Nn Mi în Wte țlileîe nfarS de Lnma și a doua-țli dupo Serbâtoriă. Alinarea pe unu unu....................... • 12S leî. '^âse luni.............................. 64 — r?eî luni................................... 32 — h lună...................................... 11 — Juu esemplariu................................ 24 par iusciințările linia............................ 1 leu 15 DEIEMBRE 1861. Lumlne^ă-te si vei fi. (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Abonatul se tace în BacurescT, la AdzninM»a« țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, ig. con» spondinții diariului 0 prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere stiâi- ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonai Pentru județe și Moldova se adauge costulu portului căte 2 parale de f6iă; eru pentru străinăta- te căte 12 par. de fdiă, peste plata abonamentului. Direptoriulti jianului Romănulu și Redaptoriulă respun^ătoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administrator iul cjiariulrl d. C. P. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. REVISTĂ POLITICĂ. t i BUCURESCI, ¹⁴/₂₆ ÎNDRA. j La noi, d. Katargis a qerst în- trsnirea nartitelor nrin karte de ble- stem ni’anoi îndată a refasat kiar sn ■ kredit de trei lanl sosi ministeris ie ue este mk!B ksnoskBt. Romtnii din a8 antat nrin fanta întrsni- rea tstslor BOttnd kreditele konform Mesagislsi Domnesk. Se jsdiqe aksm nagisnea osebirea se esle între fautsl ! din Moldania ra’aqela al m aiuriți gii d’aqi. ¹ Eaks dsnq Monitor nele netrekste in laini. I „Eri Adsnarea ElektiBS din lânii, a adontat în snanimitate nrin aklama- gisnî «rmitorsl reansus la diskBrsal tronslsi mi la mesanisl nenlrs nrokla- marea Snirei: . „ j „Msria Ta! ¹ „homisisnea înstrăinata ks ela- borarea nroiektslBi de resnsns la di- skBrssl Tronslsi, a nresintat astazi în medinga estraordincris lakrarea sa în konrindere: „Mtria Ta! DeabiaAds- ' narea ElektiBt a MoldoBei Isase ks- noslioya de mesagi»! deskiderii sesis- dH ei ordinarie ne ansi 1861—1862, mi Bn al doBilea mesayiS veni de Besti JJerel mi Kamerei Soirea llriminate- lor-Romtne mi întranirea renresintan- gilor nagiei în orara»! Bsksresii nen- I tis zisa de 24 lansariS 1862. „înaintea fantelor mari, sestisnile «ekondarie, interesele diverse, Isnlele nartitelor nsrsrea as disnsrst în geara noastrs. înaintea erei nost ie ni se ’ ansngi, înlitBrate fii dsrerile stafii de transigisne nrin kare am trekst, viitorsl iar ns trekatsl fie de aksm gin- ta aktiBitagii mi a nalriotismslsî nostrs! „Ama dar astazi Adsnarea, ka mi Întreaga Moldasie, ns Ba avea în ve- dere de ktt ksrtnda realisare a snel doringi, ie este înssmi Biaga nagiei Romtne, doringt kare geara a esnri- i mat’o în atatea rtndsri în kinsl qel mai solemn, doringt a ktreia îmnli- nire s’a înkredingat MtrieiTale, în zi- ■ lele de 5 mi 24 lansariS 1859, do- riagi kare se ressmt în ksBtntsl finire! „îngensnkind înaintea Dmnezes- Isi Heringilor nostriî, karele nini oda- ti ns ue a nirtsit, mi inBoktnd mi de aksm înainte nsterniksl sea ajstor, Adsnarea salstt ks bsksris siitoarea ti de 24 lansarie, aqeasli. mare zi kmd Romtnii de dinkoave mi de din- kolo de Milkos, ne Bom da moinele snre a n» le mal desntrgi, kmdllrin- 'Jiuatele nor forma în total Romtnia 3e ns se Ba mai nstea sfirtma de ktt odati ks înssrnî sftrtmarea na- ției noastre! “Rezimînds-ne în Miria Ta mi în j Balriotismsl kometvuenilor nomtri, în B»- kuremli, noi Bom faie eterna finire a natriel mi a Nagiei! aiqea Miria Ta, misia noastn» datoria noastn este n»- । ©al de a te feliiita mi de agi mslgimii. îu o zi de ama mare însemnătate nli- j ^ta ne esle datoria de a da Mir iei Tale lot konkerssl nostrs mi nrin fnesuil a- țtita de > InkBBiiBga mixloaiele net®'' sarie nentr» îudestslarea trebsingelor n« - hliie nîni. Ia BOtarea bsnetalsi generale de kttre Adsnarea României. ¹ Ama dar Adsnarea anrobeazi fin restriligisne strîngerea Benitsrilor mi fa- ierea kelt»elelor ne triknia ansl»l 1862 dane stătu quo de astazi mi ks singsra rezeiBL în faBoarea kontribsabililor ko- nrinsi în j»mal»l konsilkl»! de Miniștri l din 9 Deqembre mi konisnikati Kame- rei în medinga din 11 Deiembre. în ajsn»I nose! iui m»lt dorite ere qe ni se Bestemte, nerăbdarea este mai m»lt de kost lenisilt. Ks leale aqestea da- toria noastn ne îndeamnă si soliiitam Uarea aminte a Măriei Tale assnra ne- lesitagil de a se reg»]a nrocisori» nîn& la inlrsnirea kamerilor neamrute interese lokale ale Moldovei ka anoi ea, întrsniti mi întrsnata k» geara soron, si n» faki în aiitoriS nentrs noi mi fiii fiilor no- ștri de kăt o singsn mi aieeaiufnatrie isbita Rominii. ¹ “Si trueask* Romsnia! “Si tneaskă Miria Sa!,, Adsnarea oria aklamagisne mi k» strigări: si trieaski Rommia, a adontat aqeasli adresi ks «nanimitate, xolirînd tot odati ka ea si fiă uresintata îuăl- gimil Sale de kitre întreagi adsnare în korn. Tot eri adresa f» nresintati înil- gimei Sale mi qititi de kitre D. Biie- nremedinte L. Kalarvi». M. Sa a resnsns: „Ddmniloru Deputății „Mă b»k»r ki renresintayia de as- tizl se asoiiasi k» ama kildsn la în- denliuirea BOtslsi disansleî ad-hoc; uri- migî înkredingarea, domnilor, kă n» soi8 krsya ostenelile, mi niii o nrimejdie nersonah» n» mi Ba onri de a realiza doringele aqestei adsniri mame la kare dorinul am Isat mi noi narte.“ Togi deuslagil as strigat: să tri- iemti Miria Ta. Dsni retragerea membrilor adsnă- riî, Inălgimea Sa a nriimit felicitările d-lorS Konssll aî listărilor străine ve* nigl în kornsri la Ilalat mi mslgămin*- ds-le de aieste felicitați Id-aS dat a- siksrarea kă Nauisnea Romină nreksm mi Alessl ei vor mti a jsstifika nrin gratilsdinea lor konksrssl ce Estona 16-a dat. D. A. K. Morszi, ks această o- kasi&ne an sună d-Isi llremedinte al Konsilisl»! Miniștrilor din EskBremtî kă în seara de 12 Decembre, KonsilislS Miniștrilor din lami, konsiderănd kă, dsne nroklamaiea finirii ns mâi nstea esista sn Ministeris deosebit nentrs Mol- dova, a densss la nicioarele Tronslsi Romăniei demisisnea sa kolektivă. în medinga de astăzi se Ba vesti Adsnării nriiroirea demisianiî de kitr» înăigimea Sa mi rămînerea Miniștrilor în fankgisnile lor ks titlsl interim&rB uănă la formarea Ministerislsi Romi- niei.“ Să facem ksnoskst kă bisrosl Ka- merei noastre n’a komsnikat Măriei sale nrin denemiă telegrafikă adresa de msl- gămire ce I-a Botat Adsnarea. Fantsl Borbemte nrin el inssmh Orsmicnîl din Gorjl, nrin a lorii Msnicicalitate a trămis gaveinslsl a- klamările lor nenlr» Unirea Ilriniina- telorS. Dăm astazi lok aci snel însem- nate cesti»ni din afară, adikă o inssmare ce n»tem faie astăzi dsne ranovtsrl o- fiiiall desnre cea maî trista sitaagisne finangiariă, ks kare marele mi nsteri- ksl imneriH al Asstriei intră în ansi 1862. Ori kit ne-am incerka noi s’a- rătăm kă Imnerisl Asstriei ne jsmă- tate învins nentrs resbelsl ce se nre- gătesite negtrs nrimi-vara Biitoariă n’am ns organică în privinția organisării me- tbșieloră greceșci în Principate; în pu- terea cărora s’a și pusă în legea or- ganică a Moldaviei art. 416, care nu supune de locă proprietățile monastiri- loră grecesci la ver-uă contribuțiune de cătă numai la cercetarea acteloră de daniă; în câtă din cercetarea acestoră acte se se vedă adeveratele îndatoriri impuse de cotră primitivii donatori bră nu se se supuiă veri-uă dată la contribuțiuni nepilduite numai prin stri- găte de „abusuri“ aruncate de cbtră guvernele locali; în vreme ce singura causă și organulă abusuriloră ce s’aă făcută în bre-cari timpuri, aă fostă numai* miniștrii guverneloră pămîntiane. Imperații Ottomani aă respectată a- cestb imunități ale sănteloră locașiuri și au întăritu acestea prin firmanuri și hatișerifuri și pe acestea le voru pădi chiriarchii la orânduirea Esarchi- loru în Principate; eră cătu pentru o- aănduirea menționațiloră economi, fiă- care Egumeni va ave căte unu ico- nomă cu lefă anuale pentru pricinile de judecată ce potu se se nască. •Eru cătu pentru cele ce se co- prindă în cele alte article, locurile chi- riarchicesci se oprescu de a face ob- servări asupra loru, fiindă-co aplicarea loru se intemeiedă în cele precedinți, și ori-ce decurge din meditarea asupra loru este uă consacrațiune a intervi- nirii puterii lumesci a guvernului lo- cale în administrațiunea averiloră mo- nastiresci, în vreme ce nici de cumu acesta putere nu este chiămată de pietoșii fondatori; între altele are tan- dința se secularisede proprietățile Mo- nastiresci, resultată care este contrariu cu totulă scopuriloră căldurbsei în- grijiri a curții imperăteșci în favbrea intereseloră bisericei Oriintelui și săn- teloru locuri, precumă în acestă pri- nități cbtră acestea mărturisescu recu- ■ mîntiane; coci e destulă numai de a- propea priveghiare a consulateloru im- ce amestecă pote fi între l¹ noscința loră pentru acestă daru AIE și-au creată Grecia, cari șl- constituțiunea, cari se credă se bate cu Englitera, și în- individe ce se ulițele nbstre, cari bătu pragurile cio- coiloră și cari se făcu advocațiî mâr- șiaviloră călugeri greci, scandalulă so- sietățiloră în cari se introducă? Daco aceștia ar fi din națiunea elenă, ară pute ei se sfâșie atătă de mărșiavă uă națiune amică națiunii elene și ca- re a contribuită cu sănge și cu bani, spre întemeiarea națiunii elene? Ace- stea dise în trbcetă se intrămă în materiă. AȘTEPTATU, alu venituriloră întregc ; perătesci. pe de°e ani trecuți ale rbdeloră a . cestoră proprietăți destinate pentru re- tîrescă pe ! pararațiunea și întărirea celoră deră- pănate de din anulă cotră înfricoșiata revoluțiune 1821 și cele alte sănte lo- „ b.) Preîntîmpinarea a nu isvo- rî pagube din pricina arendașiloră a- careturiloră aflate pe aceste proprie- tăți, tăiări de păduri, străgănirea locui- I toriloră și alt. precumă și plata aren- suntă clătinate din temeliă,! deloră la vremi. și pentru măngăiarea adusă bisericei | .II. Se otăresce terminarea cu de- resăritului care a pătimită atătă de , sevîrșire a ori-ce felă de reparațiune multă. Traiescă în secle unsulă de I a Monastiriloră Grecesci în cursă de cașiuri ce resăritului Am aretată cumă acestă pecingi- ne, călugării greci, dupo căderea Con- stantinopolii s’aă lipită de curtea lui Radu celă mare, cumă suptă pretestă de puritate de rită a îndemnată pe pietoșii și generoșii Romăni a pune bisericele romăne în contactă cu bi- sericele grecesci prin omaginile ce ară trămite cele d’ănteiă celoră d’ală doui- le, cumă apoi¹ călugării greci iabusaă de acbstă ideiă pietbsă și corumpeaă caracteriulă română pîno căndă Ma- teiă Basaraba, țiindă soboră generale ală clerului romănă întregăt și consi- liă generale cu toți botării țerei, goni pe acești călugeri greci' din țeră și încetă ori-efe omagine a monastiriloră nbstre la monastirile grecesci. ii Am aretată cumă sinodulă gre- cescă cu toți Patriarchi! și Mitropo- liții a Oprită cu anatemă a se mai a- mesteca cestiuni de interesă materiale în cestiunea cea mare a ortodosiei; cumu a oprită pe călugării greci d’a mai ave interese materiali în țeră. Am setată cumă chiară suptă Domnii- fanarioți aă fostă stăvilite a- busurile acestoră * călugări și cumă Grigorie Vodă Ghica, în temeiulă unui firmană, a gonită pe toți călugării greci din țeră și a v plătită chetuelele revo- luțiunii lui Tudoră, luăndu tbte veni- turile < Monastiriloră d*⁸⁶ închinate pe sema statului. ■ k > .onem'... Dumnedeă și pre puterniculă protec- ! toriă ală Bisericei nbstre pre augustulă iei Autocrată. Cbtră acestea sântele comunități îndrăsnescu se supuiă suptă privirea Curții Autocratice protectoriă drepturiloră loră cele legitime, conse- cințele ce apară din pretensiunile susă- diseloră propuneri manifestate de nu- mitele principate, consecințe cari se împotrivescă celoră coprinse în lega- turile ctitoriloră și atacă d’a dreptulă chiriarchia susă disel°ru comunități. Legitimele ctitoriceșci drepturi nu potă se se mănțiiă întru întregimea loră daco se va sminti bre cumă și se va infirma proprietatea Comunitâțiloră chi- riarchicesci; și la acesta țintedă pre- tensiunile principateloră. Eră cb a- ceste proprietăți esistă și se numescă dupo dreptă și dupo lege proprietăți ale loră este invederată din mai mul- te: fiindă cb, 1-iă cele mai multe din- tr’însele suntă lăsate comunitâțiloră chiriarchicesci fbră nici uă condițiune. Nu numai pămentianî dară și mulți străini dobîndindă proprietăți în prin- cipate, le a lăsată aretateloră comuni- tăți în desăvîrșită și perpetuă stăpînire. 9 ani pîno la 1S52. „Comunitățile de căndă a priimită ’ de' la Principate metbșiele loră ce pe • nedreptate s’aă ținută, în cursă de I optă ani, într’uă stare fbrte derepă- natâ, aă îngrijită și aă făcută repara- țiunile cele mai neapărată trebuincib- se la metbșiele loră din Moldo-Vala- chia si mai multă chiară de cătă ce- „Grea și nesuferită s’a vedută a- cestă sarcină, de cotră biserica Oriin- telui. Curtea imperătescă cunbsce gre- lele necesități și saracia cea luciă (e- stremă) a națiunii nbstre și cb sin- gurele isvbre pentru mangăiarea nume- rbseloră popbre ale bisericei nbstre suntă numai veniturile proprietățiloră monastiresci, din țerele Romanesc!. Căndă dară, din aceste venituri se voră smulge 2,000,000 lei bani Romă- 2 Multe din aceste proprietăți rea trebuinția; și daco unele au masă nereparate, chiriarchii voescă în termenuiu ce li s’a dată de 9 se reparede fiă-care metbșiele loru acolo și mai cu semă voru grăbi re- ca ani de re- parațiunile; în ori-ce chipă nu potă însb se otărescă nu a 4-a parte dară nici a 10-a parte ca învederată tre- buincibsă a se cheltui pentru repara- țiunea acestoru metbșie; pentru cb a- cesta se împotrivesce drepturiloră tutu- loră titluriloră pre cari se întemeiedă drepta loră stăpânire. Eră daco tre- buinția va cere pentru aste reparațiuni s’aă cumperată de cotră igumeniî du- , pb vremi cu bani proprii ai loră și | s’aă dăruită și acestea sănteloră co- munități fbră condițiune. „3 Domni pietoși, precumă apu- rurea pomenitulă Alesandru Ipsilante, aă cumperată prin licitațiune proprie- tăți pe cari aă ^idită monastirî și pe i Acumă puiă suptă ’ ochii Națiunii I Romăne ună actă de infșmiă ală ace- î storă călugeri. ' - . Eatb-i cumă se adrese^ă Monar- chului Rusiei pentru darulu. ne ascep- tatu ce le a făcută cu uă a patra par-1 te le au din Moldo-România, t < « „Represintanții în Constantinopo- al Comunitâțiloră, căte dupo legi chiriarchia asupra proprietățiloră grecesci din principatele Valachia și Bogdania (Moldavia), luăndă în profun- dă băgare de sbmă memoriulă prin care li se comuuică propunerile ce a bine voită Curtea imperătescă se-le; facă ca basi ale unei învoiri prin care; se se determine cestiunea susă dise- loră proprietăți monastiresci, ibă in- drăsnelâ a supune cu respectă la chip- suirea curții împerăteșcl observările loră asupra propuneriloră în acbstă cestiu- ne. Mai ăntîiă ei mărturisescă eter- nă recunoscînță căită curtea Impbră- tăscă, prb bine-faeHoria protectrice a sănteloră comunități dlo Oriinte, a că- rii protecțiune se (manifestă iptă ^lulă pentru sântele locașiuri, și ,care nu a 4-a parte dară și anuale îlă voru nirea prescrisă cheltui, de a venituriloră și încasarea tățimil intemplătbriă, o totă venitulă Dară mărgi- 4-a parte a prisosului că- privescă co- ! munitățile Oriintali nu numai necuviin- ! cibsă ci și rușinbsă. Pentru cuvîntulă | cb primescă se cheltubscă și mai multă ¹ de a 4-a parte daco trebuința va cere spre a aduce monastirile în starea loră primitivă, ele credă cb este justă se se folosescă de totă prisosulă cura- teloră venituri alte Monastiriloră făgă- nesci de cbtră Principate cari aă miliarde și alte pre bogate isvbre pen- tru întreținerea stabilimenteloră de bine-facere publică, tronurile patriar- chicesci, și cele-l-alte comunități, oră se se afle în neputințiă de a mân- gâia pe ortodoșii din Oriinte, a-i a- pera în contra puterniceloră prigoniri ale eterodoșiloră, și se voră desființa chiară sântele locașiuri, în cari gă- sescă măngăiare toți fiii bisericei Oriin- ;ali și cari între altele nu pune pu- cină grijă a d‘di stabilimente de ins- rucțiune. Daco este adeverată cb rbdele noueloră reforme în Principate datorescă cu totulă marinimiei pre au- gustului Imperatoră Nicolae, daco este adeverată cb subvențiunea ce se cere din veniturile Monastiriloră grecesci se basedă pe nisce acte ctitoricesci cari aă rânduită bre-cari mici adjutorie și pentru Principate, apoi biserica Oriin- telui lăsăndu-se cu totulă pe protec- tbria dreptate a Imperatoriului, recla- mă cu. umilințiă înalta sea favbre în cătă suma otărîtă ca adjutoriă pentru acestea le-aă otărîtă și le-aă lăsată pe : tbte la scblele ce se află în Turcia Europiană." I& „4 Cele numite Rumelioticescî s’aă lăsată de cbtră proprietari privați și străini la comunitățile din propriele loră ' patrie pentru ca acolo se se facă bine faceri, bră nu în altă parte. „5. Și în sfîrșită căți din dona- tori atănitu și bre cari bine faceri măr- ginite a se face în Principate, mai ăn-! teiă, și mai cu sbmă aă avută de te- j meiă ală tutoră acestoră bine-faceri dăinuirea, păstrarea acestoră sănte co-' i munități cărora le a lasată proprietă- । țile, ca se fiă ale loră în veci ne a- j tinse și nedespărțite, și de la cari se-șl primescă veniturile, ca părinții cari se ostenescă într’însele, avîndă și tbtă îndestularea se se rbge lui dumnedeă în timpulă sacrificiului Divină în favb- * * rea indeștratoriloră. duindu-se se nu neglegă nici uă dată reparațiunile căte timpulă va aretâ cb suntă trebuincibse, precumă nici pîno astă-di nu le a neglesă. „III. Se impune Monastiriloră greceșci uă subvențiune anuale de 2,000,000 lei rumănesci pentru ad- jutoriulă stabilimenteloră de bine-face- re pămîntiane. „Guvernele locali în timpulă ne- gojiațiuniloru nouei organisări aă do- rită, ca bine facătbrie ale aceloră sănte metbșie, și a introdusă bre-cari article în legea organică a nouei re- forme ca se impoverede proprietățile Mpnastireșci cu chipă de contribuțiu- ne, și în Țera Romănescă se cerea uă sumă de 200,000 lei bani românesc" eră în Moldova 450,000 lei coprin- dindu-se în acestă dare și unele din ! monastirile pămîntiane precumă se vede ‘ acesta coprinsă în art. 77 ală legii * organice § 4 paginea 14, treeîndu-se anulu viitoriă se de 800,000 lei de bună-voiă îi oriintelui pentru se mărginescă la suma bani turcesc! pe cari oferescă comunitățile stabilimentele princi- pateloră. Acesta și o ceru și o spe- ră de la mărinimia Insperatorului; și acestea ca răspunsă, la basile memo- riului. din cu lei „Eară la cele alte regule speciali memoriă respundemă următbriele: „Articlulă ăntîiă care predomină însemnata subvențiune de 250 mii pentru stabilimentele de folosă pu- vințiă Curtea Imperătescă și-a espresu lămurită dorința sea în Instrucțiunile sele de la 1831, cb curtea Imperă- tescă nn p6te se de aprobarea iei mesureloră propuse pentru adăogirea unui articlu în legea organică de a se sărăcii cu totulă comunitățile grecesci aflate în Turcia, fiindă-cb nici abu- surile nici greșela înscriseloră preli- minări daă dreptulă administrațiunii Principateloră de a despoia sântele lo- curi cărora suntă inchinate Monasti- rile acestea și eari aă avută totă d’auna dreptulă d’a-le esplbta și d’a se folosi de cea mai mare parte din veniturile loră. „Pe temeiulu basiloră menționate, chiriarchii comunitâțiloră oriintelui pe la 1832 aă orânduită plenipotinți din partele ca represintăndu-se în comi- siunea ce s’a întocmită în Bucuresci se se cerceteze testamentele donato - riloră; dară comisiunea locale a re- fusată cu ori-ce chipă de a intra în cercetarea chrisbveloră ctitoricesci. •Ele însb precumă atunci așia și acuma suntă gata se orănduiescă îm- puterniciți ca se cerceteze în facia lo- cului, dară mai multă peste cele es- puse în presintele nostrn respunsu neputîndă chiriarchiele bisericei Oriin- tului a se lăsa de bună voia loră la îndeplinirea cereriloră Principateloră, nu potă face altăfelă de cătă a escep- ta porunca otârîtbriă a înaltei curți proteetbrie, ca se afle scăpare uă dată de dificultățile cari aducă în afacerile Monastiresci situațiunea pendinte a a- cestei cestium. „Tbte acestea așia fiindă supu- • acestă sumă și în budgetulă venituri- nemu la vederea curții Imperiale o-' loră Statului pag. 97, Nota 7. Dară servările nbstre asupra celoră trei pun- chirachil comunitâțiloră oriintali prin turi precumă urmddă: j „I. Se cere în memoriă aren- ' darea prin licitațiune a proprietățiloră monastireșci. | • Comunitățile bisericei din Oriinte , aă aretată deslușită prin legitimele loră propuneri în conferinția de la ₍ 1841 în acestă privință, cbtră im perătbscă ambasată, funestele resultate unde duce pe chiriarchi arendarea prin petițiune contra acestei arbitrarie fapte a guverneloru pămentiaue au espusă plângerea lord cotră Augustulă Auto- erată, îi aă cerută îndestulare împotri- va acestui actă care desființa dreptu- rile loru de atâtea secle, și pe dreptă sa poruncită, se vede deslușită, prin scrisâria poruncitori» a esc. sele vice- cancelariu cbtră esc. sea ambasadoriulă d. Butanieff, însocită și de instrucțiuni blică ale Ortodosiloră din Oriinte a întipărită uă profundă recunoscințiă în ănimă bisericei Resăritului și a îmul- țită cotră Dumne^eă rugăciunile ob- steșci pentru buna petrecere și înde- lunga vieță a Augustului Autocrată. Și cbtră acestea comunitățile Oriinte- lui voră mulțămi înalta curte protec- tbriă pentru espusa propunere de chi- pulă cu care totă d’auna avea dreptă a orăndui pb esarchii în tbte staturile creștine pe unde aă metbșie și pro- prietăți, fiindă-co și mărturisimă cb biserica lui Christă una este și acesta este ăntbiulu și principalele iei carac- teriă în privinția spiritualiloră și ade- verateloră iei basi. Eară acea-a ce este pentru avuturile fiâ-cării biserice avemă în vedere canbnele apostolicescl și sinodicesci, avemă în vedere legi crestinesci și politicesci; avemă în vedere chrisbve ale pietoșiloru impe- rați; citimă felurite circulari singlice ale mamei nbstre biserice cari dupo vremi s’aă promulgată și s’aă ordinată, cari aă întărită și aă întemeiată drep- licitațiune a proprietățiloră loră din cbtră trămisulă straordinariG în ambe- turile și imunitățile fiă-caria biserice în [ Moldo-Valachiaj darii flindG-co înalta le Principate, deplinG împuternicitul parte,’vedemu în sfîrșitu că chiard și 1843 Octobre 2. „Patriarchu fostulă ConstantinopO- leos Constantie celă ce din noă ocăr- muesce afacerile St. Agorei, avândă și opiniunea pre fericițiloră patriarchi ai Alessandriei d. Ierotie și ală Antiochieî d. Methodie ca represintante ală loră. „Patriarchulă Ierusalimului Atha- nasie. Mitropolitulă Ibninei Șivela loa- chim împuternicitulă Monastiriloră din Rumelia (actualele patriarehă). „Arhimandritulă Sofronie îfiiputer- nicitulu comunităței Sf. Agora.“ Acestă actă este destulă sprp a desvăli în ochii tutuloră Romăniloră tendințele călugeriloră Greci în conspi- rațiune cu cabinetulă Russiei contra drepturiloră naționali ale Romăniloră și contra averiloră Statului loră. Dacă ar trebui să ieă în seriosă acestă actă și se combată una căte una tbte ale- gările dintr’însulă ar trebui se facă uă carte împarte, mă mărginescă numai a-i întreba unde suntă acele acte pe cari acești călugări voescă se înteme- iere dreptulă loră de proprietate ? Daco în adeveră esistu asemeni acte, acte prin cari el dicu că străinii aă dăruită www.dacoromanlca.ro ROMANELE $ DECEMBRE. « 1095 1 străiniloru pămentulu României, pentru ce nu sc.otu la lumină acele acte ? Al- tariulu ortodoșsiei în totu timpulu s’a j păstratu mai foră prichană In Romă- . nia de cătu în comunitățile loru. Ace- | sta o credemu și suntemu datori s’o credemu, coci pietoșii Domni ai Ro- mâniei nă-au spusu-o prin scrisoriele loru emanate din obșteștile adunări ale Țerei și din consiliele soborului Ro- mănu. Altariulu ortodossiei n’a suferitu smintelă în România de cătu numai L prin scandalurile acestoru călugeri; și | căndu ^icemu acdsta o putemu proba cu Cele ce s’au sevîrșitu chiar estu-timpu în Bucureșci de coti ă acești călugeri. Care daru ar fi cuventulu ca a- ! verile destinate bisericei lui Cristu în România, se se sustragă de la desti- națiunea loru, spre a se asvîrli prin : mănele celoru ce încuragie^ă imorali- tatea și aducu smintelă religiunii. In । cătu pentru ceea ce ^icu acești călu- ți în petițiunile loru din Constahti- । nopole la Petesburg, în privința repa- țiuniloru și întrețineriloru acestoru sănte locașiurl țlise închinate din Țera n6- stră, se pote vede de totu—Romănulu și amu avutu xicasiune a le areta și eu în mai multe rânduri prin rapor- turi oficiali. Suntu Monastiri cari au ve- nituri însemnate și cari suntu în de- sevîrșită ruină, în cari preotulu n’a intratu de timpuri mai uitate și cari nu mai servescu de cătu de apărare viteloru în timpi de iernă. Am mai curmatu aceste article pîno se se des- ■ chi^ă lucrările Camerei ca doră uă voce patriotică și pietosă se se potă rădica contra acestoru deprădări na- ționali, contra scandalului ce aducu că- lugerii Greci clerului Romănu, și se ceră ca prin suveranitatea romănă a- cestu milionu de galbeni ce ese pe totu anulu numai din Țera de dincdce de Milcovu, se intre foră întârcere și | pentru totu-d’auna, în Vistiăria Țerei. i Spre a pute combate minciunile calugeriloru greci tipărite în broșiure speciali, în Russia și împrăștiate publi- ciștiloru și omeniloru de Stătu ai Eu- ¹ ropei, am propusu Ministeriului ac- tuale alu Culteloru se de unu creditu vre unei imprimerie din Bucurectl spre a pute tipări în francesesce și Romă- nesce totu dosariulu meu în acestă importante și naționale cestiune, care se se trămită pe la toți aceia ce au ■ cititu broșiurele călugăriloru Greci și se se împarță în mii de esemplarie tutorii Romăniloru ce șciu citi, spre a generalisa și lumina cestiunea atătu în I Europa cătu și în Țdră, și a înlesni J lucrarea căndu va veni unu guvernu ' patrioticii cu energiă, spre a rumpe 1 scurtă cu t6te minciunile diplomației. D> Ministru mi-a refusatu cererea; și | de spuiu acesta aci, este numai ca se respundu acelorii ce me întrdbă pen- tru ce nu făcu acestă lucrare. în cătu pentru ostenelele mele eG n’am ce- ruta nici uă dată și nu voiu cere nici Uă dată nici uă resplată, coci nu este । ( Uimeni în dreptu se-mi plătescă. Certi inso și sum în dreptu a cere de la Ministeriulu Culteloru ca din fonduri - ¹ le ce era acestu] Ministeriu se de unu creditu de 4, 5 sute de galbeni i spre tipărirea a doue volumuri în cari se va trata cestiunea cea mai intere- sante pentru acestu Ministeriu chiarQ. Daru 6re shărtiele ce mi s’au furatu, intre c,arl am spusu cb trebue să fiă și căte-va acte fârte importanți ■ în a* cestă cestiune unde se voru fi aflăndu astă ții ? In articlulu viitoru ne vomu o- CUpa totu cu lucrării® calugeriloru greci cu cabinetulu Russiei. Cesar Bolliac. Adunarea Naționale. ■» Ședința IV de la U Decembre 1861. Preced. E. Sdle Păr. Metropolitu. Illedinjja se ^deskide la amiazi nrin a- nelul nominale. Em, S. inviți Adunarea a nrouede la komnlektarea biuroulul. Duni komnlektarea biuroulul D. Ilreme- dinte al Ministeriului nine la Tribuni mi di netire mesajului Tronului nentru 8nire, m’anoî nroklamagiunil kitri Romtnî, kari amîndoue sunt nrimite ku anlause unanime mi nrelungite de Tribuni mi denutagi. D. E. Katargiu. Domnilor, sunt eseni- mente în vieaga .oamenilor, în kare limba lor nu noate si se esnrime; sunt sentimente ne fn-kare om numai koborlndu-se în inima sa le noate simngi Evenimentul z lei de astlzi e de auelea ne nu se noate esnrime, mi ne kare togi îl nrivenem în aneasti minuti în admkul mi- melor noastre. Snirea e sivîrmiti, ni s’a zis, d-nilor. Togi simngigi kît e de mare anest kuvînt; el konrinde în Sine figiduinga mintuiril mi viitorului gerei, de aueea, domnilor, el a vir- kulaf ka o skînteii elektriki în mimele noa- stre tutulor, mi sunt înkredingat, ki daka nemurirea e ’n ieruri, stnmomiî nostrii aS tresirit mi ei aslizl de aieeami fericire mi ku lakrime de bukurii ne binekuvînti din îmlgimea cerurilor. Unirea s’a fikut, domnilor, aueasli u- f nire e simgiti de aneate doue nonoare de mult timn, de mai mult timn dekît ne nu- tem adu'je noi aminte; dar de mi a simgit’o, nu s’a fikut, saU de s’a fikut, n’a ginut dekît un moment. în adever, domnilor, mtigi nrea bine kt înki din sekolii trekugi furi bir- bagi kari ’merkan îmnreunarea nagiuniîlor desnirgite în doui; dar fu în zadar, mi de *16 aueasta?— de ue?— e lesne de îngeles. O gremeali, o singuri gremeali e kare a ’mnedekat aueasti unire. Hriuina neisbuliriî lor fu ki mizloaue erau, domnilor, în sniritul veakuluî lor, era konkuista, nuterea mate- riale, nuterea săbiei. Astlzi, domnilor, uu- terea veakuluî în kare triiak a substituit nu- ferii materiali, nuterea morale & mgelenui»- nii, a kuvîntulul, â înfrinirii nentru unirea nagionalitigiior. 8nirea noastri dar e azi sub skutul îngelenuiunii mi al înfngiril, mi ingelenniunea mligî, domnilor, ki ne vine de la D-zeu, înfrigirea între oameni e unul din uele mai de kmetenii komandamente al religiuii noastre. Si ziuem dar ku biserika noastri: “Meea ue D-zeu a unit, oamenii si îndnsneaski a mal desni)gilₙ Nu. Dar ka si ne asigunm în konlra unei asemenea nri- mejdie, nu e destul, domnilor, unirea între gerele surori, ne trebue unirea între fiii lor. Ama numai, domnilor, vom konsolida nentru veakuri fantul înalt de astizl; ama numai vom nish a lokul nostru între nagiile Euronel unde ne aflim de astlzi Inskrimi. La din kontra, domnilor, auea binekuvînlare a stre- momilor noștri kari ne nrivesk din sinul vauiniuiei se va mefaua într’un blestem, mi sunt îndrenta a ziue ki uel ne va mai îndrisni ,de ăstizi a mai arunkă tiuiunele diskordiei între noi, si aibi blistemul nostru mi al urmamilor noștri, el va avea xula mi bleste- mul kiar al nagiilor ue ne nrivesk. 24 lanuariu fu o zi asemenea de înfri- gire între noi, dar din nenoroutre nu eram mki nregitigl, de aueea o uli vizunm sfî- miati de a doua zi. Alunul ne linsea în- krederea, domnilor, mai multe îmnrejiunri ue trebue st le dim uitiril slujisen înki a întemeia Intre noi auea ueinkredere. De a- ueee, de mi aveam aueeami doringi, aueeami doringi, aueeami ginți, ne aflam ku toate auestea în neunire; temerea unora mi îndris- neala nrea mare a altora, se nretilmiuia în- tr’un fel nimstuitor, mi de aui real desbi- nirii mergea kreskînd. Akum, domnilor, ne kunoamtem mai bine Am dovedit sokotesk kt ueea ue voiam era tot eueea mi ki numai mijloauele de a a- junge ne desnirgiau. Ile dranel st înskriem dar: Tot nentru geari, nimik nentru noi! si slrigim ku togii Si triiaski Rominia! Si tniaski nulerile ue nrivegiazi feriuirea gerei noastre! Si tniaski Domniloriul nostru kare singur nrin a sa stiruingi ne a dat mizlokul de a striga ianmi: Si triiaski Rominia! Si tniaski Domnitorul el veunik mi nedesnbi gii de noi j D. I. Bntianu. D-lor, am fikut o nro- | nun ere, ka si înmtiingim ne Domnitorul no- ; slra urin o deueine lelegrafiki de bukuria generali a Aduniril nentr» nroklamarea BNIREl; țeasta nronunere e redigeali ast- fel (mtemte nronunerea) (anlaude de entu- siasm mi aklamiri în toati Kamera). Kît desnre forme, mtigi, d-lor, ki ar trebui mai întîiS si se nue la vot urgenga rai anoi si ! ac diskule; neutra aieasta însi, krez kt ur- ginga n»-ml are loksl, ui trebse st o vo- tim în Unanimitate. — (Se nune la vot mi | se nrimemte în unanimitate). Akum mi s’a fikut o observare de anii din d-nii denutagi ki la frasa snde se ziue: “venim si denu- “nem omaginele noastre. . .„ si se adauge mi ziuerea “devotament ne kare l-am nus la fine. De mi ns este de kît o rene- ligii, însi mi eS sînt de mrere si se a- dauge mi akolo. (Adunarea nrimemte). D. Min.de Finange. Dani datorii viă, D-lor, a denune ne biurosl auestel Aduniri budjelul Ministeriului de Finange, nu ka ur- gent uerînd votarea luî, ui ka onorabilii d-nî denutagi si-1 noati esamina în timnul ser- -bitorilor, mi si noati vedea trebuingele ser- viuelor lokalf. (uitemte mesagiul de budget mi altul de akordarea kreditului). Duni kum vedegî nosigiunea este asfel în ,kit budgetul nu se noate esamina akum mi nrin urmare keltaeleh uer a se înueta kiar de azi. De auea am venit ku auest nroiekt, ka si fik- sagi singuri termenul neuesari nentru akor- darea kreditului. Be mai aduk aminte înki, ki neruengiunile se fak ne trimestru; mi nrin urmare akordarea kredetalui nentru strînge- rea veniturilor ar trebui si se faki tot ne trimistru ka si nu se komnliue sokotelele. D. B. Bell» (unul din Sekretari) uiteuite art. 68 din regulamentul Adunirifîn nrivinga ungengel. D. G. Știrbei. D. B. Bells nea nronus un lukru kare nu trebuia nronus, adikme-a uitit un artiklu din regulament kare nu-mi are lokul, mai întîiS ki nu avem sekgiuni ka auest moiekt si se dea în esaminarea vre uneia din ele, mi 2 kl urgenga este in- kontestati, nentru kare am mi jfikut un a- mandament ka si se modifiue asti lege de la biurok. D. I. Bnlianu. Sokotesk ki d-nul se- kretar a fikut o konfusiune nentru ki nu e o nronunerc ui un nroiekt de lege assnra ki- ruia trebue si se faki un vot de se ia în konsiderare .ka urgent sak nu. Ek krez ki ki trebue si se nue îndati la vot urginga. (Se nune la vot urgenga nroîektulsi mi se nriimenjte) D. Biue-IIremedintc. Fiind ki s’a de- klarat urginga, sokotesk ki esle trebuingi a se da uitiro nronunerei d-lai Știrbei neu- tru ki are înklinare ku auest nroiekt. D. I. Bntianu. Daki nronunerea d-lul Stirbeik are legituri ku diskugiunea gene- rali, îngeleg si se uiteaski aku aueasli nro- nunerere; altmintrelea sokotesk kl trebue si diskuliia în general mi anoi diskugiunea artiklelor în narte vinemiamandamentulauesta. (Mai mulgi arati ki nronunerea are legitun ku diskugiunea generali.) D, Știr. In ajunul Snirei ambelor Kamere, ministenul de vede silit a îudenlini toate dalo- riele administrative. Aueasta este o kestii nraktiki, adunarea a nriimit aueasta, nentru ki a deklarat urgenga nroiektului, adiki ka keltuelile administrative si se kontinue, mi krez kt nroieklul nu are alt skou de kît ka keltuelile se urmeze înki nîm la 24 lanua- riu, kind Kamerile-Snite vor regula kum are si kontinue. Neuesilatea dar e rekunos- ksti mi Kamera o si voteze. Aku viu la nro- nunere, adrui la kestia de a se mii nini kind are si urmeze, mi aui sunt silit si deose„esk 2 lukruri; Îmnlinirea imnositelor mi keltuelele. Hentru îmnlinirea imnositelor este lege kare nreskric ka imnosilele si se faki ne trimestru, mi fiind ki suntem siligi a akorda guvernului drentul de a lua imnositele ne 3 luni, nronunerea mea na mo- difiki nimik în nrivinga aueasta, nentru ki se va lua ue termenul nrevizut de lege. Iar kît nentru keltuell. am zis si se faki nu- mai ne trimestru adiki nini la 15 Fe- vruariu, avînd alunul a se uni Kamerile nîn’atunui mi a otiri neutru keltuelele fi- itoare. Eă krez ki kamera de azi nu are drentul a nota keltuell, kari aS si fie esa- minate de Kamerile-bnite. Ia t i tot ue nro- nul nrin amendamentul meă. D. G. Bernesku. Am dori întîii ka Mi- nistenul si-mi esnrime oninia daki susgine nroiektul de lege mi anoi voiă resnunde d-lui Stirbeiu. (Mai mulgi ’i observi ki ori ue guvern îmi susgine nroiektele sale.) D. Ministru de finange. Ilrin nroiektul de lege, noi am lisat adsniril fakultatea de a anreuia termenul neuesarik mi de a-1 fiksa Noi nregilim nosigiunea noului ministeriu mi n’am voi si-1 nsnem de lok în imnas. In nronunerea d-lui Stirbeiă na vez niuî o kon- fasiune se ziue numai ka keltueie si se faki numai nini la 15 Fevruariă. Ministerialuere gel nugin kn ueruetigiunile si se laki gg trimestru ka si ns se adski konfssiune în sokotelf. Anoi nentru keltuell, kemerile în- trsnindu-se Ia 24 lanuariS, not si otireas- ki atunul la neuesitate. Akum noi adenm la nronunerea d-luî G. Știrbei. D. G. Bernesku. Daki ministerial a- deri la auea nronsnere, eu numai am ne- mîk de zis. D. Biue-IIremedinte di uetire nronune- rei nrinuinelui Știrbei. (Mal mulgi observi ki nu e nreuisat nentru kare trimestru, mi ki trebue si se ziki: nentru întâiul trimistru.) D. G. Știrbei. Negremit ki mi eă am îngeles tot l-iul trimestru, mal ales ki am fiksat mi ziua de 15 Fevruariă. D. K. Sosianu. Kind d. Știrbei, mal nainte de a faue aueasti nronunere, ml-a deklarat oninia sa, am fost mi eă de idea d-lui. Dar în urmi gîndindu-mi mal mult am vezut ki e de nnrisos diferinga ue faue d-lui intre venitiri mi keltuell ssb kuvînt ki la 24 Ianuarie avemă si ne aduniin ku togii mi si otirîm ne fiiitor. Dar lefile am- nloiagilor nu se not nliti ne % luni mi de se akordi keltuelile numai nîm la 15 Fevru- arîS se aduue konfușiune. Ilrin urmare ami ruga ne d-nul StirbeiS si konsimgi mi d-lui la aueasli ideii. D. G. Știrbei. Am nus mm la 15 Fe- vruariS, nentru ki nu avem drentul si oti- rîm noi ueea ue are si otiraski Kamerile- Snite. Daki auest kredet nu va fi de ajuns alunul Kamerile-finite vor vota mi altele. D. I. Erilian» Kmd a venit ministe- riul de finange ka si faki o uorere la fi- nele anului nrin o nronunere eă unul nu e- ram disnus a diskuta, aslizl însi kind vine nrintr’un nroiekt mi aueasti kestii a kizst în domenul kestielor ordinare, am luat oti- rîrea de a diskuta. Mi aflu însi în faga u- nui minister kare di un nroiekt de lege mi în faga unei nroiiuneri kare-1 modifiki. A- noi ministeriul ne snune ki auest nroiekt na este nentru ministeriul de astizl ui nentru uul de mine. Ilrin urmare în faga unei ase- menea uosigiuni, eu, unul na mtiă ue otirîre si iau, nentru ki nu ne noate konvinge ka- ri sunt trebuingele guvernului, mi de aueea eă me abgiă. D. N. L aho vâri. SokoteskS ki ne kîtS timn Kamera are dfentul a vota venituri nentru 3 luni tot amia noate vota mi kel- tuell, mai ales ki lefile se nlitesk la 15 ale lunei. D. I. Olelelemianu. Are gremiali d. Laxovari kind ziue ki lefurile se daă la 15 ale lunii, kiul dani misarilo de asti-zi le- file se resnundS ne la finele lunii. Ilrin ur- mare daka la 24 lanuariu, kmd ne vom a- duna, Ministerul va veni si ne ueari, mi ne va konvinge ki este trebuingi, l-vom înku- viinga. Asli-zi însi nu nutem faue un lu- kru kare e lisai în disnosigia Kamerilor- bnite. D. Biue-IIremedinte întreahi daki mal ia uine-va kuvîntul D. I Bntianu Asuenlim ne D. mi- nistru de finange si ia kuvîntul ka si faki observagii, d-lul Otetelemianu. IHtigi, d-lor ki sunt multe serviuie nrekum snitalele, lu- knrile nubliue, mi altele kari se nlitesk ku avanse. D. N. Laxovari. Eu domnilor soko- tesk ki ueea ue am zis e foarte logik, mi nu îmnedeki ks modul auesta luknrile, kum s’ar întîmnla nriimind nronunerea d-lui Știr- bei. Ilrin urmare daki ’ml normitegl eu o voi» faue în skrisu. D. ministrs din întru. între vorbele din urmi ale d-lui Laxovari, aueea „de a im- nedeka“ m’a fiksl si iaă kuvîntul. Trebue si mtigi d-lor ki daki am aderat la nro- nunerea d-lui Știrbei nu am aderai ku umu- ringi, din konlri si rog ka si vi konvin- gegi nu fiind ki e o zi ui e o eri noui în kare eu sner ki lunlele trekuie vor înueta. Anoi kiar înainte amk sokoti ki o krimi de a ns adjuta un kabinet ne uel sukuesor. Eu unul ami avea mal multi griji nentru mine de kil nentru algii. Ministerul dar aderi la nronunere aeniti astizi dar konsultinds- ne nu gin ne-amă gîndit ki ns aduue ahi o imnedikare. La lukririle nubliue nu se a- dsue nentru ki e timn de iarni mi toate sini desfiingate, uelelaltț serviuie nreksm soldagii snitalele aă un singur Raster»: la unele se nlitesk ku o luai înainte, la altele ku o luni îndirit mi nenutînd nresunsne ni ui unul moment ki nu ne vom întruni la 24 Ianua- rie, îndati duni auele serbiri, vom intra în kalitatea noastri de denutagi, urne ne onres- ue kiar de se va întîmnii linși, ka si nre- lungim auel termen. Amia dan adenm la nronunerea nrinuinelui Illlirbei ka si tu ₛₒ kreazi ki sîhlem de alti ouini^ în jrueasti kestii. D. N. Laxovari. De vre/me ue minis- tersl, kare ar trebui Si inp’.sle a fi termenul de trei luni, aderi la nronunerea d-lsi Slir- anoi ei o ieir«g a mea. D. Ilreiuedinte al Konsilislsi. — Ami fi stiruit nri eS la termenul de 3 luni, dar fiind ki viz ne unii diferind în oninil, am nriimit aueasta, ka nu un lukru amia de mik st ne întârzii. D. I. Bntianu. Sînt mal mulgi kari o si se abgii iui uer si se konstate în nro- qesele verbali (Mal mulgi uer si se nue la vot întîiă nronunerea.) Ilrinuinele G. Știrbei. D-lor la nro- iektul de lege eă n’am adaos de kît o vor- bi, kare este termenul ue nsiă în auelnro- jekt de lege. Ilrin urmare duni regulament un nroiekt de lege se voteazi nrin bile. D. I. Gika. Regulamentul este limu- rit în nrivinga aueasta. Este sn nroiekt de lege mi un amandament. Mal întîik se nune la vot amendamentul nrin skulare mi niedere mi în urmi nroiektul nrin skrutin. Amia dări, duni regulament trebse si BOtim 1° nronunerea d-lsi Știrbei, anoi nroiektul ar- tikol, ks artikol, mi în fine în total, ka si nrouedim regulat. Ilrinuinele G. Știrbei. Ka si nrouedim ksm uere d. I. Gika ar trebui si nsnem la vot nrojektul artikol ks artikol, mi kind va vbni artikolsl ue se modifiki nrin nro- nunerea mea atunul se va nune la vot auea nronunere. D. I. Gika- Kuvîntul este ki ks mo- dul ue am nronus kimtigim de a nu se a- mîna votarea Lîn total nentrs alti medingi. D.. Andrei Ilrijbeanu. D-lor, daki mi- nistrul a aderat la nronunerea d-tuî Știrbei, va si ziki a modifikat nroiektul dum nro- nunere. Ilrin urmare trebuesk nașe la vot amîndoui de odati. (Mai mulgi uer si se nue la vot nronunerea d-lul G. Știrbei. Se iisne la vot nrin skulare mi mede- re mi se nriimesk ku 44 voturi. D. Biue-Preiuedinte anungi ki va nune la vot nroiektul modifikat duni nronunerea Ilrinuinelui Știrbei. D. Ales. Floresku uere a se faue mal întîiă redakgia nroiektului duni amandamen- tul votat mi anoi si se nue la vot. D. Biue Ilremediute Redakteazi nro- iektslul, mi dînd uitire, konsulti Adunarea daki are si faki vre o observagiune assnra redakgiei. D. I. Bntianu. Deklarasem, d-lor, ki mi voiu abgine de a vota în faga unui Mi- nister dimisionat. Akum însi ka si nu fak an ns mai mare adskînd o nedeki altui Ministeriă, sînt nesoit în aueasti îmnrejarare a vota mi eS nentrs auest nroiekt. Se nune anoî la not nrin bile mi se nriimemte în unanimitate, (urmrre ne mine) MaMST A. de Subscriere, pentru D. I. VAILLANT. (Ve^î Românul No. 547.) Suma totală . . . 6002 22 D. M. N. Negulescu . 7 50 — N. I. D.................... 2 10 — Pândele Rucăreanu. . 32 6044 21 In ziarul de 29 Noamvric s’a ivit uneL gremeli kare mi gnbesk ale îndrenta adiki st se uiteaski în lok de Tegnafes — Gir- tiga mi în lok de Kurm Wiora, subl glan duli nrenusi se îngelege kai bmuigl. ADMINISTRAȚIA ț)IARIULUÎ ROMANUL. Domnii abonați, alu cărora abo- namentu espiră la 1 lanuariu viitoriu, suntu rugați a înștiința de timpuriu administrațiunea acestei foie pentru regularea abonamenteloru dumnealoru căci conform tutor reguriloru pentru cei cari nu voru prenoi alu loru a- bonamentu ^iariulâ va înceta d’a se trămite pentru abonați! din capitală, dupo trei ^ile, și pentru abonați! de districte, dupo țlece £ile de la espi- rarea abonamentului, 0. D. Aricescu. Educațiunea de familie. 0 damă englesă, ce se ocupă speciale de 15 ani cu educațiunea și care cunâsce tdte câte privescu uă e- ducațiune generale voiesce a intrₐ în- tr’uă familie. Cundsce limba francesă și ger- mană, și piano, și are cele mai bune recomandațiuni în favârei. Cei cari voră voi se aibă pentru familia loru uă asemene institutdriă se s’adresețle h d. administrator al acestei foie. www.dacbromanlca.ro ROMANUL » DECEMBRE 9 SS NR* DEHKUIE TELEGRAFICE KstsbI Bieni din 24 Metal ho National© . . AkyiBnele Bm'tei ,, Kreditsl London ¹ Sil fier®: \ ° DckaQl . iv< Deuem. st. n. 66 — 15 81 — 45 749 ------ 177 — 60 ¹ 141 — 50 7 13 — 75 6—69 MISKTiRILE ÎN II0RT8L GALAJJÎ în zisa de 19 Noem. 1861 Ket &bii sosite înkirkate . . — — demerte . . — nornite înkirkate. . . — — deinerte . . . Bausaro sosite ...... — nornite............ llreusl Ilrodcktelor. a îrîs liakîr kalitatea n n kirni» n n I. . • — n. . 195 Semle mmm erei a ie. Am onoarea a informa ono- Limba cnglesă. Domnsl mi Doamna COHEN $ rabilsl nsblik» Komcruial ks vois an»ngs ks das lekgisnl de limba deskide sn ksrsS nentr» kcnicruiale înuenînd de intim ițe i engless sa§ a kass la d-lor saS i Ian»-la elevii d-lor. Doamna COHEN 3 M 11 , arnsst bckars HorsmbS Orz8 . . , n. n ... 137 i. . . 138 arie viitor nins la finit&l Isi Isnie 1862 (measse l»nl) mi kare va konjjine stsdiile de komtabilitate în nartea simnls mi în nartea d»- bls. de Aritmetiks mi de korres- nondinije komeraiale. Auest ksrs se va jjine de trei ori ne sintaraîns seara, doss uea- ssrl fie-kare (24 legii ne Isus). Deosebit vois mal deskide sn asemenea ksrs zioa, tot de trei ori ne ssntamîns de kste doss ueas»ri (24 legii ne Isns) tot nen- tr» aueste mtiinge. — Onorarisl ] ne întaisl saS ne al doilea ksrsS : întreg va fi de out galbeni, nls- tind înainte, sa8 ne fie-kare Isns, kste doi galbeni nainte. Avînd onoarea a fi de ajsns ksnoskst onorabilslsl nsblik nrin ksrssl auestor mtiinge ne kare le nrofezS deja de mal mslte Isni, snerS ks jsnimea komeruials se Va grsbi de a dobîndi aueste mti- inge neansrat trebsiuuioase nen- ds legisni de limba de nianoforte; iar d. te da legisni mi de mans. A se adresa saS la d. Haleologs. No. 734. franuess mi Cohen noa- limba ger- la d. Grant I • ‘4 STABIUM2HTUL BĂILOR șl din sliga Faka, No. 1, max. Sf. Anoslolî, kare konrinde baea de absrs^ de nstins mi în rîS, îmnre»nE k» anartamentele din fagi. 3 Doritorii a se adresa la nsmitsl stabiliment». (No. 710) 34 2 DE AXUL XUOC de ultimul gust la lliaga Eniskoniel Rîmniksl, osne- IslS Boranesks în faga osnel»lsl Trssnea. âLUUSIN EKLES No. 758. 19 MISKLRILE IN HORISL BTRILE In zisa de 20 Noemv. 861. trs viitorul lor. Bsksiemtl Bliga frangess de la kofetsria 13 Dekem. 1861. No. 50 la dreanta Isi Kaiser. Locuri de vîntțare. Pe strada Riureanu, în capu stradel Franțose, între casele D-lul Belu și Gimnasiu, se află trei lo- curi de vînzare. Doritorii se vor adresa la sub-semnatultî, pe podu Căliți. în casele D-lul Urlățeanu la Gimnasiulfi Bassarabu. Al - - 111 fl fi. Korbbil n n n Banoare Yl sosite Înkirkate. . . „ demerte nornite înkirkate. . „ demerte . sosite............. nornite............ Ilreu»! nrodsktelor. 2 8 15 7 2 2 * M. Flugel, ᵤ , nrofessor de mtiinye ko- ,ᵤ meiuiale. — Ssnt visibil e . dsne amiazl între 3 — 6 ore G. Riureanu. (No. 680.) 3 GrîS ■liakîr kalitatea I, kila kîrniS armat n ⁿ, No. 755. i 3 Sekara . DorambU. OrzS Or» noS Fasole . . n, K ii n, 4 220 200 170 250 210. 180 105 . 156 . 72 110 160 74 54 58 De v O nereke ka- se în oramsl» Kraiova maxalaoa Obedeanslsl, k» dos etaje înks- nstoare de 4 odsl mi »n salon§ mare s»s, 6 odsl jos, nivniys ma- re boltita, ksxnie, snslj&torie mi alte 3 odsl nentrs slsgl, grajd de 12 kal, monron de 4 trsssrl; do- ritorii d’ale ksmnsra se vor adre- sa la nronrietsreasa ue loksemte kiar într’aueste kase. Sevastița ^oșkovskL • V r M i O <11 d 4 -rXJJ niitab r- । ■ » ttJ* ^ⁿFianos nuoi. Raniaa silbatiky Meîsl kila . . ... (No. 757) 6 IO Ssbsemnatsl ks aueasta fase nlekata sa înmtiinQare ks a nrii- mit akama o alegere de Ilianos de uele mal b»ne mi de uele mal ksntate de la fabrika rensmits a »I Bbsendorfer în Viena nreksm mi foarte b»ne Ilianinos din ves- titele fabriul de Dresda mi Haris. Toate aueste Hianos se vor vin- Skimbare de domiciliu. Domn» Kirille nrofessor» de skri- ms mi gimnastiks in’aă transnortatS loksinya în kasa Ilaladi sliua Serafim No. 36. — b (No. 706).j.- (tarar 1.1,» de Maga4ie a d-lul pe podul Mogoșoai vis-a-vi de Teatru, în casele d-lul Fialcofschi unde se află Otelu d-lul Huges. , Marfă franțe4ă engle4a de Viena și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postaviî de catifea, și de taftă; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magasinu. (668) 1 Lai de vînzare. Ssnt-în- semnatsl ssnt astszl trei zile de ksnd am sosit din Ungaria ahea în kanitals ks o nereke de kal armssarl de vînzare în nsr msrgl asril în msrime de mal-snre-zeue nsmnl în vsrsts de natrs ani, de o rass sngsreasks. De aueia sînt invitati d-nii amatori a’i vedea la xans Isi Trssnea ue’l ziue mi Orient» vis-a-vi de Eniskonie ne nodsl Mogomoai. F e r e n g Bitol. de k» nregsri foarte nreksm se va mi faue tr» nianos vekl. Asemenea se vor moderate, skimb nen- vinde Hia- No. 747. 2 tnscimțwe. D. HAVEL V0RI0T, tanigerS, dekoratorS franuesS, are onoarea a înksno- mtiinga nsbliksl ks se înssruinea- zs ks dekoragisnea anartamente- lor ne konsists în tentsrs de De- legi, ferestre mî garditers de mo- bile, dsns uellă din srmt gsstS. Se înssrsineazs asemenea ke fa- uere din >wS a țot felsl de mo-* bije. A se adressa în nassagisl No. 2. ! (No. 744) I. GBAST & COHP. Callea Mogoșoie în facla Sărindariulul. D^posit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vânătâre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline mobile mici. O- ( glin()i mari și mici. Paturi dc ferii și de bronz, patmi și legăne de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pâu^ărie ș’asoernutărie . Pân