5 Va DEMINEKl). ᵤ 71 si MS’ȘJr; 351' A«al V ■ Voiesce |Bm fi vel pute. cji In tdte tjiiele afară de Lunia și a doua-^i dupd Serbătoriă. :T Abonarea pe unu ann jțAse luul.......... .. . Țreî luni.......... I's lună........... Cuu esemplariu..... Înștiințările linia .... .......128 lei. ....... 61 — .................. 32 - ............... 11 — .................. 24 par ................... 1.leâ“ Direptoriulu pariului •1 Românuliî H. ■ F* Pentru REVISTĂ POLITICĂ. A i[ * r m n V - < * u BUCURESCl, >%₈ ÎNDRA. tMBIO POLITICO, COIIRCIAH, LITIBARIO. t i* . 93 1. ' > fi ă, 61 (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) 17 DECEMBRE 1801. tonu-^A 4 'r ' l Ssnl înfigiuiiat ininist ersl kite-Ba zile de kmd am nsblikslsl kît ne a kostat aiesta, de la sfmtsl Ilie Lumfne^ă-te £ si vei fl. f E?pî Abonarea se lace în Baeorescl, la Administra* țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, U spondințil diariulul și prin poște. Tn Moldova asemene. In Austria și în cel&-l-alte țere stiăii ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonai». Pentru județe "și Moldova se adauge costulir portului căte 2 parale de f6iă; 6ru pentru străinăta- te câte 12 par. de f6iă, peste plata abonamentului. și Redaptoriulă reapunȚgtoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. abonare și reclamări se vor adyesa la Administratoriul Țiariulri d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Binle a trekst la fante, ki s’a bilst simngi dogoarea aielsl fok sfir.t al snsl ne allsl, ki s’afirma ki s’a skos ' nagisnil sale kîar kind este înfcils- mi sabia de teaki mi ki kiar smia bisroslel lelegrafik âre ne dînsa I il de suszl⁴¹’ mi Bizînd astfel nain- tea tstslor „foksl iei mare ie s’a- — Torino, 20 deiem. “Gazelta votată de Adunarea ad-hoc la 1857 di Torino,, osseiBi ki d. Ratazzi ner- șj sancționată la 24 Genariă 1859 siste, kg toati rsgnisnea kamerel, în ᵤᵣₘgᵣjtă de aprăpe de Reacțiunea demisisnea sa de nremedinte al kamerel. nîni Ia⁴ Arxanyelsl Gabriili, în kre- dUe straordinarie mi ’n skimbirl /.vaordinarie de fsnkgionarl. S’a a- arilat ki afari din imnrsmstsl de 4,000,000 mi lei 280,000 IsagI sira’ordinariă nentrs slîrnirea loksste- lor — slîrnire ie aritarim asemenea ki seₜ laie firi nlali în mslle lo- ksrl mi ki snil fsnkgionarl se silesk ks aiel nretest a slirni mal mslt moralitatea nsbliki mi ne begil si- tianl dc kil loksslele, — ministerial mira akordat kontra legii, ka kredite straordinarie 3,160,760 I. mi nar. 5, m’a skimbat 217 fsnkg’onarl, afari din iei nermslagl. Se komnletim a- s'.i-zl aiest mik bilang nînila sfmtsl Nikolae mi se mal adiogim, tot dsne pionilor, la kredite straordinarie mki । c1,iR9 Ipț mi nar 1?» >«* •“ j uionaril arsnkagl no slige mki 47, osebit de iei Bermstagl mi kari ssnt destsl de jismerom.u Aslfel dar a- ' sera aksm fsnkgionarl deslilsigl 264 mi kredite straordinarie 3,221,949 I Dₐr. 20, afari de lei 280,000 ssnt ’ rsbrika iobaste* mi 4,000,000 ssnt semne de Biolare mi ki mi mi ministrul de resbel aă kiar se faki aiest skandal, tele mblte, m^miama. gsBernsl fikst mi ka m’ai- Se mal adiogim ki lot la IIlo- orinde în uisrsl gerel⁴* se ma, se demlente nagisnea ,mî orbsl se-i arele, nrin mei ne Domnsl Romîniel. „IHezînd ne trons-l falnik, sn dea alar- înlreagi okil ini- iernii. oamenil noligiel aă omit ne bligele oramislsl sn sientrs ’n mini giind , . ... „Stindarhl uer el sale ks făli fîlfiind striin kilitor, ” * I I rt w-i rrtr 1 trf li ni d. George Wille, (bcz! Roroinsl No. 347) m’aă Boit se-1 dski la ares- tsl noligiel ssnt Isminalsl Isnesk nretesle kl n’uBea filinar, mi ki n’a nstst skina de kît dind omslsl no- ligiel 5 sfanuixl. Aiest onorabile slnin kilitor a nsblikat fanlsl, kre- zînd kt> gsBernsl Ba faie o nedcansi ksBenili mi nsbliki । filinar în adeBir. ns ne snsne nimik | lisne lisind-o, se anelor farl ks Monitorisl tnsi în aieasti ies- Bede, msmiama, „He kxmnsl bitiliel, ' h „Ka se ns mal lisim ne BÎi- toriă girîna eroilor nostril slnbsni Nsmirea d-lsi Ponza di San Martino de ministrs de interne nare a fi sik«ri. — Berlin, 21 decembre. Din fr»n- taria noloni aflim ks data de astizl: Foaia gSBernimîntale a Warszawel ko- nrinde trei «kase, kari ansngi demi- sionarea d-lsi Wielopolski, nsmirea se- natorislsl Hube de ministrs al ksltslsl mi a konsiliarislsi de stat țlembowski de ministrs al jsstigiel. boiărimii anti-naționale. Anevoiă într’uă se ka j>4 fii snsrkali de niiiorsl striinilor, se ns ne mai iermim, ne drsmsrl, „Ka orbsl a sa uine ᵣ noastri libertate d’a ne nstea sni!'* . - Tline ns simnte ksm goniși Ro- | ayeea de îmnrsmst akordagl ptnă se j i' vor^ aduna impozitele^ kare se sede ki ns s’adsîhk niil la sfîrmitsl anslsl ssnt aiesl minisleriă kare se lisda Ai resarsi ordinea mi assgia în gean. * Jle ling’aiesle kredite slraordi- narie aBem se treiem în bilangsl a- 4eslsl minisleriă mirsl de koresnon dinge în slriinitate, nrin kari s’a inssltat nekontenit nagisnea mi Dom- । nilorisl mi kari koresnondinge gs- Bernsl ns le a demingit, ns le a i kombilsl în slriinitate mi niil n’a soit mikar se deskonere mi s’ansn- Ue nagisnil a lor sorginte. Se mal adiogim mki degradarea aslorili- gil mi demoralisarea nagisnil, urin bitaia iea generale mi nersminati la Uo in li a din Illoiemll de kitre ad- minislraloris 1 înssml în nersoani, ne kare gsBernsl a nrobal-o m’a kon- sirngit-o, ks loate reklamirile oficia 11 ale d-lsi Gefge, min nedarea în jadekali a nrefeklslsl, ba mki ml nrin mmginerea sa în nostslde ad- niinislralor. Se mai însemnim înki, nentrs ka si mlie mi. nsbliksl mi dd. deustagl la deskiderea Kamerel, ki lot la nioiemll sn oliiiir a kilkat legea mi moralitatea nsbliki mi dem- nitatea omsisl m’a fsnkgionarilor, in- ssltbnd ne telegrafistul te era de serahiă mi kare era mki mi în |s- r?re; n’^iogim ki insslla țlin ks- ka si noati anei striin și densnge aieasti infami xogie în foile en- gleșe oninisnil nsblhe a Esronel, fiind ki sea o an ns siiemle ne gsBern a nedeusi ofiiiale ne fsrl nalenlagl. Toate aiestea, mi kile altele mki, gsBernsl ordinel soiemie a le faie msmiama. Noi îi asiksrim însi ki, do mi kind se Ba deskide. adsnarea el ns Ba fi la ns- tere, Ba fi silit însi a-ml da. soko- teali de țoale aiesle kredite mi fan- te straordinarie, ilegali mj degn- ditoarie mi nentrs astoritatea mi nen- Irs moralitatea nsbliki. Renrodsiem mal ia Bale o no- esii ie s’a nsblikat în Reformai ssnl litlsl „Boiea snsl orb⁴⁴m’a-‘ ssnra kiriia atragem atengisnea us- blikslsl. Eram otirîg! a Borbi aii desnre aieasti noesii; mirtsrim însi ki, Ismd kondeisl în mini mi re- iilinds-o, reksnosksnm a noastri nenstingi d’a analisa aieasti miki noesii dar kare kongine atilea mari ssbiimitigl. Tot ie nstem ziie esle ki ns este o singsrl inimi de Ro- mm kare iitinds-,o ns se Ba sfimia de dsrere, mi ns Ba Iresil la de fe- rhire simngind k’o nagisne kare skoa- te din mima iei asemenea sssnine este neste nslingi d’a ns fi srsiti la mari mi glorioase deslinirl. Ns intim daki aslorisl esle în adeBir mmiel Borbia nrin Boiea aieslbi noel kind kiami ne togi Rommil „Ami da mina ’nfriuil din Tisa nîni’n Nistrs, „A merge mini n mini ks amoral iei friijesk, „KihI lei, tigrii, akvile, ks kanete ’ndosite „Se siti snre a sa ijeari s’o ’ngigi ele ar vreâ, „ÎTii kiar o semilsm ks koljjsri asksjjite ₜ - „Intoarsi snre a sa gean, nar’ k’ar soi sei dea „O tare lovilsn, aksm ne hesimjjile I Uîna nx simnte suflarea nea sfin- ți a Rommiel jskmds-se ne frsn- tea aieslbi fiă al iei, kind ne jsri uii el si ne snim dar ne „jsn ne kmea -.o -I. linsit de okil daki ns esle genislsl snre linsa șederii trsnslsl; dar mlim ki, orb, a aBst ssflarea a nstea deskrie astfel mi ki , daki este orb, anoi Dsmnezeă l’a komnen- sal dinds-I o inimi kare simnte mi Bede atit de bine. 4ine ’n adeBir n’ar da ks feriiire okil trsnslsl SBfletsl seă se noali sssm'na ne ka- dinga sssninelor Uatriel sale mi în- trsni dsrerea iei ks a sa? Hine n’ar da ka feriiire okil trauslsi „snre a „lle kare msri Krislal „lU’adsse libertatea din ieri# n’aiest nsmînt, „Mikar aksm kind ora va bale sn-snre-zeue „A revent ks togii la nentsl mamei lor. Uli line ns Bede ki din kon- tra sbfia genial srei m’al stninisma- ibl ne frbnlea d-lbl Kataruis, kind kiima ne Romml, nrin karte de blistem I» snire, dar la soirea ser- vilismului m’a morgii. I Si, lileaski, si n'teaski Romi- nil aieasti noesii în kare.,mal fii kare st,rofi. esle ssflati de genisl a- moaril, mi al Bekiel mi eroiiel Dako- Rommie, mi iei kari Bor simngi-o se fii's’ksrl ki skinteia iea sfinți este în mima lor mi Ba deseni fla - kin Ia iei d’inlîiă anei al Romi- niel Biiloarie. Fikarim ksnoskst în nsnierele trekbte, mi nrin gifre, bankirsta ie sbgrsmi ne Asslria mi blide ne Tar- iia. Aslizl mtirl din afari ne snsn din noă ki bankirsla este sikbn mi teribile, în imneribl otoman; lira s’a ssit la 400 lei. Bsrsa a fost in» kisi de gsBern mi okbnati kb trsne. Ilouoragibnea fierbe. Romml înge- leuegl mi na bi fisagl a mari, kmd Biitoribl se nrenari nretbt/ndiae nen- trs înBibirea lolor jsnl mi îmormîn- tarea ielor morgi. ⁴¹ ■ — Berlin, 21 deiembre. 8n sko- mot de bsrsi, kare a fost resnmdit ne- tatindinea, sorbind desnre o skimbare a ministerishl este astizl, în ierksil bine informate, desmingit. — Hannover, 21 deiembre. Mini- stral Ksltslsl d. Bothmer a mărit astizl în srma snsl morb pndelsngat. Ka ss- uesorisl seă se desemni d. Eergmann, fostsl ministrs al ksltelor. • ‘ -' ■ : , ■ î- — Stockholm, 19 deiembre. Nosl gsaernator al Fiolandiei, generări»! Ro- kasowski, a deklarat ofiiiale ki îtnne- ralsl sa konBoka komnleta dieti (Reich- stag) a Finlandieî, îndati dsni ie ko- misisnea știrilor, ie se adnni în hna Isl lansariă, oa termina medingele sale. în srma aiestel deklanrî oramisl Helsing- forts a ilsminat. Se amț^aqti desfiinga- rea lenssrel. VH9JH. 4 &18I u. — Dinlr’o koresnondingide la Ile- tresbsrg din 13 Deiembre, aflim kl nsvela desnre skmarea feriiiti a dom- nslsl Baksnin din Siberia a dat oka- sisne la o serbare în ierkbl snor jsnl militari iui HiBÎli. Doligia sekretl' ra- nortase în dati evenimentul, adiogînd ki la banket afari de mal mslte toaste s’aă naitat sn “Pereat,, d-lsi Bcust. Tokmaî aiea tmiiregisrare — ziue ko- resaondinga — a fost kassa ki gsser- nai n’a hat nisl o notigi din denbngiare. totu ACȚIUNEA ROMÂNĂ < iui Reacțiunea Boțărimii anti-naționale. Fatalmente, Reacțiunea d’auna Acțiune!. Acestă morale, inso differe cu totulu urm^ă reflussă de re- -smnt iu ?;. Loodon, 21 Ueieinbre. Ziaristă “Morning-Post,, de astizl tigidsemte ki ambasadorisi amerikan ar fi nrin.it o denemii naiifiki. Ziie ki denemia Lor- dslsl Lyons ar fi skrisl îotr’sn ton moderat. — Belgrad, 21 deiem. D. Gara- cianin a fost nsmit IlredstaBnik mi mi- nistrs de esterne; foslsl IlredstaBnik Fi-; Jin KristiiI reintri eanjnt în Senat. [ flussulu fisică: Reacțiunea împedică nu- mai, dar nu întdrce Acțiunea. Acțiunea Naționale Romănă, îm- pedicată cu venirea celui d’ăntîiă Ghică în Țerra Romănescă, Gheorghe Ghica, care a venită escortată de Tătari și de Turci, spre a usurpa tronulă Bas- sarabiloră, Acțiunea romănă, curmată cu desevîrșire cu mortea lui Șerbană Cantacu^ină, Acțiunea Romănă, anun- ciată în periodulă seă din urmă la Națiune se fia și reacțiunea totă așia de puterică ca Acțiunea; pentru că ori ce societate este compusă de uă parte activă și de alta pasivă, și este în na- tura lucrului ca totă ce cugetă, totă ce se mișcă, totu ce are viață, se fiă în Acțiune; dacă n’ar fi așia legea progresului n’ar mai fi uă lege eternă și nemutabile. Căndă progresulă își ia avîntă prin acțiune, partea pasivă, par- tea trîndavă, Reacțiunea, negăsindă vitalitatea și forța în drojdiile ce Jre-,ț mănă din ferberea Acțiunei, ^neputînd combate Acțiunea prin ea însăși în so- cietatea din care face parte, alergă se-și împrumute puteri de la străini. Astă- felă s’a urmată în Franșia, astă-felu în tdte părțile, astu-felă se urmetfă și* la noi. Acestă lege generale se pdte studia în t6te locurile, unde a operată Acțiunea Naționale mai cu putere. Și ca se nu mergemă se studiămă acestă fenomenă în Eranția la finitulu seco- lului trecută și Ia începutulă secolului acestui-a, ca se nu mergemă a-lă stu- dia în Austria, se-lă studiămă acasă la noi, coci este scrisă în limba pa- triei, este contimporană cu noi, este gravată în memoria fiă-căruia. De căte ori Reacțiunea boiăriloră anti-naționali s’a cercată se se opuiă Acțiunii Na- ționale, foră se puiă măna străinulă, Reacțiunea loră a făcută totă d’auna fiasco, și Acțiunea Naționale a mers totă d’auna înainte rîțlinduși de ame- nințările Reacțiunei. — Nu este sevă,^ nu este vitalitate în Reacțiune. Cumu o se se opuiă ea prin ea însăși con- tra elementului vitale ală Națiunei, și suflarea, de departe numai a străinului nu este destulă ca se pdtă da tonă inerției: trebue se viă elă, străinulă în persdnă, cu baioneta și cu tunulă, trebue se puiă umeră străinulă ca se pdtă da putere Reacțiunei. Dupo ani- marea Naționale sub Mavroghene, a trebuită se viă Neamțulă și Muscalulă; dupo Domnulă Tudoră, a trebuită se viă Tur culă și Muscalulă; dupo revo- luțiunea din 48, a trebuită se viă și Turculă și Neamțulă și Muscalulă. D’a- ci înainte însă sperămă co n’are pe unde se mai intre străinulă. Conven- țiunea și principiul neintervenirei, gra- țiă lui Napoleone, patronulă Acțiuni- loră Naționali, a închisă tdte barierele și a baricadată tdte petecele pe unde străinulă pute se petrunțlă în Țerra ndstră. N’a mai remasă astăzi în aju- toriulă Reacțiunii de cătă betrăna vi-< anulă 1802, manifestată la 1821, spe- cleniă a unoră cabinete cangrenate prin ciflcată la 1840) formulată la 1848,1 propriele loru escese. www.daconomanlca.no Ml 1102 ROMANULU DECEMBRE. După formularea Acțiune! Națio- nale, după 48, năvălirea a trei armii străine părea că a învins cu desăvîr- șire Acțiunea Română. Acăstă părere însă era numai în capetele bolnave ale Reacționariloră; căci Acțiunea își con- centra energia și era în mișcare con- tinuă. Reacțiunea în culmea fericirii iei d’uă ții, gîndea că cu întemnițarea și cu esilarea cătoră-va persăne s’a înăbușită cu totulă Acțiunea. Țiganulă se întorsese în sclavia sea ; țeranulă se întorsese, fără murmură, la servagiulă seă și ăncă cu o dosă și mai mare de nedreptate: din c 1 ă c a ș c’ună drept pe pămîntulă seă de labăre- a deve- nită chiriașă cu dreptulă a sta în aer; meseriașulă și negoțiatoriulăy se întOReseră.oU umilința loră deii-ijnaî ’pRinte^cșe stricaseră toate șeălele na- ționali da Prin orașie și'sate. Șupliciulă seculariă, biciul.ă și jafulă §e puseseră âră pe țâră, și ciocoimea, mândra de puțereaxjstrăijiujui,,^ de i;e{s- bunajg contra, celoră ce.aCjₒvoităL se-i (jeg uă pgțriăj li^e^ă, prppunea se se ar^ă /ăte părții^ din țe^ și strîngea eși] sqtq ppa din i|rmă aripă s’ară fi putută găsi ascunsă în₃yre uă pasă. Ppste 30^000 pușqi și pistăle, dupo cj,..s aă arsă,;în cppte^ Ipi jCog^țitinp Voijă s^aă aduqată țoțțj^pștușiț de aă sdruțpicată tăte nțpYt^ apestorfi, arme. Copțl, îm.bătrîruț/,,- în ^credința și șperan- țiajJᵣm străină, credeați pă, vjața Națiu- neJifⱼ pste ascunsă fnₙpcplg.ᵣțgp de puș- qă. £nal|ațngblq$ rgvenis^Ja ,șplendă;₍ ieijd’ănfliă; bicele, țipetele, vaete- le,j jafurile, fățple^i musicele^j orgiile fă-., qeaă acordurile pgje mai plăcuțe în ar- ippniȘj regulapjgntariă, și înăjțau melo- dia. spre etagerețp ierarchiel din,larchontqlogiă^,Căndu red.obăndesce Wva Bc§^ ^e ș’a^dejrinsu albă și perduse cătă-vaf₎ ti^ipă, c f^ricjrea este cu multă mai mare deₒp$ ^ăftț^pra pîub. să ₍₍₅nud guste J₀amșrul§ perderei. Ace^ty fenpe^ R e g u 1 a m $nț u Ijțh ⁿu fnșesq picțₙᵢpă așia dp ^fru^osă în yidța .^ea d,’ăntîi^g ca jn . orele căndă învia din cenușia Jyi și-I crescea penele din noă. 5^ O vedeniă amăgi- tăriă! Fenicele₍ este£ uă fabuță, bătrî- niloră pppii! Ce măre nuₜ maf îj^via^ă, cp ardp remăpe arsă. ᵢᵣ|Pegy|aiupntulă moța noi și votulă acesta; ăncă că- te-va drepturi ale țerii cedate străi- niloră și baionetele loră suntă aci; guvernulă este alu nostru, majoritatea Camerei este a năstră. Piua otărîtă pentru alegerea că- pitanului ce trebuia se conducă acțiu- nea saă Reacțiunea ajunse. Bibescu sosise la Cămpu-Lungă, Ghica făcea nevoia bună-voințiă, toți amatorii se frămîntau în nerăbdare ca câinii în giurulu unei mese; partisanii loru îm- pleaă bisericele rugăndu-se la icâne și îngenuchiâă înaintea preoțiloru cu pa- trachirile pe capă pe căndu cortegiulu Acțiunei naționale inunda tăte pălele și dâlulu Mitropoliei, totu cămpulă li- bertății pînă la pavilionulu consacrată acestei divinități în anulu 1848. Bi- bescistii orbiți de dorința loru găti- seră și ospățulă ce era să le inco- ronețle triumfulu; guvernulă și Camera erau ale loru, biruința era sicură. Reacțiunea insă păli la aurirea unui nume necunoscută, și\Acfiunea națio- nale măncă ospățulu pregătită de Reac- țiunea Nu e nimică, strigă Reacțiu- nea prin vechii perucați cu dinți de sidefă, vomă triumfa] astea suntă tre- cătăre, icriteriulăi cu invasiunile nu va recunăsce acestă operațiune făcută afară din -regulele pressrise de dînsulă. Este călcare de formă, strigă unulă; căl- care¹¹^ de ^regulâmentă, ' strigă -altulu; călcare de Convențiune, strigară alții; s’asceptămă Sentința criteriului cu ba- ionetele; puterile garanți n’oră se re- cunăscă astă alegere; sublimulă nos- tru Șultană n’o se-lă întăriască.* Bi- bescu fugea sculpăndă înapoi și toți amatorij cu bubele îmflate se puseră prin simpatiă, melcdscă aă scosă d’uă dată în trimbă căme boiăresci de la Iași pînă la Bacăă, din Bacăă pînă ’n Bucuresci și de la Bucuresci pînă la Craiova. — Ce măndrețe de cărne! — Ce înțelegere spontaneă între dînșii! Ce comunicațiune miraculăsă. — Ceea ce face unulă aici, în acea-ași clipă face și celă altă la distanțiă de 20 de po- știl! — Lumea s’a ocupată multă, mai anii trecuți, de acestă fenomenă ciu- dată de simpatia și de înțelegerea melcescă. Dar cei de dincolo de Mii— covă suntă și mai vineți, cu cefile mai grăse și cu cărnele mai mari. comediâ cum o luaseră toți părțile, papucă, peste campu țulă erbii plini dje spume și cile pe că fa. din pe cu Era tăte col- ișli- și^^ontolog^ s’aă arsă₀ d|b Națmn^ și cenuș^, lgrăcs’a spulberată în vîptă. Transformarea se ⱼ face; pștp legea naturel se s.^ facăj.iși metempsichosiștil urmăndă legei pro- gresusulul și, prefectibiliț^|iJ₀₁ spună ? că animalulă se transformă în pmă, nu •A m J c epomu .v.‘ jmu ... n. msă și vice-versa. Linisciți-ve: Hegtfla- mdntulu^vbstrtl⁸ ^ⁱ⁹vf transforma' în Constituțiunea hăstfă, șP voi veți trăi prin noL^oNimică nu se perde în u- i^yersjă. Rangurile și faptele văstre vor trăi îft Jștoriă^ și W în liwa reale„ . , Ohto . 18 .. Pe candu se vota acțiunea romană în^ AdunareâJlăd-lioc, în timpulă’'seu parlamentariă, căndă invasiunile străine eraă represîntate în România numai prin, jCăte unu comissaru respectivă, cu parol%₍₁în locă:₍dq baionetă, Reac- țiuneș, je ștergea .|a ppțȚiiși nu putea se cr^ă ce vedea ia golirea scruti- nului.’ Nu e nimicu, își dicea Reac- țiUneĂ du speranția '°mdribondulul în medioamentulă ’ viitor,⁰, pînă'l la Sanc- ționarea acestui votă ¹ mal raț repre- sințanțiiujinvasiuniloră me voră ajuta, pe jălbi la puteri. — Criteriulu, su- blimulă Sultană, Puterile dederă din umeri. Nu e nimică, strigă ără Reac- țiunea făcându-șl curagiă; politica, di- plomația, evenemențile, circunstanțiile nu iartă pe Criteriu, pe Sultanulu, pe Puteri să se pronuncie, pentru alte cuvinte; însă ei suntu cu noi.<»— Se revenimă, țlise Reacțiunea, ,1a vechia năstră rutină, la conspirațiuni, la com- ploturi de paiață, și acumă cu inven- țiunile cele nouiy cu mașinele infer- nali .pe de uă parte, și pa d’alta cu jălbi la străini^ cu calomnii, amerințări și fagădueli. ~ jw-ui jjbk «.i : i -wdj-, . . .. . ^ Acțiunea naționale se impedică ne- contenită dar se mișcă și înaintă^ă ne- încetată și Reacțiunea se debate în deliră după 24 Genarie; își rechiamă tăte puterile, ține sfatu mare și otă- reșce să lupte de fagiă; își numesce doue comitete unulă la Băcăă și al- tulu în Capitală; otăreste se ridice doue steguri prin aste doui comitete, adică unulă 1? Bacăă și altulă în Capitală. .Totă speranța iei și-o pune în afară în cei trei Monarchi ce ’ncongiură Ro- mânia și în îritru și-o ațintă în puterea cei da legea electorală făcută de străini și priimită provisoriă de Acțiune. Stea- gulu loră din Băcău cade îndată dupo înălțarea sea ,ca să, facă locă altuia ce era să se iviască mai pe urma în Iași cu nume de Viitohilu, și tătă Reac- țiunea ațintă pe celă din Bucureăci. Acesta se Chiatnă’ Conservatorulu Pro- gresista condusă Ăde & ]prohrpenlatâ< cinci lațeși campioni ai boiărismului. Crise financiarie, — să se ascun- dă toți banii! Biruri, sugrumătărie; tase, timbruri, patente; vinariciulă, ra- chieritulă, tutuneritul, cosăritulă, vâ- trărituj, pogonăritulu, prunaritulă, vă- drăritulă, găletăritulă, oeritulu, văcări- tulă, cornăritulă., t decimăritulăf găină- ritulă și tăte birurile inventate de toți Ghicii de la ivirea loră¹' în Țeră și de toți discepofii loră Taniarioții. Coloni- sarea; Vinderea pământului Țerii la străini și proletariatulă generală pen- tru pământeni! — Șe facemă să se ridice Țâra, strigă Reacțiunea. Se cur- gă sângele, se viă străinulă! Acțiunea, ea este culpabile, ea este novatăria, se se năbusiască. ¹ Acțiunea; avemă majoritatea în cbmisiunea centrale, avemă majoritatea în Cameră, avemă puterea esecutivă și ea he lărgește calea. ⁰ ¹' 'M Reacțiunea își puse in fine cele de pe urmă puteri să facă si ea la rîndulu ei cumă face acțiunea, adică să se mișce și ea în sensulă iei. Cor- tegiuri mari în tățe părțile recrutate pe parale din vagabondă străini cari n’aă familiă de cari n’au patriă cule cu dînsa, de cătu ca s’o cătă ca s’o specule; de cătă ca se spe- cari n’aă proprietate vîn^ă mai cu prețiG străinului. Tăte bandele de ămenii saă asociații cutăruia sau cutăruia cio- coju. să strige de la unu capătă ală țerii pînă la altulă: Josu Constituția] se trăiască Regulamentulu, josă^ pro- gresiștii, se trăiască tombateriștii! josă Acțiunea!' să trăiască Reacțiunea! — A- lergați vagabonzi acumă de tătă ra- sa, derămați, prădați casele constituțio- naliștiloră în Ploiești și’n Craiova, și pe dînși-I ucideți cu petrii unde’I gă- siți. Transformați țâra într’uă jachă- riă. Strigați, urlați să respundeți stri- găriloră din Viena Stambulă și Pe- tersburgă! noi conservatorii progresiști amă așiățlată fălele cele mari sub steagulă nostru și le îmflămă cătă putemă ca să generalișămă ineendiulă. Na-ve săngiuri și cadavre!’ Focă Ro- mâniei de tote părțile! Piară în flă- cări nu mai va să fiă a năstră 1 Liniștiți-vă, nu vă mai fremîntațl cu firea; Acțiunea a scuipită pe in- cendiulă vostru și’lă a stinsă cu uă Reacțiunea își cjiigipă ț^ețᵢ₍m^usoele inerte, sg se^mișce, se iea suflare nare, țiunea sce să precumă se stinge uă lumă- Acțiunea naționale merge, Reac- cade în brânci ori unde voie- se opuiă. ■ tini. Unu guvernă rătăcită își propu- se să slăbiască Acțiunea prin conrum- art la Perea Ș* acesta fu lovitura . cea mai simțită ce se dede Acțiunei. căuț^^t numai a-ne întrona (mO luptă in contra Acțiune! și* in primă- ₐₜjey§ru toți neofițiț jce se spera CtyW W al uiindk. Ek n’am vizut ks okiî allarisl zeiligii, La kare se înklim lot ssfletsl kremtiuă; Ku toate astea inși, ssnt fik al libertiuii. O simnu, o ador din ssflet ka n’sn odor divin. • Amia firi vedere kmd natria ml-ar Mere Si-î amr libertatea iui drentsl suveran, A’ml merge ku ardoare, lunta-m-ami ksnltiere Alitsrea ks frajjii —s’arit ki sunt Romin. S’ant ki ’n aste vine un nobil smge ksn, Al kirsia sorginte e lingi kanitol; Ka Meniul Saevola — de mi ’s orb din naturi, Mi-aml da mi kiar vieyu nentrs al mei nonol. Dar însi n’am vedere! Bal! nar’ki simjj dogoare Wa un fok sub suuzi qe arde ’n jurul meA. ml! sQunejji-ml ue e? vr un fok s'anrin- de oare In jarul gerel mele? O mare Damnezek? Cal! iar'mi se nresinta in negrele-ml plinite Figuri tot kurnivoare ve vin amin mea; Sunt: Lei, tigrii, akvile ks kanete ’ndsoite, He kati snre a mea ijeari s’o îngijji ele ar vrea. Hl’anol o semiluni ks kohjsrî askuipte întoarse sure a mea geari, nar k’ar voi si-f dea ’ O tare lovitsn aksm ne nesimnijite, 1 IHi nare ki se nqearki ne mine a kidea, ZiS! Na vedeijî voi mki —ku okl bsni din j naturi K’ameninijT -acestea ne neamul rominesk? TTTî stajji în smornire diskordii mi uri, IHi ns daijî mini ’n mini ku amorul mii fnyesk? Au ns suntem d'sn uinyo ? AS n’avem toni o jjeari, A’ielea-ml interese, aqela-mi tati ’n qeriăî Lisa-vom si neofite dsmmanil, mi si niarz A noastn libertate, usindu-I ianu de fer ? Lisa-vom si atingi nigmiî ku a lor mini } Tot ve avem mai sakrs: Al nostrs skuuu nimint ? Lisa-vom ka striinii si snurne o jjirîm । Slnbsni mi iluștri ka ksm zâne ’n mormmt? j Meirni vom ne la dramsrî ka orbul a sa nine i A noastn libertate d’a ne nstea sni? Bai! ml este si ns fie lirzis zioa de mine!, IHi aUnqi, Baî! Rommie, ks viii n’ei mai fi Au ns's stitea najjii esemnle din vekime, He nrii> a lor diskordii nii intriul as kizsl ?— ț Ajunge, ajunne atila! Boiyl si figi viktimo Stninilor qe amteanti ne fie ne minut?! — ♦ * ’J, ♦ I 8n orb ns vede fajja avelui ksl vorbemte», ; D’aqeea nini ns noate si faki osebiri; Ast orb aksm vorbemte, vorbemte rommemte La toni fir’ osebire mi fin nirtinirf. Romml! ai jsr ne krsqea ne kare muri Krists. IUI-adsse libertatea din qer n’aqest mmînt; Dagl mina înfnjjirel din Tisa mni’n Nistrul! Din munul nin la DanubiS kiii skonsl este sini Mtkar aksm kmd ora sa bate ursnrezeqe, Re’ntoarki-se togi rI la nentsl mamei lor. IHi tofti într’o unire diskordia s’o însene în oneansl sitiril; mi fu togi ks dor; । Kisi daki ui] akuma vom nerde mylte zile Atsnsea nrofegia la- noi se va ’mntini „Ilerirea ta nrin tine va fi o Israile !u UJI atsnHl val! Rominia m*i mult ns va mal fi. Hloemtl. S n R o m 1 n.. Domnsle Redaklor ! Ssnt dator sn resnsns, mi daki ' nini aksm nu l’am dai, kassa este ki am snorat o reaarauie «ag oare kare satisfatere. Monitorul oficial Nr. 228 din 17 oktomB. trekut, Borbind desnre o sumi de lei 138,749, te aml datori kilre stat, ziie^ii ka rs$ de oiaii 4e sunt, a trebuit si mi eseksiezo In baza art. 99 din re^ gulament, kiil serBiqiiie nublive nre- kum: onilirea, suilalele, skoalele mi Meielalte, nu not si remîe în sufe- ringi din nenlala la timn a mandetelor. Ku un kuBînl Monitorul snsne ki din nriMini ki n’am resnins nrelinsa datorie din arenzile monastireuill ne ansi 1859, 1860 mi 1861, sufere trebuinuele statalul. Uli fiind ki nrin aseminea de- klaraRil te laue foaia ofitiaii, mi biz atins în demnitatea mea, ini de aml tiiea, aiul lisa si kasi ass- nn-ml o mare grestate; De aneeia atît onoarea, kil ini resuektul kilrs leyl, mi obliga a da nublikulul e sokoteali justi desnre îmnrejurareai aiemlil kestil, mi astfel n’am de kît si dau nubliiitiRil, nrotestul sunt skris de mine mi alyî doul komer- sanuil kare l’am trimis d. ministru de interne la 27 Seni, ku 20 zile înaintea Monitorului litat mal sus; anest nrolest Borbemle în des- tul, mi sunt mîxnit ki d. ministru nu l’a aBut în Bedere la notifikarea ie faie în srmi nrin Monitor snre aj ns-ml aduqo an uonos ie nu-1 merit. He lîngi aiesla Bi# a mal snu~ ne ki suma de lei 138,750 ns este o nmimiRi ne anul 1859 mi 1860 mi nisbu- ks dînssl, si dormi ks Bas’.a sn, mi si mmînie a se nronsna» jssiiuia unde eă ara masi, saă st>-1 ea de reklamel dsm. ue rai s’a Isat momi- înjsre, si-l îmbrînueaski, ei mi ne- k» el la arekl, si-1 si-I snsr- niril, mi seamini ki’l boI ra mi d. kare în diskordia kombale, Ministrs lok de a înfnui între oameni; zik fiind ki mi kame- de Interne ka de- ele, lot ne s«nt d lor maî mslt nen- lra anul korenl 1861, de ku seina de iei 47,500: defiuit adikineanan kiul nenlrs al dsoilea an, srmeazi sil daă în anul Biitor? Ilentra ue dar fasel esekslală nenlrs o sumi de lei 138,759 ? oa- re skimînlal este trekut ka datorie în bsdgetsl slalsk! neaski ministerial? lital ne ansi Biitor îmnlini mal nainte ka ss-l îmuli- Nb ! oare defi- 1862 se noate neutra budgetul ue Basele, si se suie ks mioarele nline de noroiă în nat, mi altele a- scmenl? KisI alt-fel firi a si nre- iisâ în Bre-un mod esekByiBnea, mi de si Ba da ordine nstual ka o sim- nli Borbi de eselisaisne kitre nimfe inferiori iraâiegaal, ie s’ar întînl- uia a fi fin konniliinai mi morali- tate, alinul ajunge ka beata omeni- re si fie Iratati ka dobitoauele a- sli-zi în reyim Konslitujjional. Illi nstat la kombilst, kînd a zis mini- sterslsl nreiedenl, ki gine în fonkjj.il ni fonkaionaril Ensreans, ks kare aieste a siBÎrmil ilegaliliaile tre- kste în aktsl de akazare. lar daki aksm nomenilsl Bori- nesks înki mal sli în Bîliea ne ka- nsl nostrs nenlra nsbsnirl, aieasta krez a fi o skmare din Bedere, mi gsBernsl sînt konBins ki Ba reoara nsl komis, atît în- uriBinga d. Bon- nesks kît mi a kamnalslsl siă IIk- naioteska nremedinlele tribsnalslsl namil lot de au^lanil minister al Ens- saă Irebaingele anslsl korenl 1861? Ns 1 kam onorab. minister ziie ki ierBiiiile statalBl de ak«m safere din nenlata «nor asemenea same de bani? Nb este oare ssgrBmare aieea ue tni s’a fikct de a uliii odati ni ui- te ssme ie legalmenle ns s&nt da- tor, kmd mal ks seami aBerea mea mi a garanlalBl meă era nașe mal dinainte ssnt asigsrare? Na este oa- re o arbitraritale ka si se sekfes * treze omalsl toati anerea, mal mslt adiki, de kît o datorie? Illi line Ba resosnde de nagsbele ie Bor is- Bori din aieasti misan? Ile lingi aiestea mal adaog, ki daki statal s’a asigsrat ks ase- Iile noastre, ie însemneazi eseka- ar fi de mare nsl si Inwnn giona.'l ne tel Fasel silit kaQil, fiind kl neu ;șitate ka gsBer- a moralisa nrin fonk- gBBernayl. a faie aceste esnli- oamenii tobitrîoiyl în niĂaîe, zik ki esek«aisnea si» tn modsl baljokoril. fiind ki ismBhikbl Bîliea iar fi n!ik«t, kslet, a întrebMnua dirile de mal s»s; antal mâl Borineska kmd m’a faie sas; di o eșe- narte din degra- bă înki ertemi- niea ? Nx AsIa ama asia o deansi trsneaski mi o eseksaie ksrat ne ssâeisl omslsl ? Este ks drentale ka dsni ue ni s’a ne- D8SI aDul BÎn~ dat momiile de ministerial lensteans ks.mod silnik nsmal nentrs skizi- mînt, mi aksm kmd skizimîntsl e<- te konfirmat, si ssferim doi nena- si esaresia, i-ar fi nlikBl ka yan- darmil si skulne în talere la masi dam noBaua ue a dat ksmnatB-siă bilrinsl IlanaioteskB nremedinlele tri- bunalulsl lokal, kare a nronsnaat a- ueasti esnrcsiune de fayi ks mal mslal ontuanl, ssnt k»BÎnt ki ama si faie esekuuiqnea, esoresic ue este nu nxmaY haljnknritnarA, dar bare dn— gradi loksl ne kare slaă asemenea oameni. Ia ti kassa nentrs kare m’am nlîns desnre esekBaisne, kiul ns era de kil o risbsnare nolitiki din nar- tea nrefeklulsl N. Bonnesku; iui toa- reanslsl în tiranul ₙeiekjjiilor din.ja- nal treksl. CM .oZ Aieste toate bi rog-d-le re- daklor si bine Boiyl ale Ireie în koloanele slimabilslsl ziar, ie redi- yeayi, îmnrebni ks protesta! aiil no- menit snre a kanoamte nsbliksl ki eă na sînt nă de obli nentrs bani drenai. Al d-le deBolal. N. lankoBesks. liiigil, mîni81, El seksuil Berile, adiki si nlitîm mi skizi- si nlilim mi defiiitsl ? bine daki noi am ssferit e- mi ni s’a sekfeslral loale a- si-ml fie nermis a mal îo- te «neste kînd mi si frAuri.? Ir’an timn, kmd soyia mea si. Iluz^ în nat; zisei nsb«nare, ki nrefeklsl Borinesks, dsni ie în- afla fiind dele treba, oare asemenea missrl rigu- roase de asigsrare, s’a Isal mi în nriBinaa foslslsl minister Ensreans, ka uel ’fâ este înulikat în keslisnea arendamilor? krez ki ns: fiind ki noi mi rumal noi trebse si fim Bik- time mi si resnsndem dc gremea- lele mi kanriaisl snor minimlril kii ■ maulsla nstere, noi mi nsmal noi treb8e si fim loBial, mi slrigînd, se ns fim asksllayl. Bis la art. 99 din regslamenl ne kare îl uiteazi Monilorsl ofiiial; aiest art. de mi Borbeiule ksrat nen- lrs birsl saă dajdia snsl sitean, însi ni mine ka arendam mi îu îm- nrejBririle de faai ns mi urisemte; negsbile saă difuitsl ue si nretinde de de în ye ns la arendam, gîndeam a, fi nsmal domensl jasliQii a si nronanya f#aa anal kontrakl ie este o le- nenlrs arendam. GsBernal BizaBi de an arendam, noate fi nrisit, de kil ka an oar- tikolar, mi leea ie esisti între aren- dam mi gSBera, esle ksrat o tran- sakuie de*f bsni Boe, knl altfel, daki guBernul ar sta ks biiial în mini alsrnl ns mtiă kare ar mal a- Bea ksrayisl si mal înkeie kontrak- te nenlrs osebite afaieri ks gsBemsl. ,r> Borbind desnre ari. 99 si ure- ssusnem ki gbBernsl esle în drent al aolika în keslia nresinti, dar oare ns este konlrar art, 46 din kon- Mud «rH 47 lot din ordin la noliaie a mi eseksla, a kre- zsl, noate ki noliaaisl nu Ba în- denlini ks esaktitale dorirea sa, ii kemi ne yendarni mi ne komandir la sine, do ordona singsr ue si faki. Ns mal Borbesk aksm ki yan- darmil mi esekstan, 2 zile, în kasi fin si-ml arate dani regali mal în- lîl ordinal de esekslare, ii-mi uerea meteă bani mi iar bani ks felsrile Borbe nelolerale, ue faue onoarea snsl om ka d. Bormesks; ns mal snsl ki tokmal dani doi zile kînd eă am lerst esnlikaaie la komandir, îm trimise noliaia o adresi simnli fin a nomeni de eseksgie^ ii ns- mal ki dsm ordinal d-lai nrefekt, si nsnsnz nini seara lei 138,750, ssmi ue în limnel de faai ini dsnb kriza ue înki esisli, ns si nstea gisi în tot Rimnikal la moment, ks kît mal BÎrlos în kasi la mine, dsni ksm aieste le am fbksl ksnoskst- mi no- liaiel nrin risnsnssl ue am îalorsks obserBagie ki 2 zile am fost ese- kstat fm si mtiă nentrs iei Dar eseksaia toU’ns mi si n- diki, de kit a natra zi dsm tele- grama d. ministrs, la kare eS am nrotestat iariml nrin telegrame, ose- bit de nrotestsl de mal jus, trimis ks mlafeli. Tiuevea gBBernslal la nrotesli- rile mele di konfirmare abazarilor eseruitate assnra mea, tui nrin arma- re reklam în kontra gaBernslal m’a nrefeklskl seă kitre oninia nabliki k» util mal h tot ie mia '.‘i F ..r ■■ numai a nune ku resnekl în șederea d-voastri D-le Ministru, ki noi dsm. ue ne vbzurim isbigî în interesele noastre, am alergat la drentatea legilor mi ku nlati de taksi kon- form legii, am intentat moues la Onor. Tri- bunal lokal kontra Onor. Minister de Kult, nentru violarea Konlraktelor rai luarea mo mielor din nesesia noastri fin motis legal mi ue e mal mult ki ne a sekuestrat nii a- verile firi mod legal. -u. Am sokotit D-le Ministru, ki, kînd ui- ne-va este asunrit, trebue si alerge la ade- nostul legilor, dean vedem ki lukrul mer- ge astizl într’alfel. Sînt trei zile de kînd ne vedem în în- trul kaselor noastre esekutagl noligienemte foarte asnru nentru nlata a nimte bani ue se ziue a fi skizimîntul mi defiuitul momielor duni un ordin al d-lui Ministru de finange. întrebim ku onoare dani kare lege sîntem esekutagl astizl, firi a fi kondem- nagi de vre o lege ? Legile în vigoare nonresk¹ asemenea arbitrara esekugil mal ku seami atunul kînd individul assnrit a alergat la skutul legilor» konvengia sau legea noastri fundamentali de astizl ziue ki nimenea nu ea fi tras de la firemtii sil jsdekitorî; De ue dar noi sintem traiul ka dobi- toauele din ’naintea judekigii? Konvungia ne mai nreskrie egalitate înaintea legilor, adeki kb togi sint de o nolrivi înaintea legii; Konveggia duni kum vedegl nu dl drent uelui tare mal mult de klt uelui slab. îl , De ue dar aueasti lege nu se resuek- ti, mi aueia ue sînt datori a o nizi, o vio- leazi ? De ke noi daki sîntem slabi si fim absolut nersekulagi ? ;"iu.tjnOI ,UO2UxS‘'i ini de snde si mal nstem skoate bani, kînd gsvermd a ksrmat toate mizloauele de a ne mimka, nîm mi kiar de a ne mal ginea mi esistenga noastri, nentrs ki kiar de am ' njeasnane ks ~nol sîntem abitsgl mi oaîndigî de vre o lege, oare ns era desl&l nenlrs Gs- vern averile noastre kare le a seksestrat mi kare a? o valoare mslt ’maî enormi de kît nretengiele sele? De ue si mal fim iui ese- kstagi? Oare ast-fel trebse a fi înksragiati klasa agrikoli mi komersanli a giriî, kare adsue folos statslsi mi faue nrosneritatea s- nel giri? Gîndirn ki ns ama; mi ar fi tre- buit ka gsverns si fie mai mslt indulgent ks noi, de kît k» aueia ue ak ab&zat de înkre- derea obmlii mi de nsterea ue le a dat no- zigia lor. Ori ue kriminal, d-le Ministrs, dsni o sentingi definitivi îmi are nsmal o osîndi, noi arendamii Jnsi kare ns sîntem abitsgi, kare ns sîntem kriminall, de ue alîtea osînde mi nerseksgii în kontra legii mi firi o sen- tingl legale? Gsvernsl a fikst ks noi astizl, ast-fel ka kînd al lega ne uine-va la okl, ’l ai îm- nedeka mioarele mi legînds’l mîlnile ’I ei ziue: „Mergi ne drsm»! aueia ue’gi arit fin si te abagl mi di din miinl, kiul la din kon- tre⁻ vel fi neril.“ Ama dar dsni ue ni s’a Isat mi ni s’a seksestrat tot, ue mal rimisese de fikst? Aieea adiki de a ni se atinge a ni se viola domiiiliurile tn legilbr. Asemenea esekugii, d-le stnt demne de sekulul în kare familiele mi kontra (stor ministru, ns ne aflim ui dănrâel tirani al feudalitigb; mi dăka voim i î a fi tn legalitate, asl-fel ksm armeazi^ si iLfîm într’sn gsvern dreut, konstiisgional mi (" Kare este lege ue esuengioneaz% ne gsvern, de ind/vid înaintea ligii; asli-zi iu regim konstilKgional uii mal ks seami kmd ziuem ki avem gavern liberal mi nagional ? Illi snde este aiea lege administrativi kare । liberal, lisaai ka mai intî.s Jsstigia si se uronsnge, mi stenii ori kondatnnugî mi ave- ’ rile noastre ie s’«6 asigsrat sînt in destsl solvabile, sak akitagi, ele se vor libera; mi ■ati ki eseksgia ue ni s’a nini adsugat ne s% tolereze a se fana esekugii ne d’întregul iîDgh uel^,-1 - alte arbitrantigî, mi într’sn mod ka gel de asum, ka ți'-iidar- Onor d~lui Președinte al Konsiliului și Ministru de Interne. Domnsle Ministra. Ssb-skriuiiî din neferiuire fiind aren- dvml de momii ministiremtl în auemtl ani de krizi mi de darere, ne am îndenlinit tot- d’aana îndatoririle noastre ka resnanderea banilor arenzil dsm kontrakte, fin si ri- mînem remimigi h^ire Stat an ban mikar, afari de ekizimîntsl ue ni s’a fskat ne anal 1859 mi 1860, kare Guverna! de a- tsnuî în nM'inteaska sa îngrijire a zis bi’IB nonriin snre ajator mi smarare de kalamite- gile ue am saferit togi areudamii în genere. Este de nri sos si mal vorbim akam de toate fasele nrin kare a trekut auest ski- zimîut nînvja a Isi konfirmare, fiind ki e- ste de togi kanoskat. Este de nrisos si mai snanem ki a- uest skazimînt dam ue fa nrojektat de Gs- vern în anal 1860 mi anrobat de Kamera legiaitoare, el fa mai în arini uas in lakra- re nrin deklaragil Ministeriale mi anoi mi saogionat nrin bedgetaf Statal»! votat de toa- te kornarile legiaitoare ale giriî; Este de nrisos asemenea si mai vorbim ki noi dane ue am îndenlinit ka destale smi- uinirl mpi keltaeli toate kondigiele nrem- zate de legea skizimînlaUi mi rimisesem în drental nostrs nentrs skizimînt, veni en alt Minister la Gavernal giriî, kare ne uera skizimînt»!, kare voind si sfirame toate ak- te le de mal ’nainte tot ale Gavernalai mi a- le kornarilor legiuitoare, ne uera si dim în- anol ueea ue ni s’a dat, ne uera ziuem ba- kata s’o skoatem din g»n dani ue am în- gigit’o nrin ajutorul gavernalai. Ka an kavînt veni moverbal ki „8n Damnezea ne a dat mi altal voi si ne iea.u Este de nrisos si mal arelim ki nro- uedarea auelai Minister în kontra skizimîn- tuluî, fa dtsanrobati db Kamera legiaitoare în annal korenl min vota! ue dude din nofi în favoarea skizimîntaibi, mi dsm kare noi arendamii ne vizsrim înkaragiagî mi ka ni- mte martiri ne deuiserim a nbda toate ar- bitraritigile nini kînd Dsmnezesl laminil mi al drentigii se va anta. Este de nrisos asemenea si vorbim ki aiel Minisler nersistînd în ilegalitigile sale, ne vîuds momiele nsmal nenlrs skizimînt, mi ki auest skizimînt ue era deja desivîr- mit, fk mai în armi din nou konfirmat nrin dekret Doinnesk de sankgiona.e ku kare se dede mi alti desanrobare auelui Minisler nentru fantele sele în nrivmga skizimînlu- lul, ast-fel nresum mi mandatarii nagieî ku nugin mal ’nainte ’i’a blamai mi ’i’a nss în akusagii, fiind kt daki nrouedarea Ministe- rului ku vînzarea momielor ar fi fostă buni, nu era si vii în urmi dekrelul de sankgio- narea skizimlnluUI. Este de nrisos ziuem toate auestea fiind- ki geura îu/gagi le kuuoamle^ venim bkum mil, dsm ksm snsn ki mazi în kasi alitsrl kg noastre ? în ue konsideragii sînt norsn'iigi, rsi noi mi nevestele iSOt a nmas inviola- bilitatca domimhâlai nrcskrisi de konvengib? ¹ ' • 1 Ama dar dam kite ne am nermu, d-le Miuistis, a vi arata/vedeai nr-a bine¹ ki esekauia ne astizi m ap lave de d, Ilre- fekt ks atita rigoare mi ddi mare, ns’uil are loksl uîni kind o lege na va seni sa dik- teze, mi uîiib aînd legea ns ue va osinui, mai ks seami ki deliu, tal ue as tizi ni se iere, ns urovine din abaterea nuaalri din kontrakl, ui din gremealele d-lor Miniștrii dsni timn, mi ns este dreut ka noi si’l nli- lim, ii aieia kari aS nrovokat asemenea în- vilmimeli mi nagabi fiskslsi. Iar daki trebeingel Statslsi reklami asti-zl a'ieuitl bani, oare este ks dreut ka noi si ne rsinim, si dam bskiUra din gsia koniilor nomtri mi si risnandem nentrs gre- mealele mi abaterile altora, dsm ie mi mo- miele ni s’a Isat in silniun. mi dsni ie noi mal ’nainte de a ni Ie vinde ne obligam, konform ks legea skizimlntâlsî, ki vom rismmde arenda întreagi dsni konlraktb nentrs auemti doi ani din srmi ? De n’a voit aiel Minister ka si nriimeaski bligicaîntul nostru miidi ns lase fiskul linși ? ue o- in IUi de ue ne a vîndst momiele nenlrs skizimhit? Risnsnzi dar aksm singsrl a- uei d-nil Miniștrii de definit, — Fiind-ki dsni ksm vedegi, daka aksm anei skizimînt este bsn, noi ns sintem vinovati nentrs de- finit; mi eari daki anei skizunînt l’am me- ritat, nreksm ’1& mi meritini, ns trebsia â ne Isa momiele' în fine daki onor. Ministrs aklsal, ne eseksti astizl afari din lege țm fin js- dekati, atsuul nronsnem mi noi ian fm jsdekati a ni se Inanoia momiele ue ni s’a Isat arbilrariuemle, a ni se risnsnde toate nagsbile ue am iuuerkat ks ginerea arodsk- telor noastre sekses trate de nosi Isni în kontra legilor, fiind-ki în auest timn am fi nstst motita de dînsele, eari ns si gie gi- nste sub neuetn a se nrinidi; ni se va îmnlini toate ateste risnsnde nit noi defiiiml. Inlr’altă fel, d-le Ministre mi anoi de uereri, vom este¹.o vio- lokul. lege tare rile nu-mi are Iar daki astizl ns mai avem nhi o mi daki nsterea mi voiuga uelui mai gine lok de lege, atarni v.nd. gî ave- iioastre mi ne noî lisași-ne in nane nți ndiksgi esekugide dm kasele noastre ka si nu adukl snaimi sugielor mi koniilor noștri 08 - Urutestim în kontra vioiinlor de »u- tizi mi suuunem toate aiestea ia kunumtiiiga d-tre, d-ie Ministru, ku sner.nga ki, daki suferingde noastre aă fost in destule sub guvernul de ia kar: a emanat toate nete de mai sus, nu vom fi reduini mi akum sub gu- vernul d-stie a uerka aueleaml kalaimtigi, ba kiar mi violarea doiniuiUurilor noastre, kunoskîndu-vi ne d-stn unul dintre uei ze- ' loml aiuritori al legalitigil mi kare în Ka- meri, ka mandatar al nagieî, agi fost uel d’intiiă ue agi blamat arbiiraritigile komise de zisul Minister nt>s în akuzxgn, mi asl fel vi rugim ku tot resnektsl si bine-voigi ka ku auelami zel si susgiiicgi mi astizl nrin- uinul de legalitate kare nu ne îndoim este simbolul uel roal sakru al d-stre mi si fauegi a înueta violarea domiuiliulul nrin esekngiele de geudarmi, ue sînt astizl în kasele noa- stre, neuumenile nu numai Iii analele guver- nelor konstilugionale, dar niui sub regim»! trekut. _ — - Iskiligl: N. lankovesku, I. G, Teme- lie, I. Bunesku. ”'^11 )-.T . 1861 Sentembre 27. : „r ^ACADEMIA w':\ Națională din Bucuresci lare din uejq mai flagrante a drenturilor noastre individuale, mi kati si mirtuiisim ku durere kb, în niui un Stat luminat nu kre- dem a se komite atîtta arbitrai itigi, kiui.: Guvernul nostru liberal duui ue ne a luat momiele, ne a nas anoi averile noastre în kondiuele de nourire ale Tribunalului lo- kal, ne a sekuestrat loale uroduktele a- niloră trekugi duu» la momii, nclissn- du-ne ale desfaue ka nimte ubjekte su- nase strikiuiuuii mi mai ku seami kînd eraă kiulate de mumtenl, mi în urmi ne mi esekutț de bani, va si ziki duni ue ne iea nă ne ooremle de U toate tnlr'uere mi banii trr.4 IU' î Duminică ‘’/ss D«o. .'HU la 1 % după amiazi va continua d. Maio- rescu cursul început „DESPRE EDUGA- ȚIUNEA COPIILOR IN FAMILIA¹* etc. • După ce în discursul de inaugurară fu desvotată legătura intimă ce împreuna familia atăt cu viața Statului căt și cu a soeietățel, d. Maiorescu va espune în dis- cursul viitorii! fundamentul filosofic al e- ducațiunel, totdeauna cu privire ia cercus- tăriie nâstre. ADMINISTRAȚIA piARIULUl ROMANUL. Domnii abonați, alu cărora abo- namentu espiră la 1 lanuariO viitoriu, suntu rugați a înștiința de timpuriii administrațiunea acestei foie pentru¹ regularea abonamentelor^ dumnealord căci conform tutor regurilord pentru cei cari nu voru prenoi alu lord a- bonamentu ^iariulu va înceta d’a se trămite pentru abonați! din capitală, dupd trei ^ile, și peutru abonații de districte, dup6 0ece 0ile de la lespi- rarea abonamentului. G, Di Aricescu. www.daconomanlca.ro ROMANUL J» DECEMBRE. DEMEIIIE TELEGRAFICE Kursul BienI din 27 Metalhe Naiiionale . Akuisnele Einuel „ Kredilul London Silber . . . . Dskanl . Denem. st. n. 66 — 45 81 — 65 750 ---- 177 — 80 140 — 80 139 — 50 6—67 MISKTBRILE ÎN nORTSL GALAgI In zisa de 19 Noem. 1861 Koî *bii sosile înkirkate . . . — — demerte . !•” — nornite înktrkate. . . .’ — — demerte .... Banoare sosite ............. . — nornite............... llreusl IlrodBktelor. b > Sn "rî» tiakîr kalitatea îî îî kirms îî I. II 195 i -an m îî arniut b'ekari Horumbu Orzu . . . îî îî n 137 138 MISKT>RILE IN IIORTBL BT>RILE In zisa de 20 Noemv. 861. Konbil sosite Inkirkate. . . . . •,î » demerte . . . tia -i*Oi iu L i »îgo: nornite Inkirkate. , . „ .M --in „.(i-jH demerte Banoare sosite .... url-n . nornito............. ț ITreii»! nrodnktelor. 2 8 15 ;7 h 2 2 n Grîsiiakîr kalitatea I, kila 220 230 îî îî îî kîrnig arniut îî îî îî 10 II, î, L îî II, Sekara . Ilorumbu Orzu Orz nou iv * , 200 , 170 •Ud-. __, . 105 210 180 iui ' v . . 156 72 110 160 74 Fasole . . .: -V v . 54 58 Raniga silbaliki L , Meiul kila . , . - « IIW '4.-3111 :. ~ iMrtn. f' Skimbare de domiciliu. Domns Kirille nrofessors de skri- ml ini gimnastiki m’aă transnortată loksinga în kasa Ilaladi șliua Serafim No, 36. -j.»v (No. 706). I «Uliii 10 Desfacere de Maga4ie a d-lul tajCASiEviei pe podul Mogoșoâi vis-a-vi de Teatru, în casele d-lul Fialcofschi unde se află Otelu d-lul Huges. Marfă franțe4ă engle4a de Viena și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precuna bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavO. de catifea, și de taftă; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magasinu. j q £ (668) 15 -- ----- De viiuțare. O nereke ka- se în oramulS Kraiova maxalaoa Obedeanulul, ks dos etaje înki- nitoare de 4 odil mi sn salonS mare sss, 6 odtl jos, nivniys ma- re boltite, ksxnie, smstetorie mi alte 3 od^I nentrs slsgl, grajd de 12 kai, monron de 4 trsssrl; do- ritorii d’ale ksmnibra se vor adre- sa la nronrietereasa ne loksemte kiar într’aueste kase. Sevastița Poțkovski. (No. 757) 5 MAGASIN DE HMi\E al lui FBI» HBRFURT Se recomandă înaltei NobilimI și onor. Public, că’I a sosit nn mare asortiment de haine dupe modele cele mal noi de Paris Londra și Viena pentru sesonulu de acum, și cu prețuri foarte moderate. Totu de odată arată că’l va sosi în toată luna marfa nouă. Magasinul se află pe podul Mogoș61 vis-a vi de casele Baronului Meltani (Ministerul de Resbeliî) unde suntă ușile văpsite albu No. 10. FRITZ HERFURT, „„ Negutzător de haine de Viena. No. 761. 5 n imlim: misii He are magasinulă în otelulu Bi- beanu strada Franuess are onoa- re de a înkunomtiinma ne înalta nobilime mi resnektabilul nublikS ki ’I a sosit§ nentru sf. SirbitorI urmitoarele artikule nroasnete nre- kumS: Meaiu, Rom§ jamaika, Arak de mandarin, Kafea martiniki, Hiokolati meunik Konserve Sna- rangel Mazire siampignon trufie Msstar franQozesk mi 8nt-de-lemn în stikle de likiorurl franco-, zemtl Aniset, kiuraso, Vanii sto- maxikon, rostontsin, felurimi de , aluaturi nentru suni, fidea, makâ- roane de Nanol, felurimi de me-: zelikurl, munki de Bramov, salam de SibiS mi de Verona, de mun- ki de limbi, limbi de GivolS? mi de nmitorS ferte, KamkavalurI de Emental, Grser, Olanda, Gorgon- gola, minster în kutil, kamkavalS frangozesk Harmasan, Sardine nro- asnete, sardele rusemtl marinate, HaringI la kutil anrnioa mi kane- țe în sțikle, komnoturl frangoze-. mtl, Bomboane de Haris, Hesmegl de Bramov mi de Hresburg. To- ate felurile vinuri franuozemtl ini’ ungurenii I, Alune amerikane, Lu-' minirl steafin 4, 5 mi 6 la funt? Hreaurile sunt foarte konvp- nabile. 1 ui tu No. 76O.JjXl ⁸i J « • . îs Jw» « : f >i itUÎJusb ... b~8U_. de dî.i l 1 ildsn ' i B1Î03H «I "P T1< U - 1 ;t U 5 Ut I! T 3^.1 -a a I irr mb or* vi -..vntisri ot jr ka >b , rt? a¹ IP' ■ i .1 i jj.il AVISIAGRICULTORILORA -a or;- . ■ ' m Sabsemnagil, aginui sneiialf ai mal msltor iabrikanui de manine, nei mal rensmigl din Englitera, as onoare|a invita ne d-nil nronrietarl foniiarl, arendarî mi în genere tojjî aneia kari so oksrti de interese agrikole, d’a bine voi a insnekta modelele lor. do manine nele maî oronrie trebBinjjeior aneslor Riiniinate. în virlstoa învoielilor înkieiate nrin intermeziarisU kasel lor la London ks nrinninalil fabrikangi din Englitera, sKnsemnajjil ssnt în nosigisne a da nrodssele aiestor fabrine ks kondigisnile iele mai avantagioase atit ssnt ranortsl nrejpdsl ket mi ssnt al konfekuisnil mălinelor Afars de asta garantesk kx toate marinele ho le ar fi komandate vor fi de