348 Vm! V j o i. d V! Vt eși ’n tdte filele afară de Lttnia șl a duua-^i după Serbăt^nă, ᵥ 14, DECEMBRE 1861. o-dm psU ■ i Ltimhiețlă-t® robit ♦ . n Voiește Abonarea se în BacurescT, h Ad.îim’stri ■ tiunea Românului, Pasagiul Komăn No. 1?M jllonarea pe unu ana țese Iutii........ beî iunî............. • • pe lună........... Unu esempiaria.... Inseiințările linia .. 32 11 — 24 par o " (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOtl ARDE.) t.‘।. - ti.j£n In județe ia domnii Administratori, Ig, ccn%, ț ᵣ | spondinții diariului și prin posle. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere shâi- ᵣne ladirepțiunilepostai!și laagințelede abonai». Pentru județe și Moldova se adauge costulu portului câte 2 parale de f6iă; dru pentru străinăta- te câte 12 par. de fdiă, peste plata abonamentului. i Direptoriulu pariului Romănuhi și Redaptoriulă respun^âtoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortune^ No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Admimstratoriul cțiariulrl d. c. p. Aricescu, Pas. Romăn No, 13, «mi te 4»^ fi «Wl uî IhJm.i 8U& Mvbr»! Se uere ertuse Eanueî Ottomane, kl nrintr’o gre- fliali ue nronine de la noi a’a nsbli- r. kat înmtnngarca ue konserni b a n k a mi kare ne a uerst a n» o nsblika a- sînd a se faue modifiklri în auea in- luliinnarei ' ’ifi ’i n v -u i d-lpi direntor al ₖ sinulalî, |ui Boind a-I într»ni ka tsrmele ț dfimnealsi în trekst Ismea ns este di- - —---- —........... ssnt toiagul nistorislBi ka slsgele ne snsai a-. l krede de martir ini de .sfanț * ” REVISTĂ POLITICĂ. A\" i t “ . , t<>11. .hi ’ „ □ BWREȘ. uii j daki noi r.» epui în styre a ’ngclege = fantele maioritmil ue komandi d. Ka- în nBmerele do Binerl iui Simbi- | TI Mrw »"• V* l-, 1 « I « «a l m ik «.Tr I I m tt » m to Bom nsblika în intregsl lor nroue- ssl Berbale al medingei Adsniril de Ia 11 Decembre mi dsne nneasta vom ns- hea desbate ne tot în aueasls dope trekste. ’n^ene asfa-zî, larg nele netrekste a- niedingi kît mi ’n nele Ssntem însi datori a nreksm ne am indato- rat, desbaterea fantslsî uelsl mal însem- nat ue s’a netreksl în medinga de Isni. Mai ’nainte d’a se uiți messauisl mi nroklamagicnea Domnitorislsf, nrin kare se nroklama Suirea denlini a aue- stor dose IlrinHinate, Adsnarea a nro- 468 la alegerea sekretarilor mi Hesto- riior mi a ales ne dd. Barbs Bels ks 36 Botsri, Bossseuians ks31, George Gi- la ks 29, mi Em> Laxosari ks 31, dd. Gsran mi Delians ssiit-sekretarî ks 38 mi 36 Botori mi dd. Titirans loan Iletresks mi Gr. Ssgfi uestorî ks 43 40, mi 39 votfiri (bilete albe 11 mi abginsgi 12). Dsn’aieastl onerare se iiti me- \agisl mi Droklamarea ml d. Hatarții» menind la tribsni gina sn disksrs, ue-1 Bom nsblika în No. viitori» în întregsl tar ui»? nele ho nronesen kaBinlsl se» mi Mele >ie Benin îndati, eraS d’ajanssnre a esnlika ori ksi skousj — ks d. Ka- taruR, obiMlusit a desaregsi lumea m’a krede ki namai boiiri»! mtie tot mi ’n- gelege, n’a Boit se faki nrin anea karte de blistim 46 a fost rostit nq tribnna 'Adsniril o înlrsnire a nartitelor ui s’a- nmie oelbere în okil ie se Bor deskide ’naintea nremeditatel sale îmnroBisirî, ka si n» mal Bazi anoi de kît abne- gurea mi uatriotismal d. Kataryi» k» aj ssitei sale mi înriHligirea noastri fn uriBinyar uatriotei mi generoasei uirgii drente a kamereî. Dar ne erei, domns^ Katargiii! De Ia Bodi Gika mi dîn’ aksqi isrnea, ks triate uedi'iele mo I-agî nse, ks toati! si lingă uri agi desBoltat nentrs a o ginea în întsuerik ini ’n sklaBii a r^nt laagbrile, a ndikat kansl, a ski- nirat j-uimi no inimi iui urin alele skînieie a anritis o fiakiri bibi nrin kare a n»t»t si Bl uazi ne agi fost, Me ssntegl mi Me uoigl a fi m’a faue. Amiksl noslrs d. Winterhalder ne a sn»s ki an kroitor d’aui s’a figidrit komisshigi goniră anosigisnea din Lon- don, — kbMi âb mtie uabliksl ki este o asemine Komisiane — ki-I na adane o xaim neagn kasati ka agi albb, iui ks darsl d’a lega nii deslega — de ue ns ne a sn»s mai bine, îu kite va tnssre tari, fbkfite de mina ansi om de stat, kari ssnt krediogele noii tine ale nirgii drente în nriBinga întiririi mi konserBirii nagionelifagii noastre? De ue nfi ne a snss daki krede dsm- nialsi ki trebse sl ne konsolidim na- gionalitatea noastri dane dekiararea ofinalo a Itnneratslsi Nanoleone III, udiki a fi „»n zid nentrs Esrona in kontra nekontenit kreskîngilor inBasifini; ale nordfilsi⁴⁴ sas dsne ksm ziue ko- resnondinga nsblikali în Ilaris, mi ka- re o renrodsuem maî la Bale, si ski- dem mi armata ho aBem în lok d’a o miri, mi nrefakmds-o într’o gendar- marii „si triim ne lingi Statele ue- le mari veuine, făr'a a avea a ne apăra, la smbra tratatelor¹⁴ a skstslsi atit de nrotetore mi bine Boitori» nentrs noi al Asstriel m’al Rssiei. De ue ns ne a snss daki este de nirerea imnera- tslsi Nanoleone III ki „nentrs o gea- „rl miki fantasma de ne»tralita’e, (ba- „sati ne resnektfil tratatelor de kitre „velinii sei nei mari) este o înkinsire, „o kimeri ue o îmbrigimeazi ks nll- „uere, nentrs k’asksnde iieriklele sneî .„nosinisni grele; dar în adever, ea întrs, fii k» Boia goarnelor ne re- largi», eaki j dosedite firele uele albe nresinti, fu mi nrin nronrin lor ini- ț ale nerdelel sale nolithe. giatiBi, mi si sBsginem în konlra lor D»ne anei anei, sa» karte de drental netigidsît ne aBem d’a ns re- | blestem, la sare resnektsl ne dator k»noamte tratatele internagionalt ale I riara auelel zile ne onri d’a resnsn- ksrgilor dsmnealor» k« Iloarta de de îndati, g»Bern»l uere, nrinlr’»n kît n»mal în neea ne n» Ba atinge I mesagiS sn kredit nentrs trei lanl. drentBrile noastre de nagisne s»Be- I Dreanta, de mi imnosilele se ’mnli- răni ? De se ns ri6-h suss» f | nesk ne trei Isne, ns Boîeuile s’a- ne kare î korde kredit»! de kil ne 6 Senle- tirîms ne kiami si ne înlrsnim în | mine, în demert, kigl-Ba denslagl nriBinga reformei elektorale, ka si ț deskidem kalea legale mi egale ts-1 torS intereselor în llarlamentsl Ro- | mm? Dar d. Kataryis ns snsne ni' mik din toate aneslea mi ns-1 dl mina se snaii, Hi ne ordini si ne fa- nem slsgile dsmnialor ssnt osînda kirgil de blistem ne se krede ÎQ drent, ns mtim de ne, a aranka a- nelora ne n» mal Bor si se sneaski ks dsmnialsl orbemte, ^l»giremie, boiiremle. Noi iam kiimat, nrin fante ses, mi mini kare nroklami finirea ! între toate nartitele mi mki o nro- klaml seni felsrite afsrisanie, astfel în kît ksBÎntnl se» Ba vedea ori Hine ki este mai mslt o karte de blistem de kît sn anei la întrsuire mi înfrigire. Ne a nirst, o mirtsrim, foaite nisdat, nentrs «n miost, a Bedea ne d. Kalargis kl uere mi nroklami Înles- nirea nartitelor nsmal urin ksvinte de- merte, mi mkl nisl ilrin ksvinte frs- rnouse ui nrin afarisanie mi bllstetne, nrin nressisnea friuei m’a. ameuingiriî Heremtl, ini fir’a rosti sn singsr n r in- ninis. Ne a nirfit Hisdat a Bedea sn birbat bilrm, mi kare se ziie mare Bolitik mi kan al sneî nartite kl sl Srki la tribsni mi uere, nroklami în- trsnirea tstor nartitelor fir’a snsne ne kare nrinniaie, uel nsgin tb uele mal t- k»s«li ks atita arti si ns se Bazi. Se largi» a aflat d’anea torinlsi, ini fiind ki înkit aga Mea albi Bede kl mi d. Ka- nronsnere a kroi- boilri»! krede ki iulie tot mi noale fase lot a krezst ki mi duumialm ua nstea koase ks age albe sn disksrs uolitik mi nimine se ns Bazi firele, firele tangi narte Din nenoroMirea boiirilor însi, si Bid, mi itiki la o mare dis- mi de kilre ori Mine, mi eaki o din doaezile mo asem snre a de- oianslra denlina nedibiuii a kanslsi nir- gii drente. y.......ᵢb Daki îu adeaer d. Kalargis soia Unirea nartitelor, do Me în lok d’a ne rosti o karte de blistim, n.s ne a kii- mat si ne suim ne terîiusl nagionale esudind»-ne mi nrinmniele u kari kre- dea ki ne am nstea întruni. Du Me, în lok de afarisanii,— mo mtie dsnhiiakl ka ns not orinde, fiind ki ori se dureri, or^/ie uatime, ori ue lokari ar G ustel îndsra „nfi-i nrotege niul de ksm indenendin- ,,ga. Se 'neredin^ă pe un tratat sup- „scris de tdte puterile,- dar osebitele Sta~ „turi n» ssnl dîui odati ginste de re- „uea oserBare a tratatelor; nsterea i- „restibile a momentslsl le snemte saS ,,le. desnarte?¹ De ue, ziuem, ns n6-a sn»s daki krede ka îmnir. Nanoleone III, toate auestea mi ki trebse se ge suim snre a organisa îndati armata noastri da- ne sistema armatei Ilrssiane, sad si stimd ksm simtem mi si transformim mi ne ueea ue aBem înlr’o simnii gendarmerii nentrs Isnie mi suiderl din înlr» mi nentrs narate mi nresin- tirl de arme, bami-bfizaiilors, kțisa- uilord sas a»striaHilors ? । , , De ue ns nâ-a snss kari saols nrinuiniele ne kari ne iistems sni în iiriBinga nolitiuel ue trebse s’aBem în afari, mal ks seami aksm kmd totsls ansngi o mare l»mi nentrs urimi-Bara siitoarii, mi urin ho in- terese morali mi materiali nstem se ne atragem faBoarea n»teri|oră onidintall ? De ne ns n6-a finim» ka si ourim mi urotekuisnea itr sQ8ș ki si ne ue dd. konsoil d’a jse mesleka în trebile noastre din ‘ 0 Favorea norocului.*) ISTORIA UNEI OPTIC1ANE 41 f|i>i UNUI LOCOTSNINxE UE D^AGONI,₍ . . VI. V’am spusă că eram numai în uni-i formă. Temperatura morale și fisică a cu- peulul nu era din acelea care- potă face se ferbă sângele. Ambletulu pe josă îmil făcu bine; căldura iml reveni la ănimă, și căndă trebui se me urcă eroșl în trăsură, decisiunea mea fu luată șî fără a mal îh- tăr^ia, țjisel vecinei melej în dată idupă cei-mi reluai loculă: *) VeȘI No. 336, 337, 339, 340, 341-342; 344 și 345-46. — Ddmna i.jpea, tăcerea cp am pă- strată tdtă țliua, de dimindță pînă acumu, în fația domniel-tale, a trebuita se-țl dove- descă că nu sum nici unu flecariu,, nici ună omă superătoriă fă bine dară de crede că nu ml-așiă permite se rumpă acea lă-, cere, daco n’așiă avâ nimică seriosă a-țlf spune, nimică care e de neaperată tre- buință se afli. Ddmna R.;., astăfeliă interpelată se ’ntdrse cu vioiciune cotră mine, căutătura ce arunca asupră-ml, nu era anevoiă de tradusă: “Ecă ună cavalariă — vederată acea căutătură — cara țlicea în- pînă aci ear ori lor mal kît n» nrin Borbe, la soire de trei nîn’ak«m mi de trei ori dsmnia- nă-a împilat. A nalra n» soms faue-o mi ns ne Bom »ni de ne o nrogrami bine bin© determinați assnra de mal sss mi ori kari mal soi s’adaoge. Akolo însi snde se definiti mi Heslisnilor altele bot Bid mi mai bine agele nele albe ale k»sii»ril d-lsi Katargh esle ki ks kite-Ba minute înainte d’a ns roșii dsne tri- bsni karlea de blistem, ne domnea-? Isl o nsmemte anei h suire a fikst alegerea bi»ro»l»I m’a eskles ne de- clin nartea stingi a Adsuiril. In ii Dară eă începusem astăfeliă în cătă acestă mută presciințare nu putu se me oprdscăj ।¹ Ddmna mea, re’ncepul, nu v'a dată întîmplarca tovarășiulă de căletoriă, ce are ondrea a s’afla lîngă dumniata. Dacă m’am suită a$I demineță în aedstă trăsură, causa este că n'aveam altă mi^ălocă d’a dobîndi de la dumniata uă întîlnire necesariă pen- tru confidința, ce uă împregiurare inespli- cabile îmi împune datoria a-țl face. Am primită de la S.,., suntă dduc ^lile, uă scrisdriă, care n’ar fi meritată nici uă a- tențiune, căci era uă scrisdriă anonimă, toati netele maioritatea i se k»Bine minorit»uil mi la toate komisisnile. a esklss tot deasna mi kite-Ba minate ’nainte uel») de soire. Ilenlrs di ioksl ne mi ia bisros Dreanta ne kiar aksm ks d’a fane a- ne dar daki avuse spiritulă d’a nu fi fiindii co tăcuse.. Vorbescă nu-liî poțu opri d’a vorbi, puesce că sum uă femeiă i ce nu voiescă se au^ă, îlu curîudă./. ună daru, Dacă din stingă arati ki ns este bsni aieast> limitare, mi ki e.slo mi mal ns- giri bine a ref»sa kiar sn kredit de 3 Isni, în asemeni î,mnregisrirl grase snsl minisleris ue ns esle mki nsmit, ns. este mki ksnoskfil. Dreanta re- f»si nekontenit. Atsnul d. Ion Bn- tians u antal ks o mare delikalegi mi finegi firele uele albe ale ner- delel dane kare s’asksndea dreanta zikmds-I ki tțeksse o ori de kind a nroklamat snjrea mi înfngirea mi» d’aueea dreanta a sitat-o mi ne a readas în domensl nosiliBismskl. în adeBir daki dreanta a fost sinueri nentrs ue da »n Bot atit de mare de neînkredcrn uns! ministeriS ue niul ns-l ksnomlea mki? Denir» ue ns-l da kreditsl de trei Isni nreksm în adeBer Boia finirea n’a nsmil, uel nsgin sn singsr sekretar din nartea stingi ? Eaki dar soirea, ue Horea d. Katargis, eaki doBedile firele uele albe ale nerdelel sale noliliue. Se rnal fauem ksnoskst mki kl ’n auea zi in kare nregitise ksBîntsl ses de anei h înfngire, îimurgise o foaii, ka ssuliment la Unirea, nrin kare se silia s’arsnue assnn-ne uele mal mari insslle. Eaki fngia d-lsi Ka- neghiobă, daco m’ar fi privita numai pe mine. Darii iundu că I acea scrisoriă, pnntr’uă întîmplare forte ciu-l Eaaaacg 9 serabile, care pretinde a se servi cu mine și a me face se joci! unO rolâ odioșii în- tr’uă macinațiune a cării victimă ai se fii dumniata. Citirea acestei scrisorie, ddmna mea, pâte singură se te puiă în stare de aperare în contra cursei care-țl este întinsă. Ve^îndil cd ndptea se apropiă, am hiatQ curagiulQ, ce ml-a lipsită d’a^I demineță, d’a pune acea scrisdnă suptu ochii D-tale. îl da mi drentsl d’a îmnlin sn mestrg do imiiosile? kontra ksl aHea temere, anea neînkredere de tare mi ka atita nedibinii tri- era alit es- nresi de dreanta? Konlra noslsl mi- nisteris, kontra oninianii nsbline ka-r re Ba dikta domniiorislsl n’anel mt- nisteris, sas kontra domnitorisl»! k_- re noale el Ba boi a-1 numi dsne ksm ar krede kl ar fi mal bine? tui ka- re mal mare neînkredere ini bms- iele akssiloariei de kil a refssa kiar sn kredit de trei Isne? mi kind d. Ion Bnlians zise ksBinla) dreanti mi stingi, d. Katarpis are ksteza- rea a nrotesta, a zine ki noi snar- gem frumoasa întrenire ie dsmneak; fiksse nrin ksBinte sene blesteme ridikole? E! di, ie Katargi», din mine mi ninoare de b:1 Boi, dar fii ismea a Biz»t mi Bede de mi nrin domn»- kiar diix sigsr ki denarte firele nele albe ale strategiei mi straordinariel dsmitale nerdela, |u< ireksnoamte ki ai fost, emil, mi bcI fi ministrsl nelegiuitei kiitnikimie, resninsi ks groazi de toati na- gisnea. * de uă âr cătu satisfacțiunen ce ml-am împlinitii datoriă. Ddmna R.., me ascultă ăntiiă, cumă fi ascultatii uă persdnă, care I-ar fi vor- bitii uă limbă ctrăină. Fisionomia iei pă>- rea a ^icc; “Așia voi se ’nțelegă bine, dară । nu înțelegi! de locă;'!ce însemnețki cea-a j ce-mi spune ăstO domnii?,, Darii încetii în*- cetii ochiulă șeii se lumină. Ea începu a După ce vel fi cititu-o nu vel mal fi la } ₛₑ găndi că putea fi ceva seriosă în ce-I îndoială de spre intențiunea care m’a fă- | SpUₛₑSem. Credul cu tăte acestea, după cută se caută uă întrevorbire, de la care j tăcerea cu care primi sfîrșitulu orațiunil mele n am a ștepta nimică de cătă onrirea d’a-țl ! c$ Va respinge scrisdriă ce-I înfăcișial; dară, evita uă superare. Otărîrea mea este luată după uă indecisiune de căte-va secunde, d’a nu merge pînă la S...; me voiă da j ₀ primi . ,. . ‘ j°sQ d>n trăsură la cea d’ăntîiă stațiune, și, î Domnulă mep, hnl dise, uniforma îșl inchi- i dată, liîndă că eă nu-țl sum cunoscută, | ₐjUngă-țI parola unul bărbată onestă, dămna i care se ascultă acea sorisdnă este mal mqltă adresată d-lale j ₘₑₐ₎ ₘăₙₑ ᵥₒiQ q ᵤiₜₐₜQ cₑ ᵥₑI cjₜj. ᵣₐ?iᵤțQ ₙₒₛtᵣU₎ jₐᵣₐ ₛᵤᵣₙ fiica ᵤₙᵤl betrănă i voiă desamăgi. de cătă mie. Dac5 nu este operea ună । ț$tₒᵣiₐ improvisată ce am făcută împreună soldată, și ml-i ț nebună, nu pote fi de cătu fapla unulmi- lcᵤ dumniata, nu va lăsa în memoria mea jₙ yₐfOțₐ ᵤₙᵤț ₒfiₒjfiᵣiă francese. Doreslț Ce porțl nu are renume de săntitate în o- ar veni ou greii a nu crede www.dacoromanlca.ro ROMĂNULU DECEMBRE, 40 1090 — London, 17 Decembre. Ziarisl “Morning-Post,, oserai, desare konflik- tsl amcrikan, ki ns remine niql o nx- tinjji de negoniare sag de mizloiire. Ile la Krnixne bof sosi la London, saS domnii Mason mi Slidel saă lordșl Lyons. Maiestatea sa Reyina e smcloasi. — Newyork, 7 Decembre. Zia- riele usiksri ks nremedintele Lincoln a konslatat eoinua sa d’a minuitie nolitika sa în nriBinna relanisnilor k» nsterile striine; el n» se teme d’»n resbel k« Englitera, daki Englitera ns kaxti sn nretest nenlrs oslilituji. — Korabio o- landesi s’aă arelat în fayii la Laguayra snre a nere satisfakuiane nentrs neres- natarea nasilionelsi olandese. — Constantinopole, 16 Den. Krisea fînnniiale kostinai. Se asiksri ki Am- basadorisl englese ar fi ior»t la London »n milion do liBre storjinue. — Cattaro, 18 Deiembre. Nume- roase kornzri de Bolsnlarl aă fost tri- mise la Antivari mi la Spizza, snre a anera aieste loksrl în kontra xnxi atak a Mxntenegrinilor. Aiestl din »rmi s’as retras ini n’aă întrenrins nimik; dar trei batalion! txriemti sxnt gata a merue la Activări. As sosit ssine Ronsidetabili de bani nentr» nluli de remimijje de leafa trsnelor. — Roma, 17 Deiembre. Marki- sal Lavalelle a aast o koferinyi k» rc- Vele Neauolil. Se asik»n ki Franga iere denirtarea sa. Dsni ne Kardinalii l-a» konsiliat aieasta, reyele na ninși de bsni boii 1»! Cirinaleio mi Ba ok»na lokKiaga sa de la nalatsl Farnese. — Torină, 17 Deiembre. Ziarisl «uNationsiit6s„ anengi ki d. Ratazzi na da drmisixnea sa de nremedintele ka- merei. O noti a ziari»!»! “Opinione,, deminte skomot»! resnindit de «nele zia- rie desnre o ksrîndi înkidere a medin- yclor aktsall alo kamerei, mi krede ki din kassa întirzialei înkideri d medinjje- lor kamerei în »rma mxltor nroiekto de leul ie maî ssnt a se disksta, esle nro- babile kl reuele Ba amina ktleloria sa la Neanole nîni la sfinnilxl Isl FcBrsuri», — Paris, 18 Deiembre. La Senat domns Troplong resninpe în ranortxl se» ideia de restabilirea r^snonsabilitigii ministrjlor. Atinglloriă de kreditele neakoncrite adsie a minte de lakrsrile iele mari ie s’aă seBÎrmit atit în înlr», kit mi ’n afari. — Eerlîn, 16 Deieinbre. La 11 ale iBnel s'a sevirmit la Letzlingen konsa- krarea biseriioî nose konstrsili ks, gragia regulai. Maiestatea sa legele mi nriniinii aă asistat fa leremonii. Dxni dînsa, regele kitml la nalalsl seă ne togi historiî dioiesei Gjrde- legen, kari as asiâlat iui ei mi le-as ginst — dsni kxm asiksn gazeta kr»- lil (Kreuzzeilung) — Bimiloiisl ksBÎnt: „Vara treksti am nriimit iele mai sin- ,,lere donezi de isbiro mi devotament „ale nonorslai încă, kînd o mini s- „lidetoarii ameningase vieani mea; ,,d8ni aieasta am trekst în trisnf nrin „geari de la sn kaint nini la iei-lalt, ^însogit de uekonlenilole omagini ale se citesetî acea scrisâriă, țlicl că este fo- lositoriă, cuviinciosu s’o citescO; o voiu citi daru. । Dupd acesta, dâmna R... se ’ntdrse Spre portiță, aretăndu-ml co astufeliQ va pute mai bine se profite de cele dupd urmă ra'țle ale ^ilel spre a citi. Acestă mișcare ine opri d’a vede pe facia sea întipărirea ce producea asupră-I citirea celoru patru pagini cari-tnl turbyraseră atătă de multă creerii. Retnase în nemișcare pe cătă tiinpQ ținu citirea. După' ce sfirși, relăsă velulă pe facia sea și, întorcinduse încetă spre mine, reinasc căte-va secunde in atitudinea unei personc care se găndesce mal ’nainte Ja lua uă decisiune. Apoi, privindu-me •prin velțilă seci c’uă căutătură liniscită și țuld d’uă dală dulce, s’adresă cătră mine. Domnule, îmi c’uă „nonoragisnilor. Dar kari aă fost ¹ „fantele kredingeî, ie aă 8 mat dsnt ! „miregele solemuitinl ale înko. omrii? i ,,IIonorsl mi-a resnsns k« nimte ale- „lierl ksm ns se noate mai rele, mi ,,kari as trebsil se ’ntristeze adînk i- „nima mea regeaski. Se trimit oa~ „meni la Berlin, kari ssnt osindinl ka ,,kriminalî nolitiii mi kari nsmal nrin „amnistii^ as dobîndit voia d’a se în- „toarie. Dar nosigisnea mea va re- „ininea neklintit aleea. Am Isat ko- „roana mea de la altarisl 1x1 Dsînne- ,,zeă n:i din mina 1»I Damneze»; rnsl- „gimesk 1»! Dsmnezeă ki mtis de si- „ksr ki nosed koroana din mda Ixi „Dxmnezeă, ea a trekst assnri-mi nrin „momtenirea snxl mir de nredeiesorî „glorioini, mi voiă s'o nistrez." La sfirmit, reuele, k» lakrimele în okl, se rekotnandi rsgiiisnii tslor klerii'lor mi îî îusiriit.l a snsne, în komsnile lor mi ori snde ar merge, kit de în- tristltor a fost nentrs dînssl resslta- tsl alegerilor. Aieste ksBinte flkînd o întinerire însemnati Iu nsblik, din kare nstea resslta mai ksrînd saă mai tirz » e- Benimînte foarte serioase, ka tot des- na kînd oninisnea nsbliki este loviti, ziarisl Stelei de la 16 Deiembre vine mi n»bliki kile-sa linie menite a în- dslii efektsl ie nrodssese ksvintele regelsl. Ziarisl ofin'os ziie : „Ssnlem astorisagi a deklara ki koiirinsxl kBBÎntslsî regelsi kitre kle- rxl la Letzlirgen, kare întrs adeBer ko- nrindea ksBintete serioase în nrininga snor ressltate de alegere, a fost do- Cgsrat într’xn kin lendingios. Esnre- sisnea: „Se trimit oameni la Berlin, kari, osîndigl ka kriminali nolitiiî, aă dobîndit nsmaî nrin amnistii Boia d’a se ’nloarie,tu n’a fost ziși niii ks a- leîami ksBinte, niii în ulolami înge- les; este însi adevtrat, kt regele a ftkxt jnengigne de uirkslurit domnslsi Schwerin kare kousilisi a evita estre- mele snre ambele direkgisnl.vt Armata liomănă înaintea Europei. ÎNFĂCIȘIATĂ de d-nu E. LONIK. V Romanii sein co suntu patru luni de căndu se publică în străinătate unu șiru de corespondințe, prin cari suntu descriși cu cele maî negre co- lori; națiunea este înfățișiată ca căzu- tă în cea mai deplină imoralitate și tîmpire. Și-aducu aminte co noi am datu sema publicului despre corespon- dințele ncelea, c’amu provocatu ănco pe Romănî a face toți uă protestare, uă demințire colepțivă cotră foiele străine contra aceloru pe depllnu ne adeverate și calomniatorie corespon- țe ș’amu demunstratu cd guvernulu tăcăndu și neprotestăndu contra ace- loru corespondințe calomniatorie pen- tru națiune și Domnitoriu le dă, prin tă- 1 Uuil dicu că acestu numi ar fi uă anagra- mă, pe care o esplică în modulă următorii!: Niliol (ae) B... Gicl gicitdria mea? alterată de nici uă emoțiune, ești unQ omQ forte onestu: îți mulțămescQ cd n’al cre- ^utd uflQ cuvântă din romănulu coprinsfl într’uă epistolă ce autoriulă iei n’ar fi pu- tutu-o supscrie. Sum petrunsă de recu-, noscință pentru propunerea ce-mi fad d’a nu urma căletoriă d-talc și a dormi într’unQ b:rtQ de satu spre a-ml evita neplăcerea d’a sosi cu dumniata la S.», Intru ade- verii este cu putință ca suptii acesta se s’ascundă uă cursă. In tdte orașiele de provinciă se găsescă omeni fără ocupațiune și cu rele intențiunl; dară eă sum ParL siană și n’am obiceiu a me preocupa de ce-șl potu Închipui pentru saă contra nrea acel ce ori cumu n’aă nici ună drepții a- supră-ml. Bărbatulă med lipsesce de la S . . acesta este adcveratO, dară chiară d’ar fi presinte Ia sosirea trăsureT, n’așiă arâ de oo ine teme se meₛ țQhoru.din tă- cerea sa, tărie și putemu <^ice confir- mare în străinătate. Provocatu pe noî, și putemu d‘ce încolțitu, prinșii asu- pra faptului, guvernulu se otări a re- spunde, înso, precumu au vestii toți, elu respunse în Monitoriulu nostru numai și nici uă lucrare din parte-i, nici unu cuvîntu măcaru din Pressa străină unde se publică acele core- spondințe. " Acumu, autorii corespondințelorîi, animați pe d’uă parte de tăcerea ce Rorrfănii au avutu*^fe ^țelesă, și trista răbdare d’a păstra, chiaru căndu vedu națiunea loru, mama loru cea mare, calomniată și espusă la deriderea, la disgustulu și disprețiulu Europei, și or- biți, ca toți acei cari suntu conduși de interesele individuali eru nu de suflarea cea viuă și luminătâriă a na- țiunii, au mersu pîn’a espune la di- sprețiulu Europei chiaru mica și nă- seîntea nâstră armată, disprețiu cu a- tătu mai ucidetoriu pentru dînsa și pentru națiune, co armata nostră n’a- vu ănco fericirea — și numai din cau- sa aceloru-a chiaru cari o desprețuescu — a fi recunoscută de Europa ca uă ar- mată, și ca uă armată eșită din sî- nulu ginții latine. Ei spunu, și spunu ’naintea Eu- ropei, în acea nerușinată corespondin- ță co „era inaugurată de la lanuariu „1859, se numesce în țeră era ehe- „pieloru; qo miliția nostră și oficiării „nostrii improvisați, portă uniforma glo- „ridsă a celei d’ăntîiu armate a lumii, „pîn’a nu fi datu dovezile loru, co’o- „ficiăriloru membriloru administrațiunii, „mediciloru militari, le lipsesce mora- „litatea; co biurourile ministerîulul de „resbelu se opunu a da prin adjudi- „care servițiele pentru hrana, pentru „încălțlitulu și luminatulu oștirii; (ceea „ce este insubordinare și hoția); co se „prindu oficiări furăndu banii publici „și ’n locu d’a ti pedepsiți li se dă „congediu a se primbla la apele mi- „nerali“; ei spunu în sfirșitu co oști- rea nostră a ajunsu pîno la cea mai infiorătâria degradare, „soldați! a in- cendia casarmele șiₜ oficiării a ascun- de pe culpabilii¹': și nu este omu care se nu sciă co națiunea ce are în sî- nulu iei uă asemene oștire eMe uă națiune cangrenată, putredă, mortă. Suntu patru luni de căndu se publică în străinetate acele corespon- dințe, și ve^uromu co tote. n’au altu scopu de cătu d’a ’nlacișia națiunea Română ’naintea Europei suptu colo- rile cele maî negre și mai cu semă d’a pune în comparare presintele cu trecutulu s’a demunstra cătu de dreptu; avutu și fericitii a fostu acelG trecuW sură cu nesce tovarăși de călătoria, ce nu i-am alesQ efi. Nu este în obiceiurile mele a opri uă diligință numai pentru mine sin- gură, cândCi se ’ntîmplă se me ducă la Paris ca se-ml ve^u surorile și sc mo o- cupu de interesele mele. Nimicu nu pote fi darii mal simplu de cătu a vede reve- nindii în orașiulQ nostru, totu în acea ții cu mine, pe cineva care a locuită .acestă orașiă în timpă de doul ani, dacă cores- pondintele dumitale nu se ’nșelă, și care păte, prin urmare se aibă acolo âre car relațiunl. N’ar fi însă lucru simplu ca conductoriulă se vețlă că întrerupl d’uă dată căletoriă d-tale^ după ce ți-al luată looulă pînă la S . .. Franyoțs e ună bă>ată bună) care face de ordinariu comisiunile domnului R ..., dară n’așiă voi se-și pătă face âre caro ideie asupra grabnicei opriri in icăletoriq d-tale, A1|I locuitor! yl Cran ce lu-a sdrobitu anii 1821, 1848, 1857, și 1859, acelu trecută ce Eu- ropa întregă a recunoscută ș’a decla- rată c’a fostă aruncată România în desordinile ș’abusurile» cele mai nu- merâse și mai înveterate, și cătă de nedreptă, seracă și nenorocită este a- cum, în t6te modurile, starea presinte. T6te aceste corespondințe s’aă pusă de cotră noi suptă ochiî Romă- niloră și toți aă vețlută nu nu- maiᵣ câ conțineaă cele mai mari ne adevăruri, dar că printr’uă ciudată coin- cidință ideiele coprinse intr’insele aă mare rudeniă cu cele susținute în ții’ ariulă Unirea și cu multe din cele țli- se și susținute chiară în Adunare de cătră partea dreptă și mai cu semă de cotră d. Catargiu, ministru călmă- cămiei de trei, contra căria a protes- tață totă națiunea că calea Conven- țiunea și să silia să readucă legile și Domnii trecuțl. Vețlurămă co guver- nulă majorității Camerei, venită la pu- tere mai d’uă dată cu acele cores- pondințe, nu Ie-a combătută, precumă era datoriă s’o facă, nu le-a demințită In foile străine unde au apărută, și mai vățlurămă co foia companiei de douyspre-țlece din Rucuresci, și care este și organă oficiosă ală guvernului, nu numai că n’a combătută nici uă dată acele corespondințe ci ancă a- desca le-a reprodusă și le-a susținută. Vețlurămă în sfîrșită că guvernulă du- pă uă tăcere de patru luni se otă- resce, pe la sfirșitulă lui Noemvre, a lepăda, prin Monitoriulă seă, ori ce solidaritate cu corespondințelc acelea, și țlice că „ nu va se fiă judecată „de cătă după faptele sale, eră nu du- „pă insinuirile mai multă saă mai pu- tină perfide ale inimiciloră saă ale „falșiloră sel amici.“ Guvernulă afirmă prin acea notă a Monitorului, c’acele corespondințe „caută numai ca s’arunce d e s b i n a- ,,rea între membrii acestei „partite ș’apune între dînșrl și per- „sona Domnitorului semințele unei di- „visiuni, și că mai dovedescă tendința „d’a presinta națiunea nostră suptă ună „puntă de vedere falșiă ș’a o calom- „nia în ochii Europei." Tote acestea le ică era barbaria timpului. Corespon- dința străina desființețlă armata nâstră, o reduce la uă simplă milițiă, ce d>cemă! la uă simplă gendarmeriă mărginindu-i tâtă misiunea în a versa sângele Ro- măniloră și a înclina armele sale ori cării invasiuni. „Țerele cele mice, țlice curată corespondința, datorescă SLĂ- BICIUNII LORU UĂ PREȚIOSA PREROGATIVĂ, acea-a d’a trăi lîn- go cele mari FĂR’A SE APERA — la umbra tractateloră.“ Eco-te dară, armată română, re- dusă în simplă gendarmeriă pentru a ucide pe frații tei, și ănco uă gendarmeriă care se aibă prețioasa prerogativă d’a trăi, lîngo Austria saă Rusia, care se umbrescă slăbiciunea ta ș’a națiunii tale. Eto co în ^iua cea mare de la 11 Decembre căndă redeveniromă uă națiune de 5 miliâne, corespondințele trămise în străinetate spună co Impe- ratulă Napoleone III a făcută uă po- esiă, ună visă căndă a dechiarată în facia parlamentului francese „c’a ră- „dicată la Dunăre u^ națiune care se „servă Europei de cetate în contra ne- „contenită crescînțiloră invasiuni ale „Nordului/⁴ Elu credea co putemu fi uă națiune care se fimă unu ^idu de aperare pentru Europa, credea co vei fi uă armată română care se opresc!, necontenită crescențile invasiuni ale Rusiei, dară elă visa, elă nu scia ce pâte face uă națiune de 5 miliâne, elă nd scie co pentru unii d’aci na- țiunea Română are dreptă \,prețioasă prerogativă¹,¹ d’a trăi s’alăturăndu-se pe lîngo Austria saă Rusia, precumu boiării din timpulă decadinței nâstre nu mal trăiaă de cătă alăturăndu-se pe lîngo ușia altoră boiări și înfacișiându-se ’na- intea tutoră bași-bu^uciloră cu cape- tele pe tipsie. Armata Romană îndura-va în tă- cere tâte aceste calomnie, josoriri și loviri de mârte și pentru dînsa și pentru națiune? Armata Română su- feri-va ca națiunea iei se fiă astă-felă cruciată și espusă la deviderea, la di- sprețiulă și disgustulă Europei între- ge? Armata Română priimi-va ca se se ^ică în străinetate co -Domnulă Romăniloră n’are nici prestigiă în ochii oștirii nici mi^ulâce d’a o comanda,' ș’acesta acumă căndă unele puteri ve- cine aă voită se ne sfărâme autono- mia și căndă totulă anunțiă pentru primă-vera viitâriă cele maî mari cu- tremure politice și naționalii Nu. Ar- mata Română nu va suferi nici uă dată acestă infamă junghiare și ea va ave, suntemă încredințați, onârea d’a descoperi sorgintea aceloră corespon- dințe, d’a rupe masca acelei partite din care va fi emanândă și d’a re- sbuna astăzi onârea națiunii Române pe cămpulă publicității pîno va ave fericirea d’a o rnsbuna ș’a o conso- lida mâne pe cămpulă bătăliei* Ace- sta este, după noi, datoria armatei Române ș’asicurămă co’n curîndă na- țiunea și Europa va afla co ea și-a împlinitu-o. pkincipatelk-unite. (Corcspoudin|ă a țliariulul le Conslitulionnel) Bucuresci, 30 Noembre. Mai de unățli, urmasem la Giur- giu pe ună amică care mergea acolo se aștepte batelulă de la Galați spre a pleca în susulă Dunării. De pe cheiă, unde stamă aprâpe de batelă, veduromă, pe punte, ună oficiăriă în pantaloni roșii, pe care ciucurii cei mari ai epoleteloră, cuseturele de la guleră și ornamentele tunipei sele, și dupo turbanulă chepiului seă roșiă, ne făcea a-lă lua de ună gene- rariă francese. Cu uă curiositate cu totulă simpatică și cu totulă admira- tivă, alărgai la informării — Era ună generariă română în inspecțiune. Mi a făcută 6re care efectă co m’arn putută înșela așia. Cu tâte a- stea ar trebui se fiă bine deprinsă. Nu întîlnescă în tâte filele oficiării de ordinanța ai Domnului cu acelu-ași pantalone roșiu, ce distinge pe adjutanții marșialiloră noștri? N’amau- țlită âre de uă sută de ori numin- du-se era inaugurată la 24 lanuariă era chepiur dorul N’am vedută aretăn- du-se bonetele de polițiă a doua ții dupo ce telegrafulă aduse noutatea a- doptării loră în Francia? A copia pentr’uă milițiă începe- târiă, pentru nesce oficiări, seă im- provisați seă cari nu și-aă facutu pro- bele, gloriâsele uniforme ale primei armate din lume, și a împrumuta de la dînsa asta înainte de tâte, - este ună tristă ridiculă! O! audă d’acumă reclamațiunile: •Uite, uite, mi se dice, și fii dreptă.• •De trei ani amă supusă recrutarea la •sorți, amă format uă casă de dotare, ună •Monitoriu ală Ostii, stabilimente de •gimnastică, unu codice penale, scâle •regulamentarie, uă masă generale de •întreținere, companie de disciplină, • ună corpă de stată-maioriă, ună corpă • de intendință, cantiniare și copii de •trupă, — amă organisată ună arse- •nale, ateliafie, ună trenă de echipa- •gie, — amă reorganisată scâla mi- •lițariă .... și ce mai sciă ce?« Da, da, am vedută tâte astea ti- părite într’uă broșiură de mai multă d’ună ană de țlile, în trei părți nea- plicată, care pretinde chiar# co prin noulă regimă a sciută se transforme, pentru recrutulă cădută la sorți, ve- chia dl de lacnme într’uă di de fericire. Asta e uă recetă de minune, care ne lipsesce ănco în Francia. Dară cea-a ce nu lipsesce acolo, suntă actele stă- rii civile, necesarie pentru uă tragere la sorți seriâsă și de cari nici urmă nu e p’aicî; cea-a ce nu lipsesce a- colo este moralitatea membriloră ad- ministrațiunii și meliciloră delegați spre a presede la acestă tragere, de care nu scapă cineva, ca aici, cum- perăndu-i pe dînșii. La ce folosesce ună codice pena- le, daco după ce s’a făcutăuă cercetare în contra unoră soldați moldovani bă- nuiți co aă incendiată uă casarmă, o lasă josă căndă este sicură co se voră afla culpabilii? La ce folosescă banii cheltuiți spre a împărți în armată du- ce mii de esemplarie de cărți de ci- tire, de calculă etc., căndă soldați! suntă departe d’a fi toți echipați, casar- mați, și d’a ave ună traiă bună? Ce însemnedă în fine cifra cea mare de dâue sute de școlari la scâla militariă, căndă cea mai mare parte trebue se mergă se mărescă rândurile nefolosi- târie ale oficiăriloră pe urmă? Ce însemnâdă ? căndă voiă spune co tâte astea n’aă altă scopă de cătă d’a produce efectă în străinetate, voiă atinge mobilile ce a dictată în acdstă țeră, mai tâte actele guvernamîntali, [ www.dacoromanlca.ro ᵣ Aste nâue instituțiuni contribuitu- au celă pucină a felicita administra- tive servițiulă, a desciplinâ oștirea, a moraiisă pe oficiări? fico nesce fapte curiâse: Ministrulă actuale de resbelă, la in- trarea sea în funcțiuni,, a vrută se puiă în adjudecare servițiele furagiu- lui, încăldirii, luminării: oposițiune vio- linte a biurouriioră, ai căroră capi suntă totă d’uă dată îndestulătorii și comptabilii; ei își facă aprovisionările, apoi lasă de se deșertă magasinele pentru ca statulă se fiă nevoită a cumperâ de urgință productele loră cele prâste. Pe la finitulă lui Augustă, uă ta- beră de manoperi fu formată la dâue kilometre de Bucuresci. Oștile, ajun- gîndă acolo, nu găsiră nici provisiuni, nici furagiă, nici midulâce de culcare seu de transportă. Dup’uă septemănă, trebui se rădice tabera: âmeni și cai cădeaă acolo de lipsa mâncării. Dară, cinci-spre-dece d^e în urmă, corturile eraă totă rădicate, pe câmpă; daco s’ar fi întîmplată uă furtună totă ma- terialele era perdută. /Atunci era și epoca otărîtă pen- tru schimbarea garnisonii; mișcările furo combinate astă-feliă în câtă u- nele regimente avură abia căte-va dile de mersă, de âre ce ală douile de infanteriă fu trămisă din Iași la Craio- va, 62 de dile cale, și srtăbătîndă ce- le dâue provincie în cea mai mare a loră lungime. Aste mișcări se făcură din poște în poște, fără finie de distanțe otărî- te, fără provisiuni- și fără midilâce de transportă preparate; ună regimentă asorbi elă singură tâte trăsurele tre- nului; cele-l-alte corpuri fură oblegate a îngriji ele însele de transportarea provisiuniloră loră și bagagieloră, în- chiriândă saă luăndă care cu boi de la țeră. Ară fi pre lungă a înșiră unele acte de desordine ce s’aă produsă in oștire. Voiă cită uă simplă istoriă de de oficiăriă: într’uă inspecțiune admi- nistrativă, casa unui casiariă de re- gimentă fu găsită în deficitu de 10,000 de lei. Acelă comptabile chieltuise suma pentru trebuința sa personale. Autoritatea superiâriă oficiale însciin- țată, nu putea face mai pucină ne- greșită de cătă a-lă pune la arestă; nici de cumă! îi dede ună congediă ca se mergă la băi, asicurăndă co e avută și co va plăti la întârcerea sea! Eco materia de reforme destulă de urginți, mi se pare, de vomă a daoge mai alesă urgință unei legi ca- re se oprdscă ori ce numire la gra- de foră funcțiune, și care ar restrînge înaintarea în margini seriâae. La a- cestă lege Domnulă ar trebui să țiiă mai multă de cătă la ori ₖcare alta, elă care a ajiunsă colonelă numai în doue lune, din prefectă ce era; și ca- re simpte negreșită co astă înaintare răpede nu i-a putută da nici presti- giă în ochii oștirii nici mi^i-Iâce pen- tru a o comanda! Am păstrată pentru a sfîrși celă mai frumosă titlu ce organisatori mi- litari români credă co aă la recuno- scința publică. Ei credă co au pre- parată puterea și gloria țerei loră, ma- rindă cu mai multă d’a treia parte efectivulă oștirii regulate a moldo-ro-⁻ măniloră, care se sue acumă la mai multă de 20,000 de soldați, pîno a- numera dorobanții, seă gendarmii ne- regulați și grăniciarii cari se rădică și ei la 20,000. Unde se voră opri pe astă clină? Trebue ore se credemă scomotulă co suntă aspirări la uă putere armată de- uă sută de mii de âmeni? Bugetulă strigă deja; de trei ori chieltuelele de partimentului de resbelă suntă mai multă de cătă îndouite; de asorbu a patra parte diq recetele celoră dâue pro- vincie. State avute și poporate cari aă mare situațiune politică, uă întindere • de fruntarie considerabile de aperată, profită de prima ocasiune de pace pen- tru a împuțina numerulu soldațiloră loră și a ușiura astă-feliă pe locuito- rii și finanțele loră. Ce se țlicemă d’uă țeră care face Contrariulă căndă are uă posițiune politică fârte modestă resorginți financiarie mărginite, uă po- porațiune pucină numerâsă ? Uâ armată are ună scopă îndoită: a mănține ordinea în întru, a apera fruntariele în afară. In România, uă milițiă multămai redusă de cătă cea actuale ar pute fi destulă și a fostă -totă deuna destulă spre a mănține liniscea căndă a fostă comandată; soldații suntă fârte buni, supuși, competinți, ardinți la datoria loră; daco nu și-aă făcutu-o în 1848 causa e co oficiării loră nu erau demn de dînșii. Cătă despre uă aperare seriâsă a margîniloră, nu-mi imagină co Ro- mânii pretindă la desvoltara de forțe ce ar cere milităresce siguranța unui stată mică încongiurată de trei puteri mari. Stăturile cele mice suntă detârie slăbiciunii loră uă prerogativă prețiâ- să: acea-a d’a trăi lîngo cele mari, — foră s’aibă a se apera, la adepostulă tratateloră. îndată ce mărirea armatei Româ- ne devine Tuinătâriă, este unu locă ae- folositoriă. Puterea României este în garanța drepturiloră sele de puterile protectârie; fiă lussâsă în drumurile sele, în scâlele sele, în splâtarea avu- țieloră variate cu cari natura a dotată pămentulă seă. ₑ în locă d’acele costătârie adău- giri de* oștire, ună mică corpă de ar- mată de vre 15,000 de âmeni regu- lați pentru cele dâue Principate, bine dresați, bine ecip^ți, bine mobili, unu modelă de oștire în fine, eco ce do- rescă Moldo-Romănilour. De voră deveni într’uă ții înde- pendinți, cumă speră, și daco inde- pendința loră ar fi amenințată, ei bi- ne, astă oștire va sarvi de me^ă (noyau) militariă unui poporă întregă care ar sci, crețlă, a se face soldată pentru aperarea țerei sele. ¹ Capii însărcinați a organisa arma- ta română se reviia la aste ideie mo- deste șî se uite laurii ce visețlă ne- greșită vrîndă a o mări peste mesu- ră! Asta va fi, din parte-le, ună sa- crificiă patriutică, și voiă renunța bu- curosă la tentarea ce amă d’a-mi a- duce aminte, cu ocasiunea loră, dec_ se întîmplă într’uă ții, căndă: r Uă brâscă vețlu ună boă, Ce-I părn de taliă frumâsa... B. -Lonik. Supsoriere pentru familiele ne- norocite din Erțegovina. D. lames A. Cohen. . . 4. 20 — Colonel T. Casimir , .54. — N. N. ₜ * ... 12. 10 — G. Magheru..............64. A. Dertman................24. 20 — Preotul George dela Mănfi 9. — Egumenul Teodor Zăgănesou 11.20 — M. S. Raicovici . , . 62. — B. S. IvanoVici . . . 32. — Al. Dimitrescu. . . . 2. 10 — LaZar Vlăsceanu . . 3 2 Stan Popescu din Ploescfl 4 20 273 22 r DEIIEIUE TELRCiRAFWE K^ssf Bierit din 24 Deuem. st. n. Me’.ahhe , .^y.,6615 Naționale »'fo>fioq- 81 ■—^45 ni iiAkgiBHeltt Buml >'749 -------- -as-₍ -^iq Krodilafoo jbctI 7,7 — 60 ⁿ London Mimmnn 50l: 4 Domnsl mi Doamna COHEN' ansnri® k® dau lekyiuni de limba engles® saă a kas® la d-lor sa§ elevii d-lor. Doamna COHEN la d® de te Si’ber LH! I fo . nh- ,D“ka,ⁱI — 75 ’:ⁿ'„ 6—69 legiuni de limba nianoforte; iar d. da legisnl mi de man®. A se adresa saă la d. Haleologu. No. 734. IîJISKTHILE ÎN nORTbL GALAgI în zisa de 10 Noem. 1 Solii . Kor tbii sosite înkirkateⁱfⁿⁿⁱ — — demerte > . ¹,¹ „ —i nornite înkirkate. . — — demerle . . Banoare sosite ■ ... . > —. o nornite........... ăniffiSai । fotU? .'O ।; 4 • r 1 M . .9 îrîr? Ilre^sl lîrodsktelor qiaklr kalitatea I. . . fii ii ii kxrnis 11 1, 11 i n ^DEAAULWOU I iol ‘'U. ₙgjₘₙl gnSt ’ ■ ¹⁽lⁿ,ⁿ ’ । fo^ii iq îl »'i , ar»®Bt bekar® . liorsmbă Orză . . . 11 4' n L. ii, -1 (f 195 p i 137₁f138 a~ui. n-—£'.»=. jlb- ¹¹ ■ iiw—grfSM| MISKLRILE IN I1ORTHDBERILE In zisa de 20 Noemv. 861. Kortbil sosite înkirkate..... ii i i« Banoare bl , li « < i .j, no " Hp ijfib- -i'J 9(1 J'folfid ‘J !1>nK lliaga Eniskoniel Rîmnikul, osne- 5 lulu Boranesku în faga osnelulul Trosnea. . ., , No? 753. 20 & dnB(l H LA MAGASINUL Mm ui A'rw'U'or^j ww|jBUOenoq ■nfonfii y! 911 UIU»' , ;pt 916 'w „ji ii mmj ■ ‘inc BolforifonL 691u g WH ; nuot» igi^i-j Teatru^ în casele d-lul Fialcofschi unde se află Otelu d-lul Huges. tru nianos vekl. Marfă franțe^ă engleza de V iena și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavh de catifea, și de tafta; asemenea și haine de bărbați și de cppii, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magasinu. (668) 1 h^ciin^are. D. iiavel VORIOT, taniaeră, dekoratorS franuesS, are onoarea a înksno- mtiinya nsbliksl k® se mstruinea- z® ks dekorauisnea anartamente- lor ue konslst® în tentsr® de ne- tejil, ferestre mi garnitsr®- de mo- bile, dsn® uellă din srm® gustă. Se îns®ruiueaz® asemenea ks fa- uereț din noă a tot felsl de mo- IqfibaT ini* 'ÎT fi ăiol • •in; .nvu'j¹ fi 9* I fo -b’< înlnlui-n,, i. .unq Jt> ggț₎gₑₙᵢₙₐg₎^ aginyi snciiali al mai indlUir fabrikanui de neî mai rensmigî diâ Englitera, a§ onoare|a d-nii' nronrielarl foniiari, arendări ini în genere togi aneia kari se okaui de interese agrikole, d’a bine voi a insnekta modelele lor dc manine qele mai nronrie trebniniielor aqestor Hrin’iinate. în virtutea învoielilor înkiiiale nrin intermeziarislă kasei lor la London k» nrinninaln fabrikanijl din Englitera, sansemnauil sânt în nosijjisne a da nrodasele aaestor fabri’ie ks kondisisnile qele mat avantagioase atit sunt ranortal nrejjxlsl kst mi ssnt al konfekuisnii marinelor Afari de asta garau tos k ki toate marinele no le ar fi komandate vor fi de qea mai bsm kalitate mi se oblicii ka maqinele se nrodnki atit kil ssnskriiuii vor dekiara în kontrakt»! lor de vînzare. Ssnsemnauiî rekomandi mslt ka aqei-i kari vor bine voi a-i onora ks înkrederea lor si le dea komandele kît mal ksrînd, mi a ssnsne la o nerkaro toate maqi- nentrs ka koresnoudintele lor la London si noati avea timnsl materiale d’a konlrola fabrikarea nele komandate. ■ -» 7 GOob U EOlb'f’ ■ nu a । i‘‘b" Subsemnatul ks iaUeasta fauei nlekata sa înmtiîngare k® a nrii- mit akuma o alegere de Ilianos de ude mal bune mi de uele mal k®ntate de la fabrika renumit® a IbI Bosendorfer în Viena nreksm mi foarte bsne Ilianinos din ves- titele fabrim de • Dresda ini Haris. Toate aueste Ilianos se vor vin- de ks nregurl foarte O moderate, nreksm se va mi faue skiimb nen- ■: i; -oib inid om? invita ne Konkizîad ssnsemnaijii kbmi ateBtjianea domnilor agrikfoori asr.nra treiiritoarielor Senerstoarie astomale oștind seaera anroane Moare ks a b b r, nlsgsri de tot folsl, etc. Kataloage zeqe nogoane ne zt. ilustrate. lor k» abai saă ka kal, Magasinul engles bile. A se adreboa în nassagisl Bossel, No. 2i (No, 744) 2 4>*1111 750. trei luni uilK ili>9 «91)9'1 ' jiltll'l!<) .-'■ I ubi E. GKANT și Comp.' । în fața biseriuel S®rindariul. ' J/j Clfimiin ^î’din sliga Faka, No. 1, max. Sf. Anoalolî, kare konrinde baea de absră de nstin® mi în riîli imriresn® ks anartamentele din fagu k ’iir ■ Doritorii a se adresa la nsinitsl stabiliment». ijE .'ilfili nț. '.libo Ull" ₜ f)lfiTM»9 f,-Er: f;M > " fo nfiUinvr!' j^C rimlnrc. O nr®v®lie k⁵ kas® d’assnra, în uliga Kolgi No. 4. Doritorii se vor adresa la sub- skrisa nronrietar® ue «liga Stelil. r..- ¹ o. foni jjrMaria N o. 11 ¹. ।, - lokuemte în loranu, 5 (le WttZ^re in total» sas ku stînjinul, loksl din slina Nemyeask® vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnusă de trei-zeHi stînjeni fag®., ihi Asemenea eate de vinzave iui ka- sa uea mare dm «liga Brinkoveans, în kare aksm bksesue d. kolonel Ra- du Golesks. Ilentru am®ndo® doritorii si se adreseze la d. Mihal AngelovEl, vis-a vi de koDsulatul rsscskă. No. 618 16 AnUUCtd Direcțiunea ■. Societății Ac- hmare a morii cu Aburi din jalafatu, invita ks onoare nrin- tr’aueasta ne basea § 12 din Șta- fetele Souiet®gil ne togi d-nil ak- jionarl la O adunare generali ka- (No. 710) ‘‘ /•DOlJ , ’U 35 "u re st. la va avea loku la 2 lansarie 1862 v. în kasele d-lsl N. II. liana Kraiova. ii i n A emit de sub tinar: pentru toți nrofetik, amusant mi nonular . pe ColecțiunI d’aurărie în feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal din urmă modă, argintar ie, servi- ciul’!, candelabre. Marfă turcească: i mamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuoti. Bronzărie: policandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitațl. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. administrația auestel fol. No. 748. 2 iihjuv No, 613, 23 Dos® nereki kase, una ku 2 katurl nuol, ku grajdiă, monron, ku stele trebuincioase, cea-l-alt® nrefskute într’un kată, fie-kare ku kurte gr®din® mi kîte un navilion ne dealsl Mitronoliel, sînt de vîn- zare oxavnik în» maxalaoa șf. E- katerinil kolora de Albastru, do- ritorii de a le kumn®ra se vor a- dresa la Maioru D. llanazolu în maxalaoa Dobrotesi No. 15, saă la D. Simion Romanov autorisat de mine. Mafor nanazols. isiUCiințare. -Ku- aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, km întorkîndu-m® din k®.- l®toria ue am f®kut nentru întin- derea komeruiulul meă în Franuia, am adus din fabricele cele mai re numite d’akolo uea mai mare ale- gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi dc arte, lină de cusut în toate kulorefo mi nuange, mușleri de cusut, mul. îmi nermit de a atrage atențiu- nea akum la apropierea serbătorilor k® am adus mi cele mai elegante jucării pentru copii, lucruri de galan- terie rai de lucsu. Rug®nd ilentru komnlesanta k®utare daă asikurare k® nrin nre- gurile moderate, nrin un servicii reală ’ml voiă konserva înkrede- rea akordat® de atîgl ani. < u Nicolae PopovicI, Friser și nerukeră, strada Mogoșdi, xans KregBleskș. No. 727, 14