£801

m ⁼H 12 DECEMBRE1861.

oli-Mtii

iul». >n&ⁱ!

¹ • un i :

;1      ■ <t

. i.etuiiino ^4

jn-

U

"Ba r,
I» : r,

5HT::
l9l '

li ; ii‘

H’

și vei pute
   cili. J"     la •"

³ Voiesce -

    «kl b. LSNl MĂRUL «
-oinelja L «i j :     îa tainei d
X--♦ "oua iu ‘<”'j BSi’j'e -'ire"b tu "
                          .Bsaaia'inab ¹¹

t-sat m*. ,, % —- -
'jn. Va eși'în tete filele afară de Lmia' și a
"lfcl J ' doua-țli dupfi Serbătfiriă.^'' '                     A sr Ito
     Abonarea pe unu anu                  y......... 428 lei; H,0 f B 3»!

           'uⁿî.................................................................  ■:    -
     Trei luni........................ -..;........î i 82 — , I
     Pe lună.................................... j II -¹,!
     Uuu esemplariu................................ 24 par
     Iu sciințările linia               ......... '1 leu ■’ '“"testn ni , rar

rla Ix,
iJi «
uirtij!
î n
u'l>





im jfi 4Îi^im<l a»

      «511 ..țț jk IgMUiJ’r-
>1 ,(>J ■ : I.. i.n n H :• »rn

o

     -I’ : li
1 3E O" *

jrun*' ii

-mn e- .

uule
<!o«

aount d JU ihi’

U*t b
h”n

IS r
10 ~ ;

..»(  ¹ Hi'ciVO n SÎ b
l a-il , J I- î ' <1


    "^Lumtn^ă-te
    ¹ si vei fii. ¹"'“

  ...

LWiaia . ^bₒₙₐᵣₒ-₄ se lace în ^aeurescî, la Aiaiuiisfa*

P1ARI0 POIM C018MIÂU, UTBR4RTO.

   .Q
un mî Goi

‘. ;       »f»

" tfl Ii ,î

tn un
¹ o.-

(ARTI0LELE T^MISE SI NEPUBLICATE SE VOR ARDEJ¹|
'                    ~            fₐ.               7 -ri-b ""■> ii  i

DireptoriulO. pariului Românul ti și Redaptoriulii respun^riU: C. Ai Rosetti

,s -

Ui

Hnn<la Românului, Pasagiul Romăn No. 1?
■ In județe la domnii Administratori, îs, coi^,
-spondinții pariului și prin poște. In Moldova
asemene. In Austria și în cele-l-alte țere stiăi
ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonai o.
Pentru județe și Moldova se adauge costala
portului căte 2 parale de f6iă; 6ru pentru străinăta-
te căte 12 par. de fâiă, peste plata abonamentului.

Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15.
I, i                         ' '-A'

:8

te m

Pentru abonare și reclamări șe vor adresah Administeitoriul «^.iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Român No. 13. ..in.nu.; u-. a
•                                           • r           .                                         .                    nitul tpia ■dil- >
' i                                                    n 3 1                        ____ _________ - — ----------------------- -₇-,       -

<J 1 jjg d-lor Dimitru Gika mi Știrbei, d’a kr«uaⁿ roiiil ei îl înjțeleg’aS iui-1 nreusiau, a-

, Indra.

1 ii ,toi

I oc IW A ul «a

“ teii ‘   '•

tr
3<?

Faniul ud mare este în sfîrmit îm-
uliuit, nrekum as auzut togi nrin sunli-
mentul ie s’a îmnirgit, mi este îmnlinit,
Ub dxⁿl kunintele Domnitori»! la deskiderea
..Adsinrii din lami, kuiiinte foarte însem-
■ nate nentru iei kari nă mtiut se ’nge—
. loags kînd a zis ki “finirea Ba fi nre-
„ kum o Bom simngi in’o Bom Boi.,, Adu-
nările aS mai tekrat asti-zî nentru iea
* j dsne sraiă oari desni»rgite nentru a sola

■'susienlibiliiigile denetouilor Romani ne
s»nt mki în laml mi ki icrerea noa-
sti^d^dbkiara ki nu mai n«t,m lu-
kra nîni la a lor sosire ia kanitalea
Roiumiel, nu erau nhi de kum o linși»
de nolitegi ki’ă aiel-amî simugimînt erb
mi trebuia se mtim ki^este mi ’n mi-
mele lor daks îl gisiam în mimele
noaslre. Eaki inkb ki mi Domnul Ro-

iei ineliginto, înBiî't ini liberale mili-
tar Itee so numia lolonelsl Engel în- '

lîlneiDe într’o zi si kar ks bol îa ka-

re era mulgi birb^I ini femeie mi 2, 3
| liutarl. —- „Me 6sb asta întrebi d. En-
* gel, kare^nU kunouiea xnki toate obi—
soiurile gerei? —ₙEste

resnunse ofimriul $ era
Engol se uiți la mreasi
era foarte srîti zi», în

o nunii, îl
lîngi dînsul.“

, 1
7⁰
.ni

। n

kredîlul gerut urintr’un mesauiă ud-hoc
ka se noati merge karul guBernemiiilale
iiîni ie Ba nutea Adunarea se desbati
ini se Boteze bugetul anului 1862. Ast

fel Adunarea din ttekurcuitî, dunei Bfi

a nroqes la alegerea biBrosluI, a askul-
„ tal litirea nroklamiirn m’a Messayiului
Ub Domnesk ui’anoî a adontat în unanimitate
jjp nronunerea srmltoarii kare sa.iui siie-
     duil Miriel-sale.                ,    . «iakb |
W ¹ n > f . nz ’ 7 te'tuTi>b| •
M. Bₐⱼ, ib J i'e Inna^ate Dâmnef.. ..         |-
j r ■'                             ‘       ‘ ■
I j Duni Tronurile MoldasieFiiii Uerel
     Romineiutl, ne kare Rominii b’s înnil-
’ Uat în Boinya lor d’a se «ni; Mwia-la
ai ridikat Tronul Rommiel; ka renre-
binlangî al un«î mrtii u a.euHH frumoaso
Rominio, *le astizl mi-a luai cfiiiale-
mente lokul seă între nagiunile domni-
foarie în Esrona, Benim se dtnanem Ia
mioarele tronulsl omaginile noastre de

i

I

trei kBBinte ic-I nireaU k’ar kongine estt! nrotestirl, nrokum' la a d-tei Eusuama-
j nu, trdbue nusi tn diskusiune mi sunusi vo-

un nrofsm de autonomii iui inde-
nendinjji nentru Serbia. Garaiianin
însi^ kare mtie ki în asemenea ka-
surl „qeea ie unii numesk elikeli
esle un serBilism“ refusi qererea
lloruel, nuse enislola Domniloriulul
i seS în bussnar iui nleki din Kons-

rekunouittegi mi bs
IcosUi Damneze» ne
na Ba mal nutea fi
Bieaga a 5 milioane

urim si bi înzi-
aiest Tron, kare
sdrobit de kît fiu
de Romini.

      Duo’aqeasta a neotes la Botarea unul
kredit nentru o luni tui jumitate, kari
a adus desbateri inekuin mi alti nro-
nanere in nriBÎnga desfiingiril taksel es
nortayiuniî ini desnre kare aom Borbi în

No, Biitor.

iW.

4)

     O euistoli ne mimiiLin din lamî,
de la un amik al nostrs denutat, ne saune
ki mi denstayil romini te ssnt Enki
în lami erau ot^rîuî a ns nro^ede la
niul o alt£ lukrare de kît la notarea
neaniratului kredit nentru trei Isni, m’a-
noi a uroroga Adunarea nîni la zisa
ktnd donatarii Rominiei se Bor nutea
întruni nentru a nrotede îmnrosni la
Iskrnile por. Eaki dar ki kuBințele

. FmiAttOMÂfGJim
      Favorea norocului.*)
I ua ISTORIA 'UNEI OPTICIANE ” ’rJljⁿ

- Ji .. i ‘și

a

UWUÎ LOCOTENENTE DE DUAGONI.

III.

L- ■

minilor a zis ka mi noi ki Unirea ora
de mult fikuli de kitn Rouiuiii mi ki
akum nu mai era nimik alt deofikut de
kil solemnitatea, serbarea ‘ahtului ini ki
nrin urmnre aBU mare kuBlnt mi d. Bo-
sians kiad zise aiele ksBinle le'fikurs
si se mimge kiar zidurile silei medingei
Adunirii mi kare ₁₍Bor reintgoar nentru
tot deauua înskrise în istoria Ilarlamen-
tari'B a Romiaiel ki “în lestiunl în kare
“s’ating drenturile gerei, geea ne «nil
“.mrnesk elikel'S, du^nialuî o niteemte

“ka

;3H
kiar

l

sereilisni.,,
finirea dar

îd aklul

ma' ir emilie
rinda sosire

ief
de

fiind akum sfîrmjts,
de solemnitate» nu ne
kil s’amlent'bm ku-

a Domniloriutel nentrs a

tiriî; nroaedînd alt-fel bisroul a kilkat re-
gulamentul iui eS nrotestez kontra aiestul
fant kare noate deveni un nreiedinte neriks-
1°⁸, b ' b 10:
      D. Ales. Floreak» oserai ki d. Bri-
tians ar fi trebsit se faki asii oservara kmd
era se se nroklame denutagii iar ns ne urmi
      D. Brmkoveans Mere ka Adunarea se
intre în desbalerea nronuneril d-tel Olete-
limianu. ₍                        "
      D. Katargiu. llllini nrea bine ki de
alalti-eri înki, de kmd d. Britianu a vor-
bit de susuendarea formiril bisroslul, am fost
un»l din iei kari aă zis ki dorim finirea din
toati inima, dar ki am lisai în mma dom-
nitoriutel a o nroklama kmd va sokoti mo-
mentul kuviiniios; aiest iaut noate Bl se
desivîrmeaski foarte kurînd mi de n’am fi
fost, la sfirmitul anului kurinle, daki
n’am fi mal la înienatul anului noă kare la-
și ne Ministeriu într’o nosigiune falși, firi
| misloaie d’a mai nutea merge înainte m^ui-
I na guvernamelale, amiă fi zis mi eă ki A-

ini Bezînd ks tantinonole lisind ue sublimea Iloarli
lim ogiul seS felin'tarea Serbiei. Aiesla esle
dej-                                      a
ₐ_] T birbalul ie lui asli-zl in mini gu-

limbogiul

alegorik mi urin kre snunea atît

mult nentru qel kai eraă în stare {                                                .
îoBelege. — „Steri» tel DumnczeS k^ Bernul Serbiei tui înki tokmal mi-
ri» ssnt eu ginere! F⁰ '                   nisleriul lukririlor striine iui kre-

Ori ’iine s’a slut mi se Ba sita la I dₑₘ fj-ț.

kare Bede aksm marea
nolitika tui naijionale ie
aenirea la nutere a d-lul
kare are onoarea d’a fi

niest ministeriă rai ia fi în stare se Ba- îₙₛₑₐᵢₙᵢⱼtₐiₑ
zi mi se ’nneleagl nosiniunea nea tri— j ,       ,
sti in kare se afiș na zne din fundul I .
mimel. — Slaoi Somnului ki nu ssnt I Garaiianin,
niil în loksl IsT nil din nartita sa. Lkombilul, ue lerîmul nolitik, ini de
     Ultirile ie ^em din afari lejlloarii, ini de Rusia mi de Ausiria.
nora nublika ’mirp ki>il asti- zi nu I ----------------- - ’
aeₒ iearli snagiul. Anem numai da- Aduuarea Naționale,
tona «’air.uem pionuisnea osbhkB                  ₐ. »»„»»«.
assnra             ) «o are namirea              ,]ₑ|ⱼᵣₑₐ        wWₑ,
maretet birbal db Stat al Serbiei, | ᵣ₀B| jₙᵥjₜₗ₎ ₙₑ ranortalorisl komisîsnii veri-

fofma \iouls ministere als Rominiei,
mi ziua de 24 Ianuarie, nentru ka A-
dunaroa Romtniol kninnr«t7.nrln-<»a
înteani iskririle sale, kari în anul n-
testa bot fi’ mari, ktuî de la dînsele
denînde deskiderea kbii toleî mar|, sin-,
gura ne kare Rominia noate mergp în-
tru îndenlinirea marii misiuni, te are
în Oriinte mi ka/e este mare nu nsmaî
nentru dînsa ti nentru toati ‘Eurona.
     : Illi’n loale ateste te role joakB I
■iinisterisl nostru? ilsnsit, nu numai
de nagisne, kare niti odati n’a fost
ku dînsul, dar nsrisit mi resnius ,k>ar
de fomtii sei kolegi din „kooimmia de

dosî-snre-zeie, kiar de fomlil sei ko-
legl din maioritatea Kamercl, kare re-
nresinti stindariul kandidatulal ici de
Domnii» de akum trei ani, eakb-1 aksm
ka o luntre snattș^jmnkatfr ue malul
ane), ne kare nîtii mal erl riMia *tHf
ueskuia ku atiia înlesnire' mi kare lip
mai serBemte de kît a arata kt g^e-*.
ste nutred s’asaîrie kiar d’aiel kari au
kassat ui’au înlesnit a iei uutrezire. Tri-
stul rol ie ministerul juki în Adunare
în ateste din urms zile ne aduse amin-
te urmitoaria anekdoti.
   3 Atei om kare aBea atiia mult soi-
rii in kil foarte nu^ml din kontimu;;-

                                                                                         | dunarea nu e komnleti, ki nu ne mal nu-
                                                                                        Item arivi de kît ka o frakjiiune a, kamerei,
                                                                                        mi ki nrin urmare nu nutem tekra. Dar a-
                                                                                        nul noft o anroane iui ku djnsul se ᵣiveⁿlte
                                                                                        mi uestiunea bugetelor, aneasta dar m’a fi-
                                                                                        kut se me gmdesk. Daki d-nil minimlril bo-
                                                                                        kotesk kl finirea se noati fa4e mal ’nainte
                                                                                        de anul nou, in kît se nutem, îmureuni k»
                                                                                        rr..il Moldoveni, avo. ...nk.r .U! timn 1.
                                                                                        k« .. 1.™ ...... .... . d.
                                                                                          m,.lo«« nr^r» d. Mtea merg.
.... m...... mm.. u,„ «BB₅«                . uounp ,          „ai»rinᵤ« d. .U.I» da- I “r“ toe> ,<,m            ’"⁸¹ ⁿ°⁵ h⁵ ‘'rl’'r⁶’
          i                  i •        i i . ■ I                   j- . . - . . a ku finirea ku aieasti mare serbitoarii na-
riuriril kabinteutel rusesk,» Asslria. Ui voinui ordinea zilei, fanți kare noate re-» .        ,  ,
   . , i                     „              .   | „     ,         ,   □ -i i j . uionale, doriți de togi, in auol mini în mi-
BOlud SU-1 alragl ta fauoarua iei, .-a k» ⁰⁰ »■«»>«. -**1                                 „ ₜ₅ tr.lfil Moldu.em vom .mea. „|,
trimis «na din Bele însemnate ale iei «y*⁰”¹⁰ ™ ««‘«a» « “ l“mrUI k- „,ᵣₐ dₕₗ ₐₗ bugetului. Atoimre «>> «.
 . i •             . l i . । j o. . i I misiunii uu d. Ranortatonă vine la Iribuni                              .
ueKOrayiunl: dar birbalul de otat al | , ₗy , ta J- . I > Katargiu deklari «minarea de unsos uu sti ■
„ .            ,                           I de-18 meiule. Doue din nonele alegeri, nu               ,      ,      ,
Serbiei a refusat dekorauiunea a-ie^ ₙᵣₑₛᵢₙₜₑₐzₗ ₙᵢqₗ ₀ îₘₙregi₈rare îmniediki- ™emte,se alegera bⁱ⁸r°⁸ ka.ST ⁿ⁸ fara S¹"
lel DiUerl ie esle Betiua iui iniinika toarie, la a treia, a d-tei Bosueiians, este ’B¹ “. lSa ⁿ® $⁸verⁿ îⁿ "osifliunefalși, fi
n „ „i „        .       ।     ..   , , . I , ,                          i . , , j ri misloaie da merne înainte.                .•;»
Ureaskl a nauiunil sale. Zlkmdu-I kl I ⁰ reklamare a mal multor alegitori kare a- |            ~ ...                          .
   ,      „ ,      ,          ’                    ,i i »           .   »      . . i • •           D. Ihm. Gika ia kuvmtul ka denutat.
. n a fikul mii un RAi-ninte Asislrinl I ‘at"¹ ki ⁿ⁰⁸I denutat nare virsta iegisiti |           ...         ,     ,            .
„na unui uni un seiBiyiu Ausuiei                                                 ,Ș ear nu ka ministru kni, kamera nefiind înki
nnnlrx a rnprila aureli nnnarn din ““ a fost                      te uubhk; komisiunea                           ,     .. . ,     .
neutru a merita aieasti onoare OIU I                                                    I konstltmli zm ki n ar nutea vorbi intr insa ka
     .        . „.. ₄.                .       ।  | Însi, konsidermd ki asti nrolestare trebuia . . n . . , . .         >
nartea iei/* Akum Kile-Ba hne el a I ᵣ ₓ , ..               ,               .             ministru. D-lui deklari ki, de nu toni am
                                             [ iikuti la tribunale, o resmnge uu sere nro- |      .          ,          , >     •
fosl trimis de antualefe uriniiae la ₖiₐₘₐᵣₑₐ de denutat a d-hf Busuioieanu Mₐî t^ntim k« iea mal mare nenbdare zio» .•
Konslantjnonole sure a riegouia în I mulgi denutagi sunt cmigi afan. Biuroul, fi- J p'rⁱ¹’ ⁿ⁸ Șe mki deii e aie
... il , . .ax                                                            E r ,           ii; roagi dar ne Adunare a forma biurot >
 taeoarea drenlurilor un r.intereselor ri a-1 tema tn intru soro a fi fagi Ia nro- 1,                 . • t ,       ...»
          ,                                            | , ,       . , , ,    . .    .    . .   . . | ka se noati intra in relauium ku uuvernii
jiafiionale ale Serbiei ue kare k»m                                    »‘k“ ™''⁰'■«' ₖₗ,,.₅ₙₜₜₒI kari fieb»..k
inUm Hoarla le a reftsal. L, sairea                    ""dd™' “ k“o trai nou, .laml                                    ₐ
I                                            I de denutagi.                                     , .       , b . .
 ne Tron a noului Sultan Lot el f« D. I. Entians inlrmd în kamen nro- ⁸"                           'ⁿt⁶r⁶S *
însiriinat a duie Sul¹ anului enislola I testi kontra nroiedirii biuroalui, kmî ziie .ⁿ         H.e aa a⁸⁵?¹ d veⁿ*rea c BÎ ®gⁿ
  .     „                             „ I . ! ,          ,          ,        , ...         . la ismail, ml-a dat demisiunea, snre aînles
 de feliiita-re a Domnitoriulul Serbiei. d-¹⁸'. orⁱ o khmeri dehberanle ori ₙᵢ dₒᵢₙᵢₗᵢₜₒᵣW₁ „₁Jzₗₒₐqₑₗₑ d-ₐ fₐₗJₑ Hₙ B₁₍₁.
 Kabinetul de la Stambul a ierul ka S⁸"tem ⁸" ^nlet akBⁱBⁿe; de ⁸«teem gsr ministeriu uenlru ambele uriminale. I».
                                             | o kamen deliberante trebue se nreiedem I Gika areli anoi ki ori ie guvern ar veni a
 Sl SC iuțeargl din aiea enisloll doue I regulat, mi esle uiliul ki o alegere in kare I se aibi nevoii sure a uutea merge înninte

        După citirea acestei lunge și ciudate
epistole, care amestecase tdte ideiele melc,
—îmi țlisel; “N’așid fi crezută nici uâ dată
cd burgesil de la S... oru se fiiă alătu de
inventatori. Care demone a băga tu în creeril
aceluia care-mi scrie ideia acestei născociri?
Care pâte fi scopulti acestui domnișiorâ?
oare voiesce se-șl bate jocd de mine,
d’unQ dragone de #doue țlecl și doul de
ani? Darii pentru ce? E unu amante, safi
unti geloșii ? E, pdte, însuși bărbatule! d6m-
nel R... care, p’uă bănuială assurdă, vo-
iesce sc-șl procure plăcerea d'a me ved&
sosindfi, cu nasulQ în vîntO, în orașiuld seO,
*) VejI No, 336, 33T, 339ș 340, Ș41 342
și 344,

ca mal ântgfi se rî^ă de ₙpiine și apoi se
se supere?              ;        ■, j -•
     “FOră îndcitelă efi aci este, vre uă mis-
tificare, pfite și uă rQutpte; daru în contra
cui pfite fl direptală? în contra domnel
R..safi te contra mea? ..Sum ei! causa
safi pretestulO alesfi de vr'unu june pro-
vinciale a comproQiite safi a -confunde p’uă
femeiă, ce nu lu-a voita? rj,- b|

.ti

**G0cI efi nu cunoscu pe domna R...

și ea nu me cundsce pe mine. Am intrata
pole de trei ori în doul ani in magasiea
iei. lutr’ adeverii ml-aducu aminte cu e fru-
mosă, forte fruindsă, fiă! darii n’am găsi-
tu-o nici uă dată mal prevenitdriă de câta
tdtc compatrioatele saiej.n, Totd ce poțd
țlice,, duț pucineie ocasiunl. te care am ve-
țlytu-o, este șâj^a avutd cu mine acea po-
liteță obicinuită a unul comerciante cdtră
urte cliinle trecătoriu, și istoria leșinăril Sale
în țliua plecării mele nu este de «ăta unfi
basmfi. ' -k-'te ' ¹ f ¹¹
j¹ < ' nt           ■_       ",
“Și cu tote aqeste^ s’afiă ceva ade-
verii în acestă iabulă. Intr’adevepfi, ml-a-

,iiw xncagpMaMapt I-------------—      —--—— — — ——।            te-..— .                           .
duci! a minte efi am fosta înaintea plecării di“k”însa uni! dragone ridiculu. O, nu! La cafenea găsii doul, trei camarad
mele la amabilele optiefi spre a-ml relua I locuitorii orașiulul S... m’afi făcuta pre și deciserfimfi se mergemfi se prănțlimfi la
ochianulfi și cutia de instrumente materna- I multe se casei! ea se te făcu plăcerea d’a | Saint Germain la Pavilionele Henri IX cu
tice; darfi, daci! n’a fi fostu cumfi-va as- I r^e lⁿ Pa8uba m®a- Voifi uu mal bine I nisce dfimne din lumea mare.

curisfi în barometrulfi șefi cu musică, ne- I ^*arbdQ meu, voiu studia cestiunea Oriin-

Așia și lăcurOinQ;, prăn^ulu fa forte

greșitG nu era a casă în acea ții; eti de I telul» me voiii necăji cd nu poțd declara I voiosu, atătd de voiosu în |Cătu se prelungi
sicuru nu lu-am ve^utd, nici pe alții cineva, I r®sbelu Europe^ întrege, în favdrea înaintă- | pînd Marți seră, Gonvoiulu dupd urmă ne

afară
esce

ochi

den eroina fabulei, alfi cării eroii vo-
anonimuld spriitorifi se fiu eQ.
“Da, e frumdsă ddmna R;..; nisce
albaștri de minune, nisce sprâncene

negre, unfi perâ negru și luciosfi ea ma-
tasea, uă taliă încăntătâriă, daru pe lîngd
acestea uufi aere mal multfi rece și mă-
reții de cătfi tin^ru, dacfi nu me ’nșelfi.
      “Darfi, ba! la naiba enigmele I... Ec6
uă frumosă ocasiune se dovedesefi efi va-
nitatea nu este defectulfi mefi. Voiu re-
măne 4a Paris, ce se cautâ la S. . . ? As-
tățll e Luni, polmăne e Miercuri j vețlfl d’aci
pe autoriulfi epistolei preămblăndu-se Mier-
curi la trei ore de demăn^ță în colțulfi
piățel B. te- Ia S.. A așteptăndfi sosirea dî-
ligințel și sperăndfi se v^ă coborînduse

ril mele, darfi nu voifi părăsi nici pe Pa- | readuse la Paris și p’aci eramfi a veni pre
risianl nici pe Parisiane pentru statuete cari, | țârâiau pentru plecare. ; ui«m mi , .
împodobescil comptoriete orașiulul 8.... I                            jy - brA¹⁰" i
Adopte domnulu, care ml-a scrisfi posace-i |
        ,            , ..      ,           .. ..    .. Pentru pecatele mele, cela dăntîifi lu-
va plăce mal bine, darii me voiu ten dai                    ,   .     .      ’ .
      ,           .             i, . i.ₓ • , cru ce vedul mtrăndfi in camera mea. fu
posa eu pentru dinsulfi. Me voiu mulțămi a-I ... y , ᵥ . ,                           ■ , 7 ■
‘          ... . ₓ .. i- - ₓ scrisona anonimului de la S.pe care
freca urechde dacă sortea rm-lu va da vr uă I .. .               .      ... ¹         "
, ,ₓ ₓ ₓ c, ₓ . . . A neghiobulilmefi de servitorii! o înfipsese.c’unii
dată pe mănă. S aruncămii deru eurîndfi D                                                    v
. ₑ .                          „               1 acu pe perina de capii a patului mefi.
in focu acestu romanu și se nu ne mal „ .                 \                              «
gândimO la dlnsulO.,,                                         b'“ ⁰⁰ .
      Dupd acesldînțelepld monologa, demna se v® ⁰ ad locuia mea se stinsese,
a P ₗₓ. i- । « u i * I sau nu ardea atunci, c6cl o regăsii abia
d a figura alăturea cu alu lui Ramlet, care, .                      , ’            ®
daca nu me 'nșeld inoepe cu cuvintele ce- "** “                      pro’ocaluriă desensă.
lebre: "A fl saâ a nn fi— negltiobO,„ me I acul S,⁰Hdla da o reliti.
sculai, iml făcui toeleta și mii dusei se de- I              sum de prostii! îmi ț|isel dupfi
junii la Caf6 d’Orsay. Aveam tocmai oplfi I acâstă a doua citire. Darii n’am trebuință
^ile de congedifi, și era momentulfi d’^ I se me duefi la S... ca se scifi, dacfi ddmna
profita de ete.                         '      | R... a venitfi la Paris, și dacd ptecă măne

www.dacoromanlca.ro

tO«2

f

ROMANULU £ DECEMBRE

de bsgete. mi ki nrin ^rmare,, timnsl linsind
nentrs a disksta’ bxgeteT se se akorde kre-¹
dite nrovisorie snre a nstea merge kit-va
timn înainte, knl firi aueasta nul sn g»-
vem n’ar n-.t. a Ixa kirma stalslsT.
      D. Eosianx. finirea este fiksti, domnilor,
nsterile garangi nrin ziariele lor oficiali ne.

nu seim kare va fifns nstem nîn’atunci li-
sa ne guvern ks mineln legate în sin, amia
în kît se nu noati urma administrarea. S’a
zis ki sunt 22 de zile nîn’utunqi, ki denutagii de

la Lini or se viii

aiii mi o st avem timn

a îndestula qcrerile de kredite fik&te de mi-
nisteris. In aueasti nosigisne d. Briilois

o snsn; guvernul însumi nrin mesagixl stă

ne sisne asemene
fbkit o Rominil de
am dat mandatarisl
alin finirea, snirea

ki e fiksli, Snirea a8
la 24 lansari»; ktndă
nosirs misisnea d’a de-
era fiksli de uagisne

   । i I li isea nsm<>i nnrob.irea ușierilor; nste
•^ril * garanjjî dar n’aă fikst de kît [a kon-
sakra, a reksnoauite voinga nagionale. Din
mom ntsl de kind nsterile as ru:kanoskst-<o,
unirea esle ka sn fant deulinit, mi nrin urmare
kxmrra d’aiui ne mai fiind de kît o narte,
o frikgisne a Adumril Rominiei întrege,.
n i ns mal nstem delibera, niui Iskra nîni
te Adunarea ns va fi komnleti. Kît nentrs
kredițele uerste de guvern, d. Bosians de-

. ziue ki e ne anirat si se konștitseaski
biurosl snre a nstea anoi kamera lua uwsu -
rele trebxinuioase.
       D. Bosianu. Kind onorabilele d. Brii-,
lois înuens a ziueki nsm’aînu* les, m’am temut
se nsmo fi e snres reS, se ns fis greșit leva în
uele qe am zis, kiui nume krez infalibile fiind
nsmai d-zeă în auest sfîntnrivileyiu; dar dsni
argsmenlarea d-lsi am| vizat ki n’amgremită
de lok; s»m ne terîmsl logiuei uii al dreuts-
hi naționale Dar se Isim ksvinlele d-lul

    k an ki nîiii la anul noă sunt
zile aditi deslul timn snre e se
j . t-.nî Adsnarea iri ki ar fi bine
iim sfîrmilsl anul8î ka si noati

de 22 de
nstea kon-
si auiten-
aota anele

   kredite în snire ks fragii de neste Milkov.
   D- ui *et mini, anoi deklannd wkv odati
-i-aki <lin moment»! kind finirea fikxti de na-
b: uis ie a fost konsakrati de nxterl, d-lsl se
>ok<riemlo inkomnetmte d’a maî lua narte la
itkririle snei frakgixne de kameri kare na
⁸⁸ renresinti Adsnarea Rominiei înlreve:
-bl'-U p j)₈ₘ< GhiCa. Argsmenlele nrjn kari
   D.Bosiana vine a sssnine nroiisnerea d-l»i
⁸, Brttîans ssnt ki finirea era fsk»ti de la
' 24 lansări», de kind am ales ne Domnito-
ri». — Borbesk ka Romm ns ka ministrs.—
ⁿ‘ Da,¹ finirea era fikxti de la 24 lansariă >
⁻¹’dar ‘se ns site D. Bosians ki tot aueasti
   Kamm a lisat DQmnitori»hI a jsdeka mo-

³fc meniul onortxn nentrs
. ki. Oare kum s’ar

<r.

narea ue voigl a faie

ve mai renet, d-lor,
mui ka an mizs-lok

nsnerea iei în nrakti-
nrelilmui astizl amî-
furmiri! bisrosl»! ? Eă
ks aueasta s’ar nretîl-
d’a sforga mina k»i-

Biiloi». D-l»i ne vorbesie de 24 lansaris,
de voia ie am dat Domnitorului mi ziue ki
trebse se amlentim; nu vez» ue rauorl este
între toate auestea. Eă am zis ki nrin fan-
tsl de la 24^lansariă nagisnea as fikst »-
nirea, mi ziaînd aueasta n’am greuiit niui
ksm; dar ziue d. Briilois, am dat voie Dom-
nitorslsi a faue finirea kind o va sokoli nrinuio-
ai mi de oun ue ain dat asta noii suntem
legagi s’astenlmn Mer o miie de ieitiuisui
mi rog sc-mî adsue aminte ki, daki noi
alunul am Isat auel mizs-lok iudirent d’a nro-
klama Snirea, a fost ka se nx ofensun oare
kari BKSientibilitigi nolitiue; kind însi aue-
le 86suentibititiyi nsmai esist, kind nuteril»
reksnoauite voinip njuionale, suntem siliti
în drent» mi nrin armare trebse se fm mi
în faiit; nu usteui dar nroujde la niui o ls-
krare firi n fi komnleli Adunarea. Klt nen
trs kredetele ue utre ministerial, deklar a-
semem a ki, m fiind de klt o frukjjiane a
Kamerei ns nstem vota de o kam data m-
mik. Daki însi va veni sfirmitsl anului uii
ns vom fi înki snijji, ministerisl fiind la ne-
uesitate asilsti vom lua messrele nrevl^p-
rie kuviinuioase

Renirea fragilor din laiul, denuf ku denf
tarea mi ks drumurile ce avem aceasta e ff
te greă, mi ki de va fi timn si votim kri
îp «nire ks dînmii; de ns, vom vota n>T
noi, mi timnslă nu ne va liusi, kiei în e-
menea kas ns trebse si mal ksțietim la-
bitoariej serbitoaria cea mai mare fiițs-
nirea.                                   :
       D. Bosianu. Voiu si zik numa&se
ksvinte. S’a zis ki am fost inkons^ite;
auilă fi fost în adevir inkonsccinte dxrnriă
fi vorbit de eliketi; nentrs mine îns^md
eliketa atinge drenturile uerei de auiomia
o nrivesk ka servilism.
       D. fon Britians. Kind s’a nssii dis-
kuuiune nronunerea d-luf Oteteleiuial erpm
otirît si pu iaă mi te la aueasti dA>ature
fiind ki ne kît n<t ns mi sunai I katiri-
liul, la voința ninenul, ci numai J voinjja
legii; în asti nrondere nu viz altieva de
kît kanriui»iă, voirga maioritiuii jlamerel,
kare aci arunki f uronunere iu> o nune
ear în desbatere ui nrin urmare, ^um ziseis
eram otirît a nu lfa kuvîntsl. fjskuipvnea
însi a Isat o îniinlere amia de nare înkit
mi este ku neuutiup a nu lua zd eu narte.
Am dekiarat ki in» voiă angine de a vOla

nentr»
leasti
n» era
mai ne

formarea bsroslsî, dar am fikxl a-
dekianue îtr’xn» mod restrîus ki'ri
ntsnql onorsn se diskatim anest nsnt
larg, nentr; ks ns voiam a da iiri-

<i, mi eă nu vez kul ay! voi s’o sforjjaui. D,
D.m. Ghika întreabi anoi kare motive ar nu- j
tea face ne kann n a ns vota kredite nro-
visorie ministerialul, ka se noati urma kiel- j
tse ile la kasă d’a nu s<* nut a Bota bi-geti - j
“le în Suire; d-lsi nu vede nici un moiiv, mi j
survenite a raga ne kamen a nu lisa ne
guverne firi mizn-losue ka si n» d' a oka-
si-me a se zice de kitre jnemîil kt voiosce
a sforija nuia k iva.
         D. En>iloî9                     t-'jjoloo» .-g.........
rin. d- lui Eos ana; d-lsl a Z'S kl un.rea s’a .
³îikst la 24 lans ri«, a adaos ki m^sn a
emnkr dinuală Domnitdriuîuî misiunea n’a o
■Csevîrmi. Daki v’^du epl >minte vots! unbr-
lor AdsnirJ la»! Domn.loriului a âiiyemo-
n.« t 18 ui 1 mal f. vo> abile tientiu a komnle-
ta iinirea mi a o nsne In lukrare. D Bo-
aiaiix »rgsmenteazi ba.-at ne d. klanri e fi-
k»te nrin zi rieie nst r lor gar. nyi; eă kreză
ki a iest8-a i>s.tu ună miz -lok foarte grem't
d a ne sokuti unijji, Dîm ce Domnitor sl ns
va deklara au< «st» la zisa ce na sokoti ks-
v.ii.cinași, d-mi mandatul d»ne invitarea ce i-a
f kst Adunirile. De am sta sssneniitt nri
jHain akorda guv< rnxl«> mizs-loa'u le trebxm-
cio»se snre a n«t- a lakru, giiidesk ki am
fa e o mare gr meali uolitiui mi adminis-
trativi. S’a zisă kt su- tein numai o frakipu-
ne a întreiiei Adumrî, dar mi Kamera Mol-
davei este o fraktjiune; de trebue se fim îu
ko iruniiate de Dkriri ks dî.isa, ka dînsa ,
ea ne a îniutiingat ki a votat biurosl ka se
uoatb nrocede la Iskrirî;, de ce se ns facem
uii noi ka dînsa ? S’a lisat Domnitoriului a
alege zixa nriincioasi nentru a nane în lu- ,
^.rure ț>ijirea, suea .zi § apyoane npate, dar ]

      D
Bnlian»
trsrseaă
  ■* d.
șcrvarea
formini

Dsm. Ghika uere ksbîutsl. D. I.
întreabi dnki vorbemte ka minis-
k» diHbtat.
DumJ Gbica lâind de basi k ar o-
d-lsl Bniians sssgine necesitatea
bixroslit! ka se noati ministeriul

intra în relayiune ks adunarea; adeoge anoi
ki D. Bosians a fost inkouseuinte Kind ne
d’o narte s’a tis^l Dominionului faci rea fi-
nirii an ne o’alti se zicem ak?m ki mal
^vem ici o susueut.biliiate de m napiai; D.
Ghica susij ne kt este an motiv de eiilv ti,
ki eiik.ta sk«nt de multe ori sucio-
taiea mi d-lui piue foarte mUi la dln^a; ki
«alti mnhv nfi «-ti u t» U tiA i )an»i>ii nve x
Inncia «*a dat ureut h uruklama ei on rea

k nd v» «lege moiuentui; m u.oc.v do eu..e-
tt kine A'iunarea mu Moldova, k<j|^ a bu-
uînaa.

tul biuron mi k.riia, «e uniuni

s ur Bir. a *1 i h cem îmnu a.ea ki e m 4
nsjii i gelo și, de Ui.ir.. Koușinzîud auoi a-
r- ii kh < ste myiiiib a se voia aied< t , Ki’i.
m riiînn. alil< a z 1« kite « suns D. Bo-
siato.. din k ss a ki rum s< i biion ; imn ur-
ii are togi ue »dsmu>re a un uu..e u<- gu-
vern iu n s jji nă d'-> uuusi inauiua fₐu-
vamaineiitaie îu lok sau da laue c< a mai
mare k ilkare de 1 po arnund a ndiKa im •
uosiie i.cvoude.
      D. Gika tei mini zikind ki ns scie ce
Cbri a d-lor densiayi șe atingi sure a i face
a konsiitui bi. rosl.
      D. Kaiaryiu, anrobind zisele nremedin-
teluî kensiiisbi, a reue^t ki este konvins ki,
daki n’âr fi fost ueslianea kieddelor mi dd.
Miniștrii mi toati Kamera s ar ii învoit a ns
se konstiisi nini la snire. D Isi este kon-
vine ki Dommtorisl este ini maî neodinit de
kît Kamera a uroklama unirea, kiii are res-
E8nd rea ue i s’a lisat; Ministeriul ne-»r uu-
tea zice ki el a fikut uu uas sure esckula-
rea 8nirji dinduml demisisnea, nrin urmare
d. Katarvis cere konstiUirea biuroului, zi-
kiiid ki se amteutim anoi.iide se us nstea

legi», a da okasisij ka knvinlele mele st fii
internretate astfel nreksm snii as voit a le
internreta. Bis dat ikxm se esnhk anginerea
mea k» toati. desv^larea iei.
       Sn»l din onopbili! oratori s’asyit nini
ia 24 lansariă. S^mi ertagl a mi s«i mi
mai sas. De kînd fratatol de la Ilaris a sfi-
ramat lanurile 'ie ginea ferekate drenUrile
noastre antiie, mi rin rekanoamterea Esro-
uel s’aă konsakral tratatele ue stabilea» de-
nlina noastn indeiendingi, am reintrat in
esersiuisl ațelor dreit»ri uii Romanii aă fost
kiimag! auri otirî, aiui kroi soartea lor ba-
sati ne a lor indeindingi. îndatl dani a-
ioea veniri Divanele ad-hoc mi Romini!
In snanimitate a» vtat suirea. D'aunqî dar
nentr» mine mi nenirs togi Rominil esle fi-
k»li unirea. Ușierii^ garanti, ns mi oksn din
kare konsidenrî, aă nas vetsl lor la aiea »-

nire. Daki
suirea iele
kassa însi
fost kt reă

»nelo avea» interes ss ns se faki
mai m»lte n’aveaă aiest interes;
nentr» kare aS ass anei veto a
voitorii gerel reeaindisen vorba

ki divanbrifo ad huo n’aă fost adevirata es*
— * •           - " •
rata iei voingi, mi nsterile bine-voitoarie
aure n’aveaă interes a se onune aă aritmii a
su nune auel veto snre a da un timn oare
kare ku st se vuzi mai bine daki voiuga
na^ onJe esle uea esnrosi de uivansrue ud
h -c, aim îbtr’ailfei unirea n’ar- fi, fo^t de kît
o bouțesiune kare ar fi fost o siibiuisne uii
eie avi < 8 trebuiugi d o usiere. Iu uea d’m-
ti » okas<ane ue li s’a ’n.iyiin.al Romimi ear
aă uekretat voința lor îu uerkul lisat de Kon-
veugtsîîe numind uu singur Domn», nentrs
ani’buduse Unuuiuatele. fiii ear s’a vorbit de
uresisui cseruitate uu iuțim de uine la faue-
rea audtl iuut, mi ear puterile garanti a
aininal denlina reksiioamtvre a unirii.
      S’a zis aii ki noi am dat Domnitoru-
lui misiunea d'a faie unirea. Misiunea I^i^-
iiUlui Kominilon a fost d’a auhna ddik^lii-
uile, da faue ue kabinele a se konvmye de
necesitatea d’ami ndika vetul lor, ear nu mi-
siunea d’a face unirea, kiui unirea, domnilor
n’o voim de la striini, ea esle de mult ft-
kuli de Romini.
      Din ziua dar kiiîd Domniloriul a avut
fericirea, — uii guvernul seă negreuiit, — (.?)
d'a uulana acele dilikuitigi, d’a faue si se

ridice acel veto, unirea este fiksti, este xn
fant mi nentrs mine mi nentrs Romini; ce
mal amtentim akxm este o solemnitate; ce
maî remme akuin de fiJkBt din nartea Dom-
nitorislsî m’a miniștrilor este d’a îmnlini o
solemnitate, o formalitate, îmnins d’acest sim-
pimînt am zis ki fiind aksm numaî o frak-
giune a Kamerei Rominieî ns mal nstem for-
ma 8n biuroă Am sokotit kt oniniunea mea
era nssi la adinost de ori ce kalifikare de
esagerare fiind aceeaml ku a unul om kare
n’a trekst nici o dati de osaltat, onorabilele
d. Kunnuzaki, fostul viue-nremedinte al Ka-
merci din Moldavia.
       Mi era teami, In medinya trekuti, ke
nu se ziki, nreksm asti-zl s’a mi zis kxrat,
ki voim se lidikimun drent al Domnitoris-
luî, ki o se froasim, ksm zice francess, oare
kare suscentibilitijji saă ki voim si sforgim
mina kuî-na. N» voim se silim ne nimine,
o zik asli-zî kam am zis-o m’alalti-ierb
kicl, ksm a zis mi d. Dimitrie Gika ns sli
în nulerea niinun»! a se onsne kiei suirea
este îiksti. Solemnit.tea în kare si se
nroklame este doriti de topi ini mai mult
mki de Domnitor kare a avst gloria
d’a mi îmnlini ks atita suces frumoasa mi-
siune ce i s’a înkrorîinpit d’ ii idiltn juiele
greutiui ue .-e osisneaă ’vomy i- u uii.n le
mi kare a bine meritat de la națiunea în-
treagi kare ui'a nus mkreiicre^ într’însul.
       Biă 1» cesiunea de konvcoiengi, ces-
tiune ic < sto d’ur. ordin d’a doua mini. A
zis d. Dimitrie Gika ki ar fi sn akt kare ar
uutea se ridice sss’ientibilitatea kolegilor no-
nitri de neste Milkov. Sunt înkrediupat ki
nici între rominii d’aci, nici între cel de nes-
te Milkov, nici o s.sccntibilitate n’o si se
ridice kind unii saă algii vor face un nas
ue drsmul cel mare al viituriuiul Rominiei.
N’aă avst nici o sssceutibllitate, mi nici nu-
tea întră vre una în mimn komnatriopilor
nomtril de dinkolo de Milkov kind la 24
lansariă noi am fikut un nas ’nainte; din
kontra el aă fost fericigî atunci mi ne aă a-
ulaudat mi ne aă bine ksvîntat. Asemenea
nasuri aă fikstmi ei "înlr’altele îmnrejsrtri;
dea Dumnezeu si ue facem tot deauna demni
de dînmii nrin asemenea akte. Kît nentrs
aklsl de fapi ns mtim lirkomstanpele de din-
kolo de Milkov; ns mtim ce i-a obligat a
nrocede la formarea bisroslul. Hoațe ki aă
fost imiiinmt de alte îmnrejsrirl ce noi nx
le «ren», saă noale ki nici nule a venit no-
rocita ideie; dar kiar daki ar fi cea m4
.14._cuci ssacuatib-li —
lipi kred ki voind a menaja acea susce.ili-
biiiiate am face un akt kaiT ar atinge driu-
lul noslra de autonomii, kind uriu aktui ic
nrouu.ă voiă se Koimtat ki unirea nu esle
fbkuli do striini ci de BumiuL
       D. D. Gika zice Ki ns aoale resnsnde
ia internel trile ce i a ar face nini ce Adu-
narea nu va fi denlin kouskt iii nrin alege-
rea biuioului. Me mir Kum ae ridiai astăzi
uceasib suaceutibihtaie kind eiI uu s’a ndia.^1?
Kum, ministeriul, n’a venit, mu a nu-ml da
uemisiunea, se dea sokoteaii de aktele sale
naimea napiuuii? Kum n’a venit maî ales se
ne ’nmire toate fasele urm kare a trekst ces-
dunea unirii. Dumnealui zice ki nu nstea
face aceasta de kît dsne konslituirea unui
biuroă dcfiuiliB^ nutea foarte bine. Ministe-
rul bine obnuuil d^zioa d’iutii a deskide-
r.#, kamerei, uîni nu este mu mikar aou-
stituili mi-i di aokoteali, nrin mesagiă de
țoale 'ukririle sale; mi daki aceasta ce fa-
ce în toate Kamerile ks kil maî kx seami,
la noi kari avem un biuroă in narte konsti-
tsit uriutr’un Hreuirdinle de drent, mi kari
am pinnt deja medinpa îu kare am diskutat
cesliucî foarte serioase? A fost oare îiunre-
junrî karî a silit ne minisleriu auri da de
misiunea nainte kiar de konstituirea biuroa-
lui? Nu krez, dar krez ki kind s’a otirît

¹— -----------¹-------------— ----------*
a demisiona era dator ka mal intîl si dea
sokotasla renresintanyilor nagisnii, si le nre-
siote tablosl desnre starea gerel m’anoî se-uri
dea demisisnea.
      D. Știrbei» vine de sxsgine konstitsi-
rea bisroslsî, atitk din nsntsl de Bedere d’a
ns nsne ne ministeriS în nosigisne d’a ns
nstea resnxnde Kamorel nekonstitsite, kil ufi
din aiela al etikitcl, ka si n» atingem sss-
qenlibiliUtea Kambrel din latnl kare trebse
foarte menagiati, ki.qî D-lsl Btiiiemte ki are
ksvinte a ziie ki Adsnarea din lauri are ne-
voii, foarte mare nevoii d’a fi menagiati,
mi ki snre a o menagia trebse si srmitn
kiar în forme ksm a «rmat dînsa; ne
d'alti narle D. Știrbei adaogi ki nentrs ki
Adsnarea se fii în adevir ini se noali emi
ks nea din laiul trebse se fu komnleti, si
albi bisro»! ief, altminlre ksm s’ar nstea
«ni do»e kamere din kare sna konstitxfii mi
sna nekonstitxili,
      D. Bernesk», konstalmd ki nentrs to^l
finirea e fikxti, mi ki nentra ki a sokotit-o
ast-felis minislerinl uri-a dat demisisnea snre
a înlesni uroklamurea iei, vina la qele zise
de D. Katargis mi ziue ks, de oare ie D..
Katargi» nriimesie a so înttrzia votarea
kreditelornîm lasflrtuilsl anxlsi nentr» ka, do
vor nstea veni fragil de neste Milkov în «nire
ks dînmii, d-lsl, d. Bernesk», ns vede nen-
tr» qe se n» aminim iui faierea bisroslsl
nîn’atsnql. Dsn’aqeastn nrolesteazb kontra
zise! d-lxi Știrbei ki Adsnaroa din Moldova
are nevoii ne menagiiril. D. Bernesks sti-
rses'ie a krede ki D. Știrbei, sn singsr dc-
nstat, ns noatd avea mal mslt nalrioism de
kît o Adsnare; sn denslat noale avea ne-
voii de menagiiril dar o Kainei b niii o da-
ti; D Bernesk» n8 se îndoesqe de lok do
natriolisin»! Kamerei din Moldova iiii d'auen,
înk’si dati nrotesteazi kontra zisei d-l»î
Știrbei. D- Bernesks termini zikînd ki n»
e de lok vorba, ksm a zis d. ’Slirbei a în-
trsni dosi Kamere deosebite, ii o singsn
Kamen, uii ki nentrs aqoaeta ns e de lok
trebsmgi ka frakgisni’e iei se aibi bisroxrl.
     D, Știrbei resnxnde ki m olestarea d-lxi
VerneskB remme o nrotestaro fin nisl o
valoare, ini siir»esqe assnra neiesitigii d’a
menagia Kamera Moldovei, kare are mare
trebxingi.de menaghri,
      Dsni aqeasta se nroicde la votarea bis-
ro»!»! uii s’alege D. Bniloi» vne nresedinte
ks 4t votsrl: D. K. Kantakozino se alege
la a dosa votare k» 29 voUrl kontra d-W
Știrbei kare a avat 23. H Denstagi din
stingă se angin la amîndosi volirile; afan
d’asta la qea d’intîia voleazi albs algi zeie
d. nstxgi uii la qea d’a doxa dosi nsm»î; ale-
gai ea sekretarilor» se am im la medingasr-
mitoare. «i u >
lUarMil/n; - Jlî -
   ,i 1 i it..,
 ■ • t K -           । 861, Noembre 27.^
Domnsle Redaktor.
      Domnsl Illaiano, dsne mai mxlte
nrovolml ie i s’a fbkBl, vine în fine
st fakt Bs, nrin No. 323 a ziarahi
aiestBia, de reseiBa He zisese kt niî-a
Distrat, iui dsne ie mai mtî 6 ne ds
o nrobi de adinki ersâigisne, Bor-
binds-ne de Beau-narch .is mi nriminile
Isi iele sul b tarii, dxne k8tn le kali-
fik5 d-lai, faie anoi o hogi arg»men-
t-ngisne assnra u fee lor, urodane k'ite-
va akte ne kare le a krezst nriinuioa-
se mi în favorr.l d-lsi, onineazi kl
sunt oameni, se vede, carii sunt familiari-
sați cu ideia crimei etc. ne sn«ne kt
komuBlsind dosieriîe ne anii 1851, 52,
53 mi 54, ns a gisit niii o reklama=
gisne din nartea anelor doi momneni,
ridikau,! de ofiiiersl Ațiiei din B»ks-
remtf, uii inkiiui în HBiukSrie dosa
Ibdi de zile, ne timn de vărs, fane
Del la oniniunea nabliki, iui mBljjBmit,
salisftkBt îu auuringe, ka mi gastrono-
mul kare s’a indestslat ks alimente a

înapoi la S... N’am de cătu a me preăm-
bla- măne dimiheță îh partea mesagerieloră
Lafittp! Acesta e uă petrecere, uă curte
de mesagerie. Dacd ddmna R... nu ăe va afla
acolo, preciiinil cre^O, celfl pucind nu voiO
mA a-ml face vr’uă imputare. Atunci celd
puținii void sci cd corespondintele med e
tind sectti ciudatd, și dacd se află 'acolo...?
j£l bine I fiă 1 intîmple-se ce va pute; dacd,
pdte, nu voiu face de qătu datoria mea
încunosciințăndd pe sîrmana femeiă de reu-
lalea ce a voitâ se uneltdscă cineva în
contra iei.' Âfâcerea iei va fi atunci a se
apfera fiă în contra sociulul seu, Hă în contra
ăltorii indivizi al orașiului, care s’amestecă
în afacerile sale.
     “Dard, jurii și rejurO cd la curtea
'inegagerieldrii se va termina istoria! Gă-
sdscă-sc sati nu ddmna R. ., acolo, totu
atăta face; nu voia risica optfi spre ^ece
Orii de deligință spre a face plăcere unul
gltimeța de provingiă saQ spre a consola
yî feweifi "pe oare n'sm deeolatu-o nici
.«ii«I —
              r .     4 Jn 7 ii . •

      A doua ții căte-va minute înainte de
șdpte ore me aflai în strata Grenelle, iris-
pectăndft biuroulu diligințcloru pentru S ...
      Postilionelc începu a¹ se împajiinta;
conductoriuia închise porțițele trăsurel, care
era se plece, și de ddmna R“. . . nici
umbră, nici în trăsură, rficl po orizonte;
locu cu tote acestea nu lipsia, cupeuld
era golu.                      Oift- .-4 .
      Cănda trăsura se pusa în mișcare,
făcui, în găndulu meii, uă reveranță ddm-
nel R .. . aprinsei uă cigară ca se-ml trbcă
de urîtu pînd la casarma mea la 1 c^uai
dOrsay și apucai filosoficesce calea mea
spre strata Saint-Honord. Intrasem supta
boltă, cănda strigări „Pă^esce, pățlesce-te,
domnule oficiăria!“ f șite d’uă dată din țlece
gure, me deșteptară din reflesiunile mele.
Avusei abia ’ timpula d'a me retrage pe
strîmptulu trotorid lăsatu supta acdstâ bol-
tă pentju pedestri. Una fiacru' intrase in
fuga mare a cailoru prin pdrta cea mare,
notele lui șe acațaserd de ₜ rdtele deliginjel
ce ^r« in mijcăra ᵢC₁be₃nO3
                               .oh eb ifi

      Cătu de frumoși erau conductorii de
diliginpH Ce s’au făcutu acest! coloși ageri?
ce au>‘ajunsu el, de căndu drumurile de
feru au supresu funcțiunea loru ? Condueto-
riula de la S .., era unu adeveratu ■ mo-
dela de conductorii!. într’uă clipă fu josd
dupO capra postiiionelill pe care se urcasej
cu trdmbița într’uă mănă, cu biciulu în cea
laltă, năvăli asupra nenorocitului cuciănu,
care poprise fanlana lui; îla apucă de gu-
lera, îl rădică ca uă- pană și-lu trînti josO
din trăsura lui într’o singură clipire de ochiu.
Trecu cu tăcere discursula ce-I ținu, es-
presiunile cele mal dulci eraă asta-felu în
căia ar face se trăsalte chiara unu dra-
gone., într’uă secundă s’aflaU peste uă sută
de persbne in gmrula combatanțiloru, caii
rănche^aO, bateau și asvirliaă dm picidre;
rdtele scâi'țtiaO, călători! țipau și cereau se
se de josu; era uă amestecătură, unu
spectaclu omejicQ.
Darii ăcO uă altă istoria l în fiaoruld,
care causase t6tă acestă turburare, eraă trei
femeie mal muitu mbrte de căta yiue, și
' I "         ¹¹ 7 fii JVi'ip bf F-lți L ¹

din aceste trei femeie una era ddmna R...
în persdnă, palidă ca căra. Eram așiă de
oonvinsu de lipsa iei, în cătu totu sângele
rece me părăsi vețlindu-o. A-I vorbi în
mițluloculu acestui tumulta alăturea cu aT
cele doue fidmne, surorile sale ffirâ în-
doiela cari o însoeiau pînd la diligință, era
cu neputință. Acumu era minutulQ d’a
me duceOv Căcu! cu totulu din contra. A-
lărgal la biurou: „Unu loca în cupeul u
pentru S ... I strigai; aruncai bani! mei,
lua! bilotula și cinci minute dupd aedsta,
dițigința descurcată, ducea la S... pe
ddmna R... 'și pe servitoriulu nostru.
1  ■ f! ¹                 ■ ¹ ।
      h.,...... v>
      Cine se simpți rușinatu căndu se află
în trăsura ? Locotenintele Petre de G...,
pe care ddmna R... nici nu-lu recu-
noscuse.                                        f
      Fdrte mișcată ăncd de terdrea legi ti- .
mă ce-I causase dueiulu fiacrului, seu c’unu
inamica atătă de formidabile ca diligință,
ea se ținea strînsă în co
una flacone de oțeto.

      Uă formalitate ne opri la barieră.
ConductoriulO, liniscitu acumfl, profită d’a-
cestu timpă 4e oprire spre a înfăcișia scu-
sele sale vecinei mele:
      — Dacfi așifl fi schiță efi era! dum-
niata, dămnă R..., cu fiacrulă.nu lu-așiă
fi lovită așia tare. Dar tălchariulă de cu-
ciăriă s'espusese a ve prăpădi. Dacă n’ar
fi fostă de cătă dînsulă, ml-aș!u fi procurată
plăcerea d'a-I trece peste corpă cu cai! me!
      Ddmna R.. ᵤ adresă conductoriulu
ună mică surîsă dreptă recunoștința bu-
ne! «ale intențiunl.                      ă
      — Dacd îți va fi frigă de seră, a-
dăogă conductoriulă nu te sfii, ddmna mea,
d’a-ml cere blana; o am Cu mine, .vel
pune-o pe picidrele d-tale. Ești ăncă palidă,
poftesc! se-ț! puiu ceva fînu suptă picidre?
      — Iți mulțămescu, Franțois, î! res-
punse ddmna R..., n’am trebuință d^ni-
micunjamiculă meu. i,
      — Tălcharjă de cuciăriă! mal țlise
Franțois, dară d’astă dată privindu-me pe
mine. Asta a spenatu-o. .                -
     Și sâ urcă eru pe caprăi z l
                                1 i S iț

www.dacoromanlca.ro

<t A 0H
ROMAm.r DECEMBRE.

X :
1083

'Mi uiua

| kîrora ssk este mai mslt
l de kltⁱ nriinnios senltlQil,
‘ ksnd ki în curînd Justiția
j datoriea ei etc.
     Ns Boiă faue ainl o

termin5 zi-
îșl va fice

refutațisne

    regnls tstslor uelor esnsse In auea
/utîmninare klii aseaslt nretinai ■ în-
timninare, ea insiniî ns este în regsll.
Boi» nsblika nledoaria ne Boiă ijinea
inainîea Isstigieî, mi atsnql se Ba Be-
dia reverulii medaliei, se va lisnoamte
iteinelfea 4ea slabi ne kare sti amezate
J aktele" gîlate de d, Iliaiano, mi infor-
©llsite ne timn»I arenzel de Balta-Lt-

 mw, nreksm un no seama k«l Ba re-
' itiiuea infamiea,

o m«I renul mi aiqL j Elias Regiunii, aduve intre alto e-

Ohserv nsmal kl într’aqea nretinsl în- I semnle ale arbitrarul»! de ssb Regs-
| timuinare ns se rnengioneazi uiiî de lament, mi ne Momnenii Kindeintt mi
bin desnre aiomuemî Bordești, mi sc Bordemtî tot astfel nrek»m am fikst

Borbemle de Recia xelestaele, desnre kare mi eă în artikl»!¹,despre felul de admi-

fii kmd vergptirî amenințe,

ns am

। nstst deskoneri daki evestiagunt moin-
npnî HTl JtnHn        cXni ai onimanl f

nenl mi snde anume sunt el aniezajj!!

 Ns sfe mengioneazi Înki niăî desnre
modsl adanerei la Indenliuire, ^asănra
kiwi* eă m’am nronsnu,«t kategorik,
wi desnre altele mai mslte kare sl
not Bedia, n»ind»-8e alitsrea amlnd^se
Iskririle, imnrej»nrile momnenilor Kîn-
deniti, Bordeintl mi alyii tratate in ar-
tikolul meă, Despre felul de administra-
re elc^ un .întimilnarea ne adsie d.
Iliaiano! Aieasta îmi fdl drentsl a
krede kl nretinsaîntîmninare sBb-skrj-
si> de dzt Iliaiano, este Iskr'aria vrd »-
nsî asokat kare a kastat, dsni iilato-
rie, ka în uroiese, se albi reksrs mi
se se serve nsmal ks leia ie krede
nriinlios kliintel»!. saă inii nentrs aieia
In klt nrivenite nartea jsridikiv Boiă
trata-o în nledoaria mea ne kare Voiă
⁽nBblikafo atsnil. jlhijtrs akam Bbiă
I miriBri nsmal kl ssnt mslgsmit se
, vi>d ki mi d. Iliaiano Bine infiue se
'faki anei la ouiuisuea nbblikt, de kare
* t seami de oameni ns aă ninul niui
8n kont nini akam; fie-kuie int.e însi,
kb ouiuisnea iiabiiki a anat iui alte
okasisbL) a ee ii-onsujia in lesiibuea
momnenilorKîudemti,B»rd<-mti mialei :
mai mbke bromsre usbl.kate la llans
ni ani tn jiari, oi d ual oliiiale ad. e-
¹ sat de komandaiitele Tbrk Ma^ar Dama,
ktoe mei'sl Huligiei Kamlhlui în ku-
1 nnuderia srmitoarli; Domnule șef al
I Poliției. Luînd în privire acuzațiile grele
ji oficiale ce apasă asupra d-lui Hlirbelâ,
luînd in privire ura majorităței locuitori-
lor notabili ai orașiulur, luînd în privire
mi cu osebire împrejurările in mijlocul
târora se deplinește reslurnarea domnului,
m crezut de dstorie a mă conforma cu
opiniunea publică ordonăndu-vă d-le șef al
Poliției, a opri ca să nu se citiască adrese
saH alte discurse, peutru ca mei o mani-
festație nepotrivită se nu întărite poporul,
fi să nu ,^se nașei neorindueli. Pentru
comisarul imperial Ottoman. Massar Pașa,
ssnt de njsns kaisi arate kam sta o-
i ninisnea nsbliki nentrs gsBemsl de
  B4ta-!>Liaiau, kare s aă n&trekat îm-


    r Credul, în naivitatea mea, cd ocasiu-
nea e bună spre a adresa căte-va cuvinte
de coudolanță domnel R ... ea îmi res-
punse printr’uă neperceptibile înclinare din
| capă, în care regăsii grația inesurată la

l care ne obiclnuiseră dămnele de la S.. .
,;Lucru curatu, îmi ^isel retrăgîndu-
me superatu in colțulu meb, unu particu-
lariu a voită se-șl facă plăcerea d’a-ml
procura uă preămblare. El bine! fiă, voiti
merge, voiu merge chiaru pînă la S ...;
dara vomă vede cine va rîde mal pe urmă;

dacd voiu
care mi-a
regulată.'-
     Optă
ne aflâmu

            descoperi pe glumețulă acelu-a
            scrise, afacerea lui va fi curîndă


ore de morte trecuseră de căndu


pe drumă. Schimbaserdmă caii
de trei saă de patru or^iprănțliserămă
chiară pe drumă fdră se se fi schimbată


Dimică în atitudinea vecinei mele, afară
[ numai cd din poștie ’n poștie îmi părea
I mal rece și, val! mal frumdsă.
      Li prăn^ă ii cerul voia d'a pune vină
| la apa «a. Ea îmi ^ise ₙlțl mulțămeacu“

Vi1>i utor , niejKrlrile moiuneHilor îicUiui ks d.

Iliaiano^ mi în kare d-lnî a Isat o
narte allt de aklivi mi nsterniki!!,-.
rai ka si dim tot ie este a d-lsî
niaiano, Bom adsie anunțe ie Aga
Uoliuieî mi Ministrsl de Eslerne mai
ne srmi aii a fikst înki mi sn nsme
esronean!.. Se fim bine ingeleinl în-
si, ns nrin aktele sale iele dinlomati-
ue, ii nrin îmnrejsnrile mouinenî,
Beiinl din nikate ks nronrielaiia d,-lsl.
II«bliiistiî franies! kari! as skria_ de-
snre Briminatele de la Dsnire, mi
dintre karil avsilm la înde mini din
întîmnlarfc. in momentele aienitea ne'd.






-

nistrare etc. — Illi anoi mai. kauti Î<1~

Iliaiano, atit de nuterni^ ^<|e IțijOnil
aieia, mai hautl, komuulsînd la db-
siere, ka si gise skl o nrotestațiunor

din nartea a doi țnomneuî sermajii^ariî
eraă bsksroruî se dea ini kimama duDl
dînuiiî noate, iernai si se vazl akinagr
de suferințele namkirieî, ne kare din
noă ar fi ridikat-o, daki s’ar fi lef-j.
kut mikarᵤ șe nrotesle, dsue kum mt|<u
ki sa.uroveda îu asemenia materii ne
timn81 apelai ....
       Obser* înki ki ««forul nrelinsol
înilmniĂiff ks toate ki mi Ocniui-
nit k«Binlele mi esnresi«ni|e jueniiu
ka nledoaril^ se’F* fie aarcyeHi ka
stji makar, iotamî n’- uutut se Ițe
sUlii, dpj oare kare aipnpkirl de kon-
deiă, Auia, de esemnls ziie ki suM
se ăpde, unii carii, sunt familiarizați cu
ideea crimei etc. Eă »n»|,»,mî nulă
ki iu; nayuiica romini [, tglreagi,
lunigm familiarisaul, ka se nejtse?-
Bim ka esuresianea aptori«l«!, n«' k«
idea kr.imel, ui ka, akleie.^, krimelor
kiar, ne kare le am Btzat seBiriuin-
dase sob okil noslri de o mini de
oameni, kari aă «B«t într’sn ksrs de
an; neiulrerej, na teica un toate mij-
loaieie în nuni; Tridarea interese
ier naționali mi a dreuuiai de A«-
lonomii, iirin adăogirea, nrekam am
ziș un ks alu ok^smne, mal ne urmi
a artikl&lal de^la linele Regtdamen-
i«l»i, desurvț«‘rea sanktuarul»! faini*
li,el, kiderea io lot ie uripemie mo-
rala mi nolitika, ksuidilalea, korum-
uerca mi nenslnea kare d^ea ia des-*
înfiere mi mid^rî, s«ntᵤoare a-
nțea k rime ue kare ie am bizsi se^
Bsrmite st>b okil noslri de oamenii
trek».albi, mi tn kontra kiror a uro-
teslai oi|orabdde nairiot Kîmuinians
mi aiml |nainte du 48, mi laᵥ4$
nrotesii foali U4ehgința ^națiu-
nel, ks nauiunea înirșagi Jmuresaiț
nroteslauhnl dani kare arm a nu alilța
uraskrierl mi sslerinue?., iiroțestar^m
anoi mj. în Disansl ^d-hoc mi Bom
uroles.tp nini ne np boiii, Bp^ea ski-
nayl du^relefe irekblsibl, mj uvin u«-


mal rece de căței apai limpede în care miiiă
bubele, sale.U oiJHyn ba<£*g&H


       11 oferii' mănai mea. mănușiată ca s’o
ajutu a se resuLîn tresură;, ea. preferit a
sa ră^ima pe mâna grosă și roșiă a ami-
cului seu franței?
       0 întrebasem dacd-I place mal bine
se fiă vestrele închise, și ea îmi respunse
laconjcesce, cd totu una-I face.
       Mersesem pînd a oserva cd timpulti
pare a sifotdrce spre geru. Drepții totâ
respunsii se mulțămi .a arunca uă privire
pe orizon te.
  .^VlpOcurtti mici unu ciivîntil, mol unii
gestO, nici uă privire ce n’ar fi pututu a-
' dresa saO refusa ori cărui omă ce întîm-
plarea i-la ar fi datQ de consoțiu de că-
lătoria.                   u "
       Mă sipmțil înghiățatu pînd ’n meduva
dseloru și creții cd, mal bine de cătu a
prelungi uă cercare atăta de nefolositâriă,
așiii fi preferită a me sui alăturea cu con-
ductoriula, dacd a jiu fi avuta uă mantă.
Rram In virata, în care ^tăcerea unei fg.

lea merue înainte no kalea adeBers-
Isl mi a Ismihel. ¹ Rominil aiel ie
mi-aă isbit (Jara, mi aă dat doBez!
ki o isbesk, ns s»nl familiarisaul ks
ideia krimi, d8ni'esnresi«nea ablorislal,
Hi ks krim^le bizbi’ siBÎrmindBsi,
nekare na^ănatel el dekit si le denligi
nroteslind la ori ie okazisne în kon-
Ira aielora kari se degradări nîni a
nrimi Damnjiie ks ori ie kondiyîsnl
le nsneaă sininil, sa» a le ksmdira
fe mezat mi ale kiuita ks ne nimte

arende

'flDc

      Kît nenlrs icia 'ie ne snsne as-
torsl desnre Beaurnarchais, mi urin-
uiniile Isi iele saisleril, nreksm le
kalifiki, esle foarte adeBeral ki le
k»nosk nii oă ka teorie; dar tot a-
llt de adeBiral este kl d-lsl Illa-
iano ie a jias înki mi în nraktlki,
mi astfel nreksm ia konBenit mal bine
si le’aniiie: Proprietatea este un fur
ziie Beaurnarchais, mi d. Iliaiano a
dnueles^înrekit se Bede, ki ea ește
fur nenlr» qel mik mi nenstfa-
iiosl Uli kiteBa nogoano ie le sli-
dmemle momniaod de mal mslte «sie
debanf s»nt dnu furii, mpi trebse si
tseeiiineaskii lîngiii nrotirtelatea iea
jmare aynriBiienial8181 no kare dife-
rite îmnrrjsrirl îl fak mi • nsternik în
snele timuBfkbUrak.lika dar s aies-

  tal nrimin salutari,
unu furii ne noatu
o atribse mie kare
leia ie amă mlă
llrimioiele i mele/,
blnora leu ini nolitiie,

Proprietatea este
d. Iliaiano si’ml
ns nosed dekit
rai amă astizl:
kredingele mele

ssnt basate

drefilBLtnatsral, drental anela. ne
dane om«i niskînâsse în lame,
din kare iede o narte, nriimind

ne
a-
OJ)
de

bani Boe i îndatoriri în Statal în kare
trienite, mi nsmal nentrs am! asiks-
ra linimlea, ferhirea întemeiali ne
drenlate, ini întrebsinyarea fakslli-
llilor ks kare l’a înzestrat natsra, tn
escriiQîsl bineisl koinwi ini ei seă in
narte nrin urmare. IUi adsk aminte
d-lsl niaiano, ki aieste criminil,
într’adeBlr sălci arii, ssnt Bekl kil un
Ismea. Ele se gisesk în skrierile
filosofilor florali lui noliliil al anli-
kiiiijil, ne kari d. iliaiano l-m sts-
diat negremit, dsm oroban de era-
dijjisne ie n6-a dat^Borbindsneldesure
Beaurnarchais mi. uriniiniele hlHelesa-
Isiarie; se gisesk^ în relițiisnea în
kare și ftinkine d-lbl ka kreslin,
mi din kare boiu lila nsmal sn nre*
lent, iei a ie uie ns’uî nlaie
a I ts $a ns fa'ie: se gisesk în
skrierile morali mi DoliUie a nabli-
listilor^ moderni,; esneotîod ne Ma-
chiavel iui ne ^cl ie. i’aă armat ne
dinsbl, mi înienînd din seklsl al XVI,
mal ka osebire,, ini iflni în timnjî de
fagi kînd adeBiral mi kmin»' nre-
domnesk în lamia •liBiiisati.i.d.h
     Tot asfel se noate esulika hem
ar înțeles d. Iliaiano mi nriniinisl
lol-lp^lt 1«I Beaumarchaisi Ka-

meiă ne semenă totîX d’auna uă desprețuire
și indiferința iei uă injuriă. „Ce trdbă a-
veem, îmi ^isel ro^îndu-ml mustăcele, a-ml
înflăcăra spiritulu pcntr’untî asemenea sloiu
de ghiață." Daru cumu! aveam în busu-
nariuld mefi uă scrisoriă care-mi da drep-
tulO, mal multu de cătu dreptulfi, care-mi
împune datoria d a rumpe acea tăcere,
și, ca un neghiobfi, se me lașii spăria d’uă
recdlă care pote nu este de cătu uă de-
sfidere bravurel armatei francese. Morti-
ficarea mea era estremă.
      îmi veni ideia, și 0 credul lumindsă,
d'a scdte cu scomotu scrisoriă mea ano-
nimă șl a o citi cu .afectațiune, astd-febtî
în cătil ddmna R. . , . se vățlă. scrierea.
„Dacă va rccundsce achstă scriere, calcu-
lam efi, pdte va areta mirarea sa prin
vr’unu gestu.“ Daru nimică; stratagemă
perdută în deșertu. Ddmna R. . . remase
necurmată surdă, mută și drbă în privința
mea. Era ca unu ^idu grosă între noi, pe
oare nu-lă vedeam, dară în dosulă cărui-a
trAia tntr’uk deievirfitA securitate, ca cumu
www.daconomanlca.ro -

lomnrazi iui bo remmea te-
bs; kelomnie s’a nsmit în tot deas-
na mi nretstindeni de kitre nriBile-
QiaQl mi narlita konserBatoare, ade-
Birsl, Ismina mi resnîndirea ideilor
de nrogres, de drentsrl tui liberiiul!
mi d. Iliaiano, Borbinds-ne „desnre
Beaurnarchais, ne dele :ᵢokașhnea a
ne adsie aminte de seklsl ₃ în kare
tnia aiest nsbliiist mi desnre im-
nrejsririle noliliie a limailor aie-
lora. LsdoBik a1 XVI, ssinds-se ne
tronsl Francei ᵥ dauegeaernarea
de dekidere a Isi Lsdosik al XV,
ne kmd demoralisarea fiksse si se
niarzi ks desiBÎriuire nresliulsl tro-
nslsl rai a nobililor, fs fsalstat (ks
toate sneranyele ka sn rene bsnă;
dar ks toate ki el noseda oare-kare
Birtsul sekondare, liosț de talente
adeBirale însi, îl fik» si înainteze (ii-
niind. Silit si skimbe ne kA momentsL
Miniștrii sel, adeki aistemal; daki
iei ril îl nsnias în imnosibilitatea
de a realisa lena b«n,° iei bani de
asemenia ns’î eraă de nii! sn folos.
Ilonorsl Bizmd nensmiratele lor în-
ierkir! si oblin&emte ks idea snsl
mal bun nosibile. Oamenii de sțal
ssnt koBBinml ki ns ssnt de ajuns
nsmal intengisnile, mi ki trebuesk
mi garangil nentrs a forma sn Ilonor.
      Dsni Cotip d’Etat de la 1771
se Borbi în toate adsnirile de konsti-
tegisne, de legi fundamentale, de ina-
moaibilitatea funkijionarilor. Dar oame-
nii de la nslere, în lok si se raheze
ks. ideiele demokrâtiie, mi si tragi o,
nosi nsterei dintr’înaele feîntokmirl
nriBilepiele, mi d< te nobleueî toate fsnk-.
yianile nri gradele militane; nubleuea
Frangel de atsnil, ka wi bourii no-
mtrii de astizl kari f.k tot ie not ka
si gseerne în reyim konstitKgional ds-
m nriniiniele ui întokm.r.l» regula-
mentare kizu în timriieiile trekutslsi,
karele îl ouri de a Bedea abissl ies a
deskis în intele; buruesm ui tot no-
norsl franies, nriui dm momentul aie-
sfa. troiihkka o ustere ostile, mi ai de-
nriusese într’aielami timn a simngi kl
deniuda de la Nauisne ka si-l ssuyie
saă se-l'derime. Intr’aielaiuî timn ns-
bliiistil enoicî, îuiensn a desbate ie-
stibnile vele mari de drentsrî ui de
libertini, dar o întreiti venssn eser-
satb de Surbona, de Rege mi de Ilar-
lament, karil diferiră’ de masaime mi a
kirora otirîrl eraă nrin srmare în des-
akord, yinea £Lresa în lok, mi nemnl-
Qimiriie ajsnseri în kslmeâ lor. Aniru
in fine mi Beaurnarchais kare ns era
de kît sn kontinsator al Isi Voltaire,
mi ks toate kl LsdoBik al XVI skan-
dalisat, jsn ki ns Ba lisa sl sejoave
le Mariage d«e Figaro, ReueieO-
ninisuii fs mal nstemik de kît Regele
nsterei armate, rai nubilii se Bizari
konstrînml si auzi de mal-zevî rai
natra ori, zikmdsse ne sveni mi în-
trebmd ksrat ce au făcutu nobilii altă

amă fi fostă despărțițl d’uă mare distanță:
în colțulă trăsurel ea era ca acasă la dîn-
sa și părea că nici nu-I trecea prin găndă
că are ună vecină lîngă dînsa. i'l
      Cu tăte acestea momentele erau pre-
ciose/ Nu mal era timpă de perdută. piua
era aprope de sfirșită; uă dată ndpțea
sosită, ce puteam face cu scrisdria mea,
ce trebuia neaperată s’o citescă, dacă voiam
se-I vorbescă? <                          t,
      „Petre, amicală meă, îmi ^isel, spre
a-ml da uă resoluțiune, acestă femeiă mi-
că nu e ună rinoceră, ea nu te va înghiți
c’uă îmbucătură. Nu voiescl se-I faci de
cătă ună bine și nu speri nimică de la
dînsas de ce te temi dară? AidețI, se in-
trămă în cestiune și se lămurimă lucru-
rile. Nu lăsa se-țl scape uă ocasiune care
nu se va mal înfăcișia. Prostulă care-țl
a scrisă a voită se-șl bată jooă mal multă
de dînsa de cătă de tine. El bine dară,
nu mal întârzia și pune fără mal multe
preambule acea chărUă suptă ochii aceștel
ărchiduo^el. {. spre a-I rădica orțoe hă*

(țeva pentru ca să se bucure de atâtea a,
vantagie, ds cătu dâră că și-aă dată osle-
ndla ca să nască In lume. Ilonorsl aler-
ga ks grimada la renresintaaisuea a-
Vcnsta, mi tokmai lu a niaî-zevî rai na-
'tra, Beaurnarchais fs înkis in kasa snde
se înkideaă tinerii ku rea konduiti.
Dar aueasta era o nedeansi absurdi
   8âBl delict kare triumfase deja.
      Ke atsnvea dar, ka mi akum
la noi, adeBlfUl era tratat de kalotnnie
de avei ue aBeaS interes sl-l komuri-
me, mi venssra lui LsdoBik al XVI,
nunea și arzi saă si sfimie skrierile
în kare se desbiteaă lesliunile vele
mari, nreksm mi-au nusu în gmd si
faki mî la no! oamenii trekstbluî; a-
veastd însi ns ajuta întru nimik ne
nartita reaksionari din Franca, kivi
vensura nstea sl Oureaski irniirnnarea
unei skrierl, dar n8 > mi întrodsuerea
avelora karele Beneaă din stalurile stri-
ine. In Engliterea nsbliiiatiî skriau firi
niii o nediki. în Ih-ssia era liber vi-
neva si atave religisnea mi siSten-iulă
velorlalte gsBernemînte. In Olanda se
nredaă lekgisnile mir înBiyiturile în
toati libertate*. GeneBa mai ks Osebire
da wk»m esemulu unei konstildyiuuî li-
berale.                           ’nC
      AdeviruHdar, Ismina, ks toate kl
eraă kombltste i de oamenii karil erau
la nutere ne tima»! Iul Ludoaik ul XVI,
enoki desnre kare ne dete okasiune a
Borbi d. Iliaiano nentrs a anta ve în-
ijeleg mi au ingeles tot d’auna d-loră
nrin a kalomnia, ad^virul rai lumina
triumfaă ne toati ziua însi, mi deski-
seri în fine arena în kare se fnks Js^ta
iea mare dintre adeBiră mi minusul
dintre lumim rai u.tsneiik, dintre li-
bertate mi tiranie, dintre drent tui ar-
bitrarîS, enokb k fu krel alea nutere
mare^ ne *kafe o ksnoamte astizl na-
tiuJiD lamei vinilisate, mi kiar aieia
kaii 8'> gbseskă iu BunUf unor xorde
mkl «bo bare, uBleie k ire tsie jude
cota tuturori, Opiniunea Publică, ui la
kare ce inViedliniiim in Iile a vedec
mi ne d. Iliaiano f>klnd asuzi aud.
Daki dar a akoute Ja lumin- adenirui
a nune în desbatere nri nsbhvitate vet-
tisnl de drent, a resnsnde, klnd ssn-
tem nroBokaui wi konstrîumD nrubxnd
in ve kin înțeleg oamenii trek«t«h i
menținerea autoringil gSBernului, lini-
mtea obmteaski nu înfrlgirea Națis
nii Romine, daki a skoate udenirsli
la lumini, zik este a kalomnia, în tim
nul de fați ka ue tiuinul lui LsdoBik
?1 XVI, eu Vi8 a suune d-lsi.
ki voiă kalomnia în felul avesta neîn
trersnt; mi nu nentru ka si remic
veBa, dsni nriniiuisl lui Beaumarch>i
vi nenlrs a avea totul, nentru a’m
îndenlini datoria konratiingioasi de u
knotribui 'klt del nuuin întru a derima e
difiqiulă bus sistem kare ue-a fikulă
si trevem urintr’alitea suferințe, mim
adusese nin’a nerde mki mi Națib-
nalilatea noastri.
      Salutare mi frijjie, domnsle Re-
daktor.             St. Sihle a ns.

nuiălă, dup8*ce va fi cititu-o vel deschide
portița și vef lua-o la piciăre în direcțiu-
nea Parisului; atunci celă pucină a se in-
țelăgă că, din partea tâ celă pucină, isto-
ria nu este ună basmă și că tu ori cumă
nu aștepți nici ună profită de Ja dînsa."
      Acestă riionologă era fără ’ndoiălă
fărte frumosă și elocinte, dară curagiulă
nu-ml veiea.
      Ajunserămă, ’nainte da fi învinsă in-
decisiunile mele, lacună puntă unde dră-
muia sei urcă pe uă cliuă răpede și era
ob’iceiă ca acolo călătorii se se suiă pe josă.
      Conductoriulă, totă amabile, ne în
trebă pe dămna R. . . și pe mine, dacă
nu voimu se ne dămă josă ca I se ne de-
samorțima piciărele. im
      Primii propunerea lui. Dămna R ,..
însă nu voi se-lă au^ă, de și amiculă Fran-
țois avea ună organă destulă de jresunăioriă.
(Urmare pe măne).. ;

ROMANUL “DECEMBRE.

       DEIIEUIE TELEGRAFIE
   Ksrssl Bienl m din 18 ADeuem. st. n.
■''** Aletaline           '66     — 20
-id.               «. Jjw.r.
      Namonale       .   ,      . 81     — 20
A             ,ri.-. ni Mîki
w Akjjisnele Bînnel 744 ------------
obus j- m Kredițslj, dou 177 —>• 20

<L London
Silber

i.,ₐ.   140 — 50
u. 141 — 50



Dskam / ’wl.îⁱⁱ,b 6—70
ᵣ ih aspurj';

A emit de ssb tinar:
Kalendarul pentru toți
nrofetik, amssant mi nonslar
      pe amil 1862/8^!
De vînzare la librăria nosi’’ B ă-
lăueans et Varta, kalea Mo-
gomoai No. 23 lîngă konsslatsls
Serbă, la librăria Socec et C-nie
mi la toate uele-alte. - u ’u ' '

- ti ।

1;

   MISKTjRILE IN II0RT8L GALAgL
, în zisa de 19 Noem. 1861
- J
oii Koifibii sosite înkirkate . . . \

r«

’¹¹" Ilreiisl dsol sfanjjl
io mu Bâlâceanu et Varta,
No. 752.        „ o



— demerte
nornite înkirkate
 — demerte .

Ol

   Banoare, sosite ,...............
₄-;₅ₜₗ —■ nornite...............
; IlreQsl llrod»ktelor
^rî» 'siakîr kalitatea I. . .

*


• «F
șea 4


■ .... .......................
Lalliyrafiă Skriere nosă
în sksrtă timnă, nreyă onorată.
Nliga Kovaul, Lokanda Bsksresti
în kasa d-lsi Dîmboviul.
* A. Miiller.⁰’|
J a No. 749.            3 ' ■ "

a ₍<n •      : ivi
      9» m n. ,
-ₛp .          ।      £11
„ kirni» „
ale». . iu ->ai . d’lfii

n.
.t A

11.

ui - arnist
. b'ekari . .
IIorsmbB
Orz8 . . .



n

195‘
j <> p.
ss t ' • a

   --------»---—-----
  Ijn June transilvan'.
Doremte a intra, în kalitate de
nedagogs, în vre o kass onorab.
Ksnoamte limba germană, magi-
ară mi romănă. A se adressa la
administrata anestel fol. . .



n.o 9 t o

».v» u M'in”

No. 748.

a 5

9

137

138.
i-r-tl
  1
—

« MISKTRILE ÎN IT0RT8L BTRILE

    în zT»â de 20 Noemv> 861. - .
          ».                            a..uUi>
Konbil sosite lnk%rkate. . >         & 2

i'^liean nad

   ‘ LI

■sdail
n .
■ j si

.noi sb el:

^o! oi ichos ::

ÎS UI
a
«n

Mol-b         » demerte

.a

fe£rtoi8,ț iu nornite înkirkate. . . ,
h' ,, ■          „ demerte <

sosîto:. . .- . .■ s /'A
     • .           TÎO n 31*01
nornite..............  .  .

8
15
7
2
2



i

* Banoare

-.1 3 i=i. nregsl/ nfodskieTor. ⁹¹
’la9rț» liakîr kalitatea I, kila 220’230
    AU M : V • A i.4 o I a J mC11S

i kîrm»8 ,
n „   .arnist .

170

210
180

   , Bibliografie.
    Bromsra întitslat'B: M s n i s-
tirile zise înki na te mi Ki-
Isgiril strsinl, de d. T. Bre
zoians, se afls de vînzare la li-
brăriile Daniilonols de la nasagiS
mi George loanide din Linskanl.

(743)

1

de vinzare în total» saă ks
stînjinsl, lokal din sliija Nemjieaskă
vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnasS
de trei-zeuî stînjenl fagă.
     Asemenea este de vînzare mi ka-
sa uea mare din «liga Brănkoveans,
în kare ak»m loksesue d. kolonel Ra-
da Golesks.
     Hentrs amăndoă doritorii si se
adreseze la d. Mihad Angelovial, vis a
vi de konsslatal rsscskă.

va

§ STABXLÎMXMTUL BAILOK
g din sliga Faka, No. 1, max. Sf. Anostoli, kare konrinde baea de absră
  de nstină mi în rîs, îmnresnă ks anartamentele din fagi. ■
&       Doritorii a se adresa la nsmitsl stabiliment», a «umdsuih
$                               (No. 7I0) ? ᵢ;;ₜ₈ 37

ni
Sf
îl

i

No. 618

i

18

   ii'.tri f I' oiSu-'f.'
i, .,r .- *!. n- oioin oⁱ
. bhiî cp»'
i-'8 u:> .
•nsiai/i i'Uviiiv
«ia mUsta
   Av,<'

'ă

ut un
mSilai
.jmatni
lînrui

CÎ<1 țwuiiM
”’>.u Ivi
“f t,} ” -■ -
ne onor. IlsblikS kă^

t

J ¹ Ssbsemnatsl are onoare a înmLiinya___________
nriimit sn asortiment bogată de țigarete de kixlibars mi de susura

W B. Baer Photograph’
^’J din America. ₛ
  i Are, onoare a înmtiinga onor.
IlBblikS kă a deslokats ini made
aksm în nodsl Mogomoai în Ila-
sagisl RomănS nartea d-lor Hbtsch
et Miiller ks sn atelier ks dests-
le înkănerl fiind îu nosigie d’a
face ks nea mal mare essaktitate
nortrete, billete de visită, medali-
oane, mi altele dsne metodsl cel
mal nso8 mi nel mal konfortabil.
A angajat tot d’odată sn niktor
kare a konlaborat nînă aksm în
uelle mal rensmite stabilimente
photograpbice din Amerika mi e-
ste în stare a konstrsi mi photo-
graphil kolorate; se nriimesks a-
semenea mi photographil vekl de
nreînnoit a le kslorâ m’a le fane
nsol. Skoaterea nortretelor se no-,
ate fane în ori ue timn fără f es-
cenaie de variaijiile admosferice.
îhîM Skara H etajsl I.
! ᵣ618l«JNo. 740. «1916'1 84 1 J
-                 f Uț U--; —--

de'mare, bile de bilards adevărat englezemtl, kăm mi mal msite ar-
tikole de strsngărie. Auestca se vîudS ks sn nreijs foarte moderat,
Asemenea si fak mi renaraml solide în uel mal sksrt timn.

o tf

W. Lassy, ₜ
HodB Mog. vis-a vi de d. Otetelemans, în otelsl d-lsi Bossti,
No. 741 •'                                 '        1

JiăL

....?/rifri .^uifl
JiuU im H«"

Ti u

Desfacere
 , DE MAGASIN
    ’          al d lui
Mihail Angelovici.
    Subt casele d-nel Săftica Cas-
trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc.
    Marfă franceză, engleză, de
Viena și de Lipsea, în f elurimi de
articoll:         ,:dS' JJ ¹
   ■ ColecțiunI d’aurărie în feluri-
mi de obiecte prețioase de cea mal
dm urmă modă, argintărie, servi-
ciul!, candelabre. ’
    Marfă turcească: imamele, mă-
: tănil șei. Felurimi d’oglinzi mari
și mici de fasonul cel mal nuou.
    Bronzărie: policandre, cande-
labre. t - -              ■ =
    Haine de dame și bărbătești,
felurimi de stofe bisericești cu fir
bun de deosebite cualitățl. A
«! Doritorii se vor adresa la nu-
mitul magasin la ori ce oră.

€ai de vindare. Ssnt-ÎH
semnatsl sănt astăzi trei zile de
kănd am sosit din Ungaria ai'iea
în kanitală ks o nereke de tai
armăsari de vînzare în năr msrgl
asril în mărime de mal-snre-zeHej
nsmnl în vărstă de natrs ani, da
o rasă sngsreaskă. De aueiasîut
invitat d-nil amatori al vedea
la xans Isl Trăsnea ue’l ziue mi
Orientă vis-a-vi de Eniskonie ni

Ssbsemnatsl ks aneasta faue
nlekata sa înmtiingare ku a nrii-
mit aksma o alegere de Ilianos
de nele mal bene mi de nele mal
kintate de la fabrika rensmită a
Jsl Bosendorfer în Viena nreksm
mi. foarte bsne Hianinos din ves-
titele fabrici de Dresda jni Ilaris.
Toate, oaueste Ilianos se. vor vin- .
de k«l iiregsrl foarte m moderate, i
nreksm se va mi faue skimb nen- :
trs nianos vekl.        \       .

aerisi Mogomoai.

si- m

un

Ferenjj Bitol

■*1 No. 747.-ai o b ijuj 4
MAGASO" EMS

3 II,;
  t? *

105
156
’ 72
t oasibiu -b m
rz ,                 a <y ■
       ft nii*                ol A4n

Sekara .
Bor&mbS.

®\!>A J

WUi,0

Orză

«41! Hî



110
160
  74
iii’ ,

Raniga silbatikii ₆ urcași”
Mei»l kiia .hieuQ¹ * < ie furt- arai |

3kimbare de domiciliu.
    Domn» Kirille nrofessor» de skri-
mă usi gimnastikă m’aă transnortat»
loksinua în kasa Ilaladi sliga Serafim
No. 36.                     ’U

. ..j,               -—     "'■'•lawn >
Asemenea sei vor - vinde Ilia-
. nos vekl renarate foarte bine mi
ks ₃nreijsrl foarte skăzsto. Trans—
nortsrl nreksm î mi învălirea nen-
.trs nrovinuie se va nroksra ks
£jkondiu,isnl nrea aHuentabibearsir
■ ut» u n Lischka, •,
-)-tl eb Ilods Mogomoai, în kasele

•’o • (No. 706).
4C1S.    -         ¹,uⁱ
rf-yp-r ¹       ' ■-

13 -

<

mi a r Schăfer strsngar, vis-a-
vi ks biserika Krejjslesks.
No. 745. ^O| qj gayill        ,
       ’ Anunciu.- p

i S.i .1     . ,. “ J
’n; ia 4 j\ î 'i, , ,r u

Desfacere
a *.11^ • de Magacjie a d-lul

pe podul Mogoșoai vis-a-vi de
Teatru, în casele d-lul Fialcofschi
unde se afla Otelu d-lul Huges.
    Marfa franțe^ă engleza de Viena
și de Lipsea, în felurime de ar-
ticole, precum bronțerie, polican-
dre, candelabre, lampe, și mobile
de Paris, covoare, mantile de Dame
de postavii de catifea, și de tafta;
asemenea și haine de bărbați și
de copil,. precum și altele trebu-
inebase pentru Dame și bărbați.
Doritorii se ₜvor adresa la numitul

‘ ⁸fll)ireețiiim                   Ac-
 ționare a morii cu Aburi din
 Calafatil, Învită kă onoare nrin-
 tr’aueasta ne basea § 12 din Sta-
 tstele Souietăgil ne togi d-nil ak-
 gionarl la 0 adsuare generală ka-

    Dosă merekl kase, sna ks 2
katsrl nsol, ks grajdis, monron,
ks nele trebsinuioase, cea-l-altă
nrefăkste într’sn kats, fie-kare ks
ksrte grădină mi kîte sn navilion
ne dealsl Mitronoliel, sînt de vîn-
zare oxavnik în maxalaoa sf. E-
katerinil kolora de Albastrs, do-
ritorii de a le ksmnăra se vor a-
dresa la Maiors D. Ilanazols în
maxalaoa Dobrotesi No. 15, sas
la D. Simion Romanov astorisat
de mine/ r.
«bi ou "i.. Maior Uanazols.

.           Callea Mogoșoie           II
        ³ în facla Sărinuariului.               ț]
Deposit generale d’articole demo|
bilare* de a le casei, de călăto-
rie, de vănătdre, de utilitate și de

&

" k - No.' 730

1

No. 613,

25

magasmu.

(668) ₕ19

insciinșare. d. iiavel
VORIOT, taniaerfi’, dekoratorS
franuesS, are onoarea a înksno-
mtiinaa nsbliksl kă se însăruinea-
Ză ks .dekoraaisnea anartamente-
lor ue konsistă în tentsră de ne-
ren,I, ferestre mi garnitsră de mo-
bile, dsnă uellă din srmă gsstS.
Se însărcinează asemenea ks fa-
.Vere din nos a tot felsl de mo-
bile. A se adressa în nassagisl

Bossel, No. 2,
(No. ?44)

4

Spre tăiere

IIartea de

re
st.
la

va avea lokă ia 2 lansarie 1862
v. în kasele d-lsi N. II. liana
Kraîova.
 Skonsl auestel adsnirl genu-

rale este,

Listare
II.
tinsaril

Ou

Revizisnea Registrilo? mi
daraveri;
Delibăragisnea assnra kon-
auestsl stabilimentS, kare

are trebsingă de mal mari nsterl
neUsniare.
    Aseia din d-nil akyionațl ka-

rit
ni,
14

ns vor

voi a veni în nersoa-

se not renresenta konform §i
din Statste nrin îmnsternimgl

legalisagl.

ăO or-*

4

fb

Direcțiunea Societății Acționare
a mo^i cu aburii din Cflla/atu,
1» Stl'dbS. -ni.' CJfio ¹
No. 746.                        ^;.3 ,;ⱼₗₗ

arenduire. Momia Săbdoara
este de arendat. Doritori se vor
adresa la nronrietarsi el D. Kon-
standin Nikslesks lăksitor în ka-
sele d-lsi Evgehie llredesks sliya
Xerăstrs, No. 14.
     No.

nădsre a fragilor BolintiuenI din
distrikt. Vlamka, în kare se gă-
seinte lemne de ueră mi sleaă, în
denirtare ka de do»ă nomtl. Do-
ritorii se not înțelege ks d. Tă-
nasse Bolintineans, ue made ssb
Mixais-Vodă, vis-a-vi de d. Bre-

seans.

[TU

(Sis-No. 738 .i^>‘ i;
■ X-  ...        „       .Ab

1

Locuri de viitoare.
    Pe strada Riureanu, în capu
stradel Franțese, între casele D-lul
Belu și Gimnasiu, se află trei lo-
curi de vîu4are. Doritorii se vor
adresa la sub-semuatulu, pe podu
Căliți, în casele D-lul Urlățeanu
la; Gițnnasiulu Bassarabfi.



. G. Riureanu.

ii-

nan a Pi}/? (No- 680.) 6

marfă de blănărie.

  Desfacere ks m cysrl foarte mo-
derate, kasa ks No. 9, de lăngă
biserika Skasnelor in faua nods-

Ivrfcliga Momilor). ?
      No. 736.            .

i)

Insciințure. Kb aneasta
am onoare de a fase nlekata in-
vitare, kă întorkînds-mă din kă-
lătoria ue am făkst nentrs întin-
derea komeruiBlBl mes în Franuia,
am adss din fabricele cele mai re-
numite d’akolo uea mal mare ale-
gere de parfumerie, linture, toate arti-
cole alingâtoare de toaletă ka mi dp
arte, lină de cusut în toate kblore.L
mi nsanye, mașteri de cusut, mul.
Iml nermit de a atrage atent»-
nea aksm la apropierea serbătorilor
kă am ades mi cele mai elegante
jucării pentru copil, lucruri de galan-
terie mi de lucsu.       ■■ i u
    Rsgănd nentrs komnlesanta
kăsțare das asiksrare kă nrin nre-
ysrile moderate, nrin sn servim»
reals ’ml voiS konserva înkrede-
rea akordată de atît aul.

  agremente.
Mobilări depline și mobile mici. 0*1
  glințll mari și mici. Paturi de feru și daj
  bronz, paturi și legăne de copii, tapete dej

  tot felul și stofe pentru mobile.
Fân^ărie ș’ascemutărie. pân^e
  ple și imprimate. PânȘe ne’nălbite,i meis®
  și șervete, scergare ețc. etc.
Bonetărie. Ceorapi și călțunî de ață, dd
  bumbacu și de lână. Gilete și ismene (b
  lână. Cămăși de pân^ă și de flanelă. Fk'
  nele albe, cu feție și imprimate, Plapănî
  de lână și de pichet, stofe felurite,
Mușamale pentru pai'chet și scări -de le-

lurite lărgimi.



ii ii

Nicoiae PopovicI,
Friser și nerskers, strada

Mogoșdi, xans Kreaslesks.
No. 727. U 16

^e arendai in total.

   Momia Bordsmanil - miul din
nlasa Bălgil distriktsl lalomiga,
să arendează m total, ne trei saS
uinul ani ks toate bălgile de ne-
mte mi ks toate nsdsrile snre tă-
ere; doritorii se vor adresa la d.
Nikolae Kămărămesks snsl din
nromktaii,

Ale vSnătdreL Arme de focă, Pistâle
  Pusei, Carabine, Cuțite, । etc. etc.
Cuțitarie Englesă. Brice, bricege,«rr
  fece, cuțite etc. ete_—
Farfumex’ie, de tdte felurile și din celi
  mal bune fabrice din Paria.
Maroehinăriă. Mese și obiecte felurit)
  de lacu, chinesescî etc. etc.
BrOIijîăîiă. Pendule, Lampe, articlil di
  darurî argint și placțu6.
CîXHOUt, adevărat Englesescu.
Vinuri, licdre, cigărf, ceai, cld*
oolată, bombăne, bis caturi.
Comiaidne pentru ori ce obiecta
  din Englitera și diu Francia.
Macine agricola din cele mal bii'
ne fabrice a le Engliterel și mal
cu semă tle Ciayton, și Shu«
tleworth, Ransomes și Sims etc.

j'

No. 442.

sn un.

lie dndare. Kasele mele
din maxala'oh Kolyil vis-a-vi de
Komisia de Roms. Doritorii se
vor înfăjiinia la nronrietara lor^

1 " wpi ton i(No. 729) , ni nil V
         —-



D-na Elena lakovenko la grădina
sa din Deals-SnirL              » I
■ :j d jjljiuq fJ |



lud &Â •••*                        ¹