' SAMBATA _ „ ■pjsb (in-U3 îal-U ~ -kiS89»> ejjaiv t" *7, m r 9;. ■ nel 3^1 ’o .iote ⁵ “ -f Voiesce deiiiîo laÎJ -11Î -ei. -v "(7 «ibh vei putfe. ⁹⁸ fi' ea «91.» PT 1 ț ab 'i/SJs. -nairoo Sa i nib I; if. .1831 «Inc in .ISO jV» eșiiln f<5te filele afară 'de Luma si ;yo( ab .ril if îs» doua-țli dupO ^SerbălOrM. • : -aasooTn aî <191 •■ahjs - ^891wilo's îaSVB^ is’a iin Jou = RIHH9@ (IU * •b?‘ -u J !λ8 j8»> îirdt.IE iiOJKfl eJla8 i* iv.i 1 rn t (Sil 'O • 7 (J :»i arn ’ un tw ■ 90 ÎES 1 * 8 H j . Iii P 19(118» e op «(ar r » • 16 DEHEh. ~—■ - - Iam tn. , 4QQ1 (.ebjH Iscusii ' . . 3 ipill 8ÎS9 30 fV-iaiBL-U - ^^Lumfnedă-te F • r » «i&z «t Vel fl; lotiM ÂbonaroA • bed ur B/iiur&teT,' Ia AdjiînlIAW Al'.marca pe ucu anu Ș&ie luni.. ...... Ti el,.luni.#ₛ.. .. . ... Fe lună ................ Dua esemplariu.......... înștiințările linia .... JlâHiâ POLfflCff, COimi, LITEHABIO ^lUDhln.-. H JU '■' —² conului. * !In X⁹^⁹ ăa»roioa siBmis.onu iw I⁴¹' ; ₇₎fₗ g ₉|„ₒₐ H₍₁ ,irj.,bi onaniei ⁿe ladireptiuhilcpoBtalIsilaagiiițclede abonai». " >b 1* T .Iiioi sb siiA» ■' .n .in 2op,hn •⁷ ' ... ' , Pentru județe ți Moldova se adauge vostula a⁰ ll «(d i«b janid bsiII . (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) "¹⁸ portului căte 2 parale de fâlă; eru pentru străinăta- ” , . ‘ r te căte 12 par. de tdiă, peste plata abonamentului. ra :J i Direptoriulu 4iar^ulul Romănula și Redaptoriulă respun^toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 -'i - ‘ O li ' — .7 î ' v : Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ia Iei-i REVISTĂ POLITICĂ. BUCURESCI, ¹⁴/„ ÎNDRA. 1 Ilolilika sklaBiel, s’a zis mi s’a demunstrat nekootenil în aieste ko- ' Ioane ki, esle atit de molensitoarii s’a ! Înkit ani mulpl, dsne ve se kurmi, ea îmi nistreazi molensitoaria mi s- «diloaria iei îorîsrire. La noi ea esle mki mi mal întinși mi mal ne- 1! rîkBloast, kivi de mi, de la nromsl- I garea konBenpîsnil de kitre kiimt- | kimia de treî, s’a desfiinpal nrin konBenpiune, avea nolitiki, nrin fant însi ea a fost nekurmat la nulere fiind mmpinsti nrin gremelele noli- live a le gusernelor noastre mi mal jl ku seami nrin lepea elentorale. IIu- Ji icrile strline, kirera a noastri ne- I mliinpi nolitiki, a noastri ralițiti j sansnere mi sviditoarii friki — ve unii o nsmesk înpelenvime *— 16 a Bermis a ne da kiar o iepe elento- | rale, aă dekiarat ele înmile kt na l kunosk nivl dekum peara noastri । nentru a nstea faie o Iepe elenlo- . rale ksBeniti iei. Adesirsl este kt din nuterile stnine vele ainive nosi n’aă în adtBir desnre peari «qele ksnouiliope ve trebaiesk nenlrs nsne- rea uns! vens elentorale un nrin ur- mare ele usturi fi ku vea mal mare înlesnire înmelaie d’avele din nule- rile stnine inimile nose mi kari ku- I wsk deslsl de bine peara, mi din ksl finilor sel. Harlitelo tele Bekie, o maî renepim, ns nsmal nitl odati n’a§ abdikal de simula lor bani Boii ti do kite ori aS natal, a$ stis aii— loriul ks kspitsl kiar, nrekum însi-ml biblia ne susee ki marele Irod au 8tis nairs-sare-zeie mii de ursuzi nentru a nutea utide reforma tea nosi te s’ansnyase ki Ba întene nrin fisl leslarslul. b. Konform dar lepif naturale a iwrlitelor, nneelepiagil, kari nrin le- nea elektorale as remes tatea Adanirif în mim, nat na nsmal nolitika mi Bekie dar mal ka seami ks inaiori- aă minpi- legile iele ideiele no- ^est nsnt de ședere, ve’e inimile iBea» mki în ajstoriul lor kisl-sa din oamenii narlitei velei Bekie, kari as anul nekonlenit nsterea în mini mi kari aneaă mi nstinpa mi mizloa- <(ele mi autoritatea morale d’a Borbi m’a fi asksliapl, ne kmd noi, Ro- minil n’aă sitat, na Boiraro niii mi- kar a trimite o denulapisne la Ilaris aenlra a lamina nslerile arome m’a sassine înaintea oniniunil nublive m’a kabinelelor drenlurile mi interesele Uerei. Astfel dar inimiiil aBan lo- ksl neted snrfi a întinde karsele lor, iepea elentorale te emi din konfe- linsele de la Ilaris, mi UBBrim nemerivia d’u o lotsl mi ’n toate ouași ai literei KonBenpisniî mki unikul mi ridikulsl ne kare noi urimi, fa ks mi snirilslul mi nresinli snetakol d’a ida nuterea în mina foștilor nriBele- 'țiapl m’a~I Insirvina ne dînmil a lave lepl nose m’o nosi organisare kare se desfiinpeze nriBilepiele lor. S’a Bizui în adeBer în anlivitate kite un indieid bind ksna ks olraBi îak tbiindu-mt singsr Bina snre a sausne lepil, dar nu s’a Bizui nivl odăii ka o narlili urisiiepiali si rum de bani Boia iei nriBilepiele sale, ti se omoare singsii ka si se su- !i>ii literei mi snirilsiul unei lepl, ml nrin urmare era mi esle însede- ut ki fosta noasln klase urisilepiati uînd, nrin iepea elentorale, toati nu- ierea, ns era se îmmormînteze ea singuri irekulul snre a merpe ku Iredinpi mi tirii snre Biiloriu, vi din konira era se midi Biilorisl mki din famii-I snre a mmpine domnia Itekululul» Omul kil de bilnn se fii •• devld® ky aneaoli a lisa Jo- litive vele Bekie, sniritsl avela de sklaeii, de sununere oarbi la Boin- pa striinulul mi de denlinl ne fn- kredere în îolelipinpa, în Biapa mi Bigoarea napisnil mi d’aveea, de mi ns nstem nega ki ftkunm tn avemll ani un însemnat nrogres, ssntem da- tori însi a konstata k’avea suflare a nolilivel sklaBiel sunt kare niskurim mi Ininm n’a ’nvelat d’a sufla a- sunrt-ne mi, intrali tn noi ka rema- lismsl In sgîrviurile maskulilor, ne pine Io lok, ne aduve dureri m’ade- sea kiar un fel de tnpeaenire. Au»'* - - - —---•■* >ⁱ~‘ — * etiî de bine tn noi tn kil nu nsmal ki, la 1857, kmd nslerile amhe sftrimari lanpsrile ve ne pinea# mmile legate mi ’nlilurari mma ve ne sugrema Bovea, noi nu nrovese- nm îndali mi ’nlru toate ka o na- piune, nu numai ki ’n lok d’a nro- vtde îndati la întrunirea (Irinvinate- lor, la aleperea Ilrinveaelul sa» Re- petai ve am fi Boit si ne dim mi la faverea konstitupiunil noastre, noi ne ’nfipimianm din noS ’naintea Esronel ku „o jalbi ku lakrime fier- binpl mi pengkl nlekapl“; nu numai ki ’n urmi ne sunusenm la un fir- man nrin kare dekiara Adumrile na- pionall desfiinpale mi nriimirim mi lepea elektorale Vea fikuti de striinl mi kalmakamil olirîpl de dînmil; nu numai ki la 24 lanuariă nu resnun- senm la tnpeleaula, nolilika mi na- trioiika strigare, „la Fokmian]“ a Kamereî MoldaBiel; nu numai ki d’atsnvl mi nm’akum nu mtiurim neo- fita de (imnul mi de okasiunile vele mal nriivoase ve aBunm nentru a ne organisa administrapiunea, finanpele un armata m’a fave anoi Snirea Ilrinvinatelor nreksm am fikul la 1859 mi unirea tronurilor, dar ve este mal de ne înpeles, kiar akum kmd Dom- nul Rominilor nroklami denlina fi- nire, Bedem, ku vea mal deniini du- rere, mal mulpl oameni, ki ns ku- leazi emi din sekia nolitiki de skla- Bii, infipimiali sunt febrilele de- numiri, de înpelenliune, de dinloma- pii mi kiar de etiketi, mi kari suni toate, kum le a numit ku un singur kuBÎnl d. Ijosianu, sersi- li sra. Da, aiest mare ksBÎnt al d. Rosianu Ba fi nentru lot deauna siu în analele istoriei noastre, kivl el konpine Intreagi kausa neiril noa- stre, km el a fost, este mi Ba fi un fer ars, prin kare se sor Infera top! anei kari »or se urmeze nollil- ka vea Bekii de sklaBl mi ve aa ‘ arde mi Bindeka altoiul avelel olra- | se îndati ve se Ba mal nune ne fruntea unși om. Snre a arata nini la ve mare grad ne îmfimia nolitika de sersilism,sefa- vem kunoskut ki mulpl, mi din ncnorovi- re foarte mulpl n’aă înpeles aktul vel napionale ve s’a fikut în lamî mi’n Eskuremtl la 21 Decembre ml ki 8- ni! aiuteanti mi alpil doresk mi noa- te mi lakreazi, a mal Bedea Romi- nia degradați mi înekali sunt vili- rea mi nublikarea unul firman, fi-? nirea ns s’a fikst de noi, auzim zi- kmdu-se oretutindine, vi de nuterile stnine mi nrin urmare este de tre- bsinpi a se viti m’a se nsblika fir- manul nrin kare ea s’ansnpi de ki- tre striinl. Illi alpil, mi mki oa- meni kari aă nrelensicnea a fi bir- bapl nolitivl, zik ki nu s’a fikut fi- nirea Ilrinvioatelor, konlonirea lor, vi numai unirea lor adminislralisi mi lepislatiBi mi nimik mal mult. Oa- meni mskspl mi kreskup! în sklaBii, kînd oare o se înpelepepl ki nivl o nulere stnini nu are drental, kiar tn Birlutea tratatulsl mi konBenpiunil fikate mi sunskrise între dînsele a Frt io Ir a Lt ! ’ • * noastre? kmd oare o se ’npelepepl ki ele fnmile kmd eraă adunate tn kongres aă dekiarat ki nu not de- kreta finirea Hrinvinatelor, fiînd ki n’aă fnkredinparea ki aieasta ar fi dorinpa noastri? kmd oare o se ’npeleagi tnsemnitatea kuBÎnlelor nrin kare Englitera mi Austria aă refusat în kongresul de la Ilaris, d’a ade- ra la finirea Ilrinviiiatelor? kmd oa- re sor înpelepe ki, alunii kmd lor- dul Ciarendon a zis „ki mi folosul ,,mi kuBÎinpa ier si se konsulle Boin- „pa nonorapisnilor de kare este tot „deuna bine a pine sokotealim’a- lunvl kmd komitele Buol a zis ki „nonorapiunea n’a (ost konsultati mi „ki nrin urmare nimik n’ar justifika „întrunirea ambelor llrinvinate⁴⁴ mi Englitera mi Austria mi Turvia aă rekunoskul, nrin avele ksBinte mi urin refsssl iironsneril fel motisal, a noastri nomii mi nenutinpa kare nulere isolali ni d’a se mesteka stre de autonomii, in iui franvese asl- denlini auto- kare este ori toate tmnres- în drenlurile noa- nu zivera înlrs a ne akorda lepl dar nivl kiar întrs a ne akorda dnirea. Daki aBem o konsenpisne fiksti de striinl, o a- uem fiind ki am Boit noi s’o asem, s’o nriimim. Kondesvondinpa noa- sln însi d’a nriimi veea ve Bom Boi a nriimi ns di drent nivl unei ns- terl stnine a-ml însumi dreatul d’a ne da legi, nrekum Franpa n’are drentsl d’a komanda fiind ki ne a nlikst nanlalonl saă kivisll armatei framese. IJuterile stnine armata no aștri nosi se-I ka avelea not se 118 dim ale re- kunoaski, daki Bor soi, finirea llrin— vioaielor, din nunlsl de Bedere no- litik, nrekum, snre esemnls Austria mi Rusia n’aă rekunoskul mki noul rigat al Italiei, dar Dimik mal mult. Zivem nimik mal multki un tnduoit înpeles; adiki ki nu noi ti Esrona, kiBOtul de minluire al s- I de kît se runi ori ve relapiunl ks ‘ nel napiunl de dinte latini kare nrin 'noul guBern al Regalslsl, saă Da- al ie! nulerik suk desieapi se mm- kalulul saă ririnvinatulBl Romm, kare pin bîui de la Traian snre a nstea saluta ku demnitate ne Vittore E- s’a nroklamat Ia 3 Deiembre 1861, dar nimik mal mslt, kitl drentsl tel no» de neîntereeniro nroklamat m’ad- mis în Italia, nu noate fi kurmat skirobat mi kilkat tn Rominia. La noi însi este tesa mi mal mslt, kitl unirea, nroklamati de noi în diea- nsl ad-hoc mi mal în srmi de ka- merele lepislatiee, mi ne kare nute- rile stnine ns BoiaS s’o rekunoaski, a» rekanoskut-o în sfîrmil akum mi teea te anii numesk Firman, ns e- sie mi ns noate fi nentrs napisnea Romini, mi kiar dsne drentsl pin- pilor mi dsne tratatul de la Ilarii, de kît o noti nrin kare (toarta ne komuniki ki mi dinsa mi toate ns- terile alt reksnoskst Boinpa napisnil Romine, a8 reksnoskst nosi Ilrinii- nat de Ja Dsnire ie se numemte Rominia. Dolilika do sersilism ne-a orbit nîn’ a ns mal înpelepe niii marile, legalile mi napiondile ksBinte ale Domnitorislsî Rommiel, zise mi skrise de trei ori în ksrperea kitor-Ba „Snirea Ba Q nreusm o boiu „s imn pi, m’o Bom boî“ a zis El dune tribuna Adsniril Romine din lamî în zisa de 3 Deiembre. IUi la 11 Deiembre, în nro- klamapiunea Domnulsl Rominilor ki- manuele, nosi Repe al natriel stre. mame ? Romml, Romml! Aksm Domnsl Boslru bi Borbemle ks noa- kmd ideia tre Adsnirl, armare kitre „Snirea „fant mires, kitre Napiune mi nrin toati Esrona a zis: esle îndenlinili, atest dorit de penerapisnile „trekule, aklamat de kornurile lepis- „lalise s’a rekunoskul de înalta „Iloarli mi de toate nslerile mi s’a „tnskris tn a n a 1 i I e nap iu- „n 11 o r.‘î Alesul nostru de la 5 mi 24 Ian. a zis mi mal malt bile mi ’nlradeBer klamapiune. „In zilele de tn aiea memora- romineaski oro- la 5 mi 24 Ian. „apl întrunit sneranpele Boaslre într’un „singur Domn. Alesul Bostrs bi di „asli-zl O SING8R1) ROMrbNIrb.“ Adunirile din Bukuremtl mi din lamî dekiara Domniloriului In fapa napisnil m’a Esronel, nrin tnskris ki nrinvinatele-finite „formeazi akum „Rominia ve nu se Ba mal nutea „sfirima de kît odati ka însumi „sfirimarea napii noastre.⁴⁴ LUi Domnul noului Stat Romi- nia, a dekiarat din noă renresinlan- pilor napiunil in ziua de 14 Dev. ki aktsl imnlinit akum este „de- plinirea a o 181 a I D i b a n 8 1 b I ad-hoc; a atei el adsnirl ms- M¹ mi ale kirei-a dorinpe „nrimejdie aersonale nu-l „d’a le reaiisa.⁴⁴ LUi dune toate avestea oii! o Ba se noate gisi sn singsr Romm se mal Borbeaski de firmansrl. onri mal kare , Bl ne mal suuii ki na s’a fikut de kit Snirea lepislatiBi mi administrației mi se sfimie astfel ku Borbele, ka neînpeleperea mi nekredinpa lor au- tonomi* noautri^ rek«no*k*t> de lo*- iea mare mi ks limbapial vel Birtos al nirinpilor Bomtri, ndikapiai ka- nsl mi gnmidipi-Bi în pisrai stin- dariulsl Rommiel ve l-a hat in mini mi l-a nlmlal ks alila kred in pi ne Tronsl Isi Ștefan mi MixaiS, afirma- pi-Bi în fa pa tstor konsulilor mi ta- ior Imnirapilor mi lipi înkredinpapl ki Italia mi Franpa, Nanoleone mi Viltore Emanuole, Bor rekunoamte alsnv! ki ssnlepl renresintanpil pintiT latine în Oriinte mi Bieapa Boasln Ba fi tot atit de glorioasi nrekit esle mi oripinea Boasln, toi atit de fra- moasi nrekit esle mi Hairia BOastn. în nsmerul irekst iiksnm ksnos- ksl H8blik«l«I ki bisros! mdontipil Adaniril n’a komuntkat utiiiale Doin- nitorialul nrin lekgrami «dresa jjo- tali țn unanimitate de Adunare kt>i e Domnsl Romsniel. Sa faiem akam ^"QȘksț ki_’n zisa de 3 Deiembre fantei vel mare ve era si se msnpe în Adanare In avea zi mi k’aiua ti- vere a fost îmninsi atit de mslt In kil vel mal mulpl ofiviirl, kmd a£ aszit salaele de tsnsrl, aS alergai la kasarmi ks inima Blrlnsi de durere, i nemtiind k’avele tunuri ansnpiaS sia- pa vea nosi a Rommiel. (lentrs ve > dar aieasti netngrijire, mi nentrs ve aiest sekret al guBernuluI? ,(91’18 Fiind ki Borbim de armata noa ștri, se din lamî din lamî ssma de favem ksnosksl k’aBem rotiri • kare ne snsn ki Ministerial reduvea In bspetsl omtiril, 11 milioane, oh! Sala la re °uii frig ie 10 Deiem. 1861. G. Magiei». ⁰ Ziarisl „Unirea** konrinde in Nr. 80 o dialribi în kare se Bede mi nsmele ssb-semnatslsl. Aieasti dia— tribi este o elsksbragii a snsi kan smintit, a snel inimi korsale, a snsi smge de lok romin. lle astor ka „indisid** îl uil- msesk ks disnregisl meă; iar ka „usbliiisl'* îmi reserB drenlsl de a-1 trimite înaintea astoriligilor komne- tinte la timnal ksBenit mi în temnigi snde son'elalea înkide ne birfi- torl mf kalomniatorl; kiar mi daka gsBernsl, în disaregsl mi în indig- nagia sa, n’ar mal Boi si nroieadi ia o ankeli urosokati de kalomniator. G, Magier».-’ 6n Sekretar. (Sliteste ari. lOl din re- gal amen tsl Adsniriî) nrin sima re vedeai ki asemeni nron&neri se ssbskriă namai de biaroă. D. A. Floresks. llronsnerea fik»li de Onor. D. Eritians ns nea venit nrin for- mele aerste de regulament, mi niii n» tre- b»ii se vie amia, ii nrin o miskare snonta- nee din nartea tstnlor, mi aieasti manifes- tare este nrodssi k» okasîa litirel mesapis- Isi de snire. E vorba aksm a se komsnika Domnitorslsl. Komsnikarea se va faie nrin tro adresi din nartea bisrosltn, ne lîngi ka- re se va aliUra mi nronsnerea înskris; ve- degi dări ki în aieasti nronsnere e de tre- bsingi se se sădi ssb-skrierile tstslor, bia- rosl na noate se-uii înssuiiaski asti nrons- nere kiil termenii kiar dintrinsa, ue snan ki ea este a Kamereî; amia într’însa se zi- nc: Noi ssbskrimit etc, mi ssbskrimi sînt ns- mal kigl-va vedegi dan, ki este o kestie nrea imnortanti a fondalsl nronsnerei kiar, iui ne snni e mi o kestisne de fermi, adiki model ksm are a fi nresentati Domnilorslsi aieasti nronsnere. Eă ssnt konvins ki e mal ksviimios ka bisi o»l se ssbskrie adresa nrin kare va înainta aieasti nronsnere, ian nro- usnerea se fie s&bskrisi de noi togi. D I. Bntians.¹ D-lor, Mai întîiă, es n’am fikst greuieala ne nressnsne D. Flo- resks, zikînd în nronsnere: noi ssbskrimii, ii am zis, reuresintangii aieste! nirgi a Ro- mînii, am srst nsmal, se rektifik aieasta. Al dosilea, o nronsnere se faie de 1, 2, 3 săă mai mslgî membri, ea se disksti, se vo- teazi, mi atsniî ssb-skrierile nsmal aă lok kni nronsnerea se redige se treue în lege, eari de ns este o nronsnere nentrs vre o lege, se nainteazi de kitre bi&roă ka sn vot al Kameri. Eă n» îmnirtimiesk ar- gsmentele d-lsl Floresks, dar amegiez sen- timentsl de la kare d-lat nleaki, aiesta e ki azi fiind o zi solemni, o zi mare nentr» Romînia, fie-kare ară dori ka nsmele seă se reinie înskris in asemenea akle; am mi eă aiest sentiment, aiest natriotisms, iui nrii- mesk ka nronsn rea se fie sab-skrisi de togi de mi ns este konform snel nroiediri re- gslatet Sn Sekretar». îmnirtameste mi bis— ro»l asii oninie, însi i va seni greă astrin- ge’toate semnatarele, fiind ki snil din de- nslagi linsesk D. 1. Eritian». Adresa Kameri se va deneiua, mi în srmi nrononerea se va tri- mite ks nosta, mi asti nronsnere se se tri- migi de bisro» la togi membrii si ssskrie. D.. Ion Gika. Sokotesk ki kestisnea este simnli; sBSuentibilitatea vine de akolo ki de ie nrouenerea se fu sabskrisi nsmaî de kigi-va membri, ■ eă nronsn a se nsne aiea nronsnere ne bisroă ka se se ssbskrie de togi mi astfel vor figsra nsmele tstslor. Se nriimeuite nronsnerea D-l»I Ion Gi- ka; votsl Kamerii se nsne ne bisroă mi se ssbskrie de togi membrii de faiii. — Dsne o sssnensisnp de kîte-va mo- mente medinga reîmene. Ilremeditilele. La ordinea zilei este ns- ‘ A Kv ,1 nronsnerea D-lsî Știrbei, însi daki-ml dagl voe si adsk aminte insa în urivinga uestis- nil oknelor. Stigî d-lor ki la 1-iă lansarie kontraktsl oknelor 'edniri, un fiind-ki noi o se l»im vakanga nîni la 24 lansarie, în- treb», ie se va faie nîni ats'nil ks aieasti kestisne? „ D,₍ Miniars ’de. Finange. D-dor sînt mal mslte kestiem de asemenea naltul: maî nain- te de kestisnea oknelor, este aiea relativi la taksa esnortslsi kare se desfiingeazi ks înienerea anslsî fiiloră. Daki gsvernsl a Isat de sine inigiagivi de a desfiinga aiest imnosit e ka a gin»t seami de doringa ie a esnrimat aieasti kameri în ansi trekst, ini deferit de aieasta a fost mi o îmnrejsrare de zi kare kred ki ns vi este neksnosksti; nentrs aieasta gsvernsl a fikst o lege kare negremit ki ns se va otirî, dekît dsne ie kamerile vor fi întrfinite. Anoi emi kestis- nea oknelor al kirsî konlrakt esniri la I lansarie. Eă ssnt gata a ve esnsne aieste kestisnî daki vegl sokoti de trebsingi a le Isa în disksgisne. t^S/l jJ ; I D. I. Qtetelemans. Denlr» kestisnea | oknelor, n’avem timn aksm a ne oksna ka '« se faiem o skimbare radikale de sistem, nrin srmare kred ki Ministeri»! trebse se mear- > gi tot dsne metoasl vekiă uîni ue ni se va | înfigima sn nroekt de' reorganisare defini- I tivi. Kît nenlrs kestisnea . Esnortslsi, în a- I ieste Isni do larni jnal ki ns se faue es- I nort, mi urin srmare sokotesk ka se mai I noati amtenta nini la întrsnirea Kamerilor. j D. Min. Fmangelor. (întrersmnd) se ) fauo esnort de vite, de niel mi altele. D. Oleteleuian». (Kontinsind) Eă so-' koteam ki e vorba nsmal nentrs uereale, dan daka e vorba asfel, mi fiind-ki noi u» n»tem deiide nimik nîni la întrsnirea Ka- ¹ merilor, anoi ne vedem nsmi în ouosigișnefoaj- te grea. '1 D. Ministr» de Finange. Illi G»vern»l I d-lor ns se afli în onosigisne mai nsgin grea ne de o narte el este aslorisat a îndenlini im- ¹ nositele dsne Statsl quo, mi ne de alta, d»4 , ne k»in v’am kum»nikat, gssernsl a l»at ms- | ssri a se ssnreme taksa esnorlsl»!; aieasta s’a fikst mi ns se mai noate reînfiinga firi a s^ adsie o mare nertsrbare în komeniă; ) nrin srmare ne kît timn Kamera astorisa gs- Bernsl a îmnlini imnositele dsne statsl quo, aieasta ar adsie nrejsdega komergalsl nre- ksm esussei mi sokolesk ki Onor Kameri ar trebui se revie asunra aielsi vot, snre al k oate ne guvern din aieasti difuile nost- J —Kît nentr» kestia ;oknelor, defikal-G tate esisti, dări n» amia de mare, kni ni- u ni aksm ns s’a stabilit de kit sn nriniiniă | fin a se nsne nimik în Iskrare, mi nrin sr- | mare kred ki se va nstea urma kii-va timj ! tot dsne vekisl sistem; e adevirat ki gsvei- | nsl de ani în snjre ks al Moldoai a Isat mi- < ssrl nentr» o reformi mai bsni aă nsmita 1 komisisne komnsnssi de membrii mi d’aii / mi de akolo, la kare a Isat narte mi ambii miniștrii de Finange, dar asti comisie n’a dat niii sn ressltat, votirile ei a fost îmnir- gite, mi astfel ns s’a fikst nimik. Amia a- lit nentrs konsumagiune kit mi nentrs sokolesk ki nstem nrea bine astenta luni, doui, Na este însi totă astfel nentrs esnori inki o kestia L — Honslanlinonole, |i4 deiembre. , ii .m tMHiS .11 I > m îₙ₍ᵢₑIₑg ₖₐ fᵢₑ_ ce se aflu în acele buyele ne kail d-lsi le | ^ₐᵣₑ S₀ yjₑ ₐ_ₘj Bₙ₈ₙₒ idₑₐ ₛₐ assnra ces anss azi la biuroă. | ₜ;₈ₙ^ Kiei ia se noate diskuta rai legi; ei bine, d-ior, ksm kredețl d-sln ki o se nstem noi aksm în o ori ce ne cerni-, ne a vi vota legi mi kredite, kînd noi ns mtim de lok kare e starea finanțelor. Kestiunea desființiri taksei esnortslsi, ns nrivemte nsmai ne kontrakcii ci komer- cisl întreg al țerei mi al Esronei, iui ns e nici o nrobabilitate ki se va mai nstea în- ființa neste 3 Isni, kiei s’ar nrovoka nro-’ lestirl kați ns mtim ce efekt ar avea ; ns uuteți si țineți a Isi înființare kiei ați .eklarat înaintea nații mi a Esronei desfi- ințarea. Am întrebat ne ministrs se ne snse ressrsele ks kare va înlokai aceasti laksni în bsdget, rai drent resnsns ne a zis, ki acest Minister nn e de acelea kari nun fokă în nalrs koițsri ale țerei, ka si dea anoi de Iskrs altor; Dsmnezeă se me fereaski de a nressnsne ver-kirai rsmin vreme ka a- Se buțetulai 691 D. B. Katarțis. laă ksvînlsl nentrs ki asziiă ku nirere de nă ki kiar asti-zi în o zi amia de solemni, kind vibrațisnile de bukuria unirii nu s’aă stîmnirat înki, se mai gisesk oameni kara st ne vorbeaski de stin- gă mi dreanta. Rele ssnl asemeni înceustsri mi ne vesleiule iariiui nesmrea. llrotestez kontra snor asemeni ksvinte. D. G. Gika. Ain cerut ksvîntsl ka si rog ne d. Britians ana se demrta de ade- viralele nrincmie ekonomice, ne karl d-lsi tot d’a-sna lă-a dekiarat în Kameri. Urona- nerea d-lui Katarțiu e de a manifesta Ka- mera on ma sa ki, mussra iuali de guvern e konformi ks nrinciniele ekonoiuiei uolilice kind se va disksla Itțea neutru suminiarea taksei imnositulut, atsnci vor avea lok teme- rile d-lsl Britians, mi va tivea tot drenlul si faki observirile sale, dar azi, kred, ki nu-mi aă lukul, nici de ksin. D. Ureiiied. Konsiliuiul Ks toate ki în eansnerea metiselor, s’a vorbit ia treakit ki afan de nriumnisl ekonomik, a fost im alte îmnrețiuriri dc mare însemnitate,- kari aă îtnnins ne Minister a desființa taksa esnor- tsluî, kred ks toate astea ki toți aă înțeles kari aă fost acele îmurețiuriri, mi mi viză sărnrins akum de neodinirea d-lul Britians; mai ales ki d-lsl anal trekst, a cerat acea- sti desființare, fin a fi avut de lok nreo- kumrile de azi. Astizl vi snsne d. Ministrs de finanțe, ki ekilibrul buțetslol nu se de- ranyeazi de lok nrin acea desființare/ rai astfel ns înțeleg de lok kare este temerea drlul de a ns vota. Ilrmciuiile d-lui ekono- mice ssnt în armonie ku aceea ce noi noiin si facem, d-lsi le-a dekiarat mai de multe ori aci. Eă amă rsga ne d. Britians si ne arate o alti solsțisne mal buni a cesiisiiii de fați, mi atsnci voiă înțeleye de nu vo- teazi nentrs nronsnerea fikuti, kiei ns-l înțeleg de lok kind vine a ne zice ki, nu Votez nentrs ki ns ksnosk starea finanțelor D. Ion Britians. Ați vizst d-lor, kl la lofbțnmarea acestei cestisni aă fost mal țnvlte nrousneri mi eă na am luat kuyîutulu» Sokotesk d-lor, ki ksvintele mele n’aă I rcsultatsl va fi sn sot saă assnra desființiri nutut da lok a mi se Imnuta de d. Katarijis I taksei, saă nentrs*'menținereal ne mal multe ki am ndikat cestiunî de îmvnjbire. Lsaă mai nsține luni. Se ne imaținim ki s’a Vedeți d-lor, Ministerisl vine tokinaj I diskutat rai s’a dat asemenea vot. Eă însi la finele anului, dune ce s’a likat finirea rai | gᵣₑz gi, din momentul în kare Ministerul a ne zice; votaține kredet risolvați cestiunea I dekiarat ki finirea s’a fikut mi kamerile se Oknelor, resolvați cestiunea ridikirii taksei I ᵥₒᵣ konvoka întrsnite, din acel moment noi esnortslsi, neutru ki finirea s’a fikut; dan I ₙ₈ ₘai avem puterea legiuitoaao ns mai sîa— kum noate un Ministru a lua o resnundere I tₑᵤₐ ₀ Kamen de kît kînd vor fi finite, nîni amia de mare ka se desființeze o lețe firi I.atunci ns sîntem de kît kîțl-va denstațt, o a înmtiința Kamera? de ce Ministerul nu a | nₐrte a Kamerei Urincinateior-Snite. Ns avut grija a konvoka mai din nainte Kamera I ₐySt okasie- a ve esnlika abținerea mea ka se reguleze aceste ceslisni, acest minis- I jₐ ᵥₒt₆i din nainte, de aceea mi esulik ter kare mai nainte de a veni la nstere, (îmi I Uum mi zik ki acest vot trebsia se fie nare reă ki sunt silit a adsce aceste aminte) I gîtₑva minsle mal nainte era amia de îngrijat iui cerea nentrs alte cestiuni ka Kanjera si se adsne în 6 zile? Aksm minislersl a demisionat mi cm avst grija de a întreba în narte ne d-nii miniștri daki snen a veni la Minister dsne snire; d-lor aă resnsns ki n’aă de* lok aceasti sueranți, ksm noi dan ksnoamie de aksma kari vor nisler. Ne kili brațe ns mtis. fi dorințele iți misurile acelui mi- siune d. Ministrs ki toate sint e- In bsyet; se coate se Mai aveam o idei ne se vo komuuik, dan fiind ki din memorie aksm me reserv ue srmi. D. llienj. al Kousil. Ați Ue, dan e» kare doream ini-a skinat a vi snsne vizat aks- sațiunea ce s’a fikst Miuislersiui di ce nea întrunit Adsnbriie.^, D. I. Britians (.îulrprsmaînd) de ce n’ați konvokal Adsnarea. 1). Ureiued. Konsilislsl, (kontinuîad). Fie. Aiuia sîntem akssați de ce su ns- kon- vokim Kamera mal din namle ka so ns fim nevoițî astizl a vota mal mslte leți de sr- Veați. 4, ■ Mirturisesk d-lor kb, ue kît timn us astentam de lok din nartea d. Britians o komnlimentare uentrs sikcessl la kare am ajuns, dări kredeam mî ssnt konvins^ii ns se va afla sn singsr Rumîn kare se ne aku- ze. Aceasta a fost konvmyurea noaslri mi de aceea am Iskrat astfel; de am li îutrunit Kamerile, am fi konuromis bnirea. Aksm viS la cestisne mi a«ii n’am de kît a reneta. ksvintulo d-lai Britians din am de a- ks D. Uremed. Konsilislsl. Amă fi înțe- les foarte bine ne D. I. Gika, daki dsni citirea mesagislsi, ml ar fi Isat niliria mi ar fi nlekat, dan d-lul mea de aci; oare meade ka sneklator ? na, negremit, ci ka denstat, kiei lă viz Isînd ksvînlsl dune toate regs- lile. Kesliunea esnort»lui e da aceeami na- tsn ks a kreditslui ce v’am cerat, mi a konformi ku dekretal Domnesk, kare ne zice ki: întrunirea Kamerelor în fiitor uii fanta anirel kare nu va esalta de lakarie se na ne faki a komnromite budgetul nentra kes- tiaul lokall. Noi nu am mtruns de novața Domnitorului mi na voim se komnromitem a- semenî kestiuni; kiar Kamera Moldovei a regalat kestianile sale kokali. Aceasta voim nn noi, mai înalt ka denulațl, sure a na remî- nea aceste kestisni neregulate mi se nanem ne viitorul Minister in difikulliți, n’ar nstea trece. Hremedlntele. — D. J. Gika la o idee kare noate ară face ne neste karl a dat lok mulțl a se îndoi de legitimitatea inederul voastre aci, de aceea ve daă din noă citire niesagiului domnesk (citesmte). Bedcți dar ki noi n’a- vem drentsl a nreksrma ori ce desbateri, ini nstem nrea bine trata asemeni kestisni lokelî. D. K^Steriade.. Hltițl bine d-lor ki veniturile vauîali sînt priite, e bine, Ministe- rul sine akum a vknronsne desființarea tak- sei esnortslui, întrebarea e, Moldoveni! nni- mesk mi ei aceasti ,re ne seama lor ? Kiei suntem tovarimi mi ne trebse mi konainliinenlsl lor, D. Hromed, Kousilislsl. Ksm novă eă 581 ■ - „ _ D. PEUMm,„ᵥᵢ ᵣ află depuse.lla administrația aceste foi. -Prețulu unui esemplaru-este *— , duoi sfanțîxi.- - ceasta. Eă am bmsit însi ki noate se li- sați gsveruslsî viitor difiksltiul, kiei ns srutis daki s’a ulitit acest îmnrsmst; kînd am fi mtist toate acestea arai fi votat kiei m’am! fi asigurat, ns atît de soarta fiitorslsi Minister, dt de soarta țffri kiei assnra ei ar kidea toate aceste grestițl. Sokotesk ki n’an^fbkst nici o kon- tradikțisne între ace^a Ce zik aksm rai îutre aceea ce mi se imnsli ki am fost zis alti dati, kiei Jokmai O. Katargis a fost, kare a sssținst a ns se desfiunța taksa esuurtslsi, nîni ce ns se va afla mijloace ka se seîn- loksiaski ks alt venit, uii toati\Kamera wi eă, am uriimit bsasros aceasti kondițisue. Aksm fiind-ki Minislersl na. a eeuit a ne snsne ksrat kare e starea finanțelor, fiind- piARIUL NATURA cU'iSuscrisul roagă pe domnii co- respondinți ai noștrii, ⁴ cum și pe o- norabilil cetățeni cari au priimitu lis- tele de abonare pentru ^iariulu NA- TURA cala 15 corente să bine-vo- escă a trămite listele cu numele dd. abonați la această foaie; pentru ca re- dacțiunea să se poată 'pregăti spre a începe publicarea foii la 1 Ianuarie conform anunciului seă. Aceste liste d’abonamente vor fi adresate sau ai biuroul Românului, sau la suii- crisulu ce locuește în strada Șelarsi casa Stamatiadi, lingă ospelul Fiesei, Doctor B a r a ș. ADMINISTRAȚIA țHARIUUJi ROMANUL. , ki ns intiă daki s’a nliti t aceslea, am cerut, fin cd de onosițiune, ka se. ni se toate acestea. — 1 datoria, nentrs mat dea D. Al: Golesku. Sokotesk mik smnt seami da ; ... ho ki ns e trebaiuți a ne gribi, aii se vulim in urint, ci se ne mal adunim, se ne mai kibzann, kiei mesagiu! na ne ouremle de a ne uiai adana. Di Al. Floreska, (face o nosi urona- nere inskris tot în kuBiiauen tahsi uii o ki- A terate.) Sokotesk, dune min^, ki acest mod va îmuika dificultatea. D. B. Kataigio. Eă, dm îuilțimea no- sițiuni unde ne aflim azi, se me mai kobor ue un tirîm auiia de mismin, no-mi vine Dări mi retrag nronsnerea mi ader la aceea a d-lul Floreska. Kît nentr» cele zisb de D. Britians, lâ kas a i Ip aduce aminte alti dati. D. Bremed. al KonsiUlai. Eă rog ue D. Katargiă a nu-uil retrage n.ouunerea. D. B. Katargiă. — Eă nici retrag, fin konsimțimîntul celor nronsnerea ns este nsmai a mea semnitori ai nrousneri deklari ki D. minis. finaniielor. D-lor, ns not si alți, kiei (tei a Iți o susțin), deklar kl îumrsmstul de 4 milioane se va nliti la es- nirarea termenului de mease luni îmnresni ku dobînzile. Asemenea toate celalle imuo- sile mi service, sunt nrevizute în bsdgetă iui asigurate. D. I. Britians. Noi votim ks asti kon- dițiune, ki Ministerul va gisi mijloace a înlokui lakuna venitului nrin desființare tak- sei esnortslsi, konform budgelslsi din 1861 iui astfel votiin aceasti desființare nenirs tot-d’asna. Se nune la sot nronsnerea d-lul Katar- giă nrin skulare rai medere uii se uriimesce. Se nsne la vot nronsnerea d-lsi Știrbul nentru vakanța Kameri nini la 24 Ianuarie uii se nriimeiute Ureraedintele ndiki medința la 5 ore mi 45₁ minate. Domnii abonați, alu cărora abu- namentu espiră la 1 lanuariu viitund, suntu rugați a înștiința de timp urm adminisțrapunea acestei iote puuuu refularea aboiiamenteloru dumucaiuru căci conlurm lutor regurpuru pcuuti cei cari uu voru preum aiu luru a bonamentu țiianulu va uieeia da sc trămite pentru abouații dm capitală, dupb trei țțile, și pentru abouapt de districte, dupd face ^ue de la espi- rarea abonamentului. - . .. .. jy»L£ ,:■■■ oq O- Aricescu.^ i -----------------—,— --------- Educa(iuuea (le raiuine. U damă engiesă, lee se ocupă speciale de 15 ani cu educațiunea, și care cundsce t6te câte privescu uă e- ducațiune generale voiesce a intra în- tr’uă familie. Cundsce limba francesă și ger- mană, și piano, și are cele mai bune recomandațiuni în favârei. Cei cari voră voi se aibă pentru familia loru uă asemene institutâriă se s’adreseție * la d. administrator al acestei foie. « A emit de sab tinar: luv Calendarul pentru toți¹ nrofetik, amssant mi nonslar ¹ w pe anul 1802. De vînzare la librăria nobs Be- i Isueans et Varta, kalea Mo-1 gomoai No. konsslatblS^ ISerbă, la librsria ^ocec et C-nie^ mi la toate Hele-aite. o i A -*l J Urcjibl d»ol stanul BAlAoeanu et Varta,^ No. 752. 8 J * ano» www.dacoromanlca.ro ROMANUL « DECEMBRE. mo v DEnEniE telegrafice n* Strămutare de donîîcilin Ksrssî' Bienl dîn 24 ^Denem. Nagionale eu .1 .4^81 — Akgisnble Bînnel ₜ749 * Kredite roșie 177 — TJ st. n. rC »? 15 el ¹ 45, ,5 60 - London ' . I⁹³ 141 -OO f Silber . 13â-^5 al r । «r. ₈B sa sâ - > _ |*b ip .6$ ^) MISKT»RILE IN IIORm GALAgI in zisa de 19 Noemtf 1861 Koiibii cosite înkirkate .... — — demerte .... 1 — nornite înkirkate. .... — — demerte........... Banoare sosite ............. . — nornite....................... Ilregsl Ilrodsktelor. irî» «liakîr kalitatea 55 55 kirnis >5 55 J armat bekan . Ilorsmbă Orză . . . 55 55 55 55 II. . 195 n • 5 137 138 MISKLRILE IN II0RT8L BTRILE In zisa de 20 Noemv. 861P‘?9’i Konbil sosite Înkirkate 55 55 55 i4b' „ demerte Banoare 55 nornite înkirkate^ „ demerte sosite ............ nornite . . . ₐ . IlreQsl nrodsktelor. o 2 8 15 7 2 2 6rîM siakîr kalitatea I, kila n 55 55 kîrniă arnist 55 55 55 H5 „ I5 55 II, 220 200 170 230 210 180 Sekara norsmbă.............. Orză .... Orz noă . . . Fasole . . ’ . . < Rainga silbatiki * * Meisl kila 105 156 72 110 160 74 54 58 Skimhare de domiciliu. Domnu Kirille nrofessors de skri- mi mi gimoastiki ni’aă transnortată loksinya în kasa Ilaladi sliga Serafim No. 36. u (No. 706). w 10 09 ■; Desfacere de Maga4ie a d-lul pe podul Mogoșoai vis-a-vi de Teatru, în casele d-lul Fialcofschi unde se află Otelu d-lul Huges. Marfă franțe4ă engle4a de V ienă și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavh de catifea, și de taftă; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magasinu. (668) 15 tnsciinpare. D. ha vel VORIOT, tanigeră, dekoratoră iranuesă, are onoarea a înksno- mtiinga nsbliksl kl se însiruinea- zi ks dekoragisnea anartamente- lor ue konsisfci în tentsn de ne- regl, ferestre mi garnitsn de mo- bile, dsni uellă ^din srmi gsstă. Se însiruineazi asemenea ks fa- uere riiu noă a tot felsl de mo- bile. A se adressa în nassagisl Bossel, No. 2. (No. 744) Wî.nwjSBi "r*" -siniM iasinoai n , w J bf Basna sv k a Isl . r „ , .IBSODioK lin DI.DITRIOS S1MOS hș se aflăUniDi'₁laᵣ^6,₁ dktombrie trekst în strada/ Nemgeaski. S’a transmis în strada Gabro- venilor în primul etaju în casa ks No.⁹55 8ttde sb¹ afli mi snă denosită komnletă de obiekte nro- vehit^ ‘din fabrika șa^dș^linirie^ nreksm,ț nteiaiai lia-b -nsb ,£^9i n 1 a n s m I trde lini ksrati, albe mi sere întrebsingate narti- kslarilor, nensionatelor, kasarmel mi snitalsrilor. Zavraksrl nentrs kal de Isksă mi de grajdă Hostavsrl ssre mi uivite de mal msite, toate ks nregsrl mo- derate nentra înkărajarea indsstriei 5 nagionale. Komntoarsl se afli deskis de la 10 mi jsi uitate ore dimineaga mi nini la 3 mi jsmitate ore dsne amiazl în uelle-lalte ore în stabi- : limentsl siă, ue se afli în strada Dobroteasa, ssbsrbia Anosțol. DC rOllțarC. o nereke ka-' se în oramslă Kraiova maxalaoa Obedeanslsl, ks doi etaje înki- nitoare de 4 odil mi sn salonă mare sss, 6 odil jos, nivnigi ma- rev boltiti, kstbie,¹ suilitorie mi alte 3 odil neutri slsgl, grajd de 12 kal, monron de 4 tnssrl; do- ritorii d’ale kămnira seLyor adre- sa la nronrietireasa ue loksemte kiar într?aueste kase. <*' • iiisiov/i bh sn iei Se vast ița Poșkovski. 91) tiu (No. 757) ;}¹⁰¹ 5 •I> ;nn jjinhaus n p/.u 'JJKOJ «H J-19 «Liti VI» f enica ni înila ms itu idtoz f-j-2 aițnBîBl lal-b kc/ -.r fi ’f'lacsP* tbre, ca- : pace, lingsrl, strecurători, mașini pentru cafea, etc. etc. : Pelarie, de Blanc și Teletinsri. No. 756, 15 i ■ Oftcrlă de grădinar. Ună gridinariă în toate mti- ingele gndiniril nrin atestate de nerfettă reksnoskstă, în etatea uea mal bsni, mi în stabilimente re- nsmite nraktikată, de nagionalita- te germani, avîndă totă de oda- ti denlina ksnomtingi de mani- nălarea ragionali a stsniloră se rekomandi: snre a i se înkredin- ga snă asemenea serviuiă în Bs- ksremtl saă în gisrslă Bsksremti- loră. Doritorii nentrs snă ase- menea individă, bine voeaski a se adresa la C. H. Hinsch în Belgrad. LA MAGASINUL HETli cu semnul „la Păstor“ ■ Strada Francesă : * No. 758 3 Sciințe commerciale. Am onoarea a informa ono- rabilsl nsblikă Komeruial ki voiă deskide sn ksrsă nentrs mtiinge komeruiale înuenînd de Ja lans- arie viitor *mni la finitsl Isl lenie 1862 (measse Isnl) mi kare va kongine stsdiile de komtabilitate în nartea simnli mi în nartea ds- bli, de Aritmetiki mi de korres- vis-a-vi de biserica st. Dumitru, în casele d-lul Budișteanu. A sosit de curând pentru ser- bătorile ce s’apropie următdrele articole de mezelicurl etc. cum: Cașcaval de Ementhal, de Ho- landa, de Limburg, de ErburI, de Gorgonzola, Parmazan, Struguri de Malaga, Capere franșoseștl, Sar- dine franșoseștl de cutii și Sar- dine franțoseștl marinată la ba- tocO, HaringI de Holanda, Șunci de Praga, Ceaiu rusescti, Macard- ne de Neapol, Muștar franșosesc, Schlivovițu f de Syrmia, Rhum de Jamaique, diferite licorurl franșo- seștl din renumita fabrică a d-lor Rivoire Freres, precum și alte măr- furi coloniale cum: Zahar, Cafea etc. tbte cu prețuri fdrte moderate. STABIUKWTUL BĂILOR No. 754. 2 nondinge komeruiale. Auest ksrs se va gine. de trei ori ne sintimîni seara, dosi uea- ssrl fie-kare (24 legii ne Isni). Deosebit voi8 mal deskide sn asemenea ksrs zioa, tot de trei ori ne sintimîni de kite dosi ueassri (24 legii ne Isni) tot nen- trs aueste mtiinge. — Onorarisl ne întiisl saă ne al doilea ksrsă întreg va fi de ont galbeni, nli- tind înainte, saă ne fie-kare Isni, kite doi galbeni nainte. Avînd onoarea a fi de ajsns ksnoskst onorabilslsl nsblik nrin ksrsșl auestor mtiinge ne kare le nrofeză deja de mal msite isni, sneră ki jsnimea komeruiali se va gnbi de a dobindi aueste mti- inge neanirat trebsinuioase nen- Limba eiujleiă, Domnsl mi Doamna COHEN ansngi ki daă lekgisnl de limba englesi saă a kasi la d-lor saă la elevii d-lor. Doamna COHEN di legisnl de limba de nianoforte; iar d. te da legisnl mi de mani. A se adresa saă la d. Haleologs. No. 734. franuesi mi Cohen noa- limba ger- la d. Grant trs viitorsl lor. Bsksiemtl Sliga irangesi de la kofetiria 13 Dekem. 1861. No. 50 la dreanta Isl Kaiser. M. Flttgel, O nrofessor de mtiinge ko- meraiale. — Ssnt visibil dsne amiazl între 3 — 6 ore No. 755. 2 de rinzare în totală saă ks stînjinsl, loksl din sliga Nemgeaski vis-a-vi de otelsl Koukordia, komussă de treî-zeai stînjenl fagi. Asemenea este de vinzare mi ka- sa uea mare din «liga Brinkoveans, în kare ak«m loksesue d. kolonel Ra- ds Golesks. ~ Ueutrs ammdoi doritorii si se adreseze la d* Mihad AngelovNI, vis-a vi de koosslatsl rsseskă. No. 618 - . o- 33 b 3L a i> ' I din sliga Faka, No. 1, max. Sf. Anostoll, kare konrinde baea de abără j de nstini mi In ri#, imnresni ks anartamentele din fagi. Doritorii a se adresa la nsuutsl stabilimente. (No. 710) ,1 H ’t ir DE ANUL NUOU de ultimul gust la Dc dluțarc. O nrivilie ks kasi d’assnra, în sliga Kolgi No. 4. Doritorii se vor adresa la ssb- D^UF.IMESb» Hiaga Eniskoniel Rîmniksl, osne- Islă Boranesks în faga osnelslsl Tnsnea. skrisa nronrietan ue sliga Stelil. loksemte în No. Marla lorann, 3 *1 No. 758. 19 Locuri de rimțare. Pe strada Riureanu, în capu stradel Franțese, între casele D-lul Belu și Gimnasiu, se află trei lo- curi de vîn4are. Doritorii se vor adresa la sub-semnatulh, pe podu Căliți. în casele D-lul Urlățeanu la Gimnasiulh Bassarabu. G. Riureanu. (No. 680.) ' 2 DE MAGASIN . al d-lai Mi hai l An ge torid Subt casele d-nel Saftica Cas- trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc. Marfă franceză, engleză, de Viena și de Lipsea, în f elurimi do articoll: ColecțiunI d’aurărie in feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal dm urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre* Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuou. Bronzărie: policandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitățl. Doritorii să vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră^ Pianos nuoi» Ssbsemnatsl ks aueasta faue No. 613. 1 viFvu iu -u 21 nlekata sa înmtiingare ki a nrii- mit aksma o alegere, de Ilianos de uele mal bsne mi de uele mal kintate de la fabrika rensmiti a Isl Bosendorfer în Viena nreksm mi foarte bsne Hianinos din ves- titele fabriul de Dresda mi Haris. Toate aueste Hianos se vor vin- de ks nregsrl foarte moderate, nreksm se va mi faue skimb nen- trs nianos vekl. Asemenea se vor vinde Ilia- nos vekl renarate foarte bine mi ks nregsrl foarte skizsto. Trans- nortsg^ nreksm mi învilirea nen- trs nrovinuie se va nroksra ks kondigisnl nrealauuentabile. A. Usohka, Hods Mogomoai, în kasele * d-ls! Schăfer Btrsngar, vis-a- vi kă biserika Kregslesks. ulița faM Nt. }• tnsciințare. . ₍Ks aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, ki întorkînds-mi din ki- litoria ue am fikst nentrs întin- derea komeruislsl meă în Franuia, am adss din fabricile cele mai re- numite d’akolo uea mal mare ale' gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole alingătoare de toaletă ka mi de arte, lină de cusut în toate kslorefo mi nsănge, mașteri de cusut, mul. îmi nermit de a atrage atengis- nea aksm la apropierea serbătorilor ki am adss uri cele mai elegante jucării pentru copii, lucruri de galan- terie mi de lucsu. Rsgmd nentrs komnlesanta kisfare daă asiksrare kl nrin nre- gsrile moderate, nrin sn serviuiă reală ’ml voiă konserva înkrede- rea akordati de atîgl ani. Nicolae Popovici, Friser și nerskeră, strada Mogoșdi, xans Kregslesks. No. 727. 12 DE VlAZARE. Dosi nerekl kase, sna ks 2 katsrl nsol, ks grajdiă, inouron, ks uele trebsinuioase, uea-l-alti nrefikste într’sn kată, fie-kare ks ksrte gridini mi kîte sn navilion ne dealsl Mitronoliel, sînt de vîn- zare oxavnik în maxalaoa sf. E- katerinil kolora de Albastra, do- ritorii de a le ksmnira se vor a- dresa la Maiors D. Hanazols în maxalaoa Dobrotesi No. 15, saă la D. Simion Romanov astorisat de mine. Maior Hanazols. 14