m gl ăniîib : Voiesce-1 BrMi vei pute'?' A W M E R K 8 R I. •b 'Gio! i — > ,J"Î' ^lOD'lf i ■ . V' ăcî -«flâita l l'îMotă. 4 rHiicuiw 'V Im - j" te f ¥■' ■1'17 V l ■■■ mi in IBM, ÂimU. 13 DECEMBRE 1861. Va eși în tdte filele ahr5 de Luniâ șî'a ₍₁ doua-ții dupo Serbătoriă. 6 tei» Abonarea pe unu a nu Șese luni...... Trei luni......_,..... Pe lună ....... Unu esemplaria........ Lțciințările linia ... • .. 128 leî. .. '61 .. „32 — . 11 — ;. - 24 par .. 1 leu ■ 'iv Mii id 'ndro 0 . P1ÂR10 POMTICO, COIERCI ALE, MWRIU. ¹ tî i 9, K’ăib't d» , font / h J (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) ’ .1 Abonarea ³C ’SC2 m Bucureso”, Ia AuaiiaLba- țiunea Românului, Pasagiul Român Alo. 1? In județe la domnii Administratori, L cw^ spondinții diariuluî și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere stiăi - ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonai«. Pentru județe și Moldova se adauge costulu portului căte 2 parale de f 6iă; 6ru pentru străinăta- te căte 12 par. de f6iă, peste plata abonamentului. Direptoriulu pariului Romănulu și Redaptoriulu respundâtoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul ^iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. |3. i₃ᵢ !• । i- j REVISTĂ .POLITICĂ. “Darsl qel mai de neire qe noate — Ilaris , 16 Decembre , seara. BUCURESCI, ¹²/₂₄ ÎNDRA. . “faqe IlroBedința »n»I gasern, (sa» sneî Ziarisl „Patrie¹¹ renetemte kt nota en- ₜ | “națisni) este a-i akorda birsințe «mioare, j glesț este Sn sltimat.^ î “Atsnqi iea ka o simutomt de nstere în sfîrmit Bnirea Moldauiei mi Msn- Ș w<«ea-a ne na este de kil o fauoai e tre- teniei este aksm sn fant îmnlinit ini rek»nosk»t de toati Ismea. Negreiiiit kl noi am krezBt mi kredem k’aqest fant am fi n»t»t tu’am fi fost datori a-1 Me de maltă; mi’n aqeasti nriBiDU.i e- ste loksl se sn»nem aqi ki nsmai ka- mera Moldauiei a fost aost adenerata intelițings nolitiki, k^nd, snre resnans la Botsl nostrs de la 24 laneariă, a fost slrigat mi aotat „la Fokmanl.‘; Noi a- Bem datoria, mai mslt de kit ori kare, a roksnoasqe aqest mare merit al Ro- minilor moldoBani mi gremeala qelor d’aqi, nentrs k’aBsrim nenoroqirea n fi Btanqi noi inmine, în tabera aqelor oa- meni kari ssnt nredomniți atit de mslt de qeea qe so n»mesqe înțelenqisnea, a anelor oameni kari, ksm s’a zis odati în Adsnare de d. I. Eritia?;», îmi ko- kulomiesk atit de mslt konii în kit îi esnsn ka qea mai miki ssflare de BÎut se-I bolniBeask£ mi kiar se-I omoare. Aqeasti gremeali, în kare noi înmine am kizst, ne-a adss mari mi mslte re- * '■ le uii d’aqea-a ssntem datori a Borbi ne- 'kontenit do dînsa, snre a li skstiți în ‘Hiitoarii a srzitcr.„ i i. > .nv» | Illi ne lîng’aqeste maî adtogim ki sel mal mare nerikl» nentr» noi este norokhl qel mare, Hei mai neauzit inki j — Ilaris, 17 Deqembre. Monito- [ rial de asfezi nublikt »n dekret imne- । riale, nrin kare se konuedit al ’103 ' regiment de infanterii rai tntii»l re- i giment de stnini. — London, 16 Decembre. Ziarisl qe aBUrim d’a dobîndi tot qe dobîndinm de la 1857 mi nîn’ aksm feri niql »n4.”Tⁱmes“ garate nunelele djn Ame- rika nsgin mtluumitoarie. Kongre- sakrifini», ui’aai nstea ziqe firi niul o Icnti. Se bigim bine de seami, kini ancasti fanoare a .soartiî este tot qe noate fi mal neriklos nentr» noi, este ka o dose mare de onis, de Xamimî qe ar l»a qinena; se simnte ferinit, transportat !n mizloksl «telor mai frsmoase iîit ideali fericiri, dar neste nsRin adoarme în a- qele nise ini moartea l-a konrins ne bie- tsi nenorocit ini l-a konrins nentrs tot d’a sna. Snirea anestorăr dose trsnkisri din trsnsl României este aksm sns fantă îmnlinit, dar se ne trezim bine, k^Hi aksm datoriele noastre ssnt în- dosite nii ’mnitrile k'strs noi iui kUr-B ssls a notat ktnitanslsi Wilkes msl- țtmirea sr.; aqeasta este sinonim k’o nolitika de atak. Kongresul are a de- qide desnre resbel saă naqe. Ilrerae- dintele Lincoln Boieuite a-mi fisa o norligi din dos deskist, Boiemte a kon- forma nolitika sa ks nretensisnile En- gliterei rai ku kondsita nuferilor. — „Morning-Posltl kritikt ku kuvinte se- Bere mesațisl nremedintelsi Lincoln, kare-l nare fert înduiafe resbeinik mi sn iudiqi» însederat a snsi resbel Biitoriă. Semnifîkare.a mesagislui este resbel. — „ Morning-Heruld ‘‘ nu Bede rilor mi a avea în vedere kit este de im- nortante nentrs sik»ranjja nagionale a în- tokmi fortifikagisnl mi îmb>meti>uiri de uor- tsrl la snele nsnlsrl. Ilremedinlele nere sn kredit nentrs satisfanerea drentelor qerorl ale nronrietari- lor koribiel „Perthshire,'⁴ kare dintr’o ne- înjjeleijere a fost nonriti.. Silinijele gsverns- Isi snre desființarea trafikslsl k» sklavl aă fost înkonnate ks mal mslti isbindi de kxt de obiunsit. Legea desnre konfiskiri va fi ssnresx, reklamauisnile snor nersoane atin- gTtoare de sklavl vor reminea nelsate în konsideragisne, mi nsmersl sklavilor He se vor libera în kinsl aqests-a remme în în- grijirea gsvernslsl snisnii, kare e dator se-I anere, kiul ar fi ks nstingx ka alte statsri se adonte asemenea leyT, nrin kare s’ar nsue în disnosițisnea sa nersoane d’aqea klase. — Ragasa, 16 Deqembre. Dintr’o ko- ■ resnondinți de la Trebigne aflam kt one- * rațîsnile resbelslsl s’afli într’o des ivi imiți I nelskrare. Trsnele de Piva aă fost îmnir- . gite la Gazko, Ljabinje, Stolaz mi Moctar. Kahmud Ilamia mi Tari-Rey aă nlekat la Mostar. Trsnele regblarte(?) se dimisioneazi¹ — Ilaris, 16 Deqembre „Le Moniteur“ anbnjib ki dobînzele bonsrilor tesa^nd»!, aă fost redsse la 3*/ₜₜ, 4, mi 4 la. — Torino, 16 Deqembre. Chiavone se afli redssi la 200 kiar eqeslia ssnt desksragiați mi Heata 1»I oameni mi afamați. t niitori» de neriklele qe not ad»qe, sdsk negremit greinealele, kari în Ltiki srnt nekale mari. Negremit noi ktnd d»ni 24 lansariă, amutui norocirea d’a ktdea nentr» kite-Ba qe no- ki ne- zile Eurona, se ’ngelegem bine kt ks ktt! ⁿ*u‘ ⁰ ^⁸ⁿeraⁿfi£ nentru manginerea □sterile amiqe aă krezst în noi, ku ktt | Imtîibl Bot al kongresulai este în tabtra înțelepților nostrii dinlomagi, “kredeam kt animarea nentr» faqerea 8- niril nrin noi înmine nreksm fbksseritn Hii fautsl de la 24 Ianuarie, Ba fi ns- mai nentrs o l»ni saă do»e, uînt qe se n»tem se konsolidim entusiăsm»! nagis- nii de la 24 lansariă rai se ne armim ka s’asem mi drent»! mi nstința d’a faqe ka Boinga naționale se fit asksllalt, res- nektati mi sssginsti de usterile amiqe rai inemiqe. Din neiioroqirc însi îngelenții ! aă krezst rai kred ki națiunea Romint nu se noate mtnține nrin ea însi-mi, nrin mintea, nrin tnima ini bragelo sale mi lemiiud desarmati, ini nrin «rmare a- ulekat w’abitstt, ns nsmal kt ferim siliți a nerde trei ani într’o Iruiikiare, atit de sqiditoarii ka aqea sunt kare r ne nssese Eonsențiunea, qi mkt ferim j foarte amenințați hs nemalța ns do- bîndi Unirea qi a nerde in^ noastri au- tonomii ini ue kare am fi mi uerdst-o firi enenjika urotestare a Domnitorielel m’a ¹ renresintantelri seă la Konstantinonole, l I / iui ftr.i uatriotika, înțeleaata mi romi- ! 1 neasta otirîre a Domnslsi Rominilor I d’a ne nrimi otirîrea neterilor de kit ' nămai assnra singșrsl»! nsnt desnre kare - ascaă drenl a se nronența, adiki reku- noamterea finirii qerete rai Botate d’ati- tca ori de kilrt nagisne. A'iest nerikle | înst qel înltten aksm d’așsnra noastn brațel Pomnitorislei neri-ua el ke to- tsl de soni mai sta in dosorganisarea ini desarmarca în Late ne ailim? Am kre- zst mi Bom sltrsi a krede kt ns, oii d’aqeea akem, mai mslt de kit ori kmd, qerem armarea iui organisarea țerel. finirea aqestor do»e Ilrinqinate s’a fiksi; dar «Bem mai mslt de kit ori kmd se n» silim un minst aqeste mari kssinte nle ImneraUb! Napoleone III, ’ i - ■< ii nS-a siisținst mai mslt» ini ne-a dat mai mslt ks utita e'e as drent a ne qere mai-'msll, mi ku atit va fi mai mare disnregisl mi kiar loBirea lor k^nd le-am faqe si kreazB kt n’aă susți- nut de ktt un korn mort. Illedința Adunării de eri are o mare, însemnetate nolitias ini nrin sr- mare snagisl iinsinds-ne astt-zi, ksqi fu clin dator a lisa lok snei kote- stiondințe din laini mi suirilor din a- fars, ne reserBSm a da seama nsbli- kului desnre tot qe s’a zis mi s’a fs- kut în No. viitoarie. S’ânunțtBm nu- mai kt Adunarea, ne mal fiind kom- oleti din kai>si ki linsesk denutații din România de neste MilkoB a sus- nens medingeie sale nîni la zisa de 24 lanuar,» viitoris, ktnd nor sosi în, Eukbremti toți denutații sure a reîn- nene hârtiile sale. Herem asemene iertare nublikslui mi mai ku seami armatei Romtne kt niqi snagiul niqî timnsl nu ne a ner- ' mis d’a le nsne s»nt oki, koresiiondin- ța nublikșts in ziarisl le Constitu- tio nnel, nrin kare se kalomnieazi ’naiutea Estonei onoarea armatei Ro- mtne mi nrin srmare nagisnea întrea- gi. Aksm însi ktnd s’a înkis Aduna- rea ini nrin srmare avem mi suațisl mi tiranul neqesariă, ne vom îmulini datoria kiar in ksrsul aut stei sen- temme. , .... sinonim k’o deklaragisne de resbel; nidgtuiirea BOUtt kmitanulsî Wilkes este o ofenst nentrs Englitera. O re- irațere ns esle ks nslisțt. — Boita a nriimit nsaelele amerikane in înge- Icssl resbeinik; konsolidele s aă notat la înqenst ks 89% nii89%.— Toate ziarele esnrim uel mai adînk doliă nen- trs moartea nrinuinelal „Morning-Postu deraiate lai franues „La Patrie’* glitera ar fi konssltat o konsorte. — nuBela ziariu- ksm ks En- altt nstere; ziqe ki Franga a aretat, din nronria sa imboldire, oninisnea sa, k& fanta koribiei amerikane „lacinto^ ar fi o ktlkare a drentsrilor internaționali. Asemenea ns este esukt, ki Lord»! Lyons Ba infsțimia o a dose noti; ordinile qe le a nriimit ssnt imneratiBe» fi baldi noBa 7 Toriho, 16 Deqembre. (Ilrin O enistoR a generarisisi Gari- adresatB Komitatslei de la Ge- ziqe: Ssntem gata nentrs desi- Birmita solsgisue. Ks toate onstaklele kite se maî îmnotriBesk, trebse se a- jsnuem la sfirmit. St ne grtmtdim maî slrins în nisr»! renelsi noste», ss ne dtm ksVint nentr» înlîluire (ana rendez* voas) ae ktmusl d»nt si mt de bttait frtjțeaska noastrt îmnresnt-lskrare Ba fi o garanț>t siksn nentrs Biktorit. Garibaldi termint enistola sea, învittnd ne komitat a da koonerarea sa aktiBt. Ilremedinlele rekomands kogres»l»I a îngriji ki sklavii din ast-fel de statsri si se nriiineaski dsni sn fel de onerațisne în- tr’sn kin astfel în kil sklavii, îndali dsns qe ssnt nriimiți de Kitre gsvemsl snisnii, se fii deklarați de liberi. Dani aqeasla, nre- medintele desvolti nlansl kolonissriî skiavi- lor, mi ressmeazs în sfîrmit starea IskrBri- lor, ne kare o gisemle în genere malțimi- toarii; ziue ki Maryland, Kentuoky mi Mis- souri, kari aă refissat a da trsne, s’afli as- tizl renresintațl nentr» amrarea kassei b- nisnii k’an Miner de 40,000 oa neni. Desnre afaqerea korsbieî englesa „Trenl“ mi ares- tarea komisarilor senaratistilor n’auea kora- bie, nremedintele ns vorbesk de lok. — Newyork, 4 Deqembre. Denarta- mentsl Marinei a înksviințat ks tolsl aresta- rea domnilor Mason mi Slidel, a konsiderat ka o inoderagisne, îmninsi nrea denarte, ki n» s’a Isat mi korabia „Trent-“ Aqeasli — Washington, 4 Deqembre. Konrins»! de kmetenii ăl adresei nremedintel»i kitre kongres esle qel srmitor: Nelealitatea aqe- lor qetițianî, kari oferesk rsina țere) lor în skimb în kontra ajator»!»! striin, aă gi- sit mai n»țini inkarațiare de kit aă amten- tat. Daki națisnile striine ns ssnt îmninse de nimte nrinuinie mai 'nalte de kitre res- tabilirea komeruiBlBi mi dobîndirea b»mba- kalsi, ar nstea îmulini skonsl lor mai lesne dmd ajator a ssarime insBrekțibnea în lok d’a o înksrația. Națisnele strune ar trebsi । se înțeleagi, ki o națisne tare (.nsteriki) noate fauo o naqe mai solidi mi 8n komer- qiă mai întins, de kit aiea națisne îmnir- țili în fakțiBni inamiqe. — Ilremedintele Lincoln konslati ki ns voiemle a reveni a- ssura konihrmțeloră ks statsrile striine, j fiind ki, ori kari ar fi dorințele saă disno- I sițisnile lor, integritatea țerel mi stabilita- tea gevecnslsi ns noi stima do la dînsele, qi de la lealitatea mi de la natriolismsl no- noralsi amerikan. Korcsnondința ks nalerile striine, înfițimial kongres»lsi, va dovedi ki gBvernsl s'a kondss kb înțelenqisne mi li- beralitale in kontra națtsnilor striine, evi- tmd ori qe kassi de iniirilare, dar mmți- nînd tot d’o dati k» statorniqii drenlwl mi onoarea gerei. Dar fiind ki tițde din intra trebaesk a solite de uenkle din^ alan, sal ks dinadins» a adonta nare ki difik»!- li neanirat în- invits kongre- nihsbie Întinse snre auerarea genunilor, lak»nlor mi rî* moderagisne ns noate — dsnt nirerea de- n-rlamentblsl Marinei — se konstitseaski »n nreaedinle nenlrb o viitoarii kilkare a datoriilor neslralilor din nartea koribieloră striine de komerqiă. — Kongres»! »ni»nii a volat o adresi de malțimire kinitarislsl Wilkes. — Ziariele n» konrind mal nimik desnre afaneres konbiel „Trent,“ niql des- nre relagisnile între Englitera mi Amerika. Se ziqe ki în mai înalte loksri ale uermalBl meridionale se arde bBmbaknl. SkasiiBl g»~ veinsl»! konfederaților n’a fost strimntat, nreksm se ziqea, de la Richmond. O mare snedigisne a snisnii va nleka n»ste nsțin ne Mississipi la sale; inkirkitBra koribielor este de neatri mi skonsl este a arsnka a- ueste nietre in mare la intririle norlarilor de Charlestone mi Savanah snre a faue nrin a- qeasta blokala efektivi. Ziarisl „Newyork- Tribune" lasdi ne nremedintele Linkoln nea- trs moderațianea de kare a dat dovadi în kavîntKl seă ks qkasisnea deskideril Par- lamentaUl. — London, 12 Deqembre. Bisrosl Reu- ter nsbliki navele de la Newyork din 30 Noembre. Ziarisl „Tribune“ ribbliki o de- nemii de la Washington, anlmdă ki ks- vîntslă nremedintelsi Linkoln ar fi fiksal în nsntsrile sale nrinqinali. Atingitor de ns- tnirsl trsneloră mi de mizloaqele neksniarie nentrs ansi viitoră ns s’a Isat inki o deqi- I sisne definitivi; se krede însi ki se vor nro- nsne 700,000 oameni mi 700 milioane dolari. Se asigsrs ki tonal ksvîntslsi va fi foarte e- nergik. Ilremedintele, foarte denarte d’a desnera de rensbliki mi snerind ki țfsrts- nile ameninți’oare se vor nerde ne orizon- tele estoniană, gisesue în trekst nersnekti- vele nele mal bene nentrs viitoră mi este otirît a realisa aneste uersneklive nrintr’o kamuanii energiki kare se ns nermiti au komnromisă. Ilremedintele mlrans de ’n- i kredințarea ks națiunea va sakrifika ks nliHere smgele seă mi banii sei snre do- bîndirea anestor skonsrl, rekomands kon- greeslai a nersiste lu kondsita sa oservats nins aksm k’o tnueleanls ekonomis mi k’o nrsdinte energii, — Neanole, 11 Deuembre, înainte de amiazi. Eranțisnea Vesavialsi, kare a înuenst damîniki a kontinsat k’o fsrii neobiumsiti mi ne’ntfer»nti mi nîni eri Marți, la 10 Deqembre. Torre de Greco' a ssferit foarte msll. Se snert însi ki nini o vieați de om n’a fost nerdsti. — fLa 3 ore 50 minate dsni amiazi). Foaia ofiqiale de aslizl ansn- ți ki nrefeklBl mi sindik»! de la Neanole s’a dss la kraleriele nosejale BesHeislBi snre a qeruela starea lakrsrilor mi nerikolal e- rsnuiBnii. ■ llini la mierzsl nouții temerea la Torre del Greco era foarte mare din kassa violinței mi întinderii qelel mari a erBuțis- nii se notolise qeva. Ilîni akam lava a Isat direkțisnea snre Tore Ansnqiatu. Azi di- mineața a fost o er»nțisne nosi din krale- risl de kiiielenii. Devastinle qe noate ka»sa aqeasli noai erBuțisne ns se not kalksla niql anrețsi mki. Este ks nslinți ka e- rsnțisnea din kratersl de kinetenii se krețe satele, dar la Torre del Greco, ori ksm, mmîntBl va remînea ks tot»l krenal. 6000 lokBitorl aă nirisit loksl mi aă fsgit în lo- ksrile din uremia r. h — Neanole, 13 Deqembre, Setarea lo- karilor la Torre del Greco aj»nge din qe în qe mai întrislitoarii; ssrnarea kaselor kon- tinsi. KomBnikațisnea fiind înlrersnti, o vanoare faue serviți»! între Neanole mi Ka- stelamare. — Berlin, 14 Deqembre. Din fruntaria nolons afism ks data de astszl: Nsvela de snre- demisisnea domnslsi Wielopolski este oficiale; dar a remas membrs al Konsilis- l»î de Stat. Astszl s’a deskis nolițisnesue biserika Basilianilor sniți k’o asistințs ns- meroass de nonor. — Karlsruhe, 14 Deqembre. în me- dința de erl a Kamerei a dosa s’a disk»tal adresa. Denstatsl Rogenbach a invitat ne Kamen a se uronsnyia kategorik assnra qes- tisfid gennaue mi voteazs nentrs konrinde- rea adresei astfel nreksm s’a nronss. Hâtre membrii îmi reservs oniniunea lor ssnt nsn- U1 de vedere al snei țlermanie mari. Adresa a fost adontati k» majoritatea votărilor în kontra snsi-a singsr. — Lordon, 12 Deqembre. Afism de la Kanton ks dala de 31 Oktobre, ks si- taauisnea la lanan n» este mslusmitoaris. Re- nresintanții esroniani amleants instrskțisnl de la gBvernele lor resnektive. Ambasado- risl engles se afli înks la Yokubama. Kan- lon»l a fost evaksat, la 21 Oktobre. De la Melbournese ananți, k» data de 25 Oktobre, sosirea domnslsi George Grey. Starea ls- krsrilor în Nosi-Seelandi este nesatisfiks- toaris. De la Point de Gale afism, ks data de 18 Noembre, ki la Saigan «ă re’nqensl oalililițile ks Cochinchina. www.dacoromanlca.ro ROMANULU DECEMBRE. 43 7&7Ț 1086 Jdc SCRISORIĂ (Wă generariulă Garibaldi. Idberitoriulul Italiei De la veteranulăfio-Romăniloru sănetate! Generare I Dacb este frumosu d’a sfărăma ordinea impiă a tiraniei, este sublime d’a edifică ordinea libertății. Negre- șitu pentru a înlesni astă opere de destrucțiune și de edifiicare a făcută D-țleă de încolțesce, se desvoltă, se cbce și rodesce acestă mare principiă alu personalității popbreloră de cu- rendu recunoscută suptă numele de NAȚIONALITATE. Dară, dacb ori ce poporă are dreptă la naționalitatea sea, este asemenea de detoria sea d’a respecta p’a celoră-l-alte. Pentru cb Ungurii nu urmbțlă astfl-felifl, eu, fbră se me temă cb voiă fi desaprobată de Românii din Dacia Traiană, protestă tare în mănele d-tele și în fația Eu- ropei, contra pretensiunii Unguriloră d’a se supstitui Austriei în scopurile sele ambițibse de incorporare. Negreșită, nimini nu aplaude cu mai multă entusiasmu de cătu mine patriotismulu ce împinge pe Unguri a scutură jugulă Austriei, nimini mai multă de cătă mine nu admiră, apro- băndu-lă, enereiculu loru refusă d’a face parte dintr’uă Austriă “unitariă; dară asemene nimini mai multă de cătă mine nu deplânge, în propriulă loră interesă, orbirea loru d’a voi se supstitubscă uă Austriă ungurbscă în loculă unei Austriei austriace. Fbră îndouință Ungaria este au- ‘'tonomă, independinte și prin urmare liberă d’a face ea însă-și legile sele șî d’a se guverna ea însăși; fbră în- douințâ nu este între ea și Austria de cătă uă uniune personale, a re- gelui; și, de 6re ce ține și cu atâta dreptate a remănb Ungariă, mai ar fi se sfărâme ‘acestă uniune 'de cătă se se sinucidă; dară ea se înșelă forte voindă a remăne Ungariă prin ace-’ le-așî mițlu-16ce prin care Austria voe- sce a remănb Austrii Uă asemene Ungariă nu e mai puțină fictivă și în afară de Ungaria reale de cumă este Austria unitariă îm afară de ea însăși. In adeveră, dacb, pentru cb nu este de cătă uă aglomerare, de popo- re, tote gelâse de naționalitatea loru, uă asemenea Austriă nu este de cătă uă ficțiune (închipuire), afirmă cb uă Ungariă asemene n’ar pute fi altă ce- va: cbci, pe d’uă parte, Slavii, Gali- cianii, Croații, Sclavonil, și de alta Ro- mânii, Transilvanii, Bănățianii și Bu- covinianii nu suntu mai putină geloși cătă dînșii a se mulțămi cu asemeni j promisiuni ; aă cu atătă mai multă dreptate cb, după părerea mea, ace- ste promisiuni ascundă scopuri cu a- tătă mai ambițibse cu câtă se ne- voiescă a le justifica prin date cu to- tulă rătecite asupra dreptului loră i- storică și poporațiunil loră. In adeveră, *și crede, generare, a- celă dreptă istorică șf acea cifră de poporațiune ce-țl înfățișbdă Ungurii ca fapte nu suntu de cătă închipuiri; acelă dreptă pe care le place a basâ uniunea Transilvaniei cu Ungaria, nu e fundată de .cătă pe votulă adunării transilvane adunată la Kolosvar, la 20 Maiă 1848; însb acestu votă nu e- ste de cătu resultatulu naturale ală u- nel Adunări de trei sute de membrii, din cari TREI Români, 24 Sași și 273 Unguri; și chiară daco acești din urmă nu lu-ară fi preparatu prin terbre înscriindă pe stindariulu loru: Uniune seu mdrte! trebue se înțelegi, generare, cb trebuiă neaperată se esă astă votă din urna imenșii loră maio- rități. Dară deja, cu 15 înainte, Românii, adunați la Blasiu, în numeră de 60,000 și purtăndă astă inscrip- țiune pe stindariulu loră: ROMANA VIRTUS REDIVIVA! proclamaseră naționalitatea loru și protestaseră con- tra ori cărui actă ală dietei Transil- originariu din Transilvania ’ Astă modu de procedere este, celă puțină, după părerea mea, parțialitate. Dară, ai cititu-o, generare, acea protestare; ai vețlutu pe ce drepturi este fundată și ce cause de plângere dă pe faciă, scil dară că marele Prin- cipală alu Transilvaniei este, cătră Un- garia, într’uă posițiune cu totulu iden- tică cu a Ungariei cătră Austria; și înțelegi că autonomă, independinte și neavîndu nemică comune cu Ungaria de cătfl uă unire personale, a regelui, ea are, cași Ungaria, dreptulu d’a se guverna ea însăși, d’a-și face singură legile și prin urmare d’a refusa d’a face parte dintr’uă Ungariă unitariă. Ș’apoi, ai ve^ută cu ce înverșiu- nare de la Gregoriă VII și Innocențiă III, incisitoril Unguri, Secui și sași s’au silită, prin feră și focă, d’a stîr- pi gintea romănă de pe pămîntulă ce posedea ea; cumă după ce a despoia- tu-o de dînsulă, i-au făcută grația d’a o tolera acolo pe cătă va fi în interesulă regatului; cumă după ce i-au esclusă de la dreptulă de reg- nicoli, lă-au plăcută, spre a-i acoperi de rușine, pentru co suntă ortodoși, a-i confunde cu Țiganii și a-i trata ju- ridice ca pe acesti-a, ca pe uă gin te vagabondă. Dară acestă ginte, pre- tinsă vagabondă, este e.șită din sângele vaniei, pe cătu timpii nu voru fi re-' romanii, ea a cucerită Dacia și, presintați într’însa proporțională nu- merului loru; și acumă, generare, ie pretinsulu dreptu istorică alu Unguri- loră asupra Transilvaniei, țeră a Ro- măniloru, în considerarea ce-țl voru inspira înaltele d-tele simpțimînte de dreptate. Cătu despre pretinsa cifră a po- porațiunii loru, adeverulu este cb nu suntu 15 miliăne de Unguri în Un- garia, precumu nu suntu 30 de mi- lione de Austriac! în Austria; adeve- rulu este, celu puțină atătu de apro- simativu pe cătu se p6te, co popora- și Bucoviniani), se află în- facia Ungă- și mai adâncă ănima d-loră deputați riei cumfl era, acumii cătiî-va timpu, Lombardia și cumă este ăncb Veneția în facia Austriei; pe d’altă parte Ro- mânii din Principatele Unite suntu si remănfl, în facia frațilorfl lorii de din- c6ce de munți, în posițiunea în care se afla Piemontele, în facia Milaneselui, Veneției și celoră-l-alte Staturi ale I- taliei, datoria loru deci este d’a-i sus- ;inb, interesulfl lorii d’a se uni cu dîn- șii, și dreptulă loru d’a profita de ori ce ocasiune ce le va permite d’a rea- lisa totu sdu parte din dorințele lorii. Încrețlîndu-se în lealitatea ungară darii dorindă a evita ori ce neînțele- gere ce s’ar pute isca în urmă, îna- inte d’a se îngaja cu Ungaria, Româ- nii aru dori s’o veijă recunoscîndQ în mănele d-tale și în facia feuropei programa următâriă: 1. Toți Românii suntu în Ungaria bmeni liberi și regnicoli; 2. Transilvania neavendu, cu Un- garia, de călii uă uniune personale, se ș’â țerei, dbcb, din nenorocire, Came- ra și țbra n’avea ’naintei pe străinii, vbifl se d>c0 Pe miniștrii greco-ruși, incbngiurândii tronulă de pe care M Sa se adresa cbtrâ țera... Dupo retragerea M. Sale din A- dunare se ceti apelulă nominale supt președinția decană a d-lui St. Catar- giu, și deputății nefiindfl prb mulți la numeră, se amănă sedinția pentru a doua ții 4 Decembre. în sera de 3 Decembre fu în- trunire de deputați la D. St. Catargiu; acolo se din cari misiunea toră va înțeleseră asupra persăneloru se se alegă biuroulu și co- de verificare a titluriloră că- noui deputați. Intre aceste bucură cași dînsa de ționalitate; 5. Banatulă va uni cu Transilvania; 4. Aceste dbue dreptulu de na- fi- liberă d’a se provincie suntu libere d’a se uni cu Principatele-Unite. de cătu Ungurii de de independința loru tatea loru consacrate tificate prie religiune, și legile fiă căroră. autonomia loru, și de naționali- de secle și for- moravuri, limba Cutețlu dară a-ți afirmă, generare, Ungaria unitariă a d-lui Deak nu e- ste mai posibile de cătu Austria uni- tariă a d-lui Bach. Amîndăue nu suntu de cătu resfrăngerea acelei-ași chimere. In seclulu XIX nu se pote întreprin- de operea de fusiune operată în Fran- cia ’ de Ludovicii XI, în seclulu XV; și daco Polonia, Germania, Spania, I- talia și Francia suntu și nu potu fi de câtă State unitarie, Austria, Unga- ria și Turcia nu voru pute nici uă dată fi le cătfl State federative. Din nefericire Ungaria se legănase deja de d6ue-$eci de ani cu ideia acestei fu- siuni chimerice căndă venito eveni- consciința originii sele, a voită se bscă unde a învinsă (Ubi vicit manus ibi vixit); și trăiesce mai de cătu ori căndu. Te miri, generare, vețlbndu-o vată, după lege, pînb în seclulu prin tră- Ro- viuă pri- tre- cută, de Ori ce mițlu-locă de instruc- țiune și mai în genere esclusă, pîn’- astățli, din ori ce adunare politică, de 6ră ce uă măna de Sași se bucură, în Țera Romăniloră și în paguba loru, de tote drepturile și privilegiele. Anima d-tale cea mare s’a revol- tată firesce contra tutorii astoru ne- dreptăți ale trecutului pe cari presin- țiunea Ungariei se compune de 5 mi- dreptăți ale trecutului pe cari presin- lîâne de Unguri, 5 milione de Slavi j tele le perpetuă, și pe cari, prin tac- și 5 milione de Români, șî cb prin tica loră, Ungurii ară voi a le face urmare Ungurii nu suntu de cătu a trei-a parte. Fbră îndoielă, căndu s’a ve^utu 400 de mii de Franci, 400 de mii de Uni, 400 de mii de Otomani cu- cerindă șr subjugandu Galia, Dacia și Imperiulu bisantinu, înțelege cine-va forte ușioră cb cinci miliăne de Un- guri viteji, domni ai pămîntuluî și po- sesori ai tutorii puterilorfl materiali ale regatului, suntu în stare a domină totu; daru atunci unde este principijjlu de naționalitate invocații de dînșii contra Austriei și ce nevoiă aii d’a-lă invoca dacb-lu suplinescfl cu puterea? Se ie sbma însb; și 1849 se le fiă de învețătură. Altrăminte, voindu a-și crea fruntarie naturali cu provincie ce nit suntu ale loru, pre- cumă Bucovina, Galiția și Banatulu, pe cari i lă-aă anessatu Austria, risică eterne. De acea-a îmi vine se credu cb din acbstă ănimă mare a decursă uncțiunea frățescă de care este plină scrisăria generariului Turr cotră ono- rabilea comunitate ungară din Bucu- rești. Dară generariulă Turr¹ se înșblă; astă comunitate va fi totu de una fără nici uă influință asupra Romăniloră, pe cătu timpu, mai ănteiă, Ungurii nu voru fi renunțată la pretinsa legalitate a votului de la Kolosvar care face pre- tinsulă loru dreptu istorică; pe cătu timpă nu voru recunâsce din nou au- tonomia, independința și naționalitatea Transilvaniei, pe cătă timpu nu voru resolve, foră inso a-i regula amenuntele, cestiunea naționalitățiloru precumu pro- mită pe cea mal largă base de egali- tate; coti puțină își bată capulu Ro- ₜ mănii d’a scutura jugulă unei domi- fârte d’a fi cuceriți și subjugați a doua ! națiuni spre a suferi alta; dacb admită 6ră, coci, dacb nu scifl ce voru face | cu generariulă Turr co intre omeni li- atunci Croații și Slavonii, prepuiă cb j beri, dSunaf in consiliă, concordia nu Galițianii oră se vre a remăne Polo- va f anevoiă, ei credfl cb spre a o națiuni spre a suferi alta; dacb admită nesi, și sciu cb, pentru a remăne ei î face și mal lesne, Ungurii trebue se înșii, Românii din Transivania, Banată * și Bucovina voră preferi pe Austria Ungariei. îmi pare refl, generare, căndG uă cestiune așia de gravă se agită, cb presa nâstră liberale nu s’a grăbită a o lumina; me mirii cb, dupo ce h declare înainte de t6te cb Românii nu suntă uă ginte vagabundă ci uă ginte liberă, independinte și r e g n i c o 1 ă deși despuiată de persecuțiune. Afară de asta, Românii, de din- coce și de dincolo de Carpați, nu ad- mită de locă co, pentru a sta în mi- mîntele cele mart din 1848. Ce se ^saprobatO așia de cu dreptă presa întîmplă ? Pentru cb voise se-și rea- j libertucidă de vetemetoriele consilie ce lisele visulu iei', impunbndu Romăni- lorfl și Slavilorfl dominarea sea, suferi ea însăși jugulu ce, de atunci incu-â, Austria apesă asupră-i. Așia dară în deșertă promitu Un- gurii astăzi Romanilorfl totu ce Au- stria le promite loră, adică: libertate ^i egalitate in limitele unității (erei, Ro- py wnW multQ dhpușț d$ dă lui Francisco 11, n’a căutată a se feri pe ea însăși de critica ce pare a merita pentru indiferința sea, me temu pentru dînsa cb acestă indiferință a se-i fiă imputată ea complicitate. Cel as- cultă cu luare aminte insinuările ge- I nerariloră Klapca și Turr, și stă surdă ! k ptotoșUrile drepte ale unui ronțănG siunea sea speciale d’a lupta pe cămpulu legalității contra v i o l i n 5. viei, și 6. admisă. Bucovina se va întârce Molda- Galiția Poloniei; Votulu universale va fi singurii Ministeriulă, cu uă activitate febrile, întrebuinția tote armele sele ca se im- pedice rădicarea la președințiă a opo- sițiunii ministeriale și mai alesă com- punerea din deputați de oposițiune, a Comisiuuii verificatâriă. Eri se ținu sedinția a 2-a. Se a- lese președinți dd. Lascar Catargiu cu 29 voturi și d. Gr. Balsu, dupo ba- lotare cu 16 voturi. Secretarii eșirb d. A. Donici, Gratie, I. Holban, M. lo- ra. Supliniți: Maior Pisoschi și d. Co- țel și d’a apera dreptulă contra usurpăriT, Ungaria a trebuitG se-și facă unu dreptu din votulu unitariă ilegale ală dietei de la Kolosvar. Cu aceste condițiuni Românii se potă învoi a fraternisa cu Ungurii, ca se ajungă a formă cu ei contra Au- striei, acea confederare a Stateloră Du- nării, propusă de generariulă Turr. Daco, prin salutaria influință a consilieloru d-tale, poți, generare, a face pe Unguri se supscrie sincere, de fațiă astă programă, ție îți voru fi da- tori cb voră pute, cu Românii, se se li- berele de jugulă Austriei. îmi place a crede, co simpatiele d-tele pentru Unguri, frații d-tele de arme, și pentru Românii , frații d-tale de origine, voră sci a-ți inspira midu-loculu de unire care se potă a- sicura triujnfulă comune ală causei loră care este causa dreptății. Trel-^eci de ani de devotamentă asolută, deși independinte, cotră națio- nalitatea Romănă, voră fi destui, sperii, spre a justifica purtarea mea, care afe de scopă a te invita, generare, a cu- mula gloria d-tale, cimentăndă astă u- nire ungaro-romănă cu sigiliulă ilustrei d-tale spate. în acestă speranță, te rogă a pri- imi înaltele simpțimînte de simpatiă, de admirare și de recunoștință ce pro-: fesb^ă, pentru hberatoriulă Italiei, i prea supusulu seă servitoriă. I. A. VaiUant. Paris 27 Noembfe 1861. „ Iași 5 Decembre. Dupo Convențiune, Adunarea se deschise Duminică în 3 Decembre, cu ceremonialele obicinuită. M. Sa des- chise tirea ca și Sedinția, la orele 12, prin ce- mesagiului, de sigură aceluași celă cu care se deschise Adu- narea de acolo. M. Sa adaose, după cetirea mesagiulul; câteva vorbe „ca omă Cotră 6me.nl“ cumfl M. Sa. a țlisfl, vorbe prin cari se aretâ gata a lini- ști pe deputați și pe țeră, asupra di- feritelorfl vuete ce circulaă în privi- rea Unirii „Unirea va fi, țlise M. Sa, cumă d-v. și țera va* dori-o, va face-o“. M. Sa termină prin unu apelă la dd. i- deputați, ca se încungiâre tronulfl. Ro- Pe de uă parte, Românii, de din- * uu --------, w ..... ₍ cbce de Carpați (Transilvani, Bănațiani * Vețlî Broșiura Transilvania in fapia pre- tensiuniloril Ungariei, spre respunsti la scrisbria generariului Klapka cdtră Qa- ribaldii www.dacoromanlca.ro maniloră. Neconvocarea adunăriloru intrunite la Buouresci, M. Sa a espli- catu-o co vine de acolo, co Guvemulfl a simpțittî nevoia de a se vota mai ăn- teiu budgetulu și unele legi de inte- resă locale. „De la graba ce veți pu ne într’acesta, atîrnă întrunirea d-v6stră la București, țlise M. Sa. Cuvintele M. Sale eraG pline de patriotaO ți ele de siguri ațingeaG stăchescu. Se păși d’uă dată la ale- gerea membrilorfl Comisiunii de veri- ficare. Aci lupta deveni înversiunatâ Alegerea d-lui MoruZi îu colegiulă de la Vasluiă avea se depindă de la a- cea Comisiune. Deci luptă și diplo- mațiă, amenințiare, fiă cu ce chipăva fi, destulă se esă membri dintre par- tisanii ministeriului (coci vai suntă și de aceia!). Dupo balotări, Comisiunea eși compusă din dd. T. Gicha, N. Ma- vrocordatu, Botez Forescu, Gr. CuZa. Din numele ce vedeți aci puteți lesne conchide cb partea stângă este slabă în adunare. Daru momentană lupt’a nici este între stnăga și dreptâ ti între țeră și greci și Ruși. Bunulu Geniă ală României, se sperămfl, va lumina pe membrii comisiunii de ve- rificarea titluriloră d-lui MoruZi; din parte-mi, fbră a pune în îndoielă pa- triotismulfl multoră din dUoră, me a* steptă cu totulă la altă ceva de cătu la respingerea d-lui MoruZi, pentru motivă de neîmpemîntiănire; celă puțină unii din Miniștri ară fi espresă astă credințiă cotră uă personă demnă de încredere. Totă în ședinția de eri s’a pututu ceti raportulă Comisiunii de verificare (anesatfl aci în copiă) cu conchidere de nepriimirea d-luîManolache Costachi lepurianu, ca deputatu ală Colegiului de Berladfl. D. M. Cogălnicianu aă susținută acestă raportă care punbn- du-se la votă fu priimită de maiori- tate mai puțină d6ue bile albe. Astă-tfi comisiunea verificatbriă ti- tluriloră este adunată în secțiune spre lucrare. Joi în 7 Decemb. se va ți- nă a 3-a ședințiă, care credemă va fi decisivă în privirea d-lui Moruni. Pînb una-alta, Ministeriulă își ur- mb^ă drumușiorulă seă, Comme si rien n^tait. Destituțiunile daă ’nainte; re- formele pe calea regulamentariă nil se oprescfl. A ministeriului de financii s’a și promulgată prin Monitoriu. E destulă ca ună cetățianu nedreptățită de ună tribunale se țlică cb otărirea aceluia este ilegale, arbitrariă, pentru ca ună atare cutețliătorifl se fiă trasă îq judecată de presă și condamnată, nici mai multă nid mai J l =■ ₜ : 1087 ROMANULU « DECEMBRE. 40 "nistrațiune în cele d’ăntîiil trei septămăne “cari voră urma după publicarea listeloră. “Reclamanți Ivoră pută apela la Tribunalulă “districtului care va oțărî în grabă și fără “apelC. în anulO 1861 cea d’ăntîiil Duminică a lunel lui lanuariO aă fostă chiară țliua de ăntîiă lanuariO, prin urmare terminulă rechmațiuniloră aă espiratula 21 lanuariă. 2) . Art. XXIV ală Instrucțiuniloră pu- blicatș de Ministeriă, aă statornicitu trei ^ile peste $iua de 21 lanuariă în carere- clamanțil în contra înscrieriloră făcute de Prefecture în cele trei ^ile din urmă ale terminulul de trei septămăne se pâtă apela la Tribunală, și optă ^ile pentru ca Tribu- I nalulă se-și pdtă da socotinția; astăfeliăîn cătă tâte operațiunile listeloră se fiă închiă- iate la 1 Fevruariu și așia precum ^ice și art. 12 din acestu instrucțiuni la 1 Fe- vruariă listele în totă țera se fiă complec- tate cu tăte rectificările, și se pdtă servi ca liste definitive peste totu anulă. 3) . La 1 Fevruariă Ministeriulă prin depeșia telegrafică No. 2609 (paginea 125 a dosariulul) au ordinată Prefecturel de Tu- tova că așia precumă terminulă fipsată prin instrucțiunile electorali pentru primirea I reclamațiuniloră de înscriere în listele elec- torali au espirată, apoi ea de îndată se co- munice Ministeriuluî sciința de tdte perso- nele ce s’aă admisă și s’aă esclusă de Prefectură și judecătoriă în acelu termină. Prefectura prin raportulă seă din 7 I Fevruariu (pag. 125 din dosariă) au făcută cunoscută Ministeriulă că de la^ districtulă Tutova nu mal urma a se presința nici uă persdnă admisă .saă esclusă din aseminea liste, afară de cele ce s’aă recomandată pînă acumu (adică pănă la 1 Fevriuariu) și cari suntă publicate .prin Monitoriulă No. 68 și 91 (cu greșelă; căci publica- țiunea este în No. 67 și 91). Prin urmare listele definitive ale ale- gătoriloră dentru distrtetulă Tutova pe a- nulă 1861 suntu acele coprinse în No. 67 al Monitorului (afișiate în ăntîia Duminică a lunel lui lanuariă) și în Monitoriulă Nr. 91. 4) . Comparăndă listele din Monitoriă cu acele cn au preșe^ută la alegerile din 22 Fevruariu și 20 Aprile Comisiunea dom- nieioru-vostre aă găsită mal mulțl alegă- tori adăogițl, și anume: D. Dimitru Cerche^ă, ‘ ; „ Georgie Gerchedă, „ Cosțachi Magu saă Armaglu, ¹ „ Manolachi Paladi, „ Maiorulu Dimcea, „ Gostachi lamandi, „ Colonelulă Botianulă. Acești doul din urmă de și înserișl în lista preoprietariloru mici publictă în Mo- nitoriu și avîndă proprietăți și în alte dis- tricte, cari întrunindule la ună locu, îl în- . drituiaă a opta pentru colegiulă de aiege- | torl direcțl al districtului Berladă, n’aă op- : tată decătă după terminulă însemnată de I instrucțiuni adecă după 1 Fevruariă. j Cei ăntîl patru alegetorl se vedu a- dăogițl în listele electorali în 20 Fevruariă f adecă în ajunulu alegerii d-lul Anastasie Pano, făcută în 22 Fevruariă, pentru care se și recomandă atențiunii Camerei proce- sulă verbale închiăiâtă de Prefectură în 20 Fevruariă și adresa cătră dd. frați Cer- chețlescl din acea-așl ții No. 3099 (pag. 143 și 446 a dosarului). 5) . Alegerea făcută în 22 Fevruariă cu asemine liste s’au încuviințată de cătră I Cameră; prin urmare comisiunea domnieloră- văstre au stată a se întreba dacă acumă I ar pute fi rea acestă din urmă alegere a- | decă a d-sale Manolachi Cosțachi, căndă I alegerea domnului Anastasie Pano s’au re- | cunoscută de bună, și căndă între 22 Fev. ] și 20 Aprile. nu aă urmată nici uă nouă | modifica țiune în liste. Insă îndoiela Co- I misiunii în curîndă s au deslegată prin ună | actă aflată la dosariu, actu pe care Co- j misiunea de verificare a alegerii domnului I Pano nu lu-au avută în vedere, în cătă în I lipsa acestuia, acea Comisiune au și putută I b o n a fi d e a se rosti pentru validitatea a- I legeril. Acestă actă este uă protestațiune I adresată chiară în țliua de 22 Fevruariă I Prefecturel de mal mulțl alegători însoriși în listele primitive, (pag. 162) și prin care ÎI contcstă^ă înscrierea, în urma terminu- lul legale, a frațiloră Cerchețlescl, și a altoră alegetorl neîndrituițl, și declară că „de și „aceste înscrieri suntă niște loviri flagranțl, „de și suntu niște abateri cari desesperă „pre ori ce colegiu, dară pentru ca se do- „vedăscă locuriloră mal înalte cumă se ,observă drepturile legali, cumă se formățlă „majoritățile, el voră asiste la alegerea, fără „ca se spere că va eși vre ună deputat „neatărnată. “ Acestă protestă este respinsă de Pre- fectură ca ne fiindă dată în terminulă o- tărîtu de Convențiune, fără a se lua însă în privire că scopulă protestării era tocmai pentru că se adaogiseră alegetorl peste tre- cerea terminulul. Protestulă înapoindu-se reclamanțiloru, supscrhtoril sel lu-aă co- municată Ministeriuluî din Intru, care prin ordinanția sa din 20 Martiă No. 5799 (pag. 160) lu-au triimis Prefecturel, ca in- vitațiune ca se-lă alăture^ la acta con- fecționării listeloru spre a se ave in prii- ăire de Adunare la verificarea titluriloră de Deputațl, 6) . Gu tătă acăstă protestațiune, co* legiulu alegetoriloră direcțl au fostă invi- tată ca totă după listele prefăcute în luna Fevruariă se se întrunescă în țliua de 20 Aprile, spre a procede la uă nouă alegere I de Deputatu, așia precumă domnulă Anas- I tasie Panu aă optată pentru orașiulă Iașii! Dovadă întru aceasta este invitațiunea fă- cută alegetoriloră de cătră Poliția locale, comunicată Prefecturel prin raportulă suptă No. 1411 din 19 Aprile și aflată la acta alegerii pag. 27. Acesta aă dată totă dreptulă maioritățil alegetoriloră de a pro- testa alegerea parte prin apținerea loră de la alegeri, parte și prin formale protesta- I țiune cătră Adunare. Procesuiă verbale închiăiâtă de Pre- fectură din 17 Aprile (pag. 168 din acta confecționării listeloră) și prin care se stergu din liste pe frații CerchezestI și pre Maiorulă Dimcea, nu păte fi ună argu- mentă în contra apțineril și protestării mal multoră alegetorl legali! căci listele uă dată închiăiate la 1 Fevruariu, n’au inal pu- tută fi în urmă nici adăogita nici scu^ute. Listele definitive suntă ceva sacru, în care în totă cursulă anului, legea nu mai în- voiesee autoritățiloră nici uă aiterațiune, nici în bine nici în reă. Aceste fiindă vițiurile cari lovescă. a- legerea demnului Manolachi Cosțachi le- purianu, Comisiunea domnieloră-văstre opinețlă: 1) . Desființarea alegeriil. 2) . Restatornicirea listeloră Electorali ale colegiului alegetoriloră direcțl din dis- trictulă Bărladă în conformitate cu legea, adeco în marginile publicării Monitoriulul din No. 67 și No. 91. Sfîrșindă, comisiunea domnieloră-văstre aă socotită de datoriă a ve aduce la cu- noscință că alegerea de Deputatu a domnu- lui Manolachi Cosțachi rădică și uă eestiu- ne de cuviință. D. Cosțachi, în calitate de Președinte Ministeriuluî din Țera Romănescă, este dătă în judecată de cătră Camera din Bucuresci. Priimirea sa de Deputată în Camera din Iași ar pute, după socotința Comisiu- nii, a ne pune în conflictă cu Camera suroră. In adeveră uă dată priimită De- putată, d. Manolache Cosțachi va fi aco- perită cu totă neviolabilitatea garantată re- presintanțiloră Națiunii. Așia d-lul n’ar pută fi trasă la judecată decătu în confor- mitate cu art, 5 din Regulamentul^ nostru. Astă ieliă dară Camera din Iași s’ar face 6re-șl cumă judecătăria aeteloru Camerei din Bucuresci. Soluțiunea acestei cestiunl comisiunea o lăsă înso la aprețiațiunea patriotică, în- țeleptă și nepărtinităriă a domniel-vostre. Eră de raportoriulă comis;unil s’aă numită d-lul d. Mihail Cogălnicianu. (Supscrișl) Gr. Mî Sturdza, L. Canta- cuzin, Cogalnicianu, N. Mavrocordată, Ghica Teodor, d. Corne, Gr. BalșI. ₄ 1861 Mai 18 ^ile. i eâtă la 6 lune de închisâriă. Acesta se tîmplă erl d-lul Fetii avocata și fra- te patriotului doctor Fetul, întemeiă- toriulă societății de încuragiarea ti- nerimii la învețiătură și a primei gră- dini botanice din principate. Neferi- citule avocată a apelată la Cameră. La acesta a cerută dreptate și desti- tuitulu directoriă de la scola de fete, d. Verdianu. Urmărescu lucrurile ’nainte»le de Ministeriă în privirea părintelui Văr- navă. Curau voiu ave ceva positivă ve voiu comunica. — Trebue însâ se jciți co stamă suptă unu guvernământă, deprinsă a lucra cu ușiele încuiate și în întunerică: lumina Șileî ofuscă privirea fanariotului! — Se spune co M. S. nu va întăr- ea d’a pleca spre Bucuresci. Eu crești înso co va sta ănco aici pîno se va alege de sortea Ministeriuluî. D. Mălinescu este la Iași, de că- >va ^ile, din căletoria sa la Paris. Uă boia lu-a împedicată de a se afla deja la Focșiani, pentru cele de pe urmă țlile ale Comisiunii Centrali. Daru ore mai esiste acea comisiune? Noi d’aici n’amu aurită despre dînsa ne- micu de numai scimă cătu amarii de timpii! — Foiele străine ne aii adusii firma? nulii eșitu din ultimele conferințe pen- tru Unire. In genere opiniunea este I contra acestui firmanii; se crede co a I face Unirea dupo cuinii țlice firmanulii, 1 ar fi a compromite Unirea. — I De căte-va țlile pe stratele nostrb I Se pote întîlni unu numeriî ore care de feție străine. Suntii diferiți func- ționari ai societății, care prin d. Ma- vrogeni închiăiă eontractulu pentru dru- mulu de ferii, contracții ce este a se supune Adunării spre primire. — | „Tribuna a reapărută în 3 De-I cembre. Se sperămii co va duce uă viețiă mai liniscită din partea guver- zului, pe cătu timpii va ține sesiunea I Adunării. — I Procesulu lui Popa Costea nu va I întărea d’a se trata la instanția de a-1 pelă (Criminale). Acestă curte este I compusă din bărbați demni de încre- dere; el voru sci, nu ne îndoimu îm- păca dreptatea cu interesulu publică, sau mai bine pre acestu din urmă cu cea d’ăntîiă. S. B5.ACJJLUJ COMISSIUNlI DE VERIFICAȚIUNE PENTRU ALE- GEREA D-LUl MAN01L COSTAKI (LEPURIANU) DE deputatO în Camera moldavieT. ' Comisiunea d-vdstre nu pâte rosti uă 'i asemine opiniune favorabile și în, privința alegerii de la districtulU Tutovel. Acăstă alegere este lovită de -unu vi- țiu radicale, acelui-a ală prefacerii listeloră : electorali în urma termiuulul de trei septă- [ măne statornicitu de art. 7 din anessulu II alo Convențiunil, și precisatO în amenunți- [ mite sale de cătră instrucțiunile electorali. Cercetăndu atătu actele confecționării liste- loru pe anulO 1861 și ale operațiunii ale- gerii, cătă și protestarea a 41 alegetorl di- recțl din Tuto va comunicată Co misiunii de i cătră Biuroulu Adunării. Comisiunea dom- lueloru văstre au constatată următOrieie făpturi: 1). Art. 7 din anessuld U alu Con- Vtențiunil ^ice: "Pe fiă-care anO, și în fiă- “care districte, listele de alegeri pentru A- “dunarea Legislativă se voru întocmi prin ‘‘îngrijirea AdministrațiunI ca la ăntîia Du- “minică a lui lanuariO, aceste liste se se ‘‘publice și se se afișele pe ori unde tre- buința ar cere. •‘Rțclamtițiunile se yorQ da la Adini- Domnului Redactor al ^ianduî Unirea, în No. 84 al Unirii, resnsn- zînd la art. meS din No. 340 din • Românul, între alte sofisme kx kari sssyil lesa d-le, îmf atribsl m‘e in- famul panfletu ie a ‘nTkelal zilele tre- kste, sanskris de inițiala A, m’adre- sat dsmitaîe. Ilroleslez în nsblik kontra ner- fidiel d-le infame; kiU fort a te informa mal înlîiS de la tinografîa la (are se tiniremte mi foaia d&mitale, desnre axlorsl anelsî namilei, aii a’ml atribsi mie în nsblik sn namilei, ti- niril în linogralia nauion4i a d-lei Ștefan Rasidesks. E» am întrebat d-le la aiea linografie mi mi s’a snss ki astorsl namfletshl esle d. N. Aleksandresks, ex-redalorsl Ob- servatorului Capitalei. Ama d«