344 An«! V — DSMINIKT. - ’ ,T Ih ’-b' .^UioiiTO y!98uLlofi ’s 11^318 c‘ "’și vei pute. im sî । Kt iniRt Fî ~ 10 DECEMBRE 1861. Va eși tn tăte filele afară de Lunia^l a o . ■ Iiuuu» doua-țli după Serbătăriă. „ . _ₙ. 128 lei,. ⁷64 -l¹ 32 - 24^' Abonarea pe unu anu - țăse luni........... Trei luni....•¹ • ■ Pe lună............. Udu esemplariu. Insei ințările linia ... • -dH 0‘jlBnu’niiu ' : tunilead «o .iu Jn inofl IsraiMp UI ¹ .Mu las* vi jk.jinm ■ ■ » Lumlne^ă-te sidor si vei fi. Abonarea se face în BucurescI, la Administra- iunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? n B dg ₈Q Rₒ|ₙᵢₙ bᵢₙₑ ᵢₙfₒᵣₘₐₜ tokmal la 3 Deuembre, ad.ki în zisa m kare ₙ₈bₕₖₐᵣₑ ᵣᵢdᵢₖₗ ₙₑᵣdₑₐ₈ₐ Kamerele se deskideaă sxngsre dsne lege, ₘ. ₖₐₙⱼ gᵢ gₑ bᵢₐₑ d’aueea stirsim a sssgine ki motivarea ! . ₐₘ₅ₗₛₜ ᵥₑdₑₐ dₑₛₜB₁ dₑ bᵢₙₐ ₜₒₐₜₑ mi-a ales-o gsvernul este mal myenoasi ᵢDU.ᵢₚₑₗₑ ₛₑ ₈ᵣ₂ᵢᵣₛ îₐ Ronstantinonole în kît ori kare alta ar nutut gisi. I fₗᵣ|ᵥjₙ[ᵢₐ gₙiᵣjj mi toate fasele, nrin kare tre- uii ne de relagisdea nsblikati de domnsl D. B. ksm îndatl ue Iloarta mi nutarile inamine nagio- nalitigil noastre vizări ki domnul Romini- lor ridiki nsteriksl seă glas snre a le ads- ne aminte „doringele legitime ale snei n a g i u n I da triiu lisari nretenslsnile lor ga kotimiS mi q e s i m n t e t r e b 8 i n a a îndatl o mare narte din mi se Irmerkari a ne învin- okolind astonomia noastn, va nsne, ki-1 va anira ku kredingi *ini ziue nsterilor striine:— „Trimitegl omtiri’¹ Se ziue în adevir ki nsikografsl, kon- I ₖₜⱼᵣᵢₘ nîm ne nuturim euii mal mult sau sultată assnra kassei demisioniril minisleriu- I ₘₐj sfimiagl nrin uel dsne urmi fir- lui, ar fi dekiarat ki ea nrovute d.n kasst I ₙᵢₐₙ |ₐ kare aderaru, furi silite a adera toa- ki o frakgisne a Adsnirii, denumiți dere-| țₑ nsterile amiue mi inemiue noui. Bizs- numitul X, „komnania de dosI-snre-zeHe,“ | însi îjitre altele kotuniele lukriri, ns us mai are înkredere în auest minisleriu, din I nsmai ale Asstriei m’ale Rusiei, dar mi kiar laust ki el din oare kare interese indivi- I ₐjₑ ambasadorislsl engles; vizșrim din noă dual!, ar fi îmnedikind oare kare lendinge I tirie mi amoare Imneralul Nanoleone individuali ale slindariului indiniduale al zi- I djₙ ₙₒg inigialiva in favoarea noastn sei komnanie; dar uinx noate nune multă te- | îₙdati ne sn memoriă al domnilorislsi mi me.ă ne dekiaririle nsikografslsi de kind I manifestarea nagionale de ia 11 luniă îi mal kornsl uel învigat al uu dinilor de la konsi- I deskise o urnii, kum în urmi na înveli d’a lisl medikale din Bsksremtl a dekiarat ki I ș8sgine,i kum na mal nula merge mal de- nsikografia este în kontra religiunii? Ilrin j ᵤₐᵣtₑ din kausa tiueril mi amorgiril noastre urmare, nenutmd se ne mai rizimim ne de- I mî ₖ₈ₘ autoriul broaiisru ue ziue, ku okii kianrile nsikografolul, anungim ki d. Ka- I nlinl de lakrime de durere un de -amoare, targiu ml-a retras demisiunea sa de denutal I lakrime ne fak tot deasna v<.derbâ okilbr a- mi ki ministerial, nrintr’o uiudati koinvidin- | yₑᵢ-ₛ mi mtrsnzitoarie: „aueasti eyidi oare, gi, afli, tot în auel moment în kare d. Ka- I „«tit de usfenki, ns ni se na ridika într’o taryis se ssnsse ruginiunilors koleyilor sei I ⱼⱼZj dsne nenlsrile noastre? Na dim niui so d’a-mi retrage demisisnea, afli, ziuem, ki! „semn de viagu mi noate se viii o zi kind tnirea s’a fikst mi demisiom îndatl ka si „aueasti egidi nobile si us mai voiaski a ns dea, kam mai zisenm, okasisne limbelor I „koneri sn kadavrsl O Romini 1 uelor rele din întru mi din alari a ziue k’ar I „In kr e d i n g ag i-v i d’un adeuir; ns voi saă k’ar nstea uineva si maî imniediue „vegi ti ni uii¹ o dati uemika ne Rit asum unirea IlrhiHinateior, nerati ku atița I „timn n.s v^pgl fi armagiH d’J 3UUS1 ksm generariul Bonauarte; ne nstind odati si treaki Alun ia kolit tu’a învins astfel ne inamiuii Frangei. Iluterile striine însi, de mi la sonea uea nuteriki a Domnitorislui m’a natriotslsî nostru renresintante, d. Negri, lisari nele d’intîiS monstrsoase nronuneri, dar, nele ina- mine fiind mimate min aueasta desinimate, fsn silite toate a se ’ntrsni la ssnskrierea firmanslsi astfel nreksm este aksm, snerind, uele inimîue ki Romlnii ssnt morgi mi vor ¹ da a lor astonomii în mina inimiuilor, mi uele amine servtndsse ks anest firman ka k’sajs t e t o s k o n snrSa auskslla Nentrs nea dsno srmi oart, daki mai bate mima noa- stn, daki mal este In noi skinteia viegei. I)’aui dar vine — m’aneasta kredem k’o vede ori nine — mi sunskrierea Firmanslsi mi în- uerkarea ne fak aksm dm noS toate nsterile |usind niuiorsl ne a noastri astonomis nrin dd. Konssli mi uerind nrin noii kolentivi a s tir si lingi gsvern pentrs a nsne. în Is- krare în toati a sa kourindere u e l dsne srmi firman» Ultim bine k’aueasta este doringa strlinilor inimiuî; k’aneasta o uere, destul de kiar, mi foaia iromnaniei de dosi- snre-zene în nsmersl seft de eri, k’-aneasta o aere toati komnania kiar nrin koresnon-. diugele sale în foiele striine snde, nrin h«4 dsne urmi (le Conslilutionnel/ 12 Sept.) mi desnre kare vom vorbi ne, lArg în nsmerele viitoarie, snsne striinilor kt “armata noa- “stri este ku totsl ne nvigati, kt este ne- “meriki, desorganisati, demoralisati mi k aC’ “inuendiarii uu trebse mikmiorati ks totsl, “fiind ki ale noastre otare mi autonomii “trebue, ziue, se ni le nizeaski baterile “striine.„ Dar mtim asemene k’aueasta ns este voinga nagisnii m’avein mki drent a- sikurare ki va fi agiia Hele dune urmi ku- ainte înir’adevtr rominemti ne d. Negri le a arsnkat ne bisrosl konferingelor ’m’a ule- kal anoi din Konslantinonole. El a nrotestat ofiuiale kontra konsilielor nrovinuialî mi se- natulsi, kontra killiiril autonomiei noastre' m’a dekiarat olimale ki “ns ne voin sunsne “la nimik ue ne va fi imnus,, m’aueusla kiar “in nuterea tratatului din Ilaris mi art. 2 din “Konvengiune.,, clilRS? Ibl ț tfuftit Buni stmdariul ne kare -id. f Negri* l-a ndikat m’a skris kuvinlele de mai sus, a- vem denlina BBikurare ki toati nagiunea se si ne verse simjele, kiul voim se mmgi- nem neviolat tratatul mi Konvengiunea ho agi ssnskris voi togi regi jui Imneragi ai lu- mii ; dagi în noi ks baionetele¹ voastre nen- trs ki voim se konsfingim mi se resnektim ssnskrierile voastre! ! Ksvintele vele nagionalii ale ,d-lui Ne- gri a nrovokat nea dsne srmi noti a d-lor konssli, nrin kare se ’nuearki a ne sugruma autonomia mi d’auea-a tokmal anele kuvinte, anei stindariă nagionale ne a ndikat d-ns Negri ta ’întiri a rib&stn autonomii mi va fane ne nsterile un.ine si ue sssgiii ks o îndoiti amoare, kiui aksm îl vom dovedi ki ’n adever suntem fii ginții latine, fii uel ne- degeneragi ai leoaiuei. l>nki o mtire î^emnati. Gazeta „Boer- ser.halle*¹ d^aB. nijurg susgine ki alianga sekreti între Ooarti mi Asstria s’a fikut ki „guvernul turnesk s’a konvins desevîrmit de solidaritatea intereselor sale ks ale Aus.- tnei mi ki ambasadorisl Asstriak esteasti-zi uel mal nutinte, în Konstaniinonole.“ Romini, îngelejytegl 1 "" în medinga de asti-zl, dsni o desba- tere nrin xare stingă a susginst ki la or- dinea zilei este desbaterea nroosnerii d-lul Oteteiemians daki Adunarea trebse si nro- ueadi saS na la alegerea bisroulsl, maiori- talea Aduniril a lisat jos m’anea nronsnire m’a dat nrekidere veritikirii țigărilor deas- tagilor alemi, ne kari i-a nruftl^inat biurosl fir’ a da uitire snei nrotdăiirh ne era la bisrok în kontra snsi-a dfn uel aro- testare kare trebsia s’abună voință; cuvintele mșle voru fiice pe ni- ■b Favorea norocului.*) ISTORIA UNEI OPȚICIANE Și meni a se roți. ,, Ml-aducă aminte, țled ți doul de ani. locoteninte eraă âncă .1 e! Aveam știind doue Epoletele mele de noue ți ănimă mea UNUIj LOOOTENXN'iB DE DRAGONI. I ₘₐI I. I fele vl voiă spune uă întîmplare din ju- I era neță; dară se nu se temă doamnele: mo- totU atătă de nouă ca țr epole- mele, ți poță adăoga că in acea, epocă de. aură ca ți ele, jo, tnuiE./j ie^ Reginjentulă med petrebuse doul ani ralitatea nu lipsesce atătă de multă cumă î^jorățelulă 3... ântîia.mea garriisone*. De se crede în genere la povestirea evenimen- I 0 capitale de district^ S... era atunci ți teioru ce se numescă favorite norocului i a trebuită se rbmăiă unulă din orațele cele in viăța unul june. Provedința a pusă în- | maț neplăcute (maussades, anoste) *ale Nor- țelepțesce la capetulă tutoră plăceriloră lu-1 dulul Francei. Uniforma regimentului de mii, dacă suntă ilegitime, uă neplăcere, uă I dragonl era pote admirată de locuitori, dară defecțiune, care ie servesce de contră- I ₀ᵣₐ departe d’a fi iubită. . Provincia e în- opimunea o | ₐᵣₑ ᵤᵤₜₗ dₑ rₑnuisiune instinc- spre amore, ’ r , r dară sciă că în ochii mei ți d’uă sută de tⁱvâ Peⁿtru 'ce ⁱucesce’ eraⁿlQ ori într’uă sută, 0iᵤₐ am petrecută la într' adeveră strigoii JeriL Burgesil de la Bastel este imaginea $ea cea mal fidele. I Sl ținuseră, cătă le era putință, corpulă greutate. Nu sciă care este norabtlelul med auditoriu de *) Ve^l No, 336, 337, 339, 34Q ți 30-342. | nostru de ofioerl îu depărtare. Receh lord ’ snde s’ataki drenturile gerel d’autonomii ueea ue sun numesk etiketi d-lsl o nrisemte ka ser- «. viiism. Maioritatea a trismfat însi mi mi-a ales bisroul, avind la mtî a votare d. Bniloiu 41, d. Kostake Kantakozino 23 mi d. Știrbei 23. 11 denstagl din slinga s’a augmul mijlO au de- nss bilete albe. Urouedmd la adosa votare s’a i aids d. K. Kantakozino ks 29 remiind d. : Știrbei tot ks uele 23 d’mlîi& La aueasti ’ votare 41 s’ag anginul mi bițele albe au fost numai doue. Ministerisl. a anungat demisiu- ¹ nea sea. sistematică întocmise ca ună cordone sani- tariă între noi ți nevestele loră. Trei saă patru case celă multă in acestă orațelu bigotă ți superstițiosă, mal putină inderetice abia cutezară a deschide ore cumă porțile loră pentru uniformele -nostre. Și dacă n’ar fi fost trebuință de dănțuitori la pre- fectură; de sigură că ți salinele sale ne ar fi remasă închise, ți chiară ele nu se deschideaă pentru noi de cătă de doue saă de trei ori pe află la țlilele de primire oficialei -Revemam totă d’a una înghiăfiațl din aceste ședințe atătă era de rece prii- mireâ ce ni se făcea acolo. o' Ne părea cu atătă mal reă d’acea recelă, cu cătă curgea ună sănge frumosă prin vinele ddmneloră de la S.... ale că- fe^e se roțiaă la apropiarea nostră ți cari găsiseră secretuiu da remăue fruindse fără a fi amabili.— De ce nu suntă urîte, precedase la S... fusese tratată cu mal puțină rigăre. Dară cavalaria, nu voiră nici se au^ă vorbinduse de dînsa. A su- rîde unul uă crime, cd acesta găsia pre dragone, acăsta ar fi fostă la S... uă enormitate. Adeverulă era orațiă severă, dară nu orbă, ne frumoțl. Femeiele ascundeaă suptă velurile loru facia loru căndă treceamă pe lingă ele pe strate, ca cumă s’ară fi eonformată unei ordini. Chiară ți comer- cianțîfe, baricadate în comptdriele loră, în torceaă capulă de frică d’a nu ne vede în fa^iă luăndă moneta năstră. Acăsta, tre- bue s’o mărturimă, era uă plată destulă de scumpă a avantagieloru naturali ale uni- formei năstre. Era tristă vieța nostră în acel doul ani ce nu se mal sfirțiaă. Cafeneua era mes“ observi ki kuvîntsl urestdintelai Lin- coln va denide desnre resbel saă naue, v,.- de ks neodini numeroasele semne de ayi- tagune între nonoragianea Ameriuel mi se teme do mari rele. — „Morning-Post“ de astizl ziue: în kas, de s’ar dekiara resbe- Isl, Englitera ar înuene a rekunoamte inde- nendinga staturilor konfederate mi a înkiiia ks ele o aliangi; anoi, dsni terminarea re- sbelslui, Englitera va uere desnigsbire Ce la staturile unite, — Hitim în „Duily-News: ‘ țlenerarisf Scott s’a îmbirkat eri nentru New-york; ks o zi înainte avusese o între- tăte filele, fără & le ved^, aceleațl etala- giur! ale aceloruațl magasine; a dormi țliua ți a căsca de la optă pre sdra. M’ațiu fi lipsită bucurosă d’acăstă pomplinire a educațiunil mele de soldată. ₕ Căndă colonelulă nostru ne informă că dobîndise dislocarea (trămutarea) năstră, ți că vomă părăsi acestă purgătoriă spre a vede deschisînduse înaintea ⱼ năstră para- disulă parisiană, în totă regimentulă au^i uă singură esclamare de bucuriă, re’nviare generale. Pregătirile ndstre plecare fard curîndă făcute. 1 ⁰¹ : II se uă de singura năstră resorginte. Acolo trăiamă ca închițl într’uă carantină. în acest! doul ________ ani învețiasem a juca domino, biliard, afuma e ună' bine perdută. î de sera pînă diminăță, a bate pe ori ce Regimentulă de infanteriăj care ne?timpă pavagiulă strateloră; a privi în ^iceamă noi; ce le folosesce frumuseța lord, Cre^ă că ațiu fi isbutită a uita pînă ți numele orațiulul S... dacă mica întîm- plare ce ve voiă spune n’ar fi venită, Jn-tjo tr’uă ^i, se mi-lă aducă a minte, i Era doue >|unl de căndă părăsisemă acestă orățelă putină regretată ți pupină regretabile; era doue luni de cănd ne ’mpăpi^jgmu de bine cuvîntatele plăceri ale www.d8coromanlca.ro 1078 ROMANULU * DECEMBRE. vorbire k» uriminele' Nanoleone. D. Scott va komsnika nremedintelsl Lincoln dorinii» Imneratnlsi mi va fane tot ie-i va fi ks ns- tings snre a kondsne diferinjja între Engli- tera mi Amerika la o solsgisne favorabile. — Karlowitz, 14 Deqembre. Hatriar- xsl serbesk, baronele de Rajakiel, a msrit eri la 8 ore seara. — Konstanlinoaole, 7 Deiembre, Un țenerar de divisisne mi mease generali de brigada aS fost nensionajji. Emiterea de bi- h tsrî de moneti ns s’a fakxt. Merkesil or- ganism sn korn de armie de 20,000 oameni. Karssl karnbianilor s’a ssit de la 200 la 370; n mm! ns mai nrimemte kalmese la nlata kambialilor. — Atene, 7 Deiembre. Reksrssl ane- r"torilor IsT Dosios a fost nrimit. Din 21 konjsrajjf din Isna Isl Mai» s’a mmnginst in h dosa instanța akssarea în konira 7, kari aS anelat la Ksrtea ssnremm. Skomotele de snre o skimbare a Miniștrilor ns s’aă kon- fîrmat. Astăzi, dsni.-o seceta de mal msite isne a înnenst în sfîrmit nloaia. Rekoltasn- tslsi de lemn esle foarte absndante, -a. , .■? ■ 'i Jfii .... Skrierile mi fantele noastre din osiliS ag fost nekonienit skimonosite mi kalomnia- le. Snre a arita >ie am fost mi ne ssnlem am nsblikat k%te-va din skrierile noastre mi renrodimem mi asli-zl sn anei kitre jsni- mea Romim Mânui kind geara era kotroniti de stt.iinl mi zinem mki ki t’am ssnskris mi azi mi mine mi ori kind stninil ar¹-voi se între in geara Rorninilor. ’u j * o mjuQ r jXoșa noimii Romane! oi ulmi “ai * J iii 1 R»sia .wl-a ’ntins din no# ari- nek-I de Hilumb assnra uriminatelor Romine; dar noi de ini Birsim ,h- krime de dsrere asuora^ martirulsl nresinte al uonorslsl Romm, "sne" ranga noastn în ciitorlsl Rommie! aksm esle mi mal mare; kiil rotim ki ele nor agțga mi mal tare, fo- kaJ kare le sa uska, flakira sakri ie arde tn mima junimii Romine. III^uqL din țoale loksrile Jinde ne si^'HTifnket turbarea nroskrinloriior ae- deniJ«dârele liherlmjl wi naționali- tizilor 8Mnds~8e,idin zi în zi ne o- rizonle; mine, razele 1»I Bor ks- nțb omenirea de nelegsirfle deșno- lismulul, Bor lumini wi Bor fek»nda ReBolugiunea ^noam' nesle lot nv- «nutui Esronei. cᵢVₗᵢ bibno J Dars j»nl Romml! In boI sne- •rim#, wi mari ssnt anerahțele noa- stre; I?! boJ kari! ns b'uS înfiwurai iederea intereselor, in boI în karii n’u# îjnouiial mki «erinele egoismu- lui, în boI 'karii ns si lemegl de kît do imobiliiate mi ne karii lunto- le, urimesdiă, bi uroBoaki mi Bo- tnițe, nreksm furtuna atrayc ne ni- lot tn obisul mirilor,^ La lukrs juni! Enojieîe kriliie ssnt elementsl bos- tru. Dsmneze# înlPadins a resko- lil îmnrejsru-Bi iele din srmi tala- zuri ale barbariei ka s’arele Honoa- relor în ajunuf reskuliril o ikoani mi de moralitate wi de nulere, ka se Je aiele nrin boI de ssnt kaoa • bill tel ks kredingi. Lu⁴ lukr»! Ka o J i I W Parisului; găsisem# în acest# loc# de de- liciurl cea-a cc-ml lipsise mal mult# la S..., adie# uă ocupațiune ’ duviincidsă pentru ă- ninpa unea, căndd într’uă diminâță (eram ăncd/iculcatO) feciorulQ meG ml-aduse uă¹ scrisoriă a căril 'vederft the intrigă, fdră a* pute spune pentru ce. Purfa timbruld poftei de la 'Cine putea¹ se-ml scrie de la S» .Cine, după trecere de doue lune, putea simp|i trebuința d’a corespunde cu injne, dintr’uRu locO, unde eram sicurQ că nu,lăsasem nici datorie, nici amici? o întorscl și rc’ntorsel scrisoriă, me uitai la sigiliu, la adresă ᵣ soriptuha lâra d'unQ caracterO frumosO și tare, dard nu ml-aduse aminte mei uă mănă cunoscută. A desigila uă scrisoriă în aceste condițiunl, este a de- sigila und misterid. Rupse! dard sigiliuld, cui ung simpțimîntd de curiositatA Epis- tola coprindea patru pagini pline; me ui- tai, da semnătură. Lipsia! Era uă epistolă anwiină, uă «epistolă de femelă, pdtej ly. elfi hwklq (mjBJnhua ⁹ⁿ*d Me ră^imal de prima mea, pusei șeri- sdria misteriosă înainte-mi și începui citi- rea. Ecd senșulu și aprbpe lestulâ lirji^lorO' ■ ce trecurd înaintea ochiloru met . i , .o iunu oi).. . „Domnule locoteninte,’ ma i . - ". .. ’ . in.'.a ,,Pdte îți va păre ciudatQ cd uuu ne- cunoscutu cuteză a-țl scrie și cd, scriin- du-țî, se apține d’a supscrie scrisoriă sa...... Unu necunoscută, și nu necunoscută. Nu cre^u cd voiu supera puddrca audito- riului med, mărturisind^ cd aventura perdu îndată în ocini mei trei părți din intere- suld seb. Ciuda mea o înțelege totii o- mulu, care la und bala mascatu a fi des- coperită uă barbă pe bărbia unul domino de bună aparință, care suprinsese pentr’unu minutu atențiunea sa și braciuld seu. A fi intrigata d’uă femeiă, fiă I dacd d’unîî băr- batO < t'. u“ Lăsal darO epistola la uă parte și re- luai citirea pariului nieâ, care fusese în- trerupta de venirea feciorului meU. Dăr^ sed din oeusa lipsei nuvelelord nilogil în delin’sl korayislBl arsnka- qî-bs în mizloksl Balsrilor; k’o mi- ni SBSgineQl ne iei slaol, oii ks iea laiti nrimblagi nrelstindinl torga mm- tBiril wi laminagl kalea telor tari, lelor ie noarti înlrînwil nsterea bi- rsingel; laminagl kalea nonorslsl Ro- mm karele ’nlsnerikBl kiar al non- gil lelel mal piforoase si joaki k» furia Balurilor. în 48, Halria Boasln era o nroBingi, naționalitatea Romini era sn Bis, o simnli asnirare; Birtegilo, eroism»! Rorninilor eras o nayine a istorici Bekie uerdsli în kroni'ic- le IrekBlalsI; alsmil niil »n Romm n’anea glas în konsilici llonoarelor liBilizale, alunii okiul niqi unul mar- tor nu B’asislea In înlrenriuderile soa- slru; al»ml resanelul eroiielor s»s- oinarl ale Rominshl ns rcsșnaS ni- kiirea; wi boI, Janl Romml, nrin kredinga boaștri numai agi fikșl iea mal mare minune a timaurilor mo- derne. Iu konkaringi ks iele mal ’naintate flonoare a le EsroDil agi skris în kitesa zile naginea 10a mal frsmoasi a introduierii marii Rcbo- lugil nagionale Drentate-Frigii ! a» fost, este w’anururea Ba li iei d’m- iii# Bersel al bibliei BiilorislBl. Dar aksm! aksm, nalria Boasln. es'e Ro- minia sna wi nedeșnirgili de la Tisa tuni 1a marea neagn; aksm eka- tombele martirilor nagffrnaliligii wi lenuwa satelor lor fsmegi mki ne niinipisî TransilBaniei ₜ wi bi snsn kare esle astizi nsterea negionali- ligil Romine! akatt în Deabl-Suiri ne tot firet de earbi este skris ku singe de erou: „la ¹³/ₐₛ sentembrie 1848, o sun uinil-zeii de llomniirl Romml a# stribital aiiea o armata de do8i-sure-zeie mii de Țsrii !⁴‘ Akam fragil Bowlril esualriagl 0»fi- kul în numele Rommiol sliangi ks Frangia, ks Italia, ku IJermania, ks llolo Ha; akum în toate nirgile Eu - roncf birbagl k’o kiulitun nlini de interes wi de înkredere nmdesk iele mal miie miwkirl ale Boa:tre; wi I femeile nretBtindinl bi ’mnlete.sk ku- nune ne kari tiranul nu le b» nulea sewlezi, knl sunt udate k» lakrimc de stierangi; wi ne marele noel al al neamului Omenesk , kare de trei ani noarti in tnere doliul 11a- CI triel Imguite, la wtirea niBiliril bar- barbarilor în Rommia, l’a# mnidil durerea wi nlmgerile Iul (muluri ki- te-Ba nayine, admiu ka kunowlinga omenirii, frumoase ka eroul în temnigi, wiresnîndindlol balsamul lakrimelor iei- assnra raneîot uelor lalte nagiunl. Ulm— gerile lloetulul sunt un slrigit de ’n- kutagiare; ele zik: „Bi nlmg, dar Bi admir fragi, wi e#, kare kunoșk Irekutul jup Britoriul bosIVu, de n’aw fi Frangia, de nu m’arn numi Miche- let; aw fi gelos de martiriul Romi- ₙjₑj — n’aBcgl teami Romini: kmd suferigl boI omenirea întreagi su- fere. “ Agi auzit glasul marelui letigian, glasul urziloriulul junimel Romine de la 11 Isniu; este glasul nro- felulul, juni 1 llrimblagi-l din kolibi în kolibi wi bukuragr mimele tute- lor Rorninilor boI karii B’agt inițiat în sekrelele Butonului în kimnul Li- berligil; boI, înaigitoril wi konfe- soril llonoruluî; boI renresintangil in- leligingel, al Birtugilor nonorare; boI mowtenitoril ici mal direkgl al mi- riril Romane; boI floarea morminte- lor Buzewtilor, sufletul sufletului Ro- mmiel, alewil Iul Dumnezeu ! dege- tele IlroBedingel sunt inkrustate ne frungile noastre; dumnezeu a muiat mina în lakrimele wi ’n smgele a o șuti de generagiunl do martiri Romml wi s’a# însemnat ue boI ku semnul nemuririi. Juni, Boi aseg lumina, wi nuterea esle în flonor. Sunt s.', ilara a dumnezeului Rommiel, merdegl wi bi înkafnagl în floiior, nuterea lui iii nuterea Boastri wi lu- mina Boasln Hi lumina lui. Inlragl înlr’o nekonlenili komu- nikare ku oamenii Ilonorulul, wl Beg fi de doue ori feriiigl, nrin lumini- le ie BegI reBirsa asunri-le, wi nrin nuterea ue Begi nriimi de la dmwil. Fategt se uite nesofle nresingl w se nu se gmdeaski de kît la fru- moasele zile ale Irekululul wi» la zi- lele wi- mal frumoase ele Biftorul» ie are se ’nieani miine, faiegit se simiigi ki langurile nu fak de ki’S ac întireaski sufletele eroi- ie, wi ki croiie suniu suflatei* Rommilor. Faiegl se ’ngeleagi kt de Bor skudui numai langurile lor, amsitoril Rommulul si bot ti- Bili în nulbere. Aduuegi-le amin- te ki strsbunil lor. Romanii, a# dat leul lumii întrege, wi ki el Roms- nil, o mini de oameni, ku sabia w ku Birlugile lor a# konrins tot bi- mîntul Oriintelsl de Ia Tisa mm L norgile Konstantinonolil; ki el a# fost în toate (imnurile bulesardul ie mal nuternik al kristiunismulul w’a ilBilisiril Ovidintale konira neBiliri barbarilor; ki gerele lelp mal bo- gate mi iele mal frumoase ale lumii gara Rommeaski, Basarabia, Mol- daBia, BukoBina, Transijsania, Bana- lul, ssnt nregul eroiielor lor lunte, wi ki asti-zl Esrona rekunoskitoa- rii, ka wi Rommii, Bede intr’însele o Rommîi una wi,. nedeșnirgili. »Snunegi-ie ki niil o nagiune ne faga nimmtulul nu este omogeni, komnakli, idenliki ka nagiunea Ro- mini; ki ini Beslila uuijate frame- si kare faie nuterea Frangel w’ad- mirarea lumii mal nugini ne lin- ^ilel, cari semena fdrte multd cu nuvelele țlilel trecute, sau din causa unei înterîtărl involuntarie a nervelord, țiiariulu jned că- ^u curîndu din mănele mele. Revenii la scrisoriă și d’astă dată o citii pînd la sfîrșitu. „Șperu, îmi ^icea corespondintele med anonynu, cd, dupd ce vei fi citita cele ce urm^ă, vel J^clego cd a trebuit# se păs- tre^d cu dumniata celd mal stricta incog- nito. N’am ondrea d’a fi dintre amicii d-tale, domnule, dard scid Jdrto birje, și aedsta ml-ajunge, cd nfadrese^d la unu jalante omd. Estrenw încredere ce-țl voiu areta, nu va fi dard înșelată, sum siQurd. „Nu cre^u cd me înșelu, domnule lo- coteninte, țiiedndu cd, în timpuld șederii d-tale la S ... a trebuita se oservl una din femeiele de cea mal bună reputațiune din orașiuld nostru, încăntătbria domna R...., femeia opticianulul R... â cărui magasiă se' află la colțulu sțrate! A •.; și a piă— MB.h ’ ju - ‘ „Val! domnulu med, am făcutd ca dumniata pentru eterna mea nenorocire! Daru, admis# în urma relațiunilor# de ve- cinetate la fericirea periculdsă d’a vedd desu pe ddmna R... și d’a trăi dre cumu în familiaritatea iei, n’am putută s’o ve^d, acesta o. înțelegi, foră s’o iubesc# din tote puterile sufletului med. Suntu trei ani de căndQ ănima mea ește devotată cu totulă acestei creature adorabile și crudă. Acesta îți spune, în doue cuvinte, ed amdrea cea mal, înfocată n’a fostu resplătită prin reci- procitate. Dacd la început# avusel spe- ranța ce nu era autorisată de nimied, măr- turesed, de cătu de sinceritatea simpțimin- telord mele, acestă speranță am perdutu-o astăzi pentru tot# d’auna . . . „Dumniata cunoscl rigurositatea mi- cului nostru orașyj; nicăirl moravurile nu sunt# atatd de severe. Am atribuitd cătd- va timp# desprețuirile ddmnel R ... te- merii legitime ce putea avd d!a se com- jromiteᵥ Dar# am# descoperit# mal tăr^id gi nuterika unitate Romini; ki osebirea dialektelor, a obiieiurilor w’a Bekilor tradigiun! naționali este mal mare în Franga de la un sal la allu do kît între nrosingele estreme ale României. Snsnegi-le kl Ro- minil sunt nriBelegiagil neamului o- menesk, ki niil într’un flonor in- sfinktele naturali mi fakaltigiie în- golentuall ale omului nu sunt desBol- lale ka în nonorsl Romm; ki kiar la Iramesl, nonorul iei mal ’nain- tat, iei karii n’au trekul nrin wkoalo nu sunt în stare a rosti zeie kuBin- te în limba lor fir’a faie zeie gre- mele; kmd în Rommia, viranul, mi kiar konii nonorulsl Borbesk amia de korekl ka wi însiwi lileragil. A- duiegi-le aminte ka flatria lor este leaginul iloilisiril moderne, wi ki niminlul Romm a fost tot dauna nimintul lulerengel, asilul liborligil, ki Rommia îmi aBea literatura iei Romini, îmi aBea munin'nielo wi re- nubliiele iei, wi fiii iei erau togi li- beri, kmd niil unul din nonoarele iele mari ale Oiidintelul nu-wl for- mase mki limba sa nagionale, wi kmd togi erau kufundagl în sklaBia iea mai admki; kît nentru uonoa- rele Oriintelsl, Beunil lor, aduuegi- le aminte timpurile ne kmd era# inBemmînlagl ku niel de fiare sel- batiie; ne kmd se xrineau ks kir- nurl sil wi se ’nkina# la idoli; wi ki el Rommii l-au dumeiil, l-au krewtinit, I-au fikut oameni. Adu- icgi-le; aminte ki ’n seklul trekst fii Românie! as arunkat iea d’înlîi# semmgi de uiBilisare ne nimmtu| stern al Rusiei; ki sunt abia kigl na ani, în Rommia, în wko< le din laml mi din Buksrewtl, tinerii Greii a# ÎOBigat sewl kreeze o Hâtrii, wi ki ne nimmtul Romm wi ku banii Rommilor a# organisat krs- liala emamimril lut: ki ’n toate manifestirile naționali, nolitive wi so- liall ale Euroael Rommii as asul tot dauna nasul assnra lelor lalte no- noare, ki el a# ftkul resKslarea lș Xora, ki el a# fikut ressrekgisnea Iul Tudor, wi ki reBolsgisnea iea ma frsmoasi a marelui an 1848 a fost revolugiunea Romini. Snunegi-le ki konwliinga omenirii rekunoawle în Irînwil lionoiul inițiator, HonOrs kreator al Oriintelsl Euronei; ki mi în nirgile României unde stninil a# astizi nsterea brutale, baterea oiiiia- le, imnerisl morale este în minele Rommilor; ki nonoarele kari tnesk in giurule sa# nrintre dînwil fm soiile kiar nlbtesk omaginea tribu- tului lor sunremagiel Romine ;ki ’n lot satsl, în toi oramul aude se afls sn singur Romm, Rommul imnsne limba Iul, wi togi loksiloril sunt ne- Boigl se ’nBege limba Romini ka se-I Borbeaski Ui. Aduiegi-le a- minte ki togi kiuitanil iei mari al Esronei Oriinlale, Xuniade al Tran- silBaniel, Ștefan al Moldosel, Mixai# al gerel Rommewti, Skender₄berg al Rommiel Transdanubiene, sunt togi Romml, Aduiegi-le aminte ki din toate gerele Oriintelsl Euronel nu- mai geara Rommeaski wi geara Moldosel nivl odati nu wl-as nlekat (rufoasele lor kanete sunt jugul sini- nilor; kl ue kmd fanatismul Mao- metan dusliise wi kolrouise lot ni- mintul Oriinlelui de la Konstanlino- nole nmi la Biena, nriminalcle Ro- mme singure a# fost neatinse: kg dose oazis în mizlokul oustiel, ks dose nttBl ne faga Oieanslsl, eras nentru nonoarele rit iute wi biruita do fsria Balurilor sn odor de sne- rangi, un nori de ministre. Adu- iegi-le aminte ki ’n deahl Sniril ka ’n Balca Kilugirienilor, Roia anii tot dauna a# kombilut zeie kontra o șuti wi ki tot dauna as fost birui- tori. Snunegi-le kl asti-zl el ssnt mal nsmerowl dc kil armatele uni- te ale tutulor regilor wi îmmragilor inimjiil; ki ’n Rommia numai sunt în numir de ze4e milioane aBind togi auelawl nsme, aiea-awl limbi, aiea-awl istorii, aielawl Dumnezeu. Anlagi-le, aritagi-le reBolugiunea întreagi a aieslul astru al omenirii ie are nume ,,Romania.“ Arelagi~le genial Romm ssnt miile Iul de for- me wi tot dauna idenlik lui îoss-wl. Snunegi-ie miriroa Rommi; snune- gi-le destinele Rommiel wi Beg’l fi lesne îngelewl, knl loate ssnl fanta lor; wi boI înwi-Bi juni, Begi gisi în altariul nagionalitigil Romme, ne șatra giranslui Romm, mal mslti wliingi de kil în țoale kirgile lumii. Esaiikagile ne komnoarti în ugura nonorulul romm marele kuBînt ,,E# sunt romiu/’ în Biag^ omenîrll un singur nonor a mal kslezat s’afirme ka al*ta nstere, ku aieeawl mmdrii, w’aiet uonol esle iari’wl el, nonorsl slribunilor lui, domni- torii lumii, llonoFul Romin „Cives Romanus sum!“ însemna: Eu sin- gur mi bukAr de drumurile de letigian; boI toate 1 e Ie-r lalte nonoare sunteți șunu^ wil mei. Dsne un martir de dosi mii de ani, „E# sunt Romul*' în- semneaziî Eu am suflet»! li- ber, wf'nrin ssflarea m e a bi fak semenii mel.u ₀ j₍ Juni Romml, semenii Bowlri in simgiminle wi Jn suferințe, al Bowtril frați sunt# toți esna- triagl; llonorul este arunkat în în- tmerikul newliingel de tiranii Iul inf girboBÎI sunt sanina anisiriî lor; astizi boI singuri sunteți în niiioare ne iFbmmlul Romm. Destinele Ro* miniei sunt în romele Boastre. Juni! Rommia, Esrona, Bor si giseaski în boI nu numai eroism»! junilor, ii wi soeriința, uermikaiitalea, sliru- uă causă din nenorocire mal reale a re.- fusurilord sale opimatre^ Ddmna H. .. mf iubesce pe sociul# iei, nu-ld pdte iubi. Omd inteliginte, distins# chiar# în specia- litatea sa, deru asorbit# esclusivu de afa- cerile sale, daru totu d auna cugetăndu la învențiunl și descoperiri relative la artea sa, domnulu R . . . este celu mal re# soci# pentr’uă femeiă ca a lui. De și măritată de optu ani, ddmna R... a re- mas# pentru posesoriulu iei unu tesaur# necunoscut#. Severii, brutale^ ne’nduple- catu și, trebue s’o spuiu, d’un# aspect# respingători u, domnu R... nu-I face nici măcar# ondrea d’a fi gelos# de omaginile _ ce-I atrag# calitățile sale cu tdtă reserva iei. Nu putea fi dar# amorea pentru so- ciulu ici care făcea pe ddmna R... ne- simpțitdriă dorințelor# mele. nDar# atunci, care putea fi causa ?i >o „Luasem otărîrea d’a petrunde acest# secret# și, val 1 am reușita, domnul# mefi. )6mna R H . nu e uă cochetă. într’uă www.dacoromanlca.no * uWZAUvH ROMAOTLU S DECEMBRE:”’ \ , 1079 injja oamenilor martori; knl skh- tejiT fii ReBolBuisnil mi’n 4inqT »nl aiil Init linii sekle. Aksm kmd toate nsterile sociali aS trenat în minele nonoarelor; akam kmd li- \)erlatea a ’nlrat în sieni^ n’a rnaT rimas lok nentrs o alti aknisne ne «lena Esronel. Demonstrările no- tentayilor incmiiî kari nsmal not niii si se loBeaski niii se-ml dea mina, ssnl liksririle din sr- mi ale snel lamne ie so stinpe; bitrina dinlomanii este o maiini toiili mi kiriia ÎI linsemte materia ka si mal noali funkuiona. Ns bb DreoksnayT dar de renresinlanuii tre- htalsl; mi na bi miray! do mimki- rile lor iele steme, niii ns Bi’n- griji^I de skomolsl iefskideuI^ AanV nelerinU Romml; demkidetil, iali a- lianua nonoarelor! J«nl Romml, ordinatorii sir- biril inBiiril Romine, ie faieijl! Miez»! nouuil a bitul; este noan- tea înBiiril. , K« noi j«n)! si s’a- nrlnzi toruele! si bați klonotele! si sane trimbiuelc ! si skanere kre- menile 1 . . î Illi din toate niruile, ia arme! la armei nFlyl Boiniil, drayil nomlri , mi la reBedero ... Trieaski Rominia sna mi nedes nirțiti! D. Briiianu. Inți 1, Decembre 1801. t* Unu vechiu cronicară alu nostru, U r e c h i ă, a țlîsu undeva, în cronica sea co: »în Moldova au cei mai mici despre cel mal mari acestu obiceiu, de peru fdră judefă, fdră vină și fdră sdmă. Singuri cei mari judecători; sin- guri păriși și singuri plinitorl legii, și DE ACESTU 0BICE10 MOLDOVA NU SCAPĂ! . . . Eato în aceste „Tcuvinte-tabloulu societății, și ca uă tristă profeția pentru țlilele nâstre! ^De acestu, obiceiu Mol- dova nu scapă b țhlel^ |j aceste dupo urmă, mai apesatQ de cătu ori căndu ivețlurâmu realisată astă tristă profețiă a cțpnicariului nostru. -Foră județiu, fora vină și foră semă a cățlutu suptu prigoniri de totu felulu/ unulu căte unulu toți membrii partitei naționali. Foră județu, fdră vină și foră sâmă, bolnavu și lipsitu de totu ajutoriulu, stă pe strate d. Verdianu, fostulu direp- toriu alu Scâlei Centrali de feteș dupo |24 ani de servițiu în ramurea scâle- loru. Consiliulu scolariu au protestată, au demisionată; dară ce ? Aă Miniștrii nostrii ’ nu suntă •singuri judecători, singuri părîși și singuri esecutorf legii?» Foră județiă, loră vină și fora se- Cutiă de instrumente matematice, ce le de- deseșl domnului R. . . ca se le repare. In lipsa sociulul iei, te priimi ddmna R. . îl spuseșl că ești silită a lua aceste obiec- te îndată fimdă că vel pleca chiaru fii se- ra acea-a.“ ¹ ' ■ n* ,.La acea nuvelă, ddmna R. . '. îngăl- beni atătu de multă în cătu cre^ui că va leșina. Distrasă prin esamenele unui ba- rometru cu musică, invențiunea după ur- mă a domnului R. . . care asorbia tdtă atențiunea d-tale, emoțiunea ddmnel R. . . fu perdută pentru dumniata, dară nu și pentru mine. Acesta fu pentru mine totă d’uă dată uă rajtă de lumină și uă lovi- tură de pumnanu.¹^⁰⁰^ rm Rn „Câteva mindter după aedsta, dunîhia- ta plecași, și doinna R. . . ne mal putîn- du-se stepăm, vărsa șirdie de lacnme." ¹ „— Sum bolnavă, îmi ^ise, ca se-ml esplice lacrimele sale; e aprdpe uă lună de țiile de căndă pătimescă de nerve; și mis'a întîmplată de mal multă de^eoe ori a plăuge asMbu, fără se soia pentru ce,. mă, o țeră întrâgă esle lăsată pe_ măna fanarioțiloru și a Rușiloră, care, aă readusă, mai împudică de cătu ori căndă, guvernulu demoralisatu ală lui Vogori.de. Nu ve puteți face uă i-‘ deiă de tâte intrigele, de tâte mi^lâ- cele la cari guvernulă nostru are re- cursă, dâră și-ară pute asicura uă ma- joritate în Cameră, pentru 3 Decemr bre. Felă de felă de vesti se respăn- descă, cu scopă, din mițlloculă conci- liabuleloră ministeriali, cari de cari mai intimidătârie. Cu disolverea Camerei, cu destituiri, cu urmăririi de procese criminali, deși închipuite,¹ cu totă ce pâte face pe ună deputată slabu de ănimăᵣ~se se găndescă, se esite; cu acestea speră guvernulu nostru a face se tacă vocea țerei, simpțulă naționale ce ,ară mai pute fi deștept în ănima deputațiloră. Sperămă, totuși, co Adu- narea va fi mai demnă, mai patrioti- că de cătă o credă fanarioțil și rușii, coci e cu cale, cumă mai ^ice U r e c h i a „Cela ce poftește să se temă de elu, a- tăta norodu de omu, TREBUEȘTE ȘI ACELA SĂ SE TEMĂ DE TOȚIE și acelă, ^t o ț i^Ja noi este astăzi A du- na r e a> ori cătă de puțină represintă ea pe întrega¹ țeră. Dupâ sciințe ce le potă crede bine întemeiate, drepta și stânga din Adunare, aă picată de a- cordă co se cuvine a spăla noua pată i făcută patriei comune, prin chiămarea la putere a străinilor. Mi se spune câ respingerea din deputățiă, la verifica- rea ’ titluriloră d-lui Mor uzi, alesulă de la Vaslui, respingere pe cuvîntă de n e î m p ă m î n t e n i r e, va fi semnalele luptei seu a lecțiunil ce Camera ur- mețlă a da guvernului nostru, alcătuită din âmenl de aceia, despre cari ună altă cronicară ală nostru, Neculcea, țlise,’ „așia socotescă eă cu firea_ mea „acestă prâstă, căndu a vrea D-^eă „să facă să nu fiă rugine pe feră, și „Turci în Țâirigradă să nu fiă, și lu- pii să nu mănânce oile în lume, a- „tunce pâte nu voră fi nici Greci în „Moldova și în țera. Muntenâscă, nici „oră fi boiărî; nici bră pute mănca „aceste doye țere jcumă le niănăncă.“ Facă cerulăfcay daco a se isgoni fa- nariotulu din țeră ‘ nu este cu putință se-lă pâtă măcară- isgoni Adunarea de • esnorn¹*'- la guvernă rru Măria JSa deschide însuși Aduna- rea de la noî, dupo care fdră întăr- pliate ar fi se plece Pleca-va mai ’nainte steriuiul, saă dupo? pâte determina, n cdțră Bucuresci. de căderea JVlini- Eato ce nu se Id cele^din urmă țlile St ămblatu ,.Me prefecul cd creșlu de adeverată causa cări-a-I plăcu ddmnel R. . d a atri- bui emoțiunca sa, datu sum convinsă, nu potu fi înșelata, domnulu meu; ddmna R. . te iubesce." ; an** / „In timpii de doueluue, ce au trecutul d’atuncl, totulu m’a confirmată în acestă durerosă convicțiune. Starea ddmnel R. . . îmi sfâșia ănima; melancolia iei e astu- felu în cătă me temă pentru vieța iei. Ea se luptă cu curagiă în contra reulul șed,nu plânge, nu vorbescc; dară este în- vederată cd dacd uă minune nu-I va reda sănetatea, vieța iei e seriosu compromisă. In sfîrșitu chiaru și sociulu iei a băgatu de semă schimbarea iei și s’a îngrijatu. Si- hlQ a merge mtr’uă provinciă depărtată spre a prumi uă moștenire, a anunțiatu d’uă dată alaltă erl sociel sale, cd o va lua cu dînsulă la Paris, cd o va lăsa a- colo la surorile sale ce locuescu în acestu orașiQ și cd pe căndu ela va continua călătoria sa, ca se conșulte ună medicu vorba co d. Moruni ar fi voitu a se .demisiona, daru co Măria Sa jiar fi re- fusatu di misiunea, înainte de deschi- derea Camerei, câci n’aru fi avutu mi- nisteru ’naintea țiefi - - Intre nouele ilegalități comise de guvernulu actuale, se vac numera și recintea otărîre luată de elu, dț a a- plica pe calea regulamentariă, reorga- nisarea ministerialul- de finance, în po- trivire cu cele urmate în Bucuresci. O fârte grava otărîre s’au luaty de ministeriulu nostru fanarioto-rusescu relativă la Basarabia înturnală Moldo- ve!. Nu amu ăncă detaliele otărîril, daru positivu mi se spune co una din consecințele iei (cele mal puținu fa- tali ăndâ!) va fi reînstrăinarea pămîn- tului colonielorO și alu^ domenieloru, care se va. da Rușiloru care ar bine v o i a’lu reclama, în urmarea unei pu- blicațiuni de șese lune în întrulu Ru- siei. Urmăreșcu lămuriri mal multe în această gravă afacere; vi le voiu co- munica de’ndată ce și eu le voiu pu- fA nVp ‘ o:3QFB siso i | vv d V v» > * l n » ii j? Dupo cătu se. pâte prevede,, pre- ședinții Adunări! pentru sesiunea cu- rinte, voru eșu d. Lascar Catargiu și d. Balșiu; uni! <^icu chiar d. Grigorie Ștur^a. Suirea acestui din urmă lafo- toliulu președințiale, de sewa templa, va trebui se fiă unu semnu, uă lec- țiune de deșteptare . /.. pentru unu gu- vemu Naționale, carș^ cumu țlice U- rechia (lăsațime se cite^Ut de multe ori * pe cronicarii nostrii, căci e3 aă speri- ința ce ne lipsesce I) care „nu in beții „și tn ospețe petrece, ce ca unu străjaru „priveghiațlă, ca să nu se stirbdscă mo- „șia remasă de la strămoșii Cea mai mare parte din deputați suntă de acordă câ Adunările nâstre ară. fi datârie câtră țeră, de a respin- ge' modificările, daunătâre, ce s’ară fi făcută Convențiunei, în nonele confe- rințe pentru Unire., de la Stambul. •Turculă, ^ice totă cronicariulă no- •stru Urechiă, de ce-i dai mâi multă, • de ce îți cere și-țt face mai multă darulu scrie obiceiu >nevoiăᵣ co. elu Daco guvernele nâstre s’au crejutu îndalorite a totu așia și cu țera: da turcului,» nui este ea trebue se amin- țeșcă, Țurcieț și Europei, cd nu totu de una a cerută, a calicitu, ci co și-a. luatu dreptulu seu 'șP singură, ca la 24 lanuariu.¹ ¹⁰ f Pilele aceste au urmatu unu tristu ¹ - I ' [ ' ¹ - l. duelu între doi oficiărl superiori, dd. Gregoriu Sturtfa colonelu șii\deputatu liberale, și între d. maiore șiadiotan- te Varnav. Cestu din urmă au că- cu fația mal puțiuă palidă șl cu-căutătu- rele mal pucină funebre. IO „Ddmna R. , . făcu ce făcuse,totu d’auna, se supuse fără a replica; prin ur- mare se află acumă la Paris. - i n d ¹ „Înțelegi, domnulu meu, simpțimîntulu straniu, ce me împinge a face unul ne-, cunoscută nisce confidinte atătă de grave,. a-I spune ună secretă ce trebue e fi res- pectată, c’ună. cuvîntă a trăda încrederea persdnel ce iube^că mal multă pe lume ?' înțelegi cd voiescq, cu ori ce prețu, usueu aceste lacnme/- cari nu curgU tru mine, și cd, ne sperăndd nemicu tru mine, n'am de câtu uă singură acea-a d’a vedd fericită pe femeia l se pen- pen- ideiă care m’a desprețuitd, d’a o vede fericită cu pa- guba mea, fericită prin altulu? Ddmna R. . . a sensu unei amice a nostre comune, cd va pleca de la Paris Mercurl. Ea va lua deligința care pldcă la șdpte ore din strata Grenelle-Saint-Honord din curtea mosagerielord Lafitte. Ea revine, țiicc, mai suferințe de câtă a fostd la ple- J * voiu grăbi a vg impărtăși relațiunijie cele petrecute. s. ce se ocupă Educațiiiiiea de familie. O' damă englesă, speciale¹ ide 13 ani cu educațiunea, și care cunâsce tâte câte privescă uă e- ducațiune generale voiesce a. intra în- tr’uă familie. Cunâsce limba francesă și ger- mană, și piano, și are cele mai bune recomandațiuni în favârei. Cel cari voră voi se aibă pentru familia lorți uă asemene institutâriă se s’adresețlc la d. administrator al acestei foie. ADMINISTRAȚIA piARIULUl c no»' RQMANUL.;^AS ț ZlăiH(Xl nurnaoG im lamnoG j Domnii abonați^ âlu cărorâ^’ăbo^ namentu, espiră la 1 laniiariu viitoriu, suntu rugați .a înștiința de timpuriu adminisțrațiunea acestei foie pentnP regularea abonamenteloru d'umnealoru: căci conform tutor reguriloru pentru cei cari nu voru prenoi alu loru a- bonamentu ^iariulu va înceta d’a si trămite pentru abonați! din capitală, dupo trei ^ile, și pentru abonați! de districte, dupo dece dile de^^la^espi- tarea abonamentului.fₗ ₒₑfcJ| ₙᵢ BfₗᵤᵢBdₒI C. D. Aricescu»³£ i p • ...Zi carea sa, șr cere amicei sale se facă tdte pregătirilepentru sosirea iei In timpuld nopții. „Ce se-țl mal spuid, domnulQ med? Trebue se adaugă cd, dacd în urma ce- lord ce-țl ilaral, sdrtea ddmnel R. . . te interesă, vel țua,Mercurl ună locă în deligință în care pldcă . . ₍ : ... . luL=b. . . J . . . acea | Dacă — dară aedsta nu este cu pu. tință — m’așiu fi înșelată, el bine! domnu- le, prevestită cuină ești, cea d’ăntîiă prj- vire a ddmnel R. . . (în starea în care se află nu va pute se se prefacă} ăntîia ie? privire țl-o va spune ; vel fi scăpată c’uă mică căletoriă și vel ave mulțămirea d’a te b fi supusă unul bună simpțimîntă. Dară da-,, că nu m’arn înșelată, ol domnule, co felă?, ar trebui ca eă, se te rogă? Iii generosă și redă linișcea sufletului amicei mele. Me oprescă aci: silința ce am făcutu scriindu-țl aedstă epistolă este d’acelea ce întrecă puterea omanescă. ∓ă că sum la sfîrșitulă putenloră mele. Acesta era totulă și, întru adeveră, era mal multă de cătă d ajunsă. (urmarea pe mână) ROMANA “ DECMîBRK GTOt DEnEUIE TELEGRAFICE Ksrssl BienI din 18 ) Metalice Decern, st. n. 66 — 20 101 Naționale • . 81 --- 20 ^' ^Akjjisnele Binsel 744 -- -ElHiilU” KredîtBl'01^ 177 --- 20 1U London ? ‘v" . 140 --- 50 aI Silber . -?1 141'--- 50 nih ^'Dzkaal . en 6---70 ului r'iA MISK^RILE IN II0RT8L GALAgI în zisa 'de 19 Noem. 1861 . tnsciinpare. d. havel VORIOT , tanigers, dekoratorg franuesS,¹ are onoarea a înksno- mtiinua nsbliksl ki se însiruinea- zi ks dekorajiisnea anartamente- lor ue konsisti în tentsrs de ne- rejjl, ferestre mi garnitsrs de mo-, bile, dsni uellS din srmi gsst§. ; Se însiruineazi asemenea ks fa- nere din no# a tot felsl de mo ZL- ■ otb uit bile!? A se adressa în nassagisl” lfI ! U e¹¹’ - - -- - ■ £ Bossel, No. 2. (No. 744) k; I, 4 ■ ui ... £ t.b . o. . Koi zbii sosite Inkirkate ,ui — demerte ab 'r^ojb !! . ₜ . — nornite Inkirkate. bÎEjiuq u .. —2 — demerte . \ .IU iț Banoare sosite , . . * ; . £ .DuV £< — nornite ... . I 3 IC 1 ;ș-c / iy ioT i, mw jjᵣₑQgj llrodeklelor îrîz liakîr kalitatea I. . . r ’ufnHh' 3 ' >1 n. . 195 ioin V kirnib b'ekari norsmb# Orz# . . Lh 30 .u'RJÎL ; un ulunu arnist ,« • • • • • -r— . . . ” b . 400 .. WC. 137 138 MISKT»RILE ÎN nORTSL ETRILE ^,¹J In zisa de 20 Noemv. 861. . Kortbil sosite Inkirkate. ’ⁱL » <îeinerle₉b „ nornite Inkirkate. OUI .I919tn£ * S9'j -; । ,9;- T’qb iț » demerte ᵣ • Banoare sosite ........ îh î ,. .2 .^'.8 .^15 „ Hornite......................... IlreE»! nrodsklelor. Srft liakîr kalftatea I, kila 220 yfo"’ . 2 9L . . 2 ’b.o ”■ 93 ’W J¹» >’ kîrni# ,, V ■ arni^t r . 200 170 II, 93.IH ’ ; riru«u ■ib bou 6o UIH£ 91WC : ob iBbn ci finiți. uim£ < Bq«9i o?. uonoo ulue boi inso ob r 19191463 Ei i^eobaq -yb >0 ui ol uo im wvitieoq Oisb ?b udela - -yho 191 sH ■ >9 1109 Pianon nuoi. . IU | Ssbsemnatsl ks aceasta faue nlekata sa înmtiinjjare ki a nrii- mit aksma o alegere de Ilianos de uele mal bsne mi de uele mal kintate de la fabrika rensmiti a Isl Băsendorfer în Viena nreksm mi foarte bsne Ilianinos din ves- titele fabriul de Dresda mi Ilaris. Toate aueste Ilianos se vor vin- de ks nrejjsrl foarte moderate, nreksm se va mi faue skimb nen-. 25O- 2iol 1801 110 160 74 Jtl U 4 r ‘ idr 9? 58 Raniga silbațlki ^mirsai • 7B —v Meisl) kila -oot. 1£ .70?ni?Lnfrr* -b «I ¹ ‘ ■ ■¹¹ • — ■ • ■ ■ “ ■ Limba englesă. Domnsl mi Doamna COHEN ansnjji ki daS lekjjisnl de limba englesi saS a kasi la d-lor sa# la elevii d-lor. Doamna COHEN di lejjisnl de limba franuesi mi de nianoforte; iar d. Cohen noa- te da jeuisnl mi de limba ger- mani. A se adresa Ja₁d. ᵢG.rant sa# la d. Haleologs,, - No. 734. ? ; ⁱov ,⁵ⁿ 2S , . . i.hnicib uia9ₗuui* Skimbure de domiciliu. Domns Kirillo nrofessors de skri- ml tui gimnastikl rn’âS transnortat# loksinya in kasa Ilaladi sliya Serafim No. 36,: j e 9 o i 7 A .Q .3 (No. 706). . 13 7nr tt de jMaga4ie a d-lul j pe podul Mogoșoâi vis-a-vi de Teatru, în pasple d-lul Fialcofechi unde ae află OtelU d-lul Huges. Marfă franțecță englecja de Viena și de Lipsea, in felurime de ar- ticole, precuu bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavă de catifea, și de taftăj asemenea și haine de bărbați și de copii, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magabinu. b (668) u 19 *jboi muirv luq i jiii^r Li ^UHU m T,n (Boiai e-j twutuu) ÎJ țsii<19 ncl îl uⁿ< Oh lohOljfeU uîddnit trs nianos vekL biivuA iqn;iw, i - &70V'₍6inh Aseflaeneă Se vor vinde Hiă- nos vekl renarate tfoarte bine mi' ks nregsrl foarte skizsta. Trans-^ nortsrl nreksm mi învilirea nen-j trs nrovinuie se va nroksra kb ] kondijjisnl nrea auuentăbile> , A. Lischka, ⁿl j io i nods Mogomoai, în kasele -naqg fid-lsl Schăfer strsngar, vis-a- < < vi ks, biserika Kreyslesks. Q$tt 304307 Anunciu. Direcțiunea Societății Ac- ționare a morii cu Aburi din Calafatu, înviti k# onoare nrin- I tr’aueasta ne basea § 12 din Sta- tbtele Souietijiil ne toyl d-nil ak- gionarl la O adsnare generali ka-¹ re va avea lok# la 2 Ianuarie 1862 st. v.. în kasele d-lul N^ H. Hana la Kraiovm ■'.U .1 Uli*¹ U£Skou81 guestelj adsniri genn- rafe este, ' * ¹ I , . , ■ ‘' ■ • 1. Revizianea Registrilor mi₍ kistare daraveri. ⁴¹ îî. Deliberayisne^assura kbn- tinsaril auestsl stabiliment#, kare are trebsinui de mal mari nsterl neksniare. uiiu.ic’j r 4---m s acu A’ieia din d-nil akjjionarl ka- i ril ns vor voi a veni în n.ersoa-_ ni se not renresenta konform §. 14 din Statste nrin îmnsterniuisl legalisaul. Direcțiunea Societății Acționare itUoibu “ morițy cu aburii din. Calafatu, -bo mb i.iiHu rL Strass.mm/ oi No. 746. 3 4' 1J ; ᵣ W-l .kiC n'ini^I 9 RANSOMES A S|M« r < li dilsboa ' olanoiu n iahțbin I * 'Hsn XAVIS'AGRICULl’OIUtOR. . onii ..Ssbseninaail, agînal sneiialt al maî msifor fabHkflOțțT A* rrm’n*, voT mal rensaiial dinjEngHiefâ, as onoare^a invita na! d-nil nronrietarl fonaiarî, arendar! iui în genere toaf ancia kari se de interese agrikole, d’a bina voi a insnekta modelele lori dc masine qele mal nronrie treb»1njjelor acestor Ilrin'rnal.’. ’ ₄ < ' i în virlstoa învoielilor înkiiiate nrin Intermez.iaHsU kasOÎ lor la L mloa kg nrîn'niîalîl fabrikanjjî din Englilera, sansemnauil I ssnt In nosigisne a da nrodssele aleator fabrine ks kondutiamle qele maî avatitagioase atit ssnt ranorts! nreipdsî kst ini ssnt al I konfekuisnil maainelor Afars de asia garau task ki loate tnauinele no le ar fi komandate vor fi de nea mai bsnt kalilate mi so । obligi ka maqinele se nrodski, atit k%t ssnskumil vor deklara în kontraktal lor de vînzare. । SsnsemnauiI rekomandi mslt ka aqei-a kari vor bine voi a-i onora ks Inkrederea lor si le deu komandelo kit mal ksrînd, I nentra ka koresnondinlgle lor la London si noati avea timnsl materiale d’a konlrola labrikarea iui a ssnsne la o Herkaro toate mani- I nele komandate. ț ț -UD/i ly, Konkizînd BSnsemnajjil kLmi atenjjikflfta domnilor agriliAltorf asmra treiiritoarielor lor ks abur Snă ka kal, gj—c.7£jai Seneri toarie artomale nslînd secera auream’ zcqe nogoane nc zi. y ' Moare ka abar, nlsjarl de tot felsl, etc. 1 90 9|thhKataloage ilsstrate. " \ dqs'jb nUinȚionu snw Qbaiu fnoq 9b uffioiq ns ^OicnubA iub ăgnida O* i I dr 1 rî H uiu8S»n . *i । 97 „ .. STABIMM1MTOL BâîLOR - Ji ■ i Toi Ib'- Magasinsl engles usia bn«U E. GKAIW și Comp< ⁵ ”1» ¹¹ în fața biseriuel Sirindarisl. S din sliga Faka, No. 1, mex. Sf. AnoatolI, kare kbnnnde ^Ibaea de de⁴ nstinz mi in rîS, [j uiâoU ț: . Doritorii' a I 1160 »iq?‘ ■ ț£190£ 5i rlua»^ jiniaon ăla împresni ks anartamentele din fajji.⁴ă te, 5o UT abur# se adresa la nsmital stabiliment». s* »; K 9b laamo OJ3 i JNo. 7t0) . 37 , jk u •icoiiiuio ui ie] kAKX § U9Q .1 fi^lZ S UuilliO țtlyC I¹. . io-z’ 1*. Dllfifooe 'mIUiU'-iivJ .!! Bibliografie. Bromsra întitslati^ Mmis- tirile zise înkinate mi Ks- I s g i r i I «t r i i n I, de d. T. Bre ' zoians, se afli de vînzare la > li- bririile Daniilonols de la nasagiS mi George loanide din Linskanl. . D „ DE MAGASIN - al d lai Mihuii AngelbvicL Subt casele d-nel Săftica Cas* trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc. Marfă franceză y epgleză, de Viena și de Lipsea, în felurimi de articoll: u uiₗ₍ n i* (743) “ 1 ColecțiunI d’aurărie în feluri- mi .de obiecte prețioase de cea mal dm urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre., j i' devinzare In totalii saă ks stinjinsl, lobsl din sliga Nenjjjeaski vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnus# de sa în ds trei-zeul stityenl hui. 1. Asemenea este de vînzare mi ka- Uea mare din slijja RrinkoveiinB, kare ak»>m lokșesuo d, kolonel Ra- Golesks. ' IIentrH ammdoS doritorii si se adreseze la d< Miha 1 Augelovid, vis a vi de koncslatsl rsseskBt Vq. 618 C»i tle wlntțare. Ssnt-în-R semnatsl sînt astizl trei zile deU kmd am sosit din Sngafia aiiea în kanitali h o nereke de ka] 1 armisarl de vîuzare în nir msrgî r asril în mirime de mal-sure-zeucr nsmnl în virsti de natrs ani, de « o rasi sngsreaski. De aueia sînt | invita^ d-nil amatori a’l vedeai- la xans d-lsl Nikoluea la kansl nodslsl Mogomoai afari din ba - rieri. 1861 Dekem. 9 Bsksrestl. ⁴ ' ” F e f e n jj B i 161, l ; No. 747. '4" I B» i I Calica Mogoșoie ' în faoia Sărindarlulul. 1 > i Deposit generale d¹ articole de mo- ¹¹ bilare, de a le casei, de călător rie, de vănătdre, agremente. n m Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuoâ. Bronzărie: policandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe, bisericești cu . fir bun de deosebite cualitățl. i ¹ Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. 4» |M.«Un₁l..No¹ M⁸J 25 |-el<| bl ulaol-b UhQ ab ybmeiuk Un* înscnnțore. Ks aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, ki întorkînds^mi din ki- litoria ue am fikst nentrs întin- derea komeruislsl me# în Franuia, am adss din fabricele cele maî re- numite d’akolo uea mal mare ale gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi arte, lină de cusut în toate kslore.- rnj nsanjje, mușteri de cusut, inul. Imr nermit de a atrage atenuis- nea aksm la apropierea serbătorilor ki am adss mi cele mai elegante jucării pentru copil, lucruri de galan- terie mi de luesă. Rsgind nentrș komnlesanta kistare da# asiksrare ki nrin nre- iXsrile moderate, nrin sn serviui# real# ’ml voi# konserva înkrșdeᵣ rea akordati de atîyl ani. Nicolae Popovicl, Fnser și nerskeră, strada Mogoșdi, xanu KreQslesks. No. 737. 16 Mobilări depline și mobile mici. 0- glințll mari și micî. Paturi de ferii și da bronz, paturi și 16găne de copii, tapete da tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’asoernutărie. PânȘe sim- ple și imprimate. PânȘe ne’nălbite, messa și șervete, scergare etc. etc. Bonetărie. CeorapI și căi (uni de ață, dâ bumbacu și de lână. Gilete și ismene de ț lână. Câmâși de pânțlă și de flanelă. Fl»' nele albe, eu feție și imprimate. Plapămd de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamald pentru parchet și scări de ie³ lurite lărgimi. ° Ale venătdrei. Arma de foca, fistula Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Englesă. jfyice, bricege, fob I fece, cuțite etc. e^eₕ ᵤᵤ ₜ. Parfumerie, de tdte felurile și din ceh mal bune fabrice din Paris. Marochinăriă. Mese și obiecte felurita de lacu chinesescî etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe articlh de f daruri argint și plaqud. Ciment, adevărat Englesescu. Vinuri, licăre, cigăriș ceai, oio* colată, bombăne, biscdturi. Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și diu Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le > Engliterel și mal cu semă de Clayton, și Shu- tleworth, Ransomes și Sima i ¹¹ No. 442. sn im *iwa «« c-i eMfW'iîg <