm Bom faie Oare ka în lok de a ziie komitinuii nomtri. | '__________ M a n d a t a r este ațela kare are nrok»-| instrakjjisnile mi voinjia alegatorilor; ra da iskra in nsniele alt»i-a. onri j jₐᵣ ₐqₑₐ gremea^ esnre- sant obiHusiui ka alegitoril se i man-r sisne ie ea singsn na esnliki nentisna datarii lor, ka ei se meargi dsne or- | boiiril ns daS seama alegilorilor lor, ns din ea boi-biislal, ear ns denstatsl dsne I le ier oninisnea mi onresk mi adsniri|e. n’ar srmă Isni întreije? Eaki dar ÎOBederali nenirs ort kare nenslinga d’a se tngeleue alegitoril ks alemil lor, nenstinga tn kare gsBernsI nsne ne denstaul d’a nstea esnrima Boinua nauisnil. Este mtist ki’n toati Ismea alessl esle dator a merue în mizlo- I ksl alegilorilor sșl la fii kare tn- j kidefe mi deskidere a sesisnil, a da seama de fantele sale, a desbate des- I nre lestisnile nendinul m’a nriimi in- strskuisnl desnre model ks kare are si sssQie ideiele ie i s’aS înkredin- Ijat a renresinla mi anira, Esle a- semenea mlist ki la noi nartea dreanli a Adsniril ak kilkat lot deasna a- leasli sfinți datorii, as nesokolil mi desnreusit ne alegitoril iei, Ira- lmds-1 ka ne nimle skslelniil mi nos- Issniil, mi esle Bizst ki Boiemte a- ksm nrin aoliuie, nrin nsterea mate- riale a ne sili mi ne noi a ne kiika datoriile noastre de renresintanul al nagisnil. Noi ziserim eri în enislola noa- stri kitre d. Drefekl al noliuiel m’o reneuim aii ki, în îmnreijisririle an- tsall, ssntem otirîyl a stirsi în Isnla । noastn d’a restsrna desnolismsl nrin ' nslerea morale. Aieasli datorii nQ Favorea norocului.*) ISTORIA UNEI OPTICIANE și UNUI LO0OTENINÎB DE DBAGONd. XII. Căte minute ținuse fericirea nâstră? Nu sciă uimică. Totă ce sciă este câ în aceste scurte momente descoperisem în d-na R... nisce tesaure adeverate de inteligință și de bunetate. Era uă ănimă alâsă multu timpă compresă și esaltată prințr’uă oră de libertate;. dară nici uă măniă în contra mănel care apesasase cu atâta necruțare peste totă juneța iei. — “Ește uă oră, îmi ții se de căndă am jierdută dreptulă d’a me plânge ■ ș! d’a acusa; eri ăncâ așiă fi putută țlice ;i gândi ceea ce astățll nu mal potă nici ^ice nici găn.... „ Parola espiră pe bubele sale; cineva bătea la poarta casei. Teresa alergă la terestră și o deschise. — Dumnezeule l strigă, domnu R... 1 deja..... Ea strinse mănele și că^u în ge- nuchl înaintea mea. — “Trebue se deschidă, îmi Z>⁸®- 336, 33T, 339, 340, 341-342» J44, 345—46, 848, 353—53ji 364, Me iubescl în destulă spre a te umili pen- I Ce se petrecu ăntîiu între dâmna R... tru mine ? Ecâ uă ușiă, e a unei camere I șț bărbatulă seă ? nu potă pe sciă; nici unde se grămădeseă invențiunile bărbatului I ᵤₙ$ scomotă nu pătrundea în camera în meă, ce nu le consideră ăncă ca cu totulă I cₐᵣₑ eram. Afară d’acestă cameră n’avea terminate. Intră în acea cameră; domnu R./. I ₙjₒj ᵤg terestră și era de totă întunerecâsă nu pâte sta aici, de câtă puține minute.... I nᵤ cutezam nici a me mișca nici a respiră. Dupâ ce se va fi retrasă în apartimentulă I . .................ₜ . seă, îmi vel ^icț adio pentru totă d’a una I XIII. și-mi vel ierta rușinea acestui momentă.,, Pentru ce am începută acestă istoriă? Era palidă ca uă mârtă, privirea iei Ce ciudată voluptate simpțimă âre ă scor- singură ăra viuă; dară nu vețlusem nici uă I moni plăgele vechie ? privire mal frumâsă, mal desperată, ntial I Ml-a fâstQ âre cumă dulce a face se resemnată în ochiulQ unei femeie. Irenviețle tâte aceste amenunte ale acestui — Teresa, îl țlisel, se mergemQ a- I trecută, ale acestei țlile din care n’am ni- mîndol înaintea bărbatului dumitale. nhc.Q; dară sudorea îmi curge pe frunte — Nu, îmi țlise ddmna R..., a mei găndindu-me la ce-mi mal remăne de spusă, perde n’ar fi de cătă dreptate; dară dum- I Dumă se ve spuiă acesta! Am plânsă d uă prin mine, nu potă I ®ătă de ori cu lacrime de sânge asupra mata se fii perdutQ consimpți la acesta, tru viitoriulQ omului pune tote sacriflciele uă miserabile. Dacă Uă femeiă care pen- aducerii a minte ce voiQ evoca, și, printr’unQ ce iubesce nu scie a concursă de ’mprngiurăn assurde, acestă din partea sa, ar fi I aducere a minte, atătQ de teribile pentru sum nebună, nu sum miserabile; voiQ purta singură greutatea ne- buniei mele. mine în cătQ nu s’află nimică în vieța mea atătă de ’ngro^itoriă, acestă aducere a minte se complică cu nisce împregiprari atătQ de o îmnlinim m’aksm demsnstrind kl — Veți rîde, ve ^ică.. . ny multă timpă pâte, dară veți rîde. — Sapristi I șhse Raymond, — spune uă dată, Petre, nu vețll câ murimă de ne- răbdare. ... Colonelulă se gândi ună minută. — Eram dară, țlise, in acea infer- nale cameră nâgră, — eram în piciâre I Întințlîndă ceva braciulă, simpțil cu mâna mea unQ fotoliu, dare-mi părea d’uă Auțlirâmu pași pe scară. Betrăna Pru- grotesc! în câtă, pe căndă ănima mea săn- dința, deșteptă de scomotulă batăieloră în geră, voi, domnii mei, voi veți rîde, pâte I pârtă, aruncase pe ferâstra mansardei sele I Ce ^icl, colonele? strigară toți; noi a doua chiăie a casei stepănulul seă. se rîdemăl O, nul Adorămă pe mica d-tale Domnu R... se sui. d⁶mⁿa K luhltⁿQ îⁿ destulâ; a*,a „ . , ₑ, H .. xx < poți fi asicuratu că ori ce vel ave a ne Teresa îmi făcu ună gestă rugătonă; I ‘ ’ . intrai tremurăndă în camera ce-mi aretase. ⁶Puⁿe> ⁿu Putem^ avâ uⁿ* ““Pi¹' Căndă ușia ee reînchise dupâ mine, acea I mîntă de cătă celă de compătimire la su- DHa oare intrasem se desoise pentru d-nu R... I parările d-tale. J . www.daconomanlca.ro Bnirea s’a fikst. Ilrin aiest faul kiar gBBerns! esle silit, sa$ se reksnoaski ki moraliiemte mandatai nostra s’a sfîrmit, sa8 se ireaki ks inimiu’1 tjerel mi se dekiare ki na s’a fikai de kil o simnli anire ad- ministratiBi mi nrin armare nimik ns s’a skimbat în nolitika mi ’ndatoririlo noastre. Daki s’a fiksl, kam ziio ofiilale Domnitori»!, ⁴⁴8nirea iea bo- lali de Adsnarea rasmi,, alanil kam mal not denalagil aniaall se lakreze fin ka iei nsuln se desbati ka ko- mitinuil lor desnre noaele interese a le flerel? Aieasta este neste natinui mi nrin armare gsBernal nrin îatra- nirea denalagilor m’a alegtlorilor kon- firmi zisele anal, firman mi notele snor konsall mi nrolesti konira de- klanril Domnitorialal. Sanlem da- tori se desbatem ie kale se uinem, ie nolitiki se armim în era iea nosi. GaBernal ne onremle mi nrin aieasta dekkan, sa8 ki Boiemle se merqem ne kalea iea Bekii a dessniril, aa8 si n« mlim ie Boiemte nanisnea ml se faiem înainte sa8 nanol nassfl ie nagisnea ns le ksnoimte mi nrin sr- mare ns le noale sssuine. Domn»! Rommilor|a zis înki, lot ofiiiale, kl ⁴⁴niil o nrimejdie nersonale ns’I sa onri d’a realiza dorinijele Disanslsl ad-hoc, al aielel Adsmrl msme la kare înssml a Isat narte.,, Aieste । ksBinle mari mi nauionall n& arali > era iea nosi în kare am întrat. Gs- di- mensiune destulă de mare. îl pipăil cu vîrfulQ degetelorQ în tâte părțile ca se acicură dacâ este golQ, și, găndindQ me cd situațiunea va fi mal bună s’așteptu eveni- mentele, me așezai pe dînsulă. D’uă dată uă musică de orgă de strată strigătâriă, violinte și eșindă din tâte păr- țile me ’nconjură de la capă pînă la piciâre. Prințr’uă derîdere de necrezută a sârtil, aria ce vocifere nevețlutulQ instrumentă era una din cele mal voiâse ale repertoriului vechielorQ nâstre cântece poporarie; — voi o cunâscețl toți: Era ua păstoriță, Ron, ron, ron, miculă Patapon, Era uă Ce oile Ron, Ce oile Cinci sau păstoriță, păscea, ron, păscea. șăse voci repetiră ri^indă: Ce oile păscea Ron, ron, Ce oile păscea, ColonelulQ se ’ntârse spre partea căn- tătorilorQ: — Ve provenisem cQ trista mea is- toriă ve va face a rîde, țli⁸e suri^îndQ cu durere. Apoi Urmă: r “Ve aduceți a minte cd, în scrisâria anonimă, de care a fostă cestiune la înce- putulQ acestei povesti, se vorbia d’unQ ba- rometru ca musică care a atrasă atențiu nea mea la domnu R... în ^iua plecării mele de la 8. .. ? E bine, neavîndă suc- cesă, autoriulă seQ îșl închipuise a pune musica sa într’ună fotoliă ți a lua astă- feliă de disposițiunl în cătă, suptă presiunea unul corpă âre care, so se rădice aria pă- storiței ce păscea oile sale, ron, ron, efitră bolta cerâscă. Fără se-ml trâcă prin minte eram eă însumi capulă d’or- chestră alQ acestui odiosQ concertă. Șe- ^îndu p’acostă fotoliă ridicolă, me așezasem p’acea musică infernale și trădasem astQ- leliQ secretulă retragerii mele! Din ee se ținu lucrurile lumii aceste? Acestă incidinte, care ar fi la loculQ seQ într’uă piesă de la Palatulă regale, venia ca desnodămîntulă poemei mele spre a face dintr’însa uă melodramă grosolană și lugubră. Domnu R..., îmmărmuritQ, fără în- doială, au^indă fotoliulă seu cu musică funcționăndă singură, domnulă R... a că- rui întârcere nu ml-a fostă nici uă dată esplicată, domnu R... deschise răpede ușia. De și era armato c’unQ pistolO, totă se trase înapoi doul pași ve^Indume. ROMĂNULU ²‘ t)ecembre. lanuariu. Bernul sugrumi aieasti en onrind ne nagisne d’a desbate desnre miz- loaiele nrin kare bodi nstea susgine Boinga nagisnil BolaH de Adsnarea msmi tui nroklamati de Domnsl Ro- miniel mi nrin aieasta se dekian In kontra ațelor Boturi ale Aduniriî iu'a dekiariril Domnitorislsl. Asem anoi sn firman mi însinsir! de Ia kon- ssll d’a ne ssnsne aielsl firman m’a ulide no! înmi-ne a noastn aslono- mii. GsBernsl ooremte ne denstagl mi ne alegitorl, nagisnea legali d’a se konsslta m’a desbate desnre ka- lea tea mal bsni te trebse se ur- mim m’astfel nsne ne fagi nagisnea In neriklsl la kare noate dme neîn- geleperea mi nemanifestarea legale a oninisnil Dubiile. Eaki gsBernsl mi fantele salo ne fagii. Maska jos. r Tonlon, 21 Deiembre. Aii! a so- ait ordinea d’a konyedia ne togi ma- rinarii din klaae de BÎrsti a anslul 1854, Mare sensagisne. r ¹ l Lisabona, 23 Deiembre. Fratele regelui, infantele dsne de Beja, s’a morbit de Tifssg; morbul este neriku- fosă., Infantele dom Augusto s’afli tn rekoDBalesiingi. London, 24 Deiembre. Toate zia- riele atribbe denemie! domnâlul Thoa- venel atingitoarii de e fa le re a kon- bieî „Trent*⁴ o mare însemnitate. „Daily-News,‘ observi: Denoniia dom- nului Thoavenel adsogs la reklama- gisnile Engliterei o autoritate, kare le a linsit, ne kit timn n’a# fost basate do kit ne oniniunea juriskonsulgilor Engliterei. Aiestia, disnunil în f.iBoa- rea ideiel d’a deslega Gestiunea nrin arbitrii, vor saluta ks satisfakgiune a- testatul snei nagiunl veline mi risale, ks Englitera are drentate, ini sor Be- dea in deneinia domnului Thouvenel sn mizulok nsterik .snre nistrarea ni- iii. Aieasti denemii va fi nriimiti în Englitera ka 8n akt de amiiigii. — „Times⁴⁴ zile: deneinia domnului Thonvenel indikl gsBernuluI de ]a Washington o kale onorabile a skina d’o mare difikullate. în urma acestei denemie kon solid ele s’a# suit earimi lâ 9‘/₄. ’ou- r ’ Berlin. 23 Deiembre. Din frun- taria nolonl afllm ks data de asti zi: Arestirile în toati geara nolonl ae urmeazi n’o ekan g gantiki; 12 nreogl a# fost tnmiml la Siberia. D’ajiu trăi uă sută de an! nu void uita nici uă dată privirea -sinistră ce-mi a- runcă acea ființă întru adeverd monstrosă și ciudată ce ofensasem închipuiți-ve und Odry implacabile, und Odry selbaticd și fu- nestd, jucăndd unuld din rolurile sănge- rose ale lui Frederic-Lemaître, und Odry conlrafăcutd ăncd. — Domnule, îl ^isel .... — N’al nimicd a-ml ^ice, domnule dragone, și cd n’am nimicd a asculta, îmi respunșe. — Aretăndd atunci cu degetuld pe Teresa lungită la piciorele sale: — Ecd victima d-tale. Vomd ave Că oare p’a nostră. Vi^ța d-tale e a mea. Me aruncai asupră-L Uă detunare și uă lovitură de glonțd ce primii dreptd în peptd, me trăsni. — Asasinei 'strigai, mizerabile asa- «ind! — Ed, asasind ? îmi 0ise domnu R„. c’uă linisce care-ml esplică feliuld esistin- Jel ce a trebuitd se aibă Teresa lîngd a- cestd călîO. Ed, asasind! ce-țl închipuiescl, scumpuld med domnd. Sum în dreptuld med, n’am nimicd a me teme nici de la Dumne^ed nici de la oameni. Belrăna scrvitdriă alergase spălmîntatd. — Prudința, dise domnu R ... du-te de chiamă pe comisariuld poliției pentru aceste dragone, și pe medied sad p’und preotd pentru femeie mea, care va muri.... fuH m&li ■ - ᵣ.> •.♦Jxji. ...fi wttttiob iluj ₜ onuotlJb'iu.- . ■ .emubul^ev tycq Idub ioqeal i uit 860. No»mvre 20. SKRISORl DIN DROBINUIE. I. Intranm tn fine mi în al IV an al nromslgiril Roneengiunel de la ilaris, mi renetim ks dsrerea în inimi, simgim trebsinga a reneti iea ie s’a demonstrat nekontenit, mi Bom re- neti nîni aom ajunge a fi îngelemi, ki tn ksrssl aiestor trei ani trekugl ns s’a fikst nimik nentrs reorgani- sarea din nisntrs kare se ier ea im- nerios, kiar de aieasti KonBengiu- ne, a fi efektsati; s’a anlikat Kon- Bengiunea tn kit nrisemte dirile mi kontribsgisnile, îndoindu-se anroane bugetul, nentrs a se întîmnina kel- tsele de milioane, mi din nou krea- te, ka aiele ale Komisiuuil Centrale; mi nentrs administrarea din nisntrs s’a konserBat Regslamentsl organik, ssnt ksBÎnt ki Kamera, mi kmd zi- lem Kamera, îngelegem nartea drean- li în kare se afii majoritatea de- nstagilor, n’a aBst timn în ksrssl a- leslor trei ani treksgl si reBizuia- ski niii sna din tntokmirile iele Bekie! . . " Onlimimlil nomlri bot ziie nou- le ki trei ani de zile ssnt nsgin Iskrs în Biaga snsi Ilonor. Noi în- si le aom aduie aminte ki ssnt e- noie în kare o zi, o ori, sn mo- ment kiar kreazi o eri nosi, des- fiingind nîni mi armele lelel Bekie: nonoarele ka mi indisidefe au mo- mente sublimi do eroism, mi loial deninde atsmî de la o Boingi ne- înBirisi, de la aiel eroism slatornik mi luminat. Hli nentrs ka si ns mal reskolim istoria nonoarelor an- tiie, mi a lelor moderne din timnil de mal ’nainte, Bom Isa esemnlu ns- niaf din seklul al XVIII mi nîni a- ksm, mi som întreba: kil timn a tre- buit ilonorslsl Frames ka si doboa- re tirania, nrefikmd în nslbere Ba- stilia^ temniga boiirilor iea însnil- mîntitoarii mi inatakabile? Kil timn a trebuit celebrei Adunări constituante ka si faki Va diclaration des droits, aiea miarli kare ressmi în sine fi- losofia tslslor timnsrilor mi mal ks osebire sairitul Isl Montesquieu, Vol- taire și I. I. Rousseau, aiea miarli kare ressmi în sine toati glorin e- noiel aieleia, mi kare a isbutil a nreiisa ks atila ersdigisne mi sui- rii de drentate, nriniiniele nose mi adenerate de Libertate, Egalitate, Fra- Căndu cineva are und glonțu în peptd nu remăne multd timpd în piciore; sân- gele mi se sui d’uă dată în gîtu, totuld se ’nvîrti îinpregiuruld med, ine poticnii, că- ^ul; perdusem simpțirile. ‘oq t Căhdd reveniu în minte, adied cinci sad ș6se septemănl dupd acesta, i me ve- ^ui într’unu patu la spitale. Remăsel a- colo șdse lune între vidță și mdrte și nu scăpai de cătd printr’uă minune: glonțuld opticului petrunsese în peptd și eșise prin spate. Eșll din patuld med spre a compare pe băncele poliției corecționale. & < Ddmha R . . nu putu s’asistă la ju- decată; nenorocita era mal multd de cătd mdrtă, era nebună și fusese închisă la Paris într’uă casă de nebuni căte-va ^ile dupd fatalea nășiră întîlnire. Ful condamnată la trei lune de ’n- chisdriă și la uă amendă de țlece mii franci în profituld domnului R ... In Englitera m’ar fi costată de țlece ori mal multd, dupd cumd îmi spuse avocatuld med dupd pronunțiarea sentinței suptă formă de con- solațiune și de felicitațiune chiard. Nu încercai a me apera, nici pe mine, nici chiard pe Teresa. Cine m’ar fi cre- zută? și apoi cui ar fi putută folosi? Cătă despre domnu R ..., elă spu- sese adeverulă. Uci^lîndu-me nu risica nimicd. Infăcișiarea lui la Curtea crimi- mh to una triumfa pentru dtnmia, R#- । ..... j ' <001 ₍UV^ ’ elio ternitate? Bom întreba kit timn a trebuit eroului Italian Garibaldi, nen- trs a rsmne, ks o mini de solin- tarl, langsrile tiraniei mi a stninis- mslsl, fikînd din geara Isl iea frs- moasi mi de sekle în ssferinge, o Italie kare Ba fi în ksrînd întreagi, sna mi nedesmrgiti ssnt koroana Repelsl se8 Victore Emanuele. Bom întreba asemenea kit timn trebsi nentrs a se sfinma zidirile îngro- zitoare ale SeBaslonolil, mi nenlrs a se anta Ismil, în ie konsla aiea nstere a Nordslsl, kare ameringa din msngl sil iei de giagi, mi aline ka Bsltsrsl nnitoriS assnra Oriinlelsl întreg? în fine, Bom întreba kit O 7 timn trebse Isl Tsdor Bladimiresks si faki reBohgibnea din 1821, kit timn ne trebse nose nentrs a faie ne iea din 48, nentrs a Bota în DiBansI Ad-hoc aiele natrs nsnlsrl, kare aBea# a semi de base kon- Bengisnil, nenlrs a faie ue 5, ne 24 lansaris mi mireaga serbare din 11 IsniS, aniBersaria lelel din 48, mi nentrs a si nsne odati nentrs tot deasna, o barien între nresinle mi Biitor# mi înlre Irekst, o barien ne kare nriBilepiele, mononolsrile mi skstsrile de tot felsl iei nsgtn ns o sor mal nstea sui niii odati? . . Kile-Ba Isne, kite-Ba zile, kite-Ba ore sa# momente în kari si Isi sta- lornik o otirîre mi si efeklsi ne- mijloiit. — Naglsnile dar, ka uii in~ diBidele, o mal renetim, a# momen- te ssbliml de eroism, în kare si- BÎrmesk akle nemsritoarie nrin Boin- gi neînsinse mi kînd aiel eroism esle luminat, mi resusndem ontimi- mtilor nomtri ka so înlîmnle adesea ka trei ani, si fii trei mari sekle îo Biaga snsi Ilonor, knl ajutat de soarte mi fikînd o înlrebsingare i- skssit de uronriele sale mizloaie în timn faBorabil, sn Ilonor dobînde- mte negremit drentsrile mi liberli- gile Diernsle, mi ne kare al mintre- ie ns le ar fi nstst asea nil) în trei sekle, nreksm de asemenea aiel Ho- nor noate si fii asBÎrlit ks trei se- kle Îndint, daki n’a mliat si nroi fite la timn, mikar de aBantagiele m- îndemnirile ie i s’a fikst. Noi ns Bom faie aiil o dare de seami sa# kritika sistemei de gsBernare a Ministerielor kari sa# sukiedât de la 24 lansari#, deanre aieasta s’a Borbit ne întrersnt mi la toate okasisnile în ziaristiki. Inlen- cunoscu întru adeveră cd fusese forte crudă pentru consdrfea sa, pe care uă mamă vi- tregă o sruncase, de copilă ăncd și fără voia iei în bracele sale, daru cumă, pe d’altă parte, probitatea și aptitudinea sa comerciale eraă cunoscute de totd publi- culă, fu desculpatd mal în unanimitate. Și pentru ce nu? Nu eraă toate aparințele în favdrea lui? Procuratoriulă regelui, june ăncd, făcu oservațiune judecătoriloi'u cd nu esiste în Francia lege care se condam- ne la mdrte uă infracțiune, fiă chiară do- vedită, a datorieloră conjugali; îl întrebă pentru ce legea ar permite resbunăril so- ciulul cea-a ce refusă propriei sale justiție; le represintă chjard cd, în speciă, nepe- depsirea asolută a acestoră feluri de omo-, rurl ar fi ua adeverată încuragiare pentru puneri de curse și pentru asasinaturl. Elu nu fu ascultată, sau, dacă fu ascultată, nu fu înțelesă. XIV. L Unu lucru fu constatată la desbaterl, care me confusiă. Scrisdria anonimă ce mi s’adresase și ce se găsi la mine, era întrdgă scrisă de măna domnel R... Romanulă ce coprinde» nu fusese imaginată de dînsa, în mi^ulocul deșertului și întristări osistințel sale, de cătă spre a ne apropia unulă de altulă. Sum convinsă și acumă că, scriiiujă acestă fu- nestă epistolă, sermana femeiă nw se găn- di6eₓ de câtă a .vadă d’eprtye/ ipre a4a - - "i’ - ¹ -¹ -liM www.daconxnanlca.ro t¹’* ' -q gisnea noaslri este a trata ne larg mi ne kit se sa nstea mal deslsmit în aieste skrisorie din IlroBiniie, desnre starea aklsale a klasilor de jos mi mal ks osebire a Ilonorslsl de la gean. Ssnlem în ajsnsl tn- Irsniril Khmerelor nentrs a trata mi a otirî desnre îmbsnitigirea soartil sitiansisl mi kredem ki nimle ks- nomtinQe, întemeiate ne sneriinga ki- nilali în timn de mal mslgl ani, uetreksgl tn mizloksi sitianijor, ne Bor ajuta a esnsne în toati goliliu- nea lor relele mi ssferingete de kari a fost mi konlinsi aJi-zI ka mi ssnt Regulament, a fi bîntsil aiest Ilonor de la gan, kare este Biaga mi forga Nagisnil. Bom snsne nu- mai în treakit, ki birbagil kari a# fost la nstere de la 24 lansari# mi nini aksm, ks oare kare esiengiunl, isbinds-se de obstaklsl iei m^re, Legea Eleptorale^ a kiria defeklo- silate, uslerile amiic nagionaliligil noastre n’l l pJi.' 4 &. ..Ji ga«b wjnvq ua-iju ksm mi felsl de administrare de ssb regslamenl, si mmginsri ne nesimn- gite mi se tolerări ssnt slabsl nre-, test ki nsmal bnirea definiliBi noa- te si faki se înieteze anomalia: Administrarea mi regimele regula- mentelor urmi, în timn de trei ani tre-,, ksgl al KonBengiunil, mi kmd ko- misiunea lenlrale mki notase mi o konstitugiune. Aiestea însi, tirekum ziserim mal sus, s’au desbilul mi s’a# nre- ilsat îndestul în ziarisliki, mi no! । Bom kiula în lukrarea aiegsla a tra- ta desnre lesliunea Bitale mi iea mal imnortanle nentru noi în hnnre- giunrile de fagi: som doBedi nrin studie serioase, mi nrinlr’o deskrin- giune fidele desnre starea nonorukl | de la gan, ki nu s’a fskul. niii o ■ îmerkare mikar, în kursul aiestor I trei an! trekugl, nentru a ameliora kondlgiuea mi a înduln' Biaga mun- liiorulul de nimînt, singura bogi- gii a stalului nostru; nentru a faie J dintr’un Ilonor, ginul în merbii, un | nonor de leligiml karil se aibi kon- । mtiinga drenlurilor mi a îndatoririlor j lor, mi kare si înoege a anira a- ieste drenlur! ku sakrifiiiul bunurilor j mi kiar a Biegel în limnil iei neri- kuloml; kondigiune kare nu se noa- le dobîndi de kil nrintr’o adesira- li moralisare, ir.snirali nrin csem- nle salutarie mi nrin islrukgiunea de kare noate fi nrlimiloarii mulgime». Illi trebue si ne aduiem aminte kit se noate mal des, în toate zilele | kiar mi în toate luknrile noastre, ki de la Bukuremll mi nini la Ga- I lagl m întinde o kimuii ne kulli- Bali, ne iokuili mi seminali ku o mulgime de dîmBumire, o klmnit în- tinși kare nare ki amteanti a fi în- ¹ grimiali ku sinye omenesk mi bris- dali de snada luntel lelel mari din- 2 tre disnolism mi libertate, lunii al j kiria îinenut nu este denarte de noi, î judekmd duni simntomele ie se simni l ml se ioesk în gisrul nostru. Tre- l bui-Ba oare, în faga aiestul snek- ' taklu grandios mi ne kmd a# a fi tn jok nimle interese atit de mari mi kari sunt mi ale noastre, trebui- Ba oare si slim earimi ku mmelș în sin ka ne lîmnul luntel din Krn meia, mi si dim banketurl armate- lor de iiiBasiune; sa# si ne Bedem redum) din no# în kondigiunea Bile- lor de jug, ka ne lîmnul memora- bililor inBasiunl ale moskoBituluI, ne După căte-va secunde de tăcere în intervalele cărora făcuse uă silință ener- gică spre a întări vocea, Colonelulă urmă povestirea lui: — In timpă d’ună ană de țlile, țlise, avusel trista fericire d’a putâ visita la căte optă țlile uă dată pe Teresa. Cerca! tote fără succesă, spre a rechiăma uă schinteiă de rațiune în acea privire, ce o ve^usem atătă de frumosă și atătu de limpede. Te- resa nu msl era uă femeiă, era ună lucru, trăindă ăncă, dară numai vibța animale. Căndă veniam la dînsa, veni» 1» mine ș căuta In t«5te busunariele mele prăjiture, frupte și cofeture, ce adese aducem pentru dînsa. Astăfeliă dobîndiam ună surîsă. Ce surîsu, Dumnezeule ! „Cea după urmă dră căndă o visitai, me duseră la acea-a, care fusese îngrijităria iei. Acestă bună creatură plânse vâ^îndu- me. Teresa murise, murise căntăndă acelă refrenă, care v’a făcută se rîdețl . . . „Ecă, amicii mei, narațiunea fidele a singurel întîmplări a viețel melc, care a avută caracterirlă unei aventure norocăse... „Și acumă, după ce am plătită da- toria mea, țlise c’uă voce surdă, e răndulă altuia, dacă ve slmpțițl dispuși.-" P. I. Stahl. .(j Im 1115 Î10MAKULU 21 becembr®. 2 innuanu.i kmd nleka sitiansl nostr» de neste Olt ks karsl ks ont bol mi ks me- rinde nentrs dose Isne de zile mi se Interna d«ui o jsmitate de an de neste Ilrsls, dsni ie îmi nerds- ae karsl ks ont bol mi nmi mi ki- Mish, din kan ne kare o Bîndsse ne xrani, se interna bietei sitian nlin-? gmd amar, mi kidea leminat de foa- me ne nrisna kisu'oarel Isi în bra- yele neseslei mi a konilaiuilor sel desnsiayl mi în tea mal mare mise- rii. . . O ns! ne Bisi Dsmnezes, aieasta ns maî noate ii: Bom deBe- ni, întîmnli-se ka'aslrofele iele maî dsreroase, trebse st> desenim sn no- nor liber nrekit ssniem de inteli- țtinyî. Bom dencri sn nonor de ie- tiyenî kare si intim aiura kimine- le noastre mi momia iea mare ko- msne tetelor, ori kare Bor fi nedi- iele mi uneltirile inemisilor din în- lrs mi din afari. Bom aBea bersa- lioriî nomtril, nreksm ii as frayiî nomtril Italian!; Barsalieriî! aiea le- yisne de braBl kirora le era reser- Bati la Gaeta onoarea de a fi în iot deasna în anteuosterile de ase- diu, leyisne de braBl ks skînteia di- Bini în inimi, ks eroism»! în s»~ flel mi kare alerga» arinlre rmds- rile frayilor lor dc aripe ka si le sosii ks okil skildayl tn lakrime, skînteiny! de fok»l natriotismslsî, si le sosii ki soryil ia» ales ne dîn- mil a srka iei dinții» zidirile ieti- yiî de snde negremit niii snsl ns aBea si skaoe. Bom aBea, trebse negremit si aBem, lepisnile noastre de brasl, nreksm le am aBst ssnl Mixate braBsl mi Ștefan iei mare, mi inemiu'I nauionaliliurl noâstre, karil as mers ks kstezare a ne de- kiara nîm mi nrin note dinlomatiie de sn nonor barbar mi liosit de ori ie noyisne de drenterî, Bsltsrsl fi- nilor din msnyil de giayi, îmi Ba rsmne el înssmî giarele mi ns Ba mai ksteza a se aBÎnla assnra kim- nielor noastre iele fsmoase mi îm- belmsgate. Ștefan sin Ion Membra la komsnea din satul Slobozia, distriklsl Riniksl-Siral. Domnule, Aricescu. ᵢy. J .4 ' <1 Ka abunat Ia ziarială qe administrati, vi rog, sânt a mea resnonsabililate, a faie si se nabliie în koloanele nrimalal nsmiră ne va emi dani nriimirea aqemlia, «rmitoa- rea miki relagisne. 4 Snerind mslt în a-mi vedea raginis- nea asksltati; am onoarea a fi al domniei voastre amik mi serv I. K, L e r e s k 8. ĂNCĂ UĂ AN0MAL1Ă. Ililestl, 1851 D-bre 14. Simng de o sakri datorii a adsqe la kanouitinija tslslor ki x.oi, qetigenii dislrik- t»18i Arienii», S8nlena administrati de d. Da- niel Kirigesk», onndait nrefekt de d. Dimi- tr» Gika, aklsalsl Ministrs de interioare, kiar în seara zilei ssirel aiestsia din armi la na Iere. Lsng timn am konjektbrat kird. Dimitra Gika din eroare a fik»l aceasta, alegere: ns ne venea a krede ki d. Ministrs Ilrimaris — snsl din inflsingil kaul al majoriligil Ka- mereî Legislative, — o si yie într’o fsnkjjisne ssnerioarie mikar ne sna din anele ner- soane, orindaite de noranveali, în tiin- uhIS elekgisnilors trekste, de kitre Ministe- rial lensreans, ne kil limn, n.nlrs absssiile de nslere ne s’aă konstatat ki as komis la iipnortantele oneranisnl ale alegerilor, s’a ne- rsU de Kameri destitearea tstslor anestor Di rsoane. Vizînd ne d. Kirigesk» ki se manjjine in nost mi dsni sn» interval de 5 Isni de le nusa sa densuiire, ne este nermis a de- kbira ki d. Dimitrs Gika, nrin bani suiingi faie aueasta, soind a desanroba ne d. Ștefan Goleeks, nredenesorisl ses, birbal ne a fost nii este de ki’edingde minoritigil Kainerel> dar kare, nrin resnekt nentrs deuisisnea a- lestsî inalt korn, destilse ne d. Kiri^eskK• Snre o mal bani ksnomtiniji a d-lsj Kirigeska de kitre avele nersoane ve ab fe- Fuirea dd a aa-ț kanoamief mi mirpineak a anta kl, din areidatnîS al momiel Slobo- zia ue era a Domnslsi Știrbi is, a fost nsmit Avokat al Stabiliment lor Hsbliqu din aqest dislrikt; în arini Sanleant la Tiibsnalsl lo- kal, kmd nrin intervenirea radelor dobtn- dilo nrin înssritoare ks o dammeli de aiul, a voit, firi a reatui, si se ale gi d'natală ia Divanal ad-hoc; anoi jadeaitor la Baks- remtl mi ia Kiliraml, mi, în vele din armi nremedinte la Romanajjî, de ande Ministerial lensreans, — afltnd ki are desnre konsoarli rade aivi, — ni-1 dinii de Ilrefekt. Mi disnens de a renrodaue aivl nartea aktivi ue a isat la alegerile trekate, nentra ka si resmeaski kandidatal gavernalai, fiind kt aveslea ssnt ne larg relatate în aktal de akasagie al Ministerialsl lenareans. Iar ak- laalemente în servivte, se distinge: nrin me- derea akasi, d. Direktor, — o nslitate aso- lati adasi de d. Kiriijesk» de la Karakil ne timnal alegerilor, — giinda-I lokal; ini nrin reaoa kaalitate a kirnei mi a ninei. Sfirnesk de asti dati, nromigind kt voik reveni assnra namirei d-lai Kirigesk», nîni ve, sak d. Dimtra Gika, sak aueia ue-I va savueda la Ministerik, ne va skina de nersoana d-l»î, fiind konvins ne denlin kt »n vot al Kamereî na va reminea nîni în fine neresnektat. Altriminte, ar fi an antevedinte ria: Me sananere ain datori noi nartikolariî, noi iniția ignoranti, deuisianilor Kornalal Legi- slativ, de oare ve Miniștri, birbauii uel in- straigî na gin uel mal mik komnt de dînsele ?! Ion K. L e r e s k a. FEL UiULWL — Despre erupțiunea Vesuviulul ci- timu în gazeta de la Augsburg nă ralațiune de la Neapole din 10 Decembre.' Puterea erupțiuniî s’a potolitii de erl și d’astă dată pare cd Torre del Greco atătă de amenin- țată, și care pînă acumă a fostă de noue ori derăpenată prin erupțiunea muntelui, e scăpată de periclu. Șese cratere într’ună lungă șiră de susă pînă josă, din cari cele, mari potă ave ună diametru de 50 picidre, aruncă ăncă focu și flacăre, petre și ce- nușiă, dară erupțiunea lo^^u mal este în stare a mănt^je cursiilă i^țuî de lavă, clre s’a închiegată și coprinde uă distanță în lungime d’uă oră și în lățime d’ună cartă de oră. Trei case cu întinsele loru gra- dine s’află îmormîntate suptă lavă. La Torre del Creco casele și pavagiulă suntă rupte și spintecate de necontenitulă cutremură de pămîntă. Uă companiă de Bersaglierl a fostă trămisă spre a pășii orașulă părăsită de locuitorii sel și de totă deșertă. — Gazeta triestină publică uă corespon- dință de la Neapole din 9 Decembre asu- pra acestei erupțiuul, din care estrrgemă următdrele: Frigulă ajunsese de vr'uă doue Septemâne fărte simpțitoră, căndă pe la 2 ore după ame^ă^I se aușli doue tari de- tunărl și totă într’ună timpă se simpți ună ușioră cutremură de pămîntă; în dată se respăndi nuvela despre uă erupțiune a Vesuviulul pe partea de la Torre del Greco și aprăpe uă milă din centrulă locului pe pălele muntelui. Rîulă de lava s’a împăr- țită în doue brațe, din cari unulă luă di- recțiunea spre Sânta Teresa și celă laltă spre „il Purgatorio“. Ăntîia panică, care cu- prinsese pe locuitorii din pregiură și-1 în- demnă se fugă, a trecută acumă și cei mal mulțl s’aă întorsă pe la casele loru ca se puiă averea loră în sicuranță. 10 Decem- bre. Astă-șll avemă a adăoga la acesta des- cripțiune, că pîno acumă nici uă vieță de omă n’a căzută victimă nici că este vr’ună mare pe- riclu pentru Torre del Greco, liindu-că rîulă la vel s’a despărțită și este probabile că bra- ciulă de căpeteniă va trece prin câmpie și se va reversa în mare. Locuitorii de la Torre del Greco postescă de Duminică și ună numeră considerabile de străini a fostă silită, cu voiă, a face asemenea, fiindă că nu s’a, găsită nimeni se le vîn^ă ceva căndă se coberîră de la Vesuviă mal morțl de făme și de sete. Torre dell’Anunciata este ăncă plină de ămenl și, trebue s o spunemă spre onorea locui lorilor ă, că nu este mei uă singură casă, care se nu țiiă deschise porțile sale spre a priiim pe fugari. Din ordinea sindicului orașiulă se iluminează sără. Erupțiunea la pălele muntelui pare a fi încetată, prin închiderea acestui cra- teră noă, celă pucină s’a făcută uă pa- usă în curgerea lavei, daru crateriulă dupe ■ji. U «4 ■■ < t culmea muntelui s’află într’uă creseînte ac- tivitate și respăndesee ploaia sa de ce- nușiă peste tăte locurile din pregiură. Astă-feliă terasele și învelităriele caseloră suntă acoperite pînă la uă înălțime d’ună picioră d’acea cenușiă. Noi înșine ne amb dusă a casă acoperițl de dînsa. Nu este cu putință a reproduce printr’uă descripțiune frumuseța spectaclulul și sce- neria minunată. Trebue se-șl închipuescă cineva natura italiană, acea natură simpțuale impresionable după momentă. Fiăcare găndia numai la sine, apuca celă d’ăntîl lucru ce-I că^u în mănă, adesea lucruri fără nici uă valăre, ca se fugă cu dînsulă. Familiele s’află atătă de risipite în cătă uă mare parte nu s’a putută aduna ăncă. — Mal tăr^iă. Crateriulă de josă a încetată erup- țiunea. Ună june, care se apropiase prb multă, a perită, precumă se Zice- Nu în- țelegi cumă, căci scurgerea lavei se făcea fărte încetă și era lesne a se apropia de acestă crateriă fără pericolă. v — Torre del Greco pe pălele Vesu- vulul s’află redusă într’uă grămadă de de- rămăture. La 12 Decembre nu mal re- maseră acolo de cătă ună sindică, ună oficiăriă de carabinarl și căpitanulă gardiel naționale. De la 1631 orașiulă a fostă derămată de optă ori. Ocupațiunea prin- cipale a locuitoriloriloră era pescăria de mărgiană, cu care se îndeletniciaă 2000 marinari cu 2—300 barce pe țermurile Sardiniei și a Barbariei. n— In Marea Britania se publică a- cumă 1102 galete, din cari 791 în En- glitera, 28 în Wales, 138 în Scoția, 132 ₛ în Irlandia și 13 la insule, piarie saă foie cotidiane esistă în Englitera 39, în Scoția »8, în Irlandia 12 și la insule 2. In anulă 1821 s’a publicată peste totă -267; întanulu •fSSl 295^ în anulă 1841 s’a urcată la 47^_ și .’țt anulă 1851 la 563. Reviste și magasine, din preună cu jjQuarterly Reiievvsi. se țublică 481 din ' cari 207 suntă religăse. — La 18 Decembre la 9 ore 20 minute diminăță s’a simpțită la Agram ună cutremură de pămîntă care avea uă direc- țiune de la Oriinte spre Occidinte și uă durată de 6—8 secunde cu^șcuduirl ori- Zontall. ᵢₐ; — S’a găsită acumă doue manuscri- se nepublicate ăncă ale lui Voltaire. U- nulă din .aceste manuscrise esto uă come- diă, repreșintată uă dată la dămnă Ducha- telet, celă-laltă este continuarea romanului filosofică „Candide". Aceste doue operl se voră publica în curîndă. «V"' — Eclipsulă sărelul de la 31 De- cembre, ală treile în anulă acestu-a, va fi visibile în partea ocidintale a Europei. In totalitatea sea se va pute observa în golfulă Ar- cadiel, unde se voră aduna mal mulțl as- tronomi spre a face oservările toră. Fra- ții Weiss din oservatoriulă de la Viena aă , și plecală la 18 la Zante și d’acolo voră porni peutru ^isulă golfă. — Într’ună piariu elvețiană (Eidge- nossische Zeilung) citimă uă curiositate ju- diciariă, care de și esiste ăncă este păte forte pucină cunoscută. In Elveția esiste dm timpii anemorabill ună obiceiă judicia- riă care se esercită âncă din căndă în căndă, Dacă la procese se ivesce ună casă ur- ginte, atunci Land-ammanulă (judecătoriulă- prefectă), după într’adinsă cerere a părțiloră prigonitone saă a uneia din ele, formeZă ună felă de jury (judecătorie) de strătă în ehipulă următoriă: Din preună cu părțile prigonitorie se • cobdră pe strată, merge în- nainte și pe cel d’ăntîi cetățiănl ce întînescă ÎI numesce judecători de strată, învităndu-î a veni cu dînsulă, urmăndă astă-feliă pînă a adunată celă pucină numerulă de 8 ju- decători și celă multă de 12. îndată ce s a recrutată uurnerulă cerută de judecători se poprescă toți pe strată, se formeaZă un cercă; Landammannulă esplică cașul, noă for- matului tribunale de Slrate, acest-a după ce a auZită și părțile prigonitorie, pronunța sen- tința sa după maioritatea volunloră. Sen- tințele acestoră tribunale improvisate aă totă puterea legale ca și ale ori cărui altă trihunală ordmană și, ce e mal multă sen- tințele loră suntă fără apelă. www.daconomanlca.ro Domnule Redactorii. Doue-Zecî și cinci de ani suntu de căndu în monastirea Antimului (a cumu reschimbată în metocu), se află mandatarii alu onor, ministeriu de cul- te, îngrijiioriu cu lela de 300 lei pe lună părintele archimundritu Ipolitu, care avendu pe frate-seu cățlutu în cea maî mare sărăciă ne avîndu nici unu ajutoriu de nicăiri, au făcutii prin purtarea sea pe episcopulu Argeșiu se priimescă prin înscrișii, intrarea fami- liei fratelui seu în monastirea Antimu- lui, și archimandritulu din propria sea lefă susține esistința a 8 copii mici, sociă și bărbații ănco de 9 ani; înso pre sânția sea Episcopulu, lipsitu de calitățile cerute posițiunii sete (pen- tru co la noi nu se caută dupo me- ritii ci prin miZHoce), ve^ându pe pă- rintele Ipolitu, cu uă inteligință solidă, cu ideie cu totulu naționali, patriotice și progresiste; îlu împinse la frica ca nu care cumu-va într’uă ^i archiman- dritulu se-i surpe loculu, frică ce a- duse ură între acești doi călugări, cu totulu în contra misiunii bisericesc!: de a se iubi unulu pre altulu în toc- mai ca pe sine, potrivitu ordinii măn- tuitoriului nostru lesu-Christu, și ve- Zendu uă mare îngrijire din partea archimandritulu! asupra familiei frate- lui seu, se-lu strivescă și mai multu; totă acestă ură o aplică asupra Zisei fa- milie resfirăndu cuvinte co unu călu- găru nu p6te ave nevastă și copii; orbitu de ură, îlu făcu se uite cu to- tulu datoria misiunii sete: ca ori ca- re călugăru, în generate vorbindu, e- ste datoru se îmbregiseZe nu numai familia fratelui seu, daru și pe vădu- va și orfelina; a-i îmbrăcișia, a-i aju- ta, și daco n’au adepostu, să ăsă din case, și se te dea chiaru acoperișiulu loru, îmbrăcăndu-se însuși cu pecate- te nenorocițiloru: potrivită ordinii măn- tuitoriului, de a luâ crucea și a veni dupo densulu, fdră pungă, nic! casă, nici masă. Cere și ți se va da, bate și ți se va deschide; er6 de nu ve va deschide, scuturați-ve prafulu de pe piciârele vâstre: pentru cd »mai u- șiorfl va fi Sodomii și Gomorii, de cătu casei care nu v’au adepostită și nu v’au hrănită. încăperile ce era destinate pe să- ma mandatariului archimandrită cu fa- milia fratelui seu, aflăndu-se cu totulu în prâstă stare, amenințându ruină, și ne mal putendu locui într’însele, pă- rintele archimandrită prin neobosita sea silință, aă făcută pe onorabilele ministeră ală culteloră d’a te repara, și căndă se credea bietulu călugără a se odini elă și numerăsa familiă a fratelui seă, s’aă văzută violată de părintele Episcopă, a le luâ elă pe sema lui. — Sermanulu archimandrită se vețlu silită se se arete cu plânge- re la Emininția sea Mitropolitulă, dară întîmpină obstaclu: pentru co pre sân- ția sa părintele Mitropolită tocmai a- tunci plecase în Eparchiă, și venera- bilele archimandrită aă fostă silită a se areta cu adresă la onor, ministru bisericescă, care, se miră cumă pâte Episcopulă se ie casele reparate și de- stinate pe sema îngrijitoriului, fâgă- duindu-i co i se va face justiția în pripă; daru aflăndu aedsta Episcopulu, s’aă dusă la ministru și negreșită s’aă înțelesă între denșil, Dumne^eă se mâ ierte: pentru co dueîndu-se âră pă- rintele archîmandrită la ministeriă, pe ministru îlă află cu totulă schimbată. — Vă^îndă dară părintele că cu on. ministru nimică nu va sfîrși, cu to- tulă desperată viindu acasă, și vă^îndă că casele sete cele reparate, s’aă o- cupatu de Episcopă cu sforță, și co elă cu numerâsa familiă a fratelui seă ca se fiă silită se petrecă într’uă ca- să strîmptorați, fdră uși, cu sobele de- rămate pe timpă de ternă, cu infec- tarea și mulțimea șârșeiloră produs! 1 -4 din pricina privatei monastire!, ce ține totu de acâstă cameră, se ve^u silită de a se mută cu familia fratelui seă în casete cele părăsite de Episcopă și se înghesuirâ cu toți în doue odăi. Părintele Episcopă se vede că au uitată că este Episcopă alu Eparchi! Argeșiu iară, nu și Egumenă ală mo- nastirei Antimă. Pre sănția sa Mitro- politulă Antimă sculptăndă cu măna sa mai mulț! stîlpi ai bisericei, sfar- șindu-o, i-au făcută venită în parte, orănduindă Egumenă română ca la tâte mănăstirile romănesci, mai adăogăndă prin legată, de a nu fi sclavă nici u- niea din cele-lalte monastiri; nisce a- semeni pricini bine cuvîntate, au si- lită pe onor. Cameră de au luată me- sure în anulă trecută, și au votată desființarea tutuloră metâșeloră și schi- turiloră prefăcîndule în monastiri e- gumenali. Este de mirată dară cumu acestu metocu și ală Bu^eului au re- masă pînă astăzi totă suptă admini- strarea Episcopiloră, căndă onor. Ca- meră aă otărîtă uă dată pentru tâte. Supunemă acestea la aprețiarea opiniunii publice, care se pronunță dacă aedsta este conduita ce trebue se țiiă ună păstoriă ală bisericei, u- nulă din capii iei, precumă este Epi- scopulă de Argeșiă, a căroră misiu- ne este binefacerea și caritatea cre- ștină, și care vine de prigonește ast- felă pe un om care îngrijește d’uă fa- miliă întreagă de 10 persâne; judece și pronunțe sentința sea! .uiaw c q Florescu. Relațsuni merctmtih In Ziariulâ de la Hamburg, „Boersen- halle'' citimâ: articlulâ cete mal însemnate, ce va espune Ungaria la vbtena esposițiu- ne de la London, esto fdrâ îndoială vinute care trebue se facă acolo sensațiune atătu prin eftinătatea sa cătâ și prin multute spi- rite ce coprinde și care este forte apre țuite în Englitera. Ungaria Leste una din țerile vinicole cele mal avute în lume, daru este ăncă forte în apoi în cultura vi- țel și în metoda pentru facerea și conser- varea vinului. D’aceia resultă, cu ocasiu- nea Esposițîunil universale de la London întrebarea, oe trebue se facă spre a su face vinurile din Ungaria transportabili, ceea ce nu pre sunt acumd. Dacd voru găsi deslegarea acestei cestiunl, Germania. Fran- cia și Spania voril avă în Ungaria uite concurinte formidabile, anume pe tîrgurile Nordului, unO concurinte în contra cărui vori) avă nevoiă a se susține. S’a consi- liată vinicultoriloră unguri a drege vinuri- le lord prin adăogire de spirite; prin acă- stă însă nu voră reuși în scopulă loră, căci vinurile loră conțină din natură 10—l$°/o vinurile estrade chiară pînă la 2O°/ₒ al- coolă, pe căndă cele francese și germa- ne nu conțină de cătă 6—10%; aseme- nea nu potă reuși prin punerea vinului în butele. Ceea ce trebuescă se facă este se învețe mal ăntăiu a cultiva vinute în bup și după ce a ajnnsă, în bute, în stare de maturitate, se-lă puiă în butelie. Ceea ce „Boersenhalle" consihă vinicultoriloră unguri se păte aplica și la noi. Vinurile ndstre nu coprindă mal puțină alcodă de câtă ale loră și noi nu seim mal bine decătă dînșil cău- tarea vinului în buțl; forma buțiloră ndstre este cu totulă nepotrivită pentru conserva- rea vinului și pînă candă nu vomă părăsi acea formă, nu putemă spera a înbunătăți calitatea vinuriloră ndstre. ADMINISTRAȚIA piARIULUl ROMANUL. Domnii abonați, ală cărora abo- namentu espiră la 1 lanuariă viitonă, suntă rugați a înștiința de timpuriu administrațiunea acestei foie pentru regularea abonamenteloră dumnealoră căci conform tutor reguriloră pentru ce! cari mi voră prenoi ală loră a- bonamentă ^iariulQ va înceta d’a se trămite pentru abonați! din capitală, dupâ trei Zile, și pentru abonați! de districte, dupâ dece e⁸?i* rarea abonamentului. G, D» ROMANUL «SS*»"" DEBEIUE TELEGRAFICE Ksrssl Bieni din 31 Denem. st. n. Metalice . . u 66 — 30 Nagionale . * J⁹ 81 — 60 magasinul 10 AR ANSnaSCU Akuțsnele Bm’iel ,, Kreditsl London £ ᵣ Silber . -tr. Dakaul . • 747 ---- 177 — 20 141 — 50 1140 — 25 6—68 - -a lÂbritriu GEORGE IOAMD anunță că a eșit de ssb tipar CMeiiHlamlu Istoric și Populara cu prevestirile famosulul Astronom Anticii iot ik Calea Mogoșfi vis-a-vi de Palatul Domnesc in colții. ; Ansngs ks ’I aă sosit srm’s- toarele artikole mal ks seams nen-. trs ssrbitorl. Konserve Alimentare Petits pois fin au naturel. Haricot vert., Champignons, fond de Artichok,¹ ■ asperges Antier, Friifles de pe-¹ rigot. Msstar frangszesk mi en- glezesk. p Mezeliksrl de kârne. Pate foa graș; salam de Verona ini Sibiă de limbij mi de msnk® gal an tins de noștri mânui mi limbi fierte mi nefierte, msmkl 1 kaiser, msmkl de rsmstoră mi și cu o mulțime de alte materii interesante, amusante și isorice, poesil și anecdote diverse, ilustrat și cu unu frumosu tablou pentru Crescere Gindacilor de mătase. Prețul unui Esemplar este numai de 2 Sfanți. j³¹, ' ₍ George loanid;! ₍¹ ¹ Librariu-Editorifi?¹ ⁿ msnkt de Vesfant. a Ih. j . ni /ti tu Ap fHlt r , D ‘ n' iul S 0 iui.' up. RANSOMes * SIMS 1. 10¹ î' 1 ..n. * rf >t Y i* .1 ¹ 9 / Eil-jle V ■h i-. rJE'iₙ 1 1 >>l L' I W'G -u (No. 764) 2 MAGASIN UE HAINE ' al lui HIRf UM Se recomandă Înaltei :.obîliml și onor. Public, că ’I a sosit un mare asortiment de balne du pe modele cele mal noi de Paris Londra și Viena pentru sesonulu de acum, și cu prețuri foarte moderate. Toții de odată arată că’I va sosi în toată luna marfă nouă. Magasinul se află pe podul Mogoțâi vis-a vi de oasele Baronului aîeitani (Mlnistei ulj de Beabeld) unde suntă ușile văpsite albul .Ui No. IO. FRITZ HERFURT, Negutzâtor de hajne de Viena. No. 761. 4 •MI W -blil HlSiLIlif 'hKISH He are magasinslS în otelslS Bs- beans strada Franness are onoa- re de a înksnomtiinua ne înalta nobilime ini resnektabilsl nsblikS ks ’l a sositS nentrs sf. Ssrbstori srmstoarele artiksle nroasnețe nre- ksm§: CeaiS, RomS jamaika, Arak de mandarin, Kafea martiniks, Hiokolats mesnik Konserve Sna- rangel Mazsre siampignon trufie Msstar frangozesk mi snt-de-lemn în stikle de ³/₄ likiorsrl frango- zemtl Aniset, kisraso, Vanii sto- maxikon, rostontsin, felsriml de alsatsrl nentrs ssns, fidea, makâ- roane de Nanol, felsriml de me- zeliksrl, msnks de Bramov, salam de SibiS ipi de Verona, de msn- ks de limBl, limbi de bivolS mi de rsmstorS ferte, Kamkavalsrl de Emental, Grser, Olanda, Gorgon- uola, minster în kstil, kamkavaU franyozesk Harmasan, Sardine nro- asnete, sardele rssemtl marinate, HaringI la kstil ănmioa mi kane- re în stikle, komnotsrl franuoze- mtl, Bomboane de Ilaris, Hesmeul de Bramov mi de Ilresburg. To- ate felsrile vinsrl franrjozemtl mi sngsremil, Alsne amerikane, Ls- msnsrl steafin 4, 5 mi 6 lafsnt. Hreusrile ssnt foarte konve- nabile. No. 760. 4 i/e viitdare. o nrev^iie ks kass d’assnra, în sli^a Kolui No. 4. Doritorii se vor adresa la ssb- skrisa nronrietarl ue loksemțe în «Vua SteliL Marfa loranu, b No. . £ 2 Ilesksrie Sardele frângs.- zemtl la kstil de la uea din teis kass din Franga (Philipe Canaund) sardele rssemtl mi sar- dele de Nisa ks okaoa Anchois a la huile, Ton a la huile Ha- ffengs a la huile Ksirih de mo- < rsnS mi măsline datai. ¹¹ •Brînzetsrl Gorgonsola, me- ster, Ilarmasan, Strachinode Millano Kam Emental, Gro- ier, brînzs de Olanda, brînzs de Limbsrg, brînzs mi srds de Bramov în bsmtal. 31 Liquere frangszemti kreme de Vanile, kreme de Noas, kre- me de Moka, kreme de Fran- p bois, kreme de Kakaoa, kreme U! de Ananas, kreme de Mente, Aniset ssnerior, Curacao de O- ¹ landa mi Eau de Noit. Vinsrl de Bord o Chatou La- fite, St. Julien, Medek, Malaga Muscat Lunel, Madera, vină de Rină -(Hain Vain) mi Coguiak. Vinsrl sngsremtl în batetal Voslauer albă mi romis, Vilia- ¹ ner auștih (dstae) mi Seksarder în fine Zaxar englezesk, Meal diferite kalitagl. Rom Jamaika mokolate menier ks mi ters vanilie, Hesmegl de Ilresbsrg, nesmegl de Bramov, nesmegl nentrs ueal. B s 1 i o n rssesk, makaroane mi fidea de Italia, Lsmsn'Brl de Stearin de 4, 5, 6 la isnt, snt de Ranig® mi gasă, mai mslte felsrl. Ane minerale toate auestea de ksrînd sosite, ssnt de uea mal bsms kalitate. ■ No. 762 uh 9 Mgicnw*⁻ I ril—II MMIIIH 11 —1 1111 MII >1 III r~nBWH , „ LA MAGASINUL I ,ⁿ cu semnul „la Păstor“ , Strada Francesă vis-a-vi de biserica st. Dumitru, în casele d-lul Budișteanu. A sosit de curând pentru ser- bătorile ce s’apropie următdrele articole de mezelicurl etc. cum: Cașcaval de Ementhal, de Ho- landa, de Limburg, de ErburI, de Gorgonzota, Parmazan, Struguri de Malaga, Capere franșoseștl, Sar- dine franșoseștl de cutii și Sar- dine franșoseștl marinată la ba- tocu, HaringI de Hoianda, Șunci de Praga, Ceaiu ruseseti, Macard- ne de Neapol, Muștar franșosesc, Schlivovițu de Syrmia, Rhum de Jamaique, diferite licorurl franșo- sești din renumita fabrică a d-lor Rivoire Freres, precum și alte măr- furi coloniale cum: Zahar, Cafea etc. tdte cu prețuri fdrte moderate. No. 754. Sa pierdui^ fagi, 'de rokie, barimă de mstase, de ko- loarc nembea ks virgl albe. Ase adresa la bisrosl auestel fpl> de ende va nriimi i.mBAgBgnta, &o. 265. 2 .i-AVlS agroltoMor. Ssbsemnagil, agingl sae^ialI al mal msltor labrikanțij de măline, Hei mai ranBmiijf din Englitera, aă onoare a invita ne d-nil nronrietarl fonuiarî, arendări ini în genere tojjî aneia kari se okuni de interese agrikole, d’a bino voi a insnekta modelele lor dc manine nele mal nronrie trebsingelor acestor Hrinuinale. în virlstea învoielilor înkieiate nrin intermeziarisU kase! lor la London ks nrinmnalil fabrikanjjî din Englitera, sansemnayiî ssnt în nosijjisne a da nrodssele auestor fabrice ks kondijjisnile iele mai avantagioase atit ssnt ranortsl nrejj»lsi ket mi ssnt al konfekjjisml mălinelor Afare de asta garantesk ke toate mălinele ho le ar fi komandate vor fi de nea mai bane kalitate ini se oblige ka mălinele se nrodske atet kV ^snskrimii vor dekiara în kontraktsl lor de vînzare. Ssnsemnajjii rekomande mslt'fca aqei-a kari vor bine voi a-i onora ks înkrederea lor se le dea komandele ket mal ksrînd, nentrs ka koresnondintele lor la London se noale avea tiînnsl materiale d’a kontrola fabrikarea mi a ssnsne la o uerkare toate mani- nele i:j komandste. . Konkizînd ssnsemnajjii kiami stenjjisnea demnilor agrikallorî asanra trenrțtoarielor lor k» absr saS k» kai, SeHerztoarie aștomate nstînd senera anroane zeqe nogoane ne zi. Moare ks a b » r, nlsgsrl de tot felsl, etc. Kalalo&ge ilaetrate. ,C’g .1 / ᵤ 750. 1 trei ls*I.. Magasinsl engles E. GîUKȚ și Com|» în fața biseriuel Ssrmdarisl. însciiltydre 'de Jok. Ssb- skriM&l onoare a în- ksnomtiinua ne înalta Nobilime mi resnektabilsl Hsblik -k’a sosiț. aksma de la Hemta, mi d'B lejjie de joksrl naționale mi sngsremtl dans metodsrile nele mal nose, atît în nrivate kst mi la Hensio- nate dens bsnavoinua fie-kwsia. Doritorii ssnt rsgaul a se adresa sliya HlelarilorS tengs Fiesky la Steaoa Albastra, ks înkredinuare ka d-nil amatori de jok ms vorS onora ks nrezenya d-lor. n.utI 1 Fak ame nlekate invitare MAG-ASiN ENGLES di.u.ic t bo -J. Frank, j,, Meter de Dans. No.' 769. 10. Se inkiriază. Kasele uele mari dsne sli^a Koly.il, maxalaoa Boteans, ale d-lsi Skarlat Geano- gls ssnt de dat ks kirie de la sf. george viitor 1862. la nronrietarsl lor. No. 768. A se adresa a 3 Oe închiriat. Kasele mele din Skasne, No. 74, ssnt de în- kiriat mi ss komnsne de 7 odsl ks salon, od^I de slsgl, ksxnea, grajdiă, monron mi nivnigs. Do- ritorii st se arate la ssb-isktlitsl ne loksemte în aueste kase. State Prodanesou. No. 766. 15 DE OVL ATOL de ultimul gust ₙ la O-m'.BHUi-tulii¹, lliaua Eniskoniel Kîmniksl, osne- IslS Boranesks în faua fostslsl o- ¹ ’A* ‘ snelS Trssnea. No. 753. ⁰ 18 --rn - nu .-ț-ju- ~ 11 r 1. i w ~ Locuri de vimțare. Pe strada ,Riureanu, în capu strade! Franțese, între casele D-lul Belu și Gimnasiu, se află trei lo- curi de vîn4are. Doritorii se vor adresa la sub-semnatulti, pe podii Căliți. în cșsele D-lul Urlățeanu la Gimnasiulh Bassarabu. G. Biureanu. www.daa>rom4^ £ * Cma- Mogoșohr* în Lfaola Sarindariului. Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și mobile mici. O glin^i mari și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și 16găne de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’asoernutărie. Pân^e sim- ple și imprimate. PânȘe ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc. . Bonetăl'ie. Ceorapi și Călțunî de ață, de bumbacu și de lână. Gifete și ismene de lână. Câmâși de pân^ă și de flanelă. Fia nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. l^LUȘamalC pentru parchet și scări de fe- lurite lârgimî. Ale venătdrei. Arme de focuj Pisuio In June transilvan. Doremte a intra, în kalitate de nedagogă, în vre o kaBs onorab. Ksnoamte limba germans, magi- ai% mi rom^ns. A se adressa la administragia auestel fol. No. 748. 1 Limba enplesă. Domnsl mi Doamna COHEN ansngs ks daă lekgisnl de limba engless saă a kass la d-lor saă la elevii d-lor. Doamna COHEN ds legisnl de limba de nianoforte; iar d. te da legisnl mi de mans. A se adresa saă la d. Ualeologs. No. 734. franuess mi Cohen no a- limba ger- la d. Grant 1 Pusei, Carabine, Cuțite, etc. ete. Cuțitărie Englesă. Brice, bricege, f6r fece, cuțite etc. ete. Parfumerie, de t6te felurile și din cele maî bune fabrice din Paris. Marochiliăl’ie. Mese și obiecte felurite de Iacii ehineaesci etc. etc. Bron^âriă. Pendule, Lampe, articliî de daruri argint și plaqu6. Ciment, adevărat Englosescu. Vinuri, Hodre, cigăn, ceai, cio- colată, boiubdne, bisobtun. Comisionc pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterei și mal cu semă de Clayton, și Snu- tlewortu, Buusomes și Sims et - Au. 442. nu un. Oe vlmțare. O nereke ka- se în oramslă Kraiova maxalaoa Obedeanslsl, ks dos etaje înks- ns toare de 4 odsl mi sn salonă mare sss, 6 odsl jos, nivnigs ma- re boltite, ksxnie, snslstorie mi alte 3 odsl nentrs slsgl, grajd de 12 kal, monron de 4 trsssrl; do- ritorii d’ale ksmnsra se vor adre- sa la nronrietereasa ne loksemte kiar într’aueste kase. Sevastița Poșkovski. (No. 757) 3 de Maga4ie a d-lul pe podul Mogoșoai vis-a-vi de î Teatru, în casele d-lul Fialcofschi 4 Vai de cuibare. Ssnt-în- semnatsl ssnt astazi trei zile de ksnd am sosit din Ungaria aisea în kanitate ks o nereke de kal armăsari de vînzare în nsr msrgl asril în mărime de mal-snre-zeue nsmnl în verste de natrs ani, de o ras® sngsreask'B. De aueia sînt invitati d-nil amatori a’l vedea la xans Isl Trosnea ue’I ziue mi Orientă vis-a-vi de Eniskome ne nodal Mogomoaî. Fereau Bitob Tinoarafia Q. A HOSETTL ulița Fortuni No, 16 unde se află Otelu d-lul Huges. Marfă franțe4ă engle4a de Viena și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postayu de catifea, și de tafta; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magasin u. (668) 13 Skimbare de domiciliu. Domna Kirille nrofessors de ms mi gimnastiki m’aS transnortată lokBin.ua In kasa Ilaladi alin» Serafim No. 36. (No. 700). 7 8