I- k 5 % M E R K 8 R I. Voiesce și vei pute. Va eși in iote filele alură de Lunia ji a doua-^i după Serbătăriă. Abonarea pe unu .........................128 lei. $6se iuul............................... 64 — Treî luni............................... <32 — Pe lună............................... 11 — Unu esemplariu......................... 24 par îusciințările linia....................... 1 leu ilu *O'J V r *'Nr. 354 Anul V. BIABIfi POLITICO. COIEOCIALB. LITEBABin. (ART1CLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) © CB O 50 © AO C3 tn 80 CB ca t O K co co a co © a » S >- O CB © tn co © 3 6 © c © S © CC .2 © se S © "C © co 20 DECEMBRE 1861. - B Lamfne^ă-te si vei fi. Abonarea face în Bucuresci, la AcLniHist» a • țiune» Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, lț. epondinții diariului și prin poște. Iu Moldova asemene. In Austria și în cel&-l-alte țeră st»ăi - ne la direptiunile poștali și laagințele de abonare. Pentru județe și Moldova se adauge costală portului căte 2 parale de f6iă; 6ru pentru străinăta- te căte 12 par. de făiă, peste plata abonamentului. Direptoriulu 4^ar^u^u^ Romănuliî și Redaptoriultt respun^gtoriti: C. A- Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ¹ 0/ DEnEmiE TELEGRAFICE. o o © «3 CB © COc 3 CB R © a cc o df 1 - u-. © s co co co o a ? G p r» CS tw O © © © CB © --- 4 y r* O o <■ M I 3» no X MX c co ca C3 .E xX © sr ao co mX -o cn s © O fa» co s -X a so cn B MM 3" © ao Hi CO -ac CO Ci* ao CO ao s ’ă ca co © a E ao o o- . ---■ fi s B co © Lx co V3 O © mm © --- N ’uZ p I © ’s iac U ao © co L. CO CO <---■ © ao a CO fag Xh © G C. <* co © fi I MM © fa» -Q CO vx s -o 50 lax s © 90 G © <---■ c c ha co ao © CO ’ă fa- c ca r» ce u £ n © tt a © © ao © cn © cn * © Z fa. IO ss a c .. © t. _ ■ h E © -X Im - - ; ii ar cn ■./jJj e; s s • 2 FOITA ROBAJDLDI Favorea norocului.*) ISTORIA UNEI OPTICIANE Ș’ O" UNUI L0C0TENINTE DE nRAGONT. IX. (ServiiiS narlikslar al Rominalal) Newyork, 17 Deiembre. Ziariele nsblîki o denemii de la Was- hington, nrin kare aflim ki kabinetsl ads- nat în konsilis, a ținst o konferinți de tnal mslte ore. Ressltatsl konferinjjel a fost de- nisisnea gsvernslsi d’a ns nreda niii o dati ini ssnt niii o kondițisne ne komisaril se- narati^tilor, dd. Mason mi Slidel. Lisabona, 30 Deiembre. Infante'e (moiutenitoriel tron»lsl) Jose a msrit. in 'îl . REVISTĂ POLITICĂ. ¹ , dJni-’ .1 BUCURESCI,¹ l⁹l„ ÎNDRA Amia dar anal atesta se lisindS ielsl ue ’mene asti-zi o intenire de resbel mi din iele resbel kare, nreksm am fost zis i kier- sfirmemte nosi mo- mai mari, în «ieste coloane, înki din zisa J’intîik de kînd de- nemia noastri ne a fost fikst kenoskst a testarea komisarilor Sadalsl ne korabia En- glesi, Ba mesteka Ismea , iea nosi ks iea vekii in marele îmendiS ue s’a nsnți ks atila firii nentrs ansi Me ’nuene. Negretiiil ki toate gKvernele vor faie tot ie le va sta «rin nsținui nentrs a onri iei nsuin resbelsl dintre Englitera mi Ame- rika, ale kirsi-a konseiinye not fi de iea mal mare gravitate ie siide tn adevir, knl iei lalt, sabia, nreksm adesea ziserim, rinemte tare, dar ranele iei ssnt simloase mi iei . kare se vindeki este anoi tntr’sdevir om. Ns voiă nriimi, ziiea ofuiale ne la 1857 ka- binetsl Assriel, ns voiS nriimi niii odati si . mi se mat ndiie, mi mki ks voia mea, sn altfliemonte la Dan,,re;— kiul Asstria a avst tot deasna, în aiest nsnt, ks mslt maimsl- ti stimi nentrs Nauisnea Romini de kît aS avr.t boiiril koînnaniel de dosl-snre-zeie, maioritatea adsnirilor noastre miailegiate Gsvernsl Rsssiel a fost asemene nats- ralele nostrs inimiks din kassa nolitiiei sale. El a nriimit^ nrin testament ideia nolitiki a Isi IletrB iei mare mi d’atsml, Ismea a mers rnereă ’nainte ear kabinelsl Rsssiel a remas neklintit învilsit in ausl yisluig al mortalsl îmnirat. Gsvernsl din netersbsrg dar, avînd trebsingi de uosigisnea stralegiki a aiestor Ilriminate mi de gnnariele loră nentrs în- denlinirea tradigionalii gale nolitiie de kon- listi a Oriintrlsî, esle asemene natsrale ka se Iskreze dirent mi indirent nentrs siiderea nauionalitigil Romine. Ultim bine ki ssnt snil kari zik kt nolitika ini nrin kontra noastri. gisesk m’aksm Rssia mi-a skimbats aksm srmare ki ns mal este în E! Ns s’a gisit ini ns se oameni kari »ă snerat mi “Trăescă visurile!,, ^isel deșteptăndu-me de totu. Ddmna R. ... visase fdră îndoială și ra; se freca la ochi. — Nu voiesci darO blana mea, dămnă? țlise conductoriulă, țiindu-se de cureaua ca- brioletei sale. înso ai face bine s’o iei, suflă unu vîntO secă care începe a pișcă tăricelO, și n’așiă voi se te reducă c’unO gut'iraio bărbatului d-tale. De! nu este comodu în tăte filele, domnulu R...! — îți mulțămescu, țhse ddmna R. .. roșindu-se puțină, îți mulțămescu bunulîî meă Franțois; nu mi-e frigă de locă. Călțtoria nostră era aprope de sfîrșită: *) Ve Naualcun© IU la *3va nrotestore a Moldovenilor a mers nîn’a nro- testa ks dînmil m’a slrika alegerile boiiremtl ale tei Bogorides? Illi line ns înțelege kl, daki noi ns n$-am afirmat în Divanslă ad- boc, nreksm aveam mi nstința mi drentaU mi datoria d’a ne afirma m’a nroiede îndati nrin fant la nsnerea în Iskrare a voinței naționale îmmratsl Nanoleone era nas de noi înrnine în iea mal asolsti nenstinți d’a ne sssțiițe kontra nsterilor inamile? ^ine a sltat ki sn singsr fant fiksrim ka națisne in adevir astonomi mi visi mi na- terile arniie ndikari kansl ks bsksrii, ne kînd se ’nklina ks dsrere al lelor inimile? IUi line ns înțelege ki, daki noi voim se ’nfiuiiim astonomia noastri in gisr^isl mor- țil, în firmansrî mi ’n notele konsslilor, este neste nstința ori kirit nsterl se anere nimte drentsri ie noi voim se ni le tmmormîntim înmi-ne? Se ns 8ltim anoi ki mi dd. kon- ssll a! nsterilor inamiie si mimeazi klnd ved ki ssntem amorțiți mi sdrobiți de skia- vii mi iei amili si abat mi kiar sj skîr- vităriă venise înaintea iei c’ună fălinariă și e’uă provisiune de mantele. — Domna^va găsi ună focă bună in camera sa și pe masa sa uă sorbă caldă, țlise buna betrănă. Cumă îți mal este dămua mea? — Bine, buna Ihea Prudință, bine, respunse dămna R... N’am trebuință de nimică de cătă de somnă, poți se te cule! în dată. — Nu sum ostenită, respunse Pru- dința, am dormită în fotoliulă celă mare ală dămnel. Dămna C... venise și voise s’aștepte sosirea diligințel. Din norocire domnulă C..., care avea poftă se dărmâ, nu fu d acea părere și duse pe socia sa a casă, altă-feliă al fi găsită uă societate a casă. A avută dreptate, domnu C... și eă am dormită bine pîn’acumă. Cobor'mdu-me din trăsură, adresai uă simplă salutare de politeță dămnel R... și me trăsei la uă parte. Avusel mare te- mere au^indă acăstă după urmă parte a confldințeloră bunel bătrâne. Ne ’nțelese- rămă întru adeveră, ca îndată după sosi- re se mg lasQ conduce d’ună comisionarii) -!W - •» - ** .«W ROMANULU ²« 1 lununnu* 1 nto KSI b sk ini dcsesneri? Mine ns mal rație kl . gintatQ ăncb; d l. bontii nmiHl n’ab nitist se sazi mi so elQ este insemnatu la I membri din drdpta s’au grăbitQ de a le^g^ maî nimik de kind ssnt n’a'ii iui k’afi a;»ns a krede k* h noi ns esle o oni- n «ne n bbki» mi ki nrin armare ns ssntem o nani ne? IUi «in», dakii mai are întrîa- s*! o stîiileii. «ie miel uinu^ ini de viajiT, ns | n««at « îngelt ye kl, nini «ie ns vom sili ne dd. kon.oall atni’il mi inimiHl si ’n- j neînagi ki ssnltm o nayîsne vist mi otiriți s iun- uîrgi^ i I ne tratatele sale, iie arliklal 22 din Imtatal de la ilaris mi «I 2 Ie4 hI konvenyiKnif, m’a ndika or> ,e nealrx va voi s’o ssgrsme, nsterile in«nii«ie , se vor mima tui ne vor lovi, mi iele amine-j vor vedea ka darrre kl morul am Tost ud ki ele not ajuta ne Hei vj»î dar ns not în- via ne nel niorjjl! Dilr daki n ni boiiril ni'il felsriuii lor j klilnțjl ns vor n mik ini na ssnt în stare a ve.lea m’a înijeleiie nimik, nmjibnea vede mi îuuel gu tui'IJuiiiiikI R miin ei a aritnt mi nayistiil mi Ed^nel ki vede mi înjj< leye kmd » zis otbiiate deitstatț lor din laml, a- Hele mari «ui foarte dititoarie de viaiji kx- vmte nentrs atei kari mai ssnt în stare ale ' Inuelaue, adiki ki suirea fi.ksti aksm este „îndmlinirea votalsl div.nslsl ad boc mi ki „niii o nrimej iii nersonale ns-l va onri d’a „realisa dorința le nnelel Adsnirl ins'ne.'* Si ’nțjel» yem mi vinjji va uimii d n foita niryile, si ns ’njjeitu^m mi muurleu ne ua kotilemi''dr.i ancq Ipi f ‘I Nu sum din' ace! cari credQ cb băr- bații suntu totu d’auna de rîsîV darQ din, acel cari ,aQ observată, c6 amanțif suntQ mal adesea de riști. CuvântulQ adulteriQ estei pentru mine unulu din cele mal urîte cuvinte ale limbel nostre; trecă ăncQ, dacb aduiteriulQ ar fi 'bravO, darQ, prin, forța lu- crurdoru este temâtoriQ și fricosQ. A minți sau celu pucinQ a tăce spre a ascunde a- dev&rulO, a înșela și -a se ascunde, ded cuvintele ce ar înscrie pe stindariulQ seQ, dacQ operile întunecase ar avă unu stin- dariQ. Căndu eram silita a intra, hdptea ca unQ furQ, in acea casă,! care nu era a mea și a me ’ntroduce astufeliQ pe furișiQ la unu omu care nici nu era aci spre a apera prag'ulQ porțelsale, avusel ca uă strin- gere de animă., Me întrebai, dacQ amdrea care nu este in dbstulQ de tare spre in unulQ din ospelurile orașiului, se iăQ acolo uă cameră, darQ, dupd trecere d’uă oră, so me ducii, ’ băgăndQ bine sămă se nu fin urmărilQ de nimeni, sej regăsescQ pc ddmna R..., care, me va aștepta dupfl porta parti«‘ularjă de ’nfrare a casei sale. — Vel plectf ărO la Paris prin dili- gința de la șese ore diminâța, îmi d*sese ddmna R . . . Nu vel mal reveni nici uă dată,’ nici uă dată, la S . , . DarQ fiindă efi ești acumQ aici, voiQ se cunosc! casa mea și casa mea se te cundscă. VoiQ ca, găndindu-tc lâ mine, se nib' poți urma în ideiă în tdte colțurile tristei mele locuințe, și d’aeum înainta suvenirea dumitale s’o împle și s’o lumineze! DumnedeQ me va ierta efi n’am avutQ curagiulQ sd¹ fesistQ’ 1b ăcâstă dorință culpdsă. J '4 DacQ domna R ’’ ar fi fostQ una din acele creature ușidre, Cari rîdQ’făcăndQ reulQ ce facQ și ce lasă pd Jâlți! ' se facă, așiQ fi găsită pdte dungă orai ce me des-i ₐ- ₐfᵣuntₐ lumina, și carb' condamnă p’uă ₚ₅f₍ia d'ua plăcere, pol™ ₙᵤ puteam I 0 «I ave mc! uă remușcare sendsă; darQ s’afla - ... . . conslrinue u’unu omu leale a sefacocom- atătea gravitate, și uă gravitate atătQ do -n ⁰ r țriilă țn accentulfl, cu caro îmi ceruse a»! ⁱeL ti® întreba! — dacă acesta a- tivă, și dacd, fiindă astufeliO, în nisce ase- ₙă. Ea era tota d’uă dată radidsă și se- men! condițiunl umilitdrie, putea purta I rj^sS, ori ce espansiune era reținută. A- fructe cari se ne fiă amare. mdrea este întru adeveru frumuseța femeie- Căndu găsii măna mică frigurosă a | jₒᵣgᵢ C(5Cj ₑₐ înfrumusețară pe cea ddmnel R... dupd pbrta sa jumetate des- I ₘₐj frumosă și mobil^ă pe cea mal no- chisă, cănda me urcai, reținîndu-ml resu- I Teresa cedea unu! simpțimintO cărui flarea, pe scara ce cbnducea la micule seQ I resistase multp timpO, daru cedea c'unti apartamente particulariO, adică d’asupra ma- felia de măndriă. Totuld într’însQ espri- gasieloru sale, căndQ ăntîiă privire, ce a-1 meₐ₍ cd rațiunea ie!^isese da ca șiănimă runcat pe totd ce anima și caracterisa a-1 Resoluțiunea sa era luată d’a se re- cestd interiorO, mi ar fi r*su și rerisu cd I cundsce învinsă; aedsta se vedea în flacăra tdte acestea mi-eraQ străine, cre^u întru Linterioriă a privirii sale. Era uă capitu- adeverii cd, de nu m’așiâ fi temut d’a me | lațiupe d’uă oră. în lupta viețel sale, daru face culposu de feloniă cdtră căleușla mea, | ea evalua cd, în cumpenă, acea oră pre- m'așiQ fi trasQ înapoi ... ’ l «o Ori ce femeiă e maternă căndQ iu- besce; amQrea iei nu ounbsce dovedi mice. țuia țdtă vibța sa^ntrâgă. Seninetatea și energia ddmnel R... me coprinserd și pe mine în fine. îmi fu La ce socotiți cd ddmna R . . . între- I rușine d’a fi mal josQ d’acea flacără fru- buințase ora de așteptare? A arangia astQ-1 ₘ6să. Me găsii lașiQ cd nu ctiețlamQ a felia cuibula seQ, în cătu se-ml remăiă uă | face fericirea unei alte persdne, chiară a- bună suvenire, și a prepara p uă masă mică I tund căndu acea fericire era și fericirea pe care pusese doue coperte, uă cblațiune I njea. Me aruncai plina de mișcare la pi- ușidră, totu ce putu găti, in secreta și fdră I cidreie Tercsel, serutal cu pietate pdlele ujutoriulQ betrăne! Prudințe. rochie! sale; îl «jiise! ce ^ice unQ omQ sin- ftft kMU4 VÎHU MRîQ admata ambro, aiurea delta* ₄’ 5 om ' Jid Cub-,-ub ea a emul CăndQ Teresa — acesta este numele I oerQ și ’namoratQ ițnel femeie, pe care o ddmnel S . . ., me ve^u la dînsa și dre I găsesce dâmnă de dînsulă, căndQ o corn biiuiU aia dinsei, dulcea ta f^oia ie lumininfondK căndQ o rota diM fit o ₍b. ” oninii- m r ’r ⁷ www.dacoromanlca.ro respecta, c’o adora, c’o onora, cd era uă săntă în ochii mei, uă victimă, și. ce mal ^cid ăncd! totu ce putea se ne facă, iei și mie, ilusiune. Nu este privilegiul^ amoril cd pretinde a purifica^ ca focula, tota ce consume ? i — E cel îmi ^ise bâtă de bu- curiă, esta cu putință, ca aedstă -oră, de care m’am temuta atătQ timpd, ca acesta rea, acea crime pdte se aibă una resultata buna ? și ca întru adeverd țiia în măna mea p’a unul omu capabile de sacrifîcia, capa- bile de generositate, capabila de amdre pînd întru a me apera în contra proprie- lorfl mele slăbiciuni? Este adeverată, cd am înaintea mea acesta momentu de fe- ricire și de uitare, dupd care am suspi- nată atătă ți adesea ? Este adeverata, cd, căndQ vel pleca d’aicl, voia putd ^ice cu sicuranță; Am dispusa bine de ănimă mea..j nu me înșelasema ? . . A! căta este de bine a avb în sfîrșita ănîma deschisă și pieptuia plinei- " ₍ Sermană, sermană Teresă I (Sfîrșitula* pe măne). I - ROMANULU ²° ^te' i lanuaria. 9 //&x Hlt pena însuși drepturile sele. Ori ce po- t poru, care aspiră la libertate dovedes- i ce prin acesta chiară co este demnă, co este matură pentru dînsa; ună gu-i venin bună, ună guvernă matură va-' înțelege aceste simptome și va sci a mulțămi, a preveni chiară dorințele și aspirațiunile poporului, căcf se nu ui- tămă, că adeverata suveranitate, origi- nea ori cării puteri, se află în poporă, ori care va fi forma guvernului seă. Din t6te prerogativele ce a mai lăsată unoră 6meni uă stare politică a lucru- riloru pe jumetate învinsă, și care se află astăzi în cele mai după urmă svîr- coliri ale agoniei, voră peri mal ântîiă prerogativele innoranțel. Temerea 6me- niloră guvernementall de opiniunea pu- blică este cea mal bună dovadă co recunoscui puterea iei, și midu-16cele ce întrebuințddă spre a sugruma acea putere care-I îngrodesce, nu suntă altă nimică de cătă uă manifestare a ne- putinței loră înaintea, iei, suntăuă do- vadă co poporulă a ajunsă în starea de maturitate- și eî în stare de putre- zire. Ună guvernă înțeleptă și matură înțelege aceste simptome și previne manifestarea loru, adoptă ideiele tim- pului si, în Iqcu d’a. șe . l$sa, frage în urma spiritului epocei,.^ inițiativa și trece înainte, se pune în -capulă pro- gresului. -h i i u Winterhalder. • Cil ___i : o 'iiHnî -■ Armele înainte de ^pulbere* . r oereetare istorica. Bdrba arme Bine din latina arma,' kare " dulii ' ani! se deriBi din arco r^sning, ear dsni algil din irmus «mere, kiriea koresnan- de zicerea germani arm -bra^ta. Nikod ziie ki cine ast ziiere dintr’o frasi latini quodperianl a rm o s. Lemnele, oasele, netrele fsri iele d’intîiă arme li» kare se serf Biri oameni! tn Binare mi tn resuin- gerea atbkiirilor feardor selbaliie mi Nemrodț de kare Borbemle skrinlara, h iei d’mlii» ieJdete resbel, de »n- de doi »nil s’a nsmit iui el Be- I u m. Diodor Siiiliol krede ki Bel^ este lot,sna ks Mărie, kare disiinLU ui iei d’înlîiă soiduyl. D«rfi isto- riksl losif, Moisi a imenși armarea Irsnelor k» arme de fer, ku! Egîn- tenil mi algl iionull se serBea mal ’mdnte ks arme de arami. Armele sînt ofensiBe sas defen- siae; iele d’inlîi» scruesk la bitaii (ataksl) înemikslsl, lele-i-alle la a- uira^ca ioBitsrilor -lai. Armele zi a Romini eraă defensipe saă ofensi- bc; arma iea mal însemnați ofen- siBi erâ sigeala, ie era de mslte fel»rl dani diferitele ordini de sql* dayl. Soldagil îmbrikagl ks arme «oioare se namia» în genere feren- tarii. Beliți (Beliles) ie se in- slitain h 542 îmetari d’a mal esiste kmd se dete drentsl de ie- liyenii la toati Italia; alsml în io- ksl lor se nsseri hndiiori (urimtia- ril) iui arkari (jakslai orii). Armele Beliuiior eraă mal mteiă sabia de Suania, komxni la togi soldati; a- icasti sabie aBea sn usnkt (Bîrf) asksgit tui era ks d»oi filmări mi din limael lai Oolibi» ei o usrtan la koausa dreanti. El aBeas afan de aieasta meaule linii saă jsmi- liBjjI de saliul, kare era» de trei ui- iere iui jsmitate în Isnțiime mi kare aBeaă »n asksuit de DOae degete. Aiest asksuii era amia de ssnuire în ku inemiksl ns astea si ie tmi- noeze uentr» ki se sfmmaă. Et «Bea» sn mik skst de lemn lat mi tmbnkat ks aele, Kol- fal |or M 0 40 neie, nsmitigalea saă galerus, ue kare ns irebse si o amestckim k» kasiele ordinare 10 era de me- tal, mi kare se kiami c a s s i s, a- iest (el de kaski era deslsl de k8- dosksti la' onliuT. Armele linierilor mi lelor l-aiul soldayl eraă la Imenși o epidi (ua— bizi), kare se nsmea s c u t u m, mi kare na samem ks clypeus; aiea- sta era rotsndi, iar aiea OBali. Li- Uimea aieslor skslsrl era de dose uiiioaro mi jsmelale, iar lungimea lor era ka do natrs pin'oare; amia în kît, kmd sn om se nleka kît du usuin, nstea si se ănere Indati, nentrs ki era fikst, ziio sn astor antik, în formi de olan (tuile crea- se) Imbrikala. Skstsrile se fnea» din lemn urnire mi mlidios ie se akone- reas ks nele mi ks nînziBinsiti. Din da- tina aieasta de a akoneri armele ks nik- tsrl, aS snitS nesnai armarele (stemele dc familie). Mirginilc skslsriilor eraă ferecate ks fer, ka se uii mal tare, mi ka lemosl si ns nstrezsaski kînd se întîmula si se ase jos no nimînl. în mizloksl skstslsi era o emitsn o floare de fer ks kare si se noarte ml si se mmseaski, mi de -kare era nrinsi o ksrea. Afan de skslsrl sol- , dagil lepisnilor romane nsrla linii ne kare le nsmea pila, mi kare e- raM arma lor nronrii: sncle liml era rolsnde mi arai de groase în kît tmulea usmnsl; altele era, nitrale, de natrs degete îmnregisră mi lemnsl lor asea natrs kogl în lungime. La marginea aiestsl lemn era sn fer înkîrhgat kare fnea ka si ns se noati s'toate lemnsl de kît ks mslli greslate: aiest fer a- Bea tot kam aieeaml lungime ks lemnsl. Fersl era qss mi nrins amia în kil jumitate sta ne lingi mini mi jsmitate serBea de asksQil; Ama larnea asea uesie tot linii kogl mi jumitate în Isngime : grosimea ferslsl ie era îoidit de lemn era de sn deget mî jsmitale, ieea ie arați ki- aieasti urmi kati si fii nrea grea, mi srma neanirat se aelrsnzi lot ie loBea. El se serBea» mi ks alte linii (sigiata) mal emoare ie aBeak oare kare «seminare k» lem-» nele askuuile. Rommii nsrlaă mi sn koif de arami saS de sn alt metal, kare n’a- konerea ka altele faiia, mi de la kare a» remas Borba l«I ^esar ziși Ia bililia de la Farsala „Dl, lo- Bemte in falii! Se Bedea filfiind ne aiest koif o koama de nene romii mi albe saă de nir de kal Binsit. Soldagil de klasea înliia era» îm- brikagl k’sn nenlar fikali din zale sa» din lanu»rl de fer îm- ulelit, ie se nsmea Samata: Aiesle nentare se fneas mi din soldl de bronz sas din table de feră, mi eraă nentr» resbelalorî desiinml, mi n«- teaS akoneri mi anera tot korn»l. I- leodor în Etioniiele sale, Kartea IX faie o deskriere foarte esakli de a- leste arme defensise. Ks toate as- tea nartea iea mal mare de soidagt nsrtaă nentare de tabli de arami kare n’aaea mal mslt de 12 degete în liylme mi kare akouerea nsmaî nentsl. Skstsl, koifslt mi zasa eraă a- dornate k» a»r ml ks argint, mi ks figsrl șkslnlale, eaki nentr» ie ar- mele se u»rtaă tot d’asna tnBelite afan nsmaî in resbel mi în iere- moniele iele mari. Romanii n»rtaă mi libote, dar sneorl nsmaî kite «na la Bre an oi- iior. Soldau!) mal BÎrlos narta» tot n'oboîe miii yintaite k» kae Îmnre- gisr mi kare se nameas kaligae, de snde a Benit namele Caligula, ie s’a dat imniratslal Kain, nentr» kl kresksse Intre soldagl în tabira ta** tl-Seă UermanikS. U vel d’iniiit iimni ii kil»'* înțelege foră îndoielă, co și guvernele trebue se fiă mature, nici pr6 puținu nici pre multu c6pte, adico nici crude ₍ nici putrede, ca se nu le găsdscă po- ț pârele nedigestibill și se nu le bipede ca pe nisce frupte ce nu le potu mistui. Nu esiste, și n’a esistată nicî uă dată unu guvernă, care nu s’ar fi crezută perfectă, în stare de cea mai desevîrșită maturitate și nu esiste nici unu poporă, fiă celu mal civilisatu, pe care guvernulă seu se nu-lă crețlă în stare ₓde nematuritate, celă puținu din căndu în căndu, și atunci tocmai căndă dă semnele cele mai pipăite, cele mai necontestabib^dg piajuritatea lui, căndă scutură jugulă sclaviei,। căndă se revoltă în contra nedreptățile ră și ile- galitățiloră,. căndu reclamă drepturile sale eterne și nealienabill. Foră îndoia- lă, ună poporu, ca și ună individă, trebue se-șî facă educațiunea politică, daru calea ce urme^ă obicinuită 6rne- nii guvernului, spre a face educațiunea popâreloru, este 6re cea dreptă? ei voiescă a face educațiunea loră prin sclaviă, a-i conduce prin sclaviă la li- bertate și nu vedă cătă este de as- surdă uă asemenea procedere. P6te ajunge cineva virtosă, dacă nu vede de cătă esemple de viciuri? p6te în- țelege cineva simpțimîntulă libertății dacă din pruncia lui se mănține în lanțuri seă închisă între patru Riduri? Precumă virtutea nu se învăță de cătă prin virtute, asemenea și libertatea nu se păte învăța de cătă prin libertate/ Dară simpțimîntulă libertății este ună simpțimîntu naturale, înăscută omului, care nu se păte stinge nici uă dată cu totulă; omulă a eșită liberă din măna creatoriuluî, e liberă, chiaru d’ar fi născută în lanțuri, și mai curîndă iau mai tăr^iă va sfărâma lanțurile sale, va reclama drepturile sale nealienabill. , Asemenea este și cu popărele; cu cătă I opresiunea și sclavia aă fostă mai tare mai apesătăriă, cu atătă ipai mare va fi și scuduirea. Fisica ne învăță că, cu cătă uă putere a fostă mal multă com- presă, cu atătă este, mai energică des- voltarea iei căndu scapă de comprimere. Potrivită cu ac6stăl ege nestrămutabile a naturei, s’a v&țlut unele popâre ținute îie sclaviă, căndă își sfărâmară lanțurile, tre- cură pesțe limitele dreptății, și abusară de libertatea dobândită prin violință. Abu- stulă nu se face de cătă atunci, căndă se împedică usulă. Doctrina co omulă înclină, prin natura sa, mai multă la rele de câtă la bune, co usulă dege- r netă totă d’a una în abusu, este cu l țotulă greșită; tăte facultățile omului suntă relative dupo direcțiunea ce le । va da educațiunea; se desvoltă în vir- tuți saă în viție după cumă vomă sci a le dirige. Poprindă desvoltarea loră ₍ în locă d’a o dirige, nu păte resuita de cătă uă stare contra naturei, uă erup- țiune, ună abusă vătămătoriu de pu- tere, care suptă uâ direcțiune buna ar fi produsă resultatele cele mai salu- tyrie. în t6tă istoria nu esiste nici ună I esemplu, cd ună poporă adeverată li-_ beră se fiă abusată de libertatea sa; abusurile nu se comită de cătă de po- pdrele mănținute în sclaviă, căci li- bertatea este unu bună atătă de mare, r în cătă totă omulă este gelosu a-lu I conserva ^și fiă care scie saă simpte । c6 ori ce abusă, ori ce călcare a drep- | uriloru altoră-a nu pote produce in I M unu de a W- le aslamil kisla ksm si omoare kai, mi k» kin«l aiesta si restoarne ne kaBaleri mi anoi si sari ks Iir»lal irâblikim aieasti enistoli. l. iH&HF tj Bskaremtr 1861 Deiebrie 18.; ।' os ‘ A ’' •!'? i . t/' *1! ■, j. )i Onor. D. K. A. RosctU. i' .u'A ■ Ko)f»ril& mi neutarsrile mal n» se întrebsingaă la Frarni din timail iclor d’mtîiă regi; ii aiest »s se Introduse usgin site n»gin. Insasis- nea Normanzilor întrodase tn Fran- lia uartarea armilerel zalei (koat of mail) mi a kolfarilor k» nas nreksm mi a skulBrilor mari, dsni k»m si not Bedea în renumita taaelirii istoriki de Boyen. Nsmaî kitre se- kolsl XII kaBaleri! dsni aritarea Isi Vilxelm Bretonei mi a Isi Rigorel, amîndoi istorii] ai domnii 1»! Filiuă Asgest îasemneazi ki kiar din limosl sekiă resbelatoril ajsnsen si noati se se faki mal neatinmi nrin modsl ne- merit ie aflari de a kombina ast-fel toate obiektele armilsrel lor, ne kît niil laniea, niil suada, niil nsmna- hl, si n» noati oare ksm si ajsn- gi ia nele, mi si le faki amia de tari în kît si fu nerosbite. Eaki ie ziie Rigord: ₗb l „KaBalersI Iletr» de Mauvoisin în bitiliile de ia Bouvines, hi de frîă kahl de resbel al imeratshl Oton, mi nensimds-lă skoate din mijloksl oamenilor sei ie ’lă tngea la el, sn alt kasaler dete aiestsl oriniiae o lo- Bilsn de nsmnal în neat; ama ns nsts si’l Bslnereze, alit de tare, zi- le el, era armitsra nenilrsnsi k» kare se tmbrika kaBaleri tiranilor» noștri!“ AlelamI îslorik Borbind de nrin- derea hi Renaud de Damartin ko- mitele de Bslonia, ie era într’aieeaml bitilia, dar tn nartea îmuiretskl Oton ziie; „Komitele kizînd fin ksnomtin- gi mi find m»I suit kal, sn thur ostaml, ansme Comote, II hi kaska mi’lă loBi în fagi; Boi si’l» mal io- loBeaski mki as o diiusn de osm- na], însi Inkilgimiuiea komitt hl ere alit de bine legați mi nrinsi de noalele uentarshl în ku ns nsts afla sn lok ka si’l loBeaski.“ Vbhelm fireionsi snsne mal ks- rat ki modsl de ast-fel de luir’- armare fikui ks anta îngrijire era iii Iii b om* IW tylw *) . . . Kmd nitim adese ki tatr'o singsri »l Eid^a n>il d« mii de oam> nl; lUIi fiind kl kînd eu IniHiueek hevoije, mi oamenii ae ingrjeak mal mslt k»m .si se fereaski de ele. De aieei s’aă aflat sn m»d D <8 de In- tirire mi de aînraru io kootr| noevlor arme (eigegQl www.dacoromanlca.ro DEnEIHE TELEGRAFICE K^rs»! Bieni din 30 Metalne Najjionale . AkgÎBnple Etniei ,, [Creditai London Silber . . * . Dskayl . Deuem. st. n. 66 - 10 8î - 50 746 ---- 175 — 70 141 — 70 140 — 25 6—69 KOWl BE ASP. ue aksm s’a mstat în strada IHe- larl alitsrl ks uel din nainte ma- gasin din kolgă, se afli o kanti- tate de vinsrl Bordo, LHamnanie, ROMANA'» DECEMBRE. V I MISKT>RILE ÎN nORTSL GALAgI în zisa de 19 Noem. 1861^ Koiibii sosite Înkirkate .... — — demerte .... 1 — nornite înkirkate............. — — demerte........... Banoare sosite ................. — nornite....................... Ilregel IlrodBktelor. likorsrl de Linska mi zaxar englezeskă, kafea kt, ueais rsseskă, romă ks okaoa, kare se vinde gsrl foarte moderate: Marsilia, martini- jamaika ks nre- Iris liakîr kalitatea țț kirnis îî n. . 195 I... - n. . — Bordeaux. Medoc superieur . . lei 9 Saint Julien ... --- 11 10 Chateaux lafitte . . „ 13 20 „ Margeaux . „ 13 20 Măddre superieur . „ 14 25 Malaga.....„ 11 10 Rhum de Jamaiqu la bou- teille premier qualite 11 10 Rhum deux-eme qualite 5 25 Champagne. Ai grand mousseux qualită superieur .... 11 10 Silleri ...... 12 10 Iar marfa de markittnie ue a mal rtmas st vinde ks nregsrl sktzste dt 20 nînt la 30 la sstt. Dimitrie Petrovioi. Offertd de grădinar. Bnă gridinariă în toate mti- ingele grtdintril nrin atestate de nerfeltă reksnoskstS, în etatea uea mal bsnt, mi în stabilimente re- nsmite nraktikată, de nagionalita- te germant, avînds totă de oda- ti denlina ksnomtingt de mani- nslarea ragionalt a stsnilorS se rekomandt: snre a i se înkredin- ga snă asemenea serviuiă în Bs- ksremtl saă în gisrslă Bsksremti- loră. Doritorii nentrs snă ase- menea individă, bine voeaskt a se adresa la C. H. Hinsch în Belgrad. No. 758 2 armat Sekan norsmbs Orză . . 137 138 (No. 767) 8 MISKLRILE ÎN nORT8L BT>RILE în zisa de 20 Noemv. 861. f Konbil n Banoare sosite înkirkate. „ demerte nornite înkirkate demerte sosite nornite Ilreg»! 2 8 15 -.7 2 2 A emit de ssb tinar: Kulendurul pentru toți nrofetik, amssant mi nonslar •iMBi pe anal 1862. De vînzare la librtria nost Bi- Itueans et Varta, kalea mo- gomoai No. -2$ lîno-® konsslatslS Scutite commerciale. Am onoarea a informa ono- rabilsl nsblikă Komeruial kt voiă deskide sn ksrsă nentrs mtiinge komeruiale înuenînd de la lans- arie viitor nini la finitsl Isl Isnie 1862 (measse Isni) mi kare va kongine stsdiile de komtabilitate în nartea simnli mi în nartea ds- bit, de Aritmetikt mi de korres- nondinge komeruiale; Auest ksrs se va sine de trei ori ne smtimîni seara, dosi uea ssrl fie-kare (24 legii ne Isnt). Deosebit voiă mal deskide sn asemenea ksrs zioa, tot de trei ori ne stnttmînt de ktte dosi ueassrl (24 legii ne Isnt) tot nen- trs aueste mtiinge. — Onorarisl ne înttisl saă ne al doilea ksrsă 6rî8 n nrod»ktelor.'J‘ liakîr kalitatea I, kila ktrniă arnist n, 220 200 170 230 210 180 ii Serbă, mi la i Ifim la libruia Sooec et C-nie toate uele-al tei ¹ Hregsl dsol sfangl Bâlâceanu et Varta, No. 752. . : .1 întreg va fi de ont galbeni, tind înainte, saă ne fie-kare kite doi galbeni nainte. Avînd onoarea a fi de nli- Isni, ajsns ksnoskst onorabilsisl nsblik nrin ksrssl auestor mtiinge ne kare le nrofeză deja de mal mslte Isni, sneră kt j«uimea, komeruiali se va gribi de a dobîndi aueste mti- inge neanirat trebsinuioase nen- Sekara . flurambă. Orză . . Orz noă' Fasole . . ‘ Raniga stlbatikt Meisl kila 105 156 72 110 160 74 54 58 Skimbare de domiciliu. Domns Kirille nrofessors de skri- mi mi gimnastikt m’aă transnortată loksinna în kasa Ilaladi alina Serafim No. 36. - = - (No. 706), 9 de Magazie a d-lul tUCA. tUC.VSIEVICI pe podul Mogoșoai vis-a-vi de Teatru, în casele d-lul Fialcofschi unde se afla Otelîî d-lul Huges. Marfă franțecjă engle4a de Viena și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precum bronțerie, poiican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavu de catifea, și de tafta; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul , DE MAGASIN b al d lai itlihail Angelovici. Subt casele d-nel Săftica Cas- trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc. Marfă franceză, engleză, de Viena și de Lipsea, în felurimi de articoll: ColecțiunI d’aurărie în feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal dm urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre. Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzi mari și mici de fasonul cel mal nuou. Bronzărie: policandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitățl. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. No. 613. 20 magasin ii. (668) 14 JDe VÎnCțare. O nereke ka- se în oramslă Kraiova maxalaoa Obedeanslsl, ks dot etaje înkt- nttoare de 4 odtl mi sn saions mare sss, 6 odtl jos, nivnigt ma- re boltita, ksxnie, sntlttorie mi alte 3 odxi nentrs slsgl, grajd de 12 kai, monron de 4 trtssrl; do- ritorii d’ale ksînntra se vqr adre- sa la nronriettreasa ne loksemte kiar într’aueste kase. Sevatftlța Poșkovski. (No* 757) / îusciințare. Ks aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, ki întorkîndb-mi din ki- litoria ue am fikst nentrs întin- derea komeruislsl meă în Franuia, am adss din fabricele cele mai re- numite d’akolo uea mal mare ale- gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi de arte, lină de cusut în toate kslore’c mi nsange, muștert de cusut, mul. îmi nermit de a atrage atengis- nea aksm la apropierea serbătorilor ki am adss mi cele mai elegante jucării pentru copii, lucruri de galan- terie mi de lucsu. Rsgind nentrs komnlesanta kisfare daă asiksrare ki nrin nre- gsrile moderate, nrin sn serviuiă reală ’ml voiă konservă înkrede- rea akordati de atîgl ^nl. Nicoiae Popovici, Friser și nerskeră, strada Mogoșdi, xans Kreg«lesk«, No. 727. 11 trs viitorsl lor. Bsksremtl <51iga frangesi de la kofetiria 13 Dekem. 1861. No. 50 la dreanta Isl Kaiser. M. Flugel, nrofessor de mtiinge ko- meruiale. — Ssnt visibil dsne amiazl între 3 — 6 ore No. 755. 1 de vînzare în total» saă ks stînjinsl, lokal din sliga Nemgeaski vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnssă de sa în ds trei-zeui stinjeni fagi. Asemenea este de uea mare din «liga kare aksm loksesue Golesks. Ilentrc ammdoi vînzare mi ka- Brsnkoveans, d. kolonel Ra- doritorii si se adreseze la d. Mihail Angeloviql, vis-a vi de konsslatsl rsseskă. No. 618 13 Strămutare de domicilia a Isl DIM1TR10S SIMOȘ ue se afla nm la 26 Oktombrie trekst în strada Nemgeask®. S’a transmis în strada Gabro- venilor în primul etaju în casa ks No. 55 snde se afls mi snă denosită komuletă de obiekte nro- venite din fabrika sa de Hnsrie, nreksm: LUansml de tens ksrate, albe mi sere întrebsingate narti- kslarilor, nensionatelor, kasarmel mi snitalsrilor. Zavraksrl nentrs kai de Isksă ini de grajdă Hostavsrl ssre mi uivite de mal mslte, toate ks nregsrl mo- derate nentrs înkărajarea indsstriel nagionale. Komntoarsl se afls deskis de la 10 mi jsmstate ore dimineaga mi nwi la 3 mi jsmstate orc dsne amiazL în uelle-lalte ore în stabi- limentsl ștă, ue se afit în strada Dobroteasa, ssbsrbia Anosțol, No. 759. 2 ' . ■ r rujd bTJ «n<; ijii Fabrică de Mașine agricole de (^hiylon, Shuttleworth et Comp. Fiind kt în sesonsl trekst s’a ftkst mslte norsnuell nentrs maminele noastre de treerat ks vanoră nsmal nsgin timnă înaintea seuerimslsl, de aueea ns ne a fost ks nstingt a efektsa aueste no- rsnueli nînt la înuenstsl treerimslsl; ne nermitem a atrage atengis- nea onor, nsblik la imnortangt a snel grabniue norsnuell înkt la timusl siă mi rsgtm ne d-nil doritori de a se adresa direkt ktfre d-nil agengil nomtril îmnsterniuigl nentrs Ilrinuinatele-Bnite ksremti d-lor D-nil Waller 4" Hartmann înkt trei Isni înaintea terminslsl snedigisnel dorite, fiind kt nrin auest modă ne va fi ks nstingt de a faue o nromntt în Bb- nsmal sosire mi în genere de a îndestsla tstslor uererilor. Mal vîrtos atragem atengisnea onor, nsblik kt dsnt ftkstele esneriinge maminele noastre le am neriekgionat, mi kt de aksm în- nainte toate aueste mamine vor avea o îndoitt vîntsntoare, kare, în komnaragic ks auele ks sna simnli, nrodsue konsiderabile avan- tagisrl, mi kt auestea not fi întrebsingate ori ks sna saă ks amîn- dot vîntsrttorl, He lîngi aueasti nerfekgionăre sîntem ks totsml în sta re de a faue srmitoarele moderate nregsrl, adiki: O lokomobilt ks nstere de ont kai ks dot ventilsrl toare, îmnresnt ks o mamint de treerat, nerfekgionati va dssi în nortsl de Tsrns Migărele, -«ga^enl 950 Gisrgis . » . — 957, Olteniga r Bnila . . GalagI. 960. 973. 976 asiksri- kosta, a- ,eJj; uitio st afiK e - ini Hregsl nentrs o garnitura komnlekta de reserve nentrs aueste maminl este galbeni 71. Ureksmă mi în sesonsl trekstă am mal skszst înk’s nregsrile deja kontraktate, asemenea vOm fi gata de a faue aueasta mi în viitor kînd ni se va erta nstinga. de Mal adtogtm înkt kt în viitor se va afla sn denosit komnlekt reserve ale auestor maminl la d-ni agengi noștri în Bsksremtl. Clayton, Shuttleworth et Comp. Ilsind în vederea onor, nsblik uele sss arttate ne rekoman- dim nrintr’aueasta ki nentrs ori ne fel de norsnuell la aueste mă- mini ne vom sili ale eseksta ks toati uersta esaktitate. No. 763. 36 Waller 4* îiliga Xeristriă No. 98. il LA MAGAllIA ■ LD₁ ’ wr MOLII linii 4 (■"" "WI strada Lipacani^r â | vis a-vi de d-nu George loanid librarul/*’¹, /■ l- A sosit din nofi mal multe obiecte pentru ¹ ¹J imf s CADOURI DE ANUD KOU, 1 Precum și următbrele articole lucrate în modelurl și decora- s țiunl nuol, și cu nrețurl foarte moderate^ ᵤ S Porcelanuri, servise pentru masă, pentru Ceaiu, pentru Ca- g fea, garnituri de spălat, va4e pentru flori, pentru poame, g călimări, farfurioare pentru dulceață, ceșcl, etc. etc. 3 Cristaluri, servise pentru masă, etajere, lămpi de cabinet, ti păhărărie, cupe pentru dulceață bobese, necesare, flacona- 3 se, etc. etc. y, Oglindi mari și mici, ramele poleite. Cuțitărie, în garnituri, și deosebit, candelabre, sfeșnice, gar- nituri pentru lichior, 4^havnițe de argint de Alpaca, argint de China, arjan-plache, și Pakfon. Tavarie, de argint de Alpaka, arjan-plache., alamă și în colori. Mușamale pentru parchet. *•“ Tucerie, pentru cuhne, oale, crătițl, castroane, pecatdre, ca- pace, lingsrl, strecurători, mașini pentru cafea, etc. etc. Pelarie, de Blanc și Teletinsii. No. 756, 14 w ti ti ti 59 ti din slin,» Faka, No. 1, max. Sf. Anostoli, kare konrinde baea de abară S ti de nstini un în rtâ, imuresni k» aiiartamentele din iăgi. 3 ti Doritorii a se adresa la nsmits! stabilimente. ti «w» »