r jjfw*::!';. : jj.uxĂKoa Nr. 352 3*8 Amil V. •Ir b V EBNl MARfil.'*"⁰⁰* ir ^Voîesce"' r' și vei pine. eși in iote filele afară de Lunia și a doua-di după Serbătdriă. : Bi’ri 93 J mt. AND « 18 19 DECEMBRE 1861. Lunilne^ă-te si vei 8. Abonarea pe unu ana .. Ș6se luni..................... Trei liuu.................... Pa lună....................... Uuu esemplaria............... ■ înștiințările linia . - t >• ., 128 leit 61 — 32 - 11 — 24 par 1 lew I’ - • « 4Oih ' PIABlO POLITICO, COSiOCIALS. UTEBARID (ARȚICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Abonarea se face în Bucurase!, la Administra^ țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, 1& eoit» spondinții diariuluî și prin posle. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țerei străi- ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonare- Pentru județe și Moldova se adauge costalii portului căte 2 parale de f6iă; 6ru pentru străinăta- te căte 12 par. de f6iă, peste plata abonamentului. t mp -o' Direptoriultt (pariului a.Ubuio i ' Pentru ■ turmn’- Romănulâ și Redaptoriulft respun^toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. abonare și reclamări se,vor adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ₀. Domnilor Aîfcgstori. Botsl Adsnsrii tnsme, (Divansl ad-Hoc) ksm a zis Msria Sa Domnul Rominiei, kfctre denstagil de dinkolo de Milkov, Soirea MoldaBiel m’a ge- rel Romsnemtl fiind aksm sn fant îm- nlinit, togi simngim mi Bedem ks in- trarxm tnlr’o fase no85 ks mslt mal mare nentrs nagisnea Romini, ks mslt mal grea nen’rs mandatarii Bonitriî, .de kit aleea in kare am fost nsn’aksm. ‘ ■O f Sna din Hele mal de kEnelenii ' datorie a mandatarilor este a da sea- ma komitengilor lor de kondsita lor nolitiks, maneastE datorit ne am îm- nlinit-o tot deasna înfigiiumds-Be nrin inskris o noaslrs dare de seams; mi k^t nentrs a adsna ideiele mi instrsk- gisnile Boastre fiind kt kamerele aS fost desolste ne fit kre an, ni l’a-gî dat mai la fit kare deskidere a kame- rilor în kolegisrile elentorall ksnd ne agi onorat ks mandatsl nostrs. Aksm însi, în nosa mi murea eri în.kare întrarim, Bede ori uine kt ns ne mal este d’ajsns a Be nsne înainte o Inskrist dare de seamt desnre mo- dsl ks kare ne am silit a tae îmnlini mnndsifxl ua «a 4-*» mau- dat nstem zi«e kt este aksm de drent sfirmit ka mi sitsagisnea în kare el | ni s’a fost inkredingat. Fiind dar kitmagl a arsnka ba- sele noslai Stat Romtn, aBem mi da- sl toria mi trebsinga d’a desbate îmnres- nt datoriele ne ne imnsne era nea nosi, m’a nriimi ideiele mi instrskgi- snile dsmneavoaslrt nenirs kalea ne voigl se srmtm în Adsnarea Romt- nid, în kare avem a intra în zisa nea mare 24 Ian»ari8.,^î'^ Uentrs a ’ UNUI LOCOtEfrlNTE »E DRAGONI. u VII. ¹ Me veți crede 6re, că nu găsii în tdtă retorica mea nici celă mal mică cuvîntă de replicată la acestă mică discursă? Ar- gumentarea vecinei mele readuse cu atăta simplicitate la dreptă sa valdre importanța faptei, ce pusesem trei țlile a o esagera, în cătă tocmai acea simplicitate îmi închise gura. Dorința, espresă la sfirșitulă cuvîntu- hil, mal netedă ăncă de cătă cele lalte basi, nu putu fi tălmăcită ca uă invitare d’a prelungi conversațiunea; tăcui dară. Cineva nu vede în tăte țlilete bunulă simpță ji rațiunea eșindă din bubele unei femeie ihimăse; acestă evenimentu me găsise cu *) Ve^î No. 336, 337, 339, 340, 341-342, 344, 345—46 fi 348, REVISTĂ POLITICĂ “ BUCURESCl, ,⁸/₃₀ tWRA. ,1 Iloi-mine, Merksri, este ansi noă, nen- trs toati anea narte a Esronei kare ns voie- mte ae remie ka gsvernsl msskal ini ka noi înanoi ini ntisigl intra toate mi kiar în ki- lindarisl anslsl. N’o snanem aueasta ka se rekommdim nititonlor nomtril Barietateade mal la vale a snirtosslsî nostrs kolaboralor Ernesks, nentrs ki glsmele lai mi leuis- nile nolitice mi morali ce mlie a ne da in- girlandate atît de bine în stilai seS uel gls- megik iui ks atita delikateui satirik, se re- komandi nrin ele inmi-le; o snsnem nsmai nentrs ka se mal nrolestim mi ks aceasti okasisne kontra ne'nrjelesei stsrsinge ce de nsnem a kalksla atlt de grernit zisele t-ns- Isi m’a remmea kiar in aceasta ks 12 zile mal nano! de Urnea cea civilisali mi mal ks seami nentrs a adsco aminte ki toati Ismea are okii întonui snre Ilaris m'amleanti ks cea maî aioi nenbdare ksaintsl marelsl im- nerat, al nagisnii celei mare. Tronsl Mo- narcilor asois^î se kleatini .de friki în a- ueasti amtentare mi nonoarele ce ssnt gins- te in lanusrl trișai ti de snerangi. Ns mtim negremit daki imneratsl Nanoleone va kre- de ki’n ansi acesta noate snsne sn ksvint nrin kare se faki si se nresimngi o narte din iski’irile cele mari ce este otirît a face în anul !•«. oluIvuiiLd ks cea mal visi nenbdare ksvîntsl seă mi ki cititorii nomtrii îl vor gisi în nsmerală nostrs de Joși, nîn’atsnci nolitika Esroniani este în amtentare mi nrin armare, amtentind mi noi mm Joși, si ne ’ncerkim a kslerje din foiele striine acele mtiri ce vom gisi iui karl ssnt în fsnd materjalsl ce s’adsni nen- trs a aurinde m’a xrini foksl marel marine ce va konds'ie ks trismf, în ansi ce înuene, karsl nsgionaiitigilor m’al libertinii nrintre msngî mi ueste abissrile vekiei kii de^neire a felsritelor sisteme desnotice. Uii fiind ki Garibaldi este snsl dm cei mai de kinetenii marinistl al lokomotivei nauionalitigiloră se ’ncenemă nrin a renrodsce aci enislola ce a adresat komitatelors dc nreaedere ks o- kasisnea deskideriî adsnirii qenerale ce s’a fikst la Gensa în zioa de 20 decembre în kiminsl (yofer) teatral Carlo-Felice. „Kitre Komitatcle de nrevedere. „Ajsnțiem la kaneUU desnodemîntslsi cestisnii Italiano. „Ks toate nedicele onsse de inimicii „nomtril — de mincinomi amici — mi de „kitre cel frikomi kari ne-aS reuinsts — „trebse se denlinim aceasti cestisne. totală nepregătită. Ce ar fi făcută ori care altulu în loeulă meă? Nu sciă. Dară eă, în loeulă meă,.în care me puspse ea în- tr’ună chipă atată de poliță- și atătă de peremptoriă, judecai că nu-nți remănea ni- mică de făcută, și ’n credință acăsta și făcui. Uă părtă de comunicațiune, este ade- verată, se deschisese pentru căte-va mi- nute în didulă care pînă aci me despărția de vecina mea, dară acea părtă se re’n- chisese atătă de degrabă și cu atătă de puțină scomotă, în cătă nu ml-era cu pu- tință ce o țiiă deschisă. Avui pentr’ună minută ideia onestă d’a bate la acea părtă închisă pră fără veste și d’a-I da se ’nțelegă cu discrețiuno prin gaura chiăil, că nu spusesem ăncă totulă, că aveam ăncă a respunde. Avui chiară ideia, ce nu mal era onestă, d’a sparge și părta și țlidulă: dară me oprii de la ace- sta și făcui bine. Lasă cC nu m6 aflam într’uă ții de temeritate, dară simpțil bine, că suntă nisce porțl cari nu se deschidă bine de cătă căndă ÎI place mănel care a pusă veriga se le redeschidă. „Si so k»rme dar qertele individsall; „ministerisl ns-I mal remme de kît a si lisim istoriei anregsirea Isknrilor noa- .retrage m’a lisa altsi-a grija d'a forma stre — bsne sas rele. — Si ne anim iui" „not ,mai strins mki ks dranelsl Regelsi galant--) omk, mi si ne ag.Mi>m uim n’algii mi ks , totsl n n n n¹ ti n se sn Ministeri£.“ Dsne toate acestea kabinetsl este ks vuiv, uj< op uv u . mm. &nronrindereu aktslsl “Habea8-Corpus.„ 8d skomot zi>ie, ki dosi algl komisarl al Stoleri- lor meridionali țar fi nlekat la Esrona, ini ki enedigisnen maritimi a snionisti- lor la norUrile meksikane, asemenea ks mi o insasisne snanioli, în întrs ns. Bor gisi riale «rma kide niii o resistinjji. — Berlin, 22 de-i. Krisea ministe» e terminați mi gBBernsi e deiis r kalea înienstB. Dieta se Ba des- ]a 14 lanuariS. Starea lucrurilorii. II. ■ - q In artidulu precedinte (vețli Ro- mănulu No. 342) amil vorbitu numai de spre situațiunna Europei celei lalte, reservăndu-ne a vorbi în alu douile ar- ticlu de spre situațiunea n6stră. Uni simpțimîntu de modestiă bine înte- meiată și — pentru ce se nu măr- noastn aslonomii ne nsterile inimice întervenirii mi se nsttrilor amine d’a mi ka se nstem se silim a resnekta nrinuiniele ne dini mi inimi mi drent nesssgine Se ns sitim turimu — nare ne a bi de noi douile, d’a unu simpțimîntu de ruși» impusu datoria d’a nu vor- de cătu în răndulu alu da precăderea străiniloru, ki niii o nstere striini fii kît do timiki nv ne sssgino drenlsrile noastre daki le vom BBsgine noi, kiar în kontra iei, k»m a fi- k»t Italia ks Franga, ini n» ne noate anera de interveniri streine daki noî maî intîiS ns le onsnetn baionetele nagionale mi ns ne nsnem klt mal ksrînd în stare se fim, ueaa ue nsterile amine a» dekiarat ki trebse se fim, „bariera Esronei kontra nekonlenit kre- skingilor invasisnl ale Nordalsi." ———— ■ .a, ।. Newyork, 10 deiem. O koresnon- dingi zine ks, d. Thouvenel mi Lor- dsl Rsssei ar fi konstatat ofiiiale înge- țlice cineva ună conveiă de fantasme. Simp- țindă că-mi vină ideiele negre, risical, spre a eși din reflesiunile mele, a me uita peste țlidulă de despărțire, ce construise, așia fără timpă vecina mea între noi. Cătă era de drăgălașiă în urîciosulă seă colță, vecina mea! La ’ncepută nu se vedea în umbră de cătă ună mică pachetă a cărui natură nu se putea distinge bine; dară încetă, încetă fiăcare amenuntă lua uă forma și se desemna de minune. Tdte mișcările unei femeie elegante suntă în a- vantagiulă iei. Ddmna R.. învinsă fără îndoială de ostenelă, se strînsese în ănghiulă trăsurel; era de minune astăfeliă: ună pic- toriă ar fi admirată tdte acele linie, tdte acele încrețitura totă d’uă dată grațidse și șifonate din întîmplare; țșialulă lungă care o învelia, trasă ca dintr’ună simpțimîntă de frigă, pe umerii sei, aretă tdte frumusețele taliei sale flesibile și grațidsei Erumosulă iei capă s’odimă în măna iei, lumina tre- murătdriă a făiinarieloră trăsurel ilumina din căndă în căndă c’uă ra^ă slabă fația sea, pe care genele lunge ale oohiloră de- fiindfl c6 toate cele-lalte popâre jâca unu rolu primariu pe scena politică a lumii și noi, vai! nu voimu se ju- camu de cătu unu rolu secundariu, și ănc6 forte secundariu: amu ajunsu cu nisce statisti la teatrulu lumii, .redui is numai a face actu de presință, și cc presință — foră a avfe a pronunția^ unu cuvîntu, care se aibă vr’uă valo^ re, f6ră a interveni înșine în acțiunea evenimenteloru ce se petrecu. Șipen-"- tru ce suntemu reduși a figura numai ca nisce comparsi pe scena lumii? . in rea-I era atătă de dulce în cătă abia ră- a dică sînulă ici. Eă dormia: o privii multă timpă: da! forte multă timpă dormindu; acea mică bura privelisce me ’mbeta, dară pentru ni- în lume n’așiă fi cutezată a-I tur- somnulă. Ml-aducă ăncă a minte de unnlă din acele mice incidințt ale acestei contemplări, vîrfulă suptire ală unuia din piciărele d-nel R... eșia ca ună mică cărbune negru din broderiele albei sale fuste. După cc ad- mirai acestă piciorușiă, căutal pe celă laltă, se înțelege împinsă de dorință d'a sci dacă ală douile este ecivalinte cu celă d’ăntîiă ți dacă ambele picidre facă uă părechiă potrivită; nu isbutil a-lă găsi; era perdută. Acesta me intrigă multă timpă: "Prostule, îmi ^isel, tăte femeiele aă doue piciăre; ală douile picioriă ală dămnel R... trebue se fiă unde-va; căută uumai, ghici unde e?... Uă femeiă, în loeulă meă, ar fi ghicită. Crețlă că părăsii cercetările mele fără re- sultată} dară numai spre a reveni la pri- virea generale a acestei dulci visiunl. Inamiculu dormia. Eram fdrte bravă! „A mă găndiam, pentru ce acea blăste- mată scnsdriă nu este ună adeveră și nu» semnal! uă umbră încăntătdriă. Resufla- mal ună română ? Căță ar fi fostă de bine W |W * țț-< rmf. ■ij ₛ. te //o# 1106 " ROMAXULU DECEMBRE, ol Nu avemu și noî unu rolu, nu avemu și noi uă misiune de împlinită ? Căndu S’a împărțitu rolurile, ni s’a datu și noue rolulu nostru, și unu rolu fru- e vorba a sci cumu și ce fostu, ci cumu suntemu și fi pututu a fi astăZi. Care progresele ce am făcutu ? feliu amu cumu amu suntu daru îmbunătățirea materiale a armării țerei, șf nu pentru alte scopuri. Ală pa- trule, forma obligațiuniloră saă bonu- j riloră, cari nu îuflcișă^ă nici unulă onăre și distincțiune? A intra în ser- care contribuabile are ună dreptă a viciulă Statului. Dară celă, ce abia a întreba prin represintanțil națiunii, învețată a scrie, este asemenea admi- cumă și ce feliă s’a întrebuin- mosu; amă fi pututu'culege și noî, | Se luâmă d‘a răndulu la răndulă nostru, aplausele privitori- tățile, căte constituescă gloria unei na- < mene obligațiuni în alte Staturi, adică: loră; pentru ce daru ne vedemă a- țiuni; se cercelămă cu nepărlinire, ce I sunt nominali, în locă d’a fi în prii- t6te caii- din avantagiele ce au obicinuitu ase- stații relegați între culise ? și chiămați înaintări amu fi pututu face și ce în- mirea înfăcișiătoruIuT, ceea ce ar în- numai a ne înfăcișia pentr’unu mo- mentu pe scena și a ne retrage apoi, foră a fi pronunțată și noi cuvîntulu. nostru? Amu fostu .neși, a nu înveța căndu ne a venitu n’amu sciutu ce se ore atătu de le- rolulu nostru., și răndulu a vorbi, Zicemu? Putemu naintări amu făcută. Se vedemă ce 'aștepta Europa, tălă lumea civilisată, de la noi, și cumă amă respunsă a- șteptării sale; căci popărele cele-lalte ne de privescu și așteptă sâ ve^ă fapte 5re inculpa pe privitori de părtenire, daco ne voră fluera? Și n’amă me- ritată acea rușine? acea desaprobares s’a Ia nori In ce Zisu în împrumută ne pentru stare s’află armata ndstră, cameră. S’a votatu unu naționale de cinci milid- îmbunetățirea materiale a publică? — Nu suntemă actori noui pe scena lumii, amu jucată altă dată roluri însemnate și publiculă era în dreptu s’aștepte de la noi ceva mai multă. In deșertu s’a răgușită suflă- toriulă teatrului celui mare a ne adu- armării țerei. Acestă împrumută, .-re este sulfatul t6te co blicului, deschisă ăncă, n’a dat ce s’ar fi putut aștepta, înfăgișiă destule avantage ca- re- cu pu- atătu prin fipsarea dobînZiloru ce in in se, aminte cuvintele rolului nostru; deșertu ne făcea semnu peste semnu, deșertă ne șioptiro și dintre culi- în cătu totu parterulu auZia ce avemă de țlisă și de făcută, păpă- cir^a năstră a fostă astă-feliu in cătă n’amă putută înțelege ce înțeleseră toți privitorii, șî din toți actorii nu- mai noi n’am sciută nimică! Publi- culă nu ține semă unu! actoriă, daco mai ’nainte a dată dovedi de talentă, de capacitate, din contra, cu cătă a dovedită mai multă talentă, cu atătă pretinde mai multă de la dînsulă; da- că s’a aretată uă dată ună bună ar- tistă dramaticăj nu pote, fără a se es- pune fluerăturei, a. se înfățișia înaintea publicului, inferioriu la ceea ce a fostă. Antiiulă pasă peritru îndreptare, este, a-ș! cunosce cineva greșelele și defectele sale. Se nu ne înșelămă dară pe înșine; se nu ne credemă mai superiori de cătă suntemu; se ne uilămă în oglinda adeverului, ără nu în a amorii proprie, care înfrumuse- țădă lucrurile reflectăndu-le, tea se ne vedemă astu-feliă precumă suntemu și nu precumă mîglisitorii noștri ne mintă la 10 la sută, plăt!t6rie din 6 în 6 lune, cătu și prin împărțirea obliga— țiuniloru (bonuriloru) în sume de 3000 de 1000, de 500, și pînb la 100 lei, ceea ce dă facultatea și celor mai mice sume d’a se întrebuința cu folos; în sfîrșitu prin stipularea d’a se ’na- poia capitalele dupo trecere de trei ani. Care pote fi daru causa că a- cestu împrumutu naționale, xdeschisfi pentr’unu scopu atătu de necesari u și atătu de urgente, n’a avutu resultatulu doritu ? Căușele suntu — așia ni se pare — mai multe. Antiiu, nu s’a datu împrumutului destule publicate, suntu mulțl, fârte mulțl omeni, cari nici nu sciu chiaru astăzi, că esiste unii a- semene împrumutu, sau cari celu put cin n’aă sciință că se priimesce, cu dobîndă de 10 la ₀/°, și sume mice de 500 și chiaru de 100 lei. Alu doi- le, dificultatea d’a'T depune banii, adi- c6 mulțimea formalitățiloru ce trebu- escu împlinite pîno ce depuitoriulu se p6te căpeta obligațiunea sau bonulu statului, care se delibera numai la Mi- nisterulu financeloru; lucru care es- clude mai t6te capitalurile districteloru. ! La acesta s’ar fi pututu remedia forte că amă fi. Dacă oglinda adeverului lesne mcredmțăudu ună numeră de nu pre ne aretă frumoși, șe nu în- culpămă pe dinsa de neesaclitate, ci se cercămu a repara pe cătu este cu putință urîciunea năstră. Se punemă dară oglinda înaintea năstră și s’a- vemă curagiulă a ne uita într'însă, fă- 4^ră părtinire și cu ochi limpezi. Nu aceste bonuri casiăriloră generali și simplilicăndu formalitățile pentru prii- mirea baniloră. Alu treile, ne’ncre- derea publicului în privința întrebuiu- țărei sumeloră, ce au produsă acestă 'împrumută, adică dacă banii adunați se intrebuipțcțlă intru adevăru pentru lesni transmisibilitatea loră; n’aă pen- tru priimirea dobînțliloră cupăne, pe cari cineva n’are de cătă a le trăia și ale trămite spre încăsare, căndă, ast- feliă precum suntu, fiă-care creditoră alu Statului este silită a merge în porsoană cu bonulă seă la Minis- teriulă financeloru că se priimăscă do- bînda cuvenită. — Amă putea enume- ra ăncă alte cause pentru care acestu împrumută, care Ia începută a fostă priimită de totă națiunea cu entusi- asmă, n’a reușită, dară credemă că cele țlise suntu dc ajunsă. Fapta este oj, afară păte de gendarmi și dorobanții poliției, oștirea năstră este tot atătă de prostă armată precumă’ a fostă căndă s’a țlisă în Cameră că, în locă de pusei, aă ciomege; nici numărulă armatei nu s’a înmulțită d’ajunsă, nici nu s’a a loptată singura sistemă după care noi putemă avea uă adeverată armată, și ce este și mai multă, dom- nulă Ministru de resbelă opresce ăncă și impedică importarea armeloră, chiară și armeloră de luesul • > Sciințete și artile. Nu credemă co amă făcută atâtea progrese în ele, în cătă se ne dea dreptulă a ne mîn- dri. In cea-a ce s’atinge de sciințe, nu pre me putemă lăuda. De și avemă uă academiă, fărte pomposă construită, de și avemă uă catedră pentru jurispru- dință^ o scălă militară, uă suOla de medicină și de chirurgiă, dară unde suntu operile sciințifice ce am pro- dusă ? Unde suntă societățile învețate ale năstre ? Se mărturimă sărăcia năs- stră; n’avemă nici chiară ună dicțio- nariă alu limbe! năstre; ortografia năs- stră nu este ăncă fipsată și mal fiă- care autoriă și-a alesă uă ortografiă propriă a lui. Literatura noștră, care cu 13 saă 13 an! înainte începuse a înflori și făgăduise fructe bune, se află asiățli redusă in producțiunile efemere ale țliaristicei. Instrucțiunea publică esle departe d’a fi produsă fructele ce eramă în dreptă a aștepta de la dîn- sa, și pentru ce? Care este cariera, deschisă unui june, care a trecută tăte clasile, care la tăte esamenile a eșită cu sibile și trece adesea înaintea lui, do- ' bîndesce în cancelarie uă practică 6re care și este protectatu și preferită, înainteZă din postu în postu, pe căndu junele înstruitu, cu cunoscințe solide vede trecându înaintea lui unu omu cu totulu inferioriu. Cătu pentru arți, ar trebui se nu mai vorbimu. Avemu căți-va pictori căți-va musicanți, căți-va artiști dra- matici, daru încuragiarea ce găsescu ei nu pâte încuragia pe nimeni a a- lege aceste cariere și astu-felu talen- tele, cari negreșitu nu lipsescu, remănu necultivate sau nu găsescu miZu-16ce a se produce. Comerciulu și industria nâstră suntu asemenea fârte departe de calea pro- gresului și nici nu pâte fi altu-feliu, j fiindu co ne lipsescu lâte condițiunke , neapărată trcbuinciâse pentru prospe- rarea loru. Institute de credită, căi de comunicațiune, miZu-lâce de schimbă, asociațiuni, tâte ne lipsescu; nici uă autoritate speciale nu se ocupă de a- ceste ramuri însemnate, cari, din preu- nă cu agricultura, suntă singure pro- ducătâre, cari constituescă adeverata avuțiă a unei țere. Comerciulu ,și in- dustria nâstră, în locă d’a găsi încu- ragiarea și sprijinulă de care aă atăta trebuință, nu întîlnescu de cătu indi- ferință și adesea împedicări și chiaru persecuțiuni. |CI . Dacă guvernele nâstre n’aă făcută nimicu pentru progresulu națiune!, da- co nu ne putemă lăuda nici pentru cultura sciințeloru și arțiloru, nici pen- tru desvoltarea agriculturei, industriei și comerciulu! nostru, ceiu puținu ar trebui se ne putemu făli pentru pros- peritatea stări! noastre financiale. Dară âre este astu-feliu? Veniturile Ștatului s’aă înmulțită prin contribuțiunea fon- ciariă si prin imposițiunile personali ce s’aă întinsă asupra poporațiuni! întrege, ce s’au făcută dară din . acestă adaosă considerabile de venită ? căci nu vedemă nici uă îmbunetățire în nici una din ramurile activității societății? și ărășl nu vedemă în casele tesaurului publică vr'ună prisosă, din contra vedemă lip- să! Totă venitulă Statului s’a cheltuită d^ră în plata funcționariloră și în pen- siuni. Cheltuielile Statului s’a îmmulțitu într’uă proporțiune și mai mare de cătă veniturile, s’a îmmulțită fără se profite clasile produc$tărieᵣ Dară fiă- țață banii lui; are unu dreptă a cere ca Statulă se-i dă prin instituțiuni a- vantagiăse, prin adăogirea prosperității sale, ună ecivalinte alu contribujiunii sale. Trei ani aă trecută acumă de la promulgarea sistemei noue constituțio- nale și nici pînă acumă nu vederou vr’ună adeverată progresă; din contra vedemă, că partea xîheltuieliloru bud- getului Statului cresce din ană în anu, și afară d’aceasta se mai ceră credite straordinarie și suplementarie I Dară, nici puterea armată nu s’a îmmulțitu și îmbunetățită, nici uă bancă naționale nu s?a întocmită, nici ună stînjină de cale ferată nu s’a construită; nici uă lescaiă de monetă naționale nu s’a ba- j tută, nici uă mesură nu s’a luată pen- , tru conformitatea mesureloră și greu- tățiloră; c’unu cuvîntă; nimică, nimicu nu s’a făcută pentru înaintarea, pentru adeverata prosperitate a națiuni»! Se luămă bine sema, co mergemă spre peire, daco nu vomă schimba calea, dacă vomă remăne în acea amorțire , și apațiă în care ne aflămă. Tătă Eu- ropa se mișcă și noî stămă în locu. Dacă nu scimă a ne împlini 'misiunea providințiale, nu trebue se ne plăngemu dacă națiunile cele viue nc voru re- trage simpatia loră și ne voră lăsa în voia sărti!, ne voră lăsa se ₛperimu, cumă- trebue se peră totă ce nu dă semn" de vidță. Dară se nu na des- curagiămă; starea de despărțire în care nă-amă aflată pînă acumă, a împiedi- cată mersulu nostru pe calea progre- sului, a paralisată ăre cumă tendințele 91 aspua(.iunue nosire; acumu inso, căndă unirea s’a făcutu, căndu suntemă întru adeveru uă națiune, sperămă, suntemă convinși, că vomă repara timpulu per- dutu, că ne vomă pune toți la lucru, fiă-care în sfera sa, și astă-feliă bine- cuvîntarea cerului nu ne va lipsi. La lucru dară cu toții! ₍ . t. .c-î eis-a ai Domnule generare, ■ • bS ₐ im Amă citită epistola d-strâ cu totă interesulă ce-m! inspiră ■ cestiunea ațî-¹ țață actualmente între guvernulă auV striacu și diferitele popăre dominate de dînsulO. a fi iubită astăfeliă și d’uă asemenea fe- ingrată, care uitase chiaru că este & lui. meiă, fără a fl făcută nimică peutru acesta; Fiă, nu mal eram atătu de singură; găsii c’uă amăre sinceră pe care nu al căuta- tu-o, nu al meritatu-o, pentru care n’al cerșită! Ecă amărea adeverată, cării-a se pote încrede cine-va și pe caro, prin ur- mare, o poate întărce însutită. Negreșită amă fi fostă despărțițl adese, dară din căndă în căndu, căte fericiri! Și ’n intervale, în timpulă despărțirii, ce de scrisorie dulci! Căte frumăse aduceri a minte ară fi ani- mată filele de despărțire! E frumosă a se iubi astufelu de departe. Val! realitatea e cu totulă altăfeliă, se nu ne mal găndimă dară la acestă visă frumosă!" VIII. Pujndă măna pe peptulă meă, spre a comprime, păte, ună suspină, simpțil la chiălăiia mea ună bobocă de roșă, ce ini ce oferise demineța la intrarea ’n curtea mcsagerieloră, îlă scosel d’acolo. Aerulă nopții îlă recorise. Bobocă demineța, în timpulă ^ilel roșa se deschisese și înflorj- Pentru cine șermana fldreî pentr’una mal ună amică în profumulu rosei mele, și adormil resplrămiu-lă. „Ce esemplu duă florile femeieloră! îmi țiisei în visulu meă deșteptă; cunosc! vre una care se păte opri d’a înflori? Ecă-ne dară plecați, profumulă rosei mele și eO, spre țăra visuriloră. Nimeni n’ar visa, dacă visulu ar semena cu rea- litatea. Nu făcusem doue-țlecl de pași într’uă grădină profumată de tote aroma- tele creațiunil, și întîlnl sufletulă vecinei mele. Cumă s’afla ea acolo? Eramu la ’ncepută coprinșl de sfielii, rușinoși, ea mal cu seamȘᵣ de întîlnirea nostră, daru cu- rîndă sfiela trecu și măna iei se puse în măna mea. — țJe căndă dormial, îmi ^ise, pri- viam în găndulă teă, . . facă datoria de a Zice । câteva vorbe asupra ăstui subiectă, mal cu sdmă punse, te simpțf pră fericită vcZîndă cur- gîndă lacrimole mele. — Me judeci forte reă, amiculă meă,. îl Z>S®I camă superată. — Val mie! strigă, val mie! am â* dormită, am visată, am avută friguri; ăni- ma mea, pe cari o opresesem, a vorbită, anima ta scie acumă totulă . . . — Dacă ănima ta este mal bună de cătă tine, îl respunsel, trebue 6re se te plâng! d!ac£sta? Tu nu ești de locă cul- pabile de faptele săle, și pecatele ănimeloră, dacă ănimele potă pecătui, n’aă privită nici uă dată de cătă pe dînsele. Nu sciă ce-I mal ^isei, dar sfîrștl uscăndu-I lacrimele și întru adeveră avea și trebuință d’acdsta. ¹ Anima neodinită a vecinei mele se ținuse înțelepțesce la spatele meă în timpulă acestui dialogă. Căndă veZu dău aedstă desperare nectmsolabile era consolată, gra- țiă grijeloră mele, îmi mulțămi c’uă privire și fără scomotă reintră într'însa. - >i (Urmare pe mâne), se-lă ajungemă, căndă scomotulă subită ce ! plange-te! păte, că voiă pută se te mângâia, făcu uă ușiă a trăsurel reă închisă, tur- j — Te vel feri d’a o face, lini :ᵣ, . - • f; .ibinu^V! www.daconomanlca.no ROMANVW ? ^KORMWÎ. căhdfi vedu^dorința ce aveți de a vo- dă stabilită în Principatele Unite „pro- pagarea simpțimenleloru de fraternitate între rasele diverse etc. . Daco Austria înterîtă în contră-î prin nedreptele sale pretensiunl ura naționalitâțilorâ ce guvernai guvernulu seu n’au fostu totu d’auna, și nu va pute fi prin forța lucrurlloru, uă îndelungă sistemă de tiraniă șt a- supriri în detrimentulu tuturoru, — este nu 'măr puginu adeveratO co a- cestu"Imperiu au fostu continuu aju- tată într’acdsta prin antagonismulu, mai multu sau mal pugină esplicabile, care au escitatu între diversele națiuni și interesele loru opuse. — Unele, o- bosite,»deₛ uă apesare pră sistematică , și de uă esploatațiune foră margini aspiră cu focu la libertate, la redo- bîndirea drepturiloru loru călcate de secle întrege. Altele, dupâ ce au fostu ! . multu timpu complici politicei habsbur- gice, nu înțelegi! a rupe cu tradițiu- nile unul trecutu ce se duce, de cătu printr’uă simplă schimbare de termeni eru nu de. principie, de u5 politică în adeveru liberale. Cea-a ce este ceriu însâ, este câ și unele și altele nu se mai mulțămescu de vorbe vage, nici de frasi obscure, din ori ce parte ar yeni. Avându cofidință într’unu mai bunii viitoriu, fiâ-care din aste națiuni portă ăncâ lanțurile austriace, nu 'prin- tr’uă orbă supunere, ci cu stoicismulu înțeleptului, sacrificată ambițiuniloru despotice. Să se au^ă uă dată de aste po- pâre limbagiulu netedu și limpede a- lu adeveratei libertății, și atunci amu vedA cine ar lipsi la apelulu comune. Cu tâte astea trebue se mărtu- risîmă, generare, câ epistola d-stră la comunitatea ungurescă din Bucuresci, ne permite a vede celu d’ăntîiu pasu câtră uă politică atătă prudinte cătu și-ecitabile din pattea capilorâ ma- giari, în privința naționalităților!! ce învecină^ă Ungaria. Dară pentru ce âre ne adresați de preferință la Românii din Princi- patele Unite și nu. la popârele inte- resate idirepte.în causa ce se desbate? Cei d’ăntîiu suntă afară din cestiuue, și urme^ă a se apțină de ori ce rolu ar voi cineva se le dă in evenemen- tele ce potu nasce, dacâ acestu rolu vatămă interesele loru. Cei d’alu doi- le, din. contra, aspiră a intra pe drăp- ta cale a libertății, ce va conduce pe Magiari, pe Slavi și pe Românii din Banatu, din Bucovina și din Transil- vania la uă înțelegere frățăscă, și prin- tr’acăsta la triumfu în contra apesă- ^Guui’pâ, peduu respiugemu^pe viitoriQ ori ce ecivocu în alergarea dur po uă mal bună sârte. \ । Principiulu acesta numai este ca uă diniâră uă leoriă apstractâ, sus- ceptibile de contestațiuni seriâse. I- naugurutu de Francia, solemne proj- clamatu îq> atâtea rânduri de marele iei împărații, acestu dreptu de suveran nitnte poporariă deștdptăf nna dupâ alk ta popârele din Europa; dupâ esem-- plulu Italiei tâte dorescu libertatea stai- bilită pe acea-ași base: — Sufragiul^ universale. Acestu-a este singurul^ midulocu atătu legitimii cătu și libe- rale ce ar pute se ne conducă pe toți’ la libertate, și capabile de a strivi în avantagiulii tuturoru, ori{ ce anta- gonisme individuale. Așia darii magiarii, maî mante de ori ce acțiune se se îngagede a re- specta ori unde și totu d’auna prin- cipiulu de suveranitate naționale, astu- feliu, ca fiâ-care poporu să fiă abso- lută liberii de a dispune >Jn sînulu seă propriu, și prin sufragiu, universale, de sârtea sa. smtsl ob^AIAi'i Rominikir, r.klami ka st li so dea ani de biut; mi mal ales în avest ’ amezimînl nsbliklmi nagiona). Negremit ki guvernul ns kunoaste a- aveat abus; zik abss, nentrs ki în Rommia e datini stribuni konsmgili do. timnî mi nrin eva^yelie d?' a se da «ni însetalulsl, ori undo mi ori de ve kondigie va fi vineva ks kitmal vîrlos ia teatru, laskoali, în tem- nlul virlsgilor înkununate mi viiislul bivist sn^lokaîn nsblik fondat de stat, de nngisno, miykș ana kare ksrpe ne dinaintel în am dsk- Ama dar, domnilor membri, Ivanvis bs- fetars, ml a relssat a’mî da ani de bi»t la bufelsl de jos, (fiind ki mi se întîmnlase st n’am moneti minunti asum t-mi.) Illi nentrs ki o asemenea neksviingi s’a armat mi din nartea velor laliji bBfetarl adikt la befet»! de la loji s’a refusat nen- trs o femeie însiriinati; iar la galerie snde vine nsblik nsmeros, mi vei mal mulgi si- raii, aatrenrenorii, kari e sn ovreik mi un Ssnl skrisal dsni nunerea aneslui indi- vid la karasli de kitre aiestî membri, ne dali am reklamat nrin ujtafeli ki înh'ad'ns de trei ori sunt-nrefekturi dc Dînbovijji mi D. Ssnt-nrefekt Aleku Iulian nsnemil km’a rii comune. — Acostă cale este re- spectulă suveranității asolute a fă-căruia poporu. — Fără acăsta este mal multu de cătu probabile câ nimeni nu voru cuteza să alerge dupâ șiansele incer- te ale unei mișcări magiare. ' Proclamații ca base preliminară la ori ce acordu, acestu respectă nu e- ste nici uă indulgință din partea ori cărif națiuni, nici uă generositate pen- tru cele-lalte, — ci este unu dreptu inerinte la esistința fiă-căriîa dintr’în- sele. Foră acestu principiu destinații a regenera națiunile Europiane, și pen- tru care tâte manifestă cele mai ar- dinți dorințe, libertatea nu este de cătu uă vorbă, și ori ce acordu este ne- reahsabile. Speriința trecutului ne e- ste înainte: lecțiunile sale ne aă co- sUtti și pe unii și pe alții destulă de 3. C5 nu cere, cu tâte acestea, ᵥ, . , . . , ■ nistraloriultî nizil o neutralitate dur mii iei nsgm sn nro- de cătă ceea ce-i se cuvine legalice- ® sce, și dacd cine-va, abonăndu-se pen- tr’unO trimestru, va da uă liră admi- „Românului" este auto- ^bîrb, asemenea nentrs ka si i mi bsfelsl. ■ Sner dar, nu di ani firi dslHeBjji, si treaki în asl kin berea domnilor, ki în urma nelor nîm aii deșkrise, veijl bine voi a ordona sas numirilor bufelari a nsne kanit avestul abus; ml îu viilor una din kondiniunile kon- Iraktuiuî ve ăS, si fie de a uine ani m’a ns refuza Ia oii ve kaz aiest element bine fi- kitor; ki e rumine mi nikat si se sncksle nîm într’aiîla aieea ve Dumezeu a d«t ku abondanjji iubitei noastre Rommii; mi kind guneriisl, în uirinte.aska aa îngrijire, are în toate aklele sale de skon moralisareu, buna Cu acSstă condițiune alianța po- j stare mi insljiimirea nsbliai. Rimîind, domnilor membri, ks toati pd.reloru în contra despotismului tiu va întărea, și înțelegerea va fi facile sau pentru unu stătu confederată, sau pentru uă altă combinare. r Daru daco, în ‘disprețulu acestui¹ dreptu alu suveranității poporeloru ' și în comptulu autonomiei altora, mâ-j giaril caută soluțiunea cestiunii națio- , nalitățlloru la dieta din Pesta; și dacâ ei totu pomenescu popâreloru^ de ve- chia dominare â sf. Ștefanii, acești din' urmă în totă d'auna riucⁱlpotă vedâ într’acâsta altu, de bătu unu rolă de superiorate arbitrariă și injustă, care pentru nenorocirea tuturoru va mal servi ănco dreptu scutu Imperială au- striacă unitariu. Europa va sci atunci pe cine trebue să cadă , totă irespon- sabilitatea. r'",a ³ⁱ> ■ stima mi konsideragiea. diblC UJj u¹- Ilrea devotat .iKÎlua A. Halemon. ■frimA ‘I .’m -¹ , ----. ’ f Unu amicu alu libertății. Paris, syᵤ iNoem. 1861. O ₒ ■ ---=©&=».— i- Idr B5FE TARII DE LA TEATRS. Domnule Redactor ă. ₀ Fiind Kb n’ar fi bute si se adonis ui’in ueara nooetrb toate nekavniuj. le, lot iu este i l8 la Blieiui; obiceiul uerilui’ tinde^ ÎQi Hcre mi kre rurntra ha si tu lase si nai ibnkul sa lame L foit, sas si nlitemtu nini'mi an uaxar de uni, kmd noi «uem dalia! kouso- ^ite ku o L ye a oa mine s irakului un a- ui iiiietaihlb); ama dar vi rog si bine vo jjî a insera in kvlo«m.le stimabiluluiD-t>tn ziar .■lit&rata uetiu>une Me am dal-o kitre onor, homnet teatrU, ueulrs ki i. uf etani refuzi a da aub anei ora ne ns kummri dulueagi mi urizituii. Ami nuua si menționez faule istome ki aitali fel de oameni nS fost ne- densiyi ki n’aă îngrijit si se giseaski ani ueînru uouul; un aieasta a'a fikutkiar de un strein deșenerarui Kiseiufks okasiunea ser- biriioi da^ in mdsrea de ia Bsueasa, în maryinea Bukureuililor. Onor: Comitet al Teatrului dinBucuresei. . Aflmde-ini la teatru Joi, la 7 ale ko- renlei, ne kînd so renresinta komedia Lini— torile; linul kiniumirii mi al abssurilor qe komit Btriimi snekulatorj în yerile noastre unul diu anele abussrî s’a vizut urmmdsse mi kiar la teatrs: La bufetele teatiihî, unde antrenrenorul de bufet refaBa a da ani de biut ansi oui sfimieat dc sete, zikînds-l ki st ea duliejjurl saS orijiturl nentru a aaea ani. Ana dar kare e un element de viajji al omsluî mi kare e foarte abondanti nre- lutindenl în geara noaslri, uii mal ales în kamtali, se sneksli de kitre nimte streini ie m’a» fjkut știri ami, imimind uele sus aritate. Sini însi oameni kari saS din linși, saS din vre o dieti, onrijji fiind de doktori, vre o femoo însiriinati, vre 8n feuior ie vine ku sliuînul seu la teatrs, un dorobanț de sarviniH, ne na not îudenlini nretenijiunea d-lor bsletariț tui ku tonta aitea umanitatea Danpiul^ Redactor al Riarului Romînul. GsBârnsI liu luarea nodafilor du- rii Momia 'K slugireml ne seama sta- talaf;' Noi likBitori a'iesi»! Sat' ne ruinim illiîind laksif kiil salul no- stru ku sel de la Kmea de nialn de neste noduri konstilae mal un sat nrin 'ermare sînlem siliRl a IreMede multe ori mi de zeie ori ne zi. Domnule ‘ Rodaklor! uiî noi nrekum log! Romînii de obmte nlitim imno- sitele neutru noduri mi ujosele nrin «rnraref6 ku drent si nu nlileaski niminea de doi ori takah GuBornu- lul, mal ku seami noi kare am fost iot d’auna anirau! de kiln IIronrie- tar, neiitru kl ori qe Greutate d>n nartea guBernuluî se deskarki ne sui- riarea nooslri, nrekum nonosirea 0- mtirilor mi a arestanyilor la sat la noi, ne kare i xriuim uii’f gizduim noanlba, drent o’-desuigubire iluso- rie. mi une ori nimik, ba înki ’l ini transnorHm ks* karele lioastre ori qe ‘Breme si tntîmnli. ^Arn rugat am strigat, însi In zadar; nu ni s’a fikut o îndestulare. Ama dar auzind de numele D-uoaslri ka om de mare onestitate wi dreutale oii ki kondeiui D-soaste a lodrcnlai wi wi alte îndrisnim a bi ruga si bi- ne- Boigl ț insera In koloanele sti- mabilului d-sln Ziar ateste linii, ka Bi Bazi dd renresmlaoRi al naQil starea noastn. Asti esle oarelm- bunitiijirea soarlel JJiranulal ie nronaitc Konsenuia? (L ne 1861 dekemBrie 10. Slan sin Stan.) II.) Ion DsmiU». ) Denstaul Tador Skarlal.) Skriîtor. M lonesks. i f ■ Trista nuvelă vrednică de însemnată. Sânt skrisal ka rnef al aiemtil Stagii de nomlie la 30 ale trekutel luni Sentembre vrînd a libera sn suruțtiu ne n’am mal nutut ssferi srîtele islnsrtirl, mi înlrînd îu likams IhT ka sim nriimesk obiektele (takîmu itai- lor). Do odăii mi nomenii ki însene a mi ameringa ks tonors mi ksgits strigînd ki se fsg ki fana omor, kind tot odati mi no- menii kim di brinui mi si sue ks niverele ni nientuml lovindumi ks numns în kan kînd tokmai dsni o ori d’abia mak nstst ekma kiar membri aiestil komsnl din nreuni ks alicii 4 oameni din satele -veiine, într’o sta- ța foartu de r*nit “I fon nes verbal n’aS ordonai de a si faie în nri- vinga aieasta, ne kare krez ki si mi fi mi omorît anei individ mi tot de avei drenl e- ream st. mi învrednin -sk kind anei individ sti aksm liber în satul Orimti amerinyîn- dsmi ki nu o ss skan ne omorît sau ne dat fok, kare maî msite dovezi legalisate ekzisli la birosl aieslil Stabil în nrivinjja aceasta. Iuti dar onor, ji&blik nîni la ne grad devine krimele firi a fi konsiderato întrs nimik de D. Iulian, sBnt-nreftkt nlimi Dîm- bovijji, lisînd în narte mi fie kare de anii faie satislaierea dunro ksm idea îl va no- vigsi. Kinitanu nointil Orimti Mixai 1 I i i a d. : risaiu a-i înapoia trei-deci de lei și a-i libera actulu sau documentulu ofi- ciale alti Unirii personale ce „Romă- nulu" contractă cu toți abonații sei. Acăstă Unire personale este nedisolva- bile și permaninte pe cătu timpii a- bonatulu va continua d’a plăti regu- lată tributulu seu. „Romănulu" înso îi acârdă uă mare și însemnată latitudine, adico facultatea d’a pută plăti d’uă dată abonamentulu pentru 6 sau 9 lune, pentru 1, 2, 5, 4, Ș, 6, 7, 8, 9 șaă W AIW s E A. pianului Homauulu adresată cu ocasiunea anului nou 186$, tvtoru abonațiloru sei și acelora ce dorescu se intre în acea categorică. Considerăndu cb anulu 1861, ajunsu într’uă cumplită bătrânețe dă obștesculu sfirșitu, trecându starea viețeî în sînulu eternității, Considerăndu co „Romănulu" tră acumu în alu șăsele anu alQ stinței sale, și co prin urmare a îșl din in- esi- tre- cutu epoca morburiloru obicinuite, a copiiloru, Considerăndu câ în trecuțil cinci ani a datu destule și numerâse do- vedi de aptitudinea sa d’a pute trăi și d’a sci trăi, -A,ₐᵣc ᵢR Considerăndiî nemurirea saᵣ fiindu câ ș!-a asicuratu v^ța la uă compa- niă de acționari. Considerăndu câ de la 1-iO la- nuariu 1862 intrămu într’uă epocă de mare însemnătate, si câ multe eveni- mente interesanțl, importanți, neaștep- tate, suprindetârie și straordinarie se pregătescu și se voră întîmpla în a- nulQ viitoriu, pe care toate le va re- lata cu obicinuita sa esactitate și grăb- niciă, ᵣ Considerăndfi, în sfirșitu, că nimici nu pâte fi mal nemeritu, n^I avan- tagiosii și mal patriotică, de cătă a lua ună abonameutu la dinsulu afară numai d’a lua doue abonamente; „Romănulă" implinindu-șl uă plă- cută datoria, mai ’nainte de tâte, in- făcișâ^ă salutările sale tutuloru abona- țiloru sei de faciă și viitori0, le ure- țjă anulQ noii cu sSnetatea corporale și mal cu sâmă spirituale, și cu totu binele ce voru face și cu tâte bunu- rile căte vorO dobîndi, și le felicită pentru tâte relele de cari au scăpatu pînâ acumîî și pentru tâte speranțele ce nu le au perdutu ăncâ, dorindu ca tâte ilusiunile loru s’ajungâ realități, și ca tâte greșelele, căte au pututu comite, se se ’ntârcă în isbînțli. Conformăndu-se astu-feliu obice- iului, „Romănulu“ manifestă statorni- ca sa voință și declară; 1. Câ va priimi ori ce adresă, care îi se va înfâcișia, dacd va prove- ni dintr’uă otărîre d’a se abona. 2. FiindQ co are necontenita în vedere regularea stării financeloru sale, a alcătuită la timpii budgetulu seu, care a fostu discutatu, desbătutu, ba- lotatu și adoptatu; și spre acoperirea cheltuieleloru trebuinciâse s’a votatu în unanimitatea representanțilorfl ac- ționariloru, — nu vr’uă contribuțiune nouă, nici direptă, nici indireptă, — ci numai unu adaosu de contribuibili, fipsăndu-se minimulu numerului loru la 1600, ârfl masimulu la 999 mi- liâne de abonați. în dată ce nume- rulu aeestoru contribuibili va trece pe- ste acestu masimu, „Romănulu" va în- ceta d’a mai fi uă fâiă subvenționată de publiculu cititoriu, și se va împăr- ți gratis la țoți câți vor voi a-lG 10 ani, chiar înainte. 4. Co, cu democratică și și pentru unu seclu tâte co este uă fâiă gâ va continua se a- pere ideiele naționalității, libertății și progresului, a făcutu însă — spre a da dovadă câ nu respinge pe nimeni din nici uă partită — uă concesiune în- semnată nobilime! și a luatu în ser- viciulu seu âmeni din înalta aristocra- ția, diferiți grafi, și anume; Tele-gra- ful, atătu de iute la picioru, ca cu- rieru, alu cabinetului seu, mulți tipo-grafi, ce, ca nisce adeverați aristocrați culegâ fructele spiritului al- tora, le supunu la uă tare presiune și înegresu cele mai albe fegie; afarâ d’acestea are intențiunea d’a mai îm- piega și căți-va Steno-grafi, f3ră a vor- bi de Psicho-grafu, pe care-lu con- sultă din căndu în căndu la nisce îm- pregiurărî grele și straordinarie. 5. C6 va da abonațiloru sei în tâte filele căte unu numeru, âru du- minicele și serbătoriele îi va lăsa li- beri a s’ocupa cu alte citiri, cu me- ditare sau cu ce voru voi. 6. C5 le va da gratis, f6ră nici uă deosebită remunerare, tâte greșe- lele de țipariQ, căte se voru strecura în cursul anului în colânele sale. Și credemG câ dovedirâmu d’ajunsu a nâstră abondanță și dărniciă în acestâ puntu. Voră fi asemenea liberi a în- drepta înșii aceste greșele, și nu pre- tinde nici uă despăgubire pentru acestu esercIțiO al ti spiritului, ce le procură. 7. C6, avindu d’acumâ urnă u - merii de 20,000 abonați și chiaru ceva mal puginO, oferesce unO pre- miu de 1,000 GALBENI AUSTRIAC! FERICAȚl pentru acelu-a care va do* vedi un singură adevărată reacționarii, i care să se declare mulțămitu cu ar- ₍ticlele ce a publicată, publică și va publica „RomănulQ.“ | 8. Câ, in sfirșitâ, „Românulâ" în mărinimia sa dăruiesce abonațiloru sei și tutulorQ Romăniloră în genere lu crulu celu mal preciosă, timpulu, le. face dară și ’n anulă acesta de 12 dile sau 288 ore, sau 17,280 minu te, pe cari le adaogă anului 1861 de și dupâ dreptă cuvîntu facă par te din anulă 1862. Cine scie cată în- semnetate are adesea ună minutu, pâ * te a prețui necalculabilea valâre a a cestoră 17,280 minute, date cu ge- nerositate și fără nici uă despăgubire. Manifestându-și astu-felă statornica sa voința și neclintita sa dorința, „Ro' măntilă" însărcinară cu esecutarea și realisarea loru pe toți căți s’aă înro- lată și se mai voru înrola suptă stin- dariulu ce servesce și elă, și speră câ toți se vor grăbi a contracta cu dîn- sul acea unire personale, acea unire pe viâță, ce oferesce, d’uă abonațiloru seî; unire, care mal de la dînșii, fiindu uă naturale a autonomiei loră. camîi dată atîrnă nu- consecință Juris-Consultă ală „Romănului“ IERNESCU. www.dacoromanlca.ro A DEIIEIIIE TELEGRAFICE Ksrssl BienI din 27 Denem. st. n? ii Metalhe ... 66 — 45 Nagionale ... 81 — 65 u" ARgianele Etniei 750 -- „ Kreditsl 177 — 80 London $ . . ±40 — 80 fnoSilber . t t ., . 139 — 50 DskagI ... 6— 67 SV i f ‘ ■ - ■ ■■■■■■ MISKTRILE ÎN nORTEL GALAIJI în zisa de 19 Noem. 1861 Koi *bii sosite inkirkate ... £ — — demerte .'. .* . 1 țon:ii—. nornite inkirkate. nornțn;, J 11 I ’ . — — demerte ..... ț Banoare sosite . . . . . • ₙ —„ nornite ’ I- ,1 ,g - Ilregsl Ilrodaktelor.r o u^rîs. Miakîr kalitatea I. . . — — si oțț „ 'i„ II. . 195 -r, •*Dkirnia ,,' I.. . ® — — ■ - 'i' n — — țț țț țț • j arniB.t „ . . . . x ~ j. ; b'ekari .................. ;— — IIorBinbS ........ 137 138 Orz».......................... — > — MISKTRILE ÎN nORTEL ETjRILE în zisa de 20 Noemv. 861. Konbil sosite inkirkate. .... 2 h»i&₍i:ₕ demerte ... 8 „ ul nornite înkirkate. . . .15 țț ¹⁽¹ » demerte . . . ?* 7 Banoare sosite ...... J . . 2 ¹ , „ nornite ....... ,, . 2 jîD ” Hregul nrodaklelor. .imit; Gri» uiakîr kalitatea I, kila 220 230 iț țț io'r țț o’ îlț țț 200 210 „ kîrniB • „ A I, ,, 170 180 - „ armat ,, ¹II, £ -A. — Sekara ...... 105 110 IIor6mb.8. ... . , 156 160 OrzS _ tot A ,H'-. ⁷² ⁷⁴ Orz nos .| ₍. •. • — — Fasole . . .j '? = h-54- 58 Raniga silbatiki — — Meial kila ou .; . . .' —''“ⁱ''< Skimbare dc domiciliu. Domns Kirille nrofessors de skri- ml mi gimnastiki ni’aS transnortată loksinga in kasa Ilaladi sliga Serafim No. 36. ‘ (No. 706). a ( vl& ib 10 :9b6t.-j i 2" *ⁱv’ Desfacere **91 de Magazie a d-lul MutraM.Iagasinul 10 AN ANGELESCU Calea Mogoșoi vis-a-vi de Palatul Domnesc * in colțu. . . - Ansngi ki ’I ă8 sosit srmi- toarele artikole mai ks seami nen- trs sirbitorL ' ‘ “ Konserve Alimentare Petits pois fin au naturel. Haricot vert. Champignons, fond de Artichok, asperges Antier, Friifles de pe- rigot. Msstar frangszesk mi en- glezesk. Mezeliksri de karne. Pate foa gras, salam de Verona mi SibiS de limb! mi de msnki galantini de nisir! mânui mi limbi fierte mi nefierte, msmk! kaiser, msmkl de nmitorS mi msnki de Vesfant. ' J* =» He.skirie Sardele frangs- zemtl la kstil de la uea din tii8 kasi din Franga (Philipe Canaund) sardele rssemtl mi sar- dele de Nisa ks okaoa Anchois a la huile, Ton a la huile rengs a la huile Ksirih de rsnS mi măsline dshl. Brînzetsrl Gorgonsola, Ha- mo- me- ster, Harmasan, Strachinode Miilan o Kam Emental, Gro- ier, brînzi de Olanda, brînzi de Limbsrg, brînzi mi srds de Bramov îh buntel. Liquere frangszemtl kreme de Vanile, kreme de NoaS, kre- me de Moka, kreme de Fran- bois, kreme de Kakaoa, kreme de Ananas, kreme de Mente, Aniset ssnerior, Curacao de O- landa mî Eau de Noit. Vinsrl de Bordo Chatou La- fite> St. Julien, Medek, Malaga Muscat Lunel, Madera, vinS de RinS (Rain Vain) mi Coguiak. Vinsrl sngsreinti iu botelui Voslauer alb8 mi romis, Villa- ner auștih (dstee) mi Seksarder în fine Zaxar englezesk, Heal diferite kalitajjl. Rom Jamaika mokolati menier ks mi firi vanilie, Hesmegl de Hresbsrg, nesmegl de Bramov, nesmegl nentrs ueal. Bslion rssesk, makaroane mi fidea de Italia, Lsminirl de Stearin de 4, 5, 6 la fsnt, snt de Ranigi mi gas8, mai mslte felsrl. Ane minerale toate acestea de ksrînd sosite, ssnt de nea mal bsni kalitate. ; No. 762 “ 10 • LA MAGASINUL IIIRT cu semnul „la Păstor'⁴ Strada Francesă vis-a-vi de biserica st. Dumitru, în casele d-lul Budișteanu. A sosit de curând pentru ser- bătorile ce s’apropie următdrele articole de mezelicurl etc. cum: Cașcaval de Ementhal, de Ho- landa, de Limburg, de ErburI, de Gorgonzola, Parmazan, Struguri de Malaga, Capere franșoseștl, Sar- dine franșoseștl de cutii și Sar- dine franșoseștl marinată la ba- tocă, HaringI de Holanda, Șunci de Praga, Ceaiii rusescu, Macard- ne de Neapol, Muștar franșosesc, Schlivovițu de Syrmia, Rhum de Jamaique, diferite licorurl franșo- seștl din renumita fabrică a d-lor Rivoire Freres, precum și alte măr- furi coloniale cum*. Zahar, Cafea etc. tbte cu prețuri fdrte moderate. No. 754. 2 Caltigrafia Skriere nosi în sksrtS timn§, nregS onoratS. Uliga Kovaul, Lokanda Bsksrest! îp kasa d-lul Dîmboviul. 4 A. MUller, Tipogiiâiw^^ sUt» loîttuu Na. u nî i-* MAGADIA ^’’ ⁰¹ | ₀ LU₁ ’. ăa?- W MUM II TlitLO A 3oeOI'i98 uIUi)6lct) Strada Lipscanilor oă ’q^bî -iniefc-e vis-a-vi de d-nu George loanid librarul.S'⁰'’'^'^! ob mibr A sosit din nofi mal multe obiecte pentru L Precum și următdrele articole lucrate în modelurl și decora- țiunl nuol, și cu nrețurl foarte moderate. Porcelanuri, servise pentru masă, pentru Ceaiu, pentru Ca- fea, garnituri de spălat, va4e pentru flori, pentru poame, g ; "călimări,” farfurioare pentru dulceață, ceșcl, etc. etc. Cristaluri, servise pentfu masă, etajere, lămpi de cabinet, îi păhărărie, cupe pentru dulceață bobese, necesare, flacona- se, etc. etc. < * ■ I¹ Oglindi mari și mici, ramele poleite. Cuțitărie, în garnituri, și deosebit, candelabre, sfeșnice, gar- nituri pentru lichior, 4akarnițe de argint de Alpaca, argint de China, arjan-plache, și Pakfon. ᵢₚ .♦ , Tăvărie, de argint de Alpaka, arjan-plache., alamă și în colori. Mușamale pentru parchet. Tucerie, pentru cuhne, oale, f crătițl, castroane, pecatdre, ca- pace, lingsrl, strecurători, mașini pentru cafea, etc. etc. Peiarie, de Blanc și Teletinsrfi ■ No. 756, 15 | ¹ mrV/SIWXAKE. j | STÂBHJMWTUU. Bâîl.0»^^ j din sliga Faka, No. 1, max. Sf. Anostoli, kare konrinde¹ baeâr de absrSg de n«tini ini in ri», îmnresni ks anartamentele dip fagi. * Doritorii a se adresa la narnits! stabilimebis. intl ' H Uiuirnoq .1.- -- -’¹. : ¹ - (No. 710) _ 33 - g* [>>. .nwdc lâiuiOiwkîiL a. f bluniaui b-,ⁿ Sa pierdut, o fagi dej rokie, barimS de mitase» de ko- loare nembea ks virgl albe. Ase adresa la bisrosl acestei fol, de No. 765. 3 >9' DE AML WOU, de ultimul gust la £" D-MF.BRm^OW. lliaga Eniskoniel Rîmniksl, osne- lsl8 Boranesks în faga osnelsls! Tnsnea. No. 753. ' insciințare. Ks aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, ki întorkînds-mi din ki- litoria ue am fikst nentrs întin- derea komeruislsl mes în Franuia, am adss din fabricele cele mai re- numite d’akolo uea mal mare ale- gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi c’c arte, Ună de cusut în toate ksloretc mi nsange, mușteri de cusut, mul. i Im! nermit de a atrage atengis- nea aksm la apropierea serbătorilor ki am adss mi cele mai elegante jucării pentru copii, lucruri de galan- terie mi de lucsu. Rsgmd nentrs komnlesanta kisțare daS asiksrare kl nrin nre- gsrile moderate, nrin sn serviuiă reals ’ml vois konserva înkrede- rea akordati de atîgl ani. Nicolae Popovici, Friser și nersker8, strada Mogoșdi, xans Kregslesks. No. 727. 12 Locuride vintfare. Pe strada Riureanu, în capu strade! Franțese, între casele D-lul Belu și Gimnasiu, se află trei lo- curi de vîn4are. Doritorii se vor adresa la sub-semnatulu, pe podu Căliți. în casele D-lul Urlățeanu la Gimnasiulîî Bassarabu. ț - G. Riureanu. (j^. - (No. 680.) 2 •’'i 1- ’ ‘ 1 ,/DE MAGASIN al d lui Subt casele d-nei Săftica Cas-l triși vis-a-vi de consulatul Rusesc. î Marfă franceză, engleză, de I Viena și de Lipsea, îu felurimi de I articol!: I ColecțiunI d’aurărie în feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal ' din urmă modă, argintărie, servi- ciul!, candelabre. Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuoă. Bronzărie: policandre, cande - labre. fi Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualități. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. No. 613. as 21 . H' Strămutare de domicilia a Isl 4 i ■ -în D1M1TR10S SIMOȘ/ ue se afla nini la 26 Oktombrie ,^ trekst în strada Nemgeaski. S’a transmis în strada Gabro- venilor în primul etajă în casa ks No. 55 snde se afli mi sus denositâ konmletS de obiekte nro- venite din fabrika sa de linirie, nreksm: u ■j Hlansml de lini ksrati, albe mi sere întrebsingate narti- kslarilor, nensionatelor, kasarmel mi snitalsrilor. Zavraksrl nentrs kai de IsksS mi de grajdS Hostavsrl ssre mi tivite de mal mslte, toate ks nregsrl mo- derate nentrs înkSrajarea indsstriel nagionale. Komntoarsl se afli deskis de la 10 mi jsmitate ore dimineaga mi nini la 3 mi jsmitate ore dsne amiazi în uelle-lalte ore în stabi- limentsl siȘ, ho se afli în strada Dobroteasa, ssbsrbia^Anostol. K No, 759. ’ 8 ———±n_in ■njwii ți" y