Sr. 343 Anal V. i. - < 18Z: iî SlMBTTT», nw m i ?;iii ih Vr . fi. oiesee..jK, ' și ve? pante. ᵢBVVa eși în t6te filele afară de Lunia și l a doua-^i după Serbătdriă, 1 ¹ Abonarea pe unu ana .. Ș6se luni............ Ti eî luni....... ......... Pe lună.............. Unu esemplariu....... îusciințările linia.. 9 DECEMBRE 1861. (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) jli 1U« ■ ’» I.fl. Abonarea »o tace în BusurescI, la Administra • {lunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, I4 cwi. spondinții diariulul și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere stiăi- ne ladireptiunilepostai! și laagințelede abonai*. Pentru județe și Moldova se adauge costuld portului căte 2 parale de f6iă; eru pentru străinăta- te căte 12 par. de f6iă, peste plata abonamentului. . 1281ei. . 64 — 7 32 - 11 — . 24 par . 1 leu Direptoriulu (jianului Romănulu și Redaptoriulii respuntjStoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. 1 a Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul ^iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. PRINCIPATELE - A - UNI. f Bocuresc!, ₂⁸₀ ?X“bve ste nstingi d’a se kontesta neire a ge- mal kred în Biaga Rominilor mi ns ț rel. se mai adsiem aminte kl kiar de mal Iskreal de kit-Ba timn de kît a ' | la 1853 mi nîn’aksm, de kînd Esrona ! ne mmgine în stare de kadavre , , IbIhI roman mi a esnrea sueranga ki aiesta, în arma difik»ltigilor finamiall ne s’afli în- tr’o nekontenili kremtere, va amtenta în GESTIUNEA Ministerial d’aicl a demisionat. Toate nagisnile mari mi mile se nregitesk, ks iea maî mare aktivitate mi nstem zile ks iei mai mare înts- Biasm mi cea mai denlinl îngelen- aifine, nentrs resbelsl cel mare mi sni- Bersale le togi îl nreBid nentrs nri- mi-vara Biitoarii. Toate nagisnile aă armat mi armeazi nekontenit ka si uoati finele a redobîndi Biaga lor no- litiki m’altele a nlstra ne leea ce aă mi toate nartitelo, afari negremit de aiea mikl aartitl kare a avst mi are în toate nirgile drent stindariă sn individ ear ns sn nriniiiiiă, kare Isntl nentrs tron ear ns nentrs natrii mi libertate, s’aă intrfinit ne terimsl nagionale nen- trs Isnta nea mare ue Ba ksrînd karta EsroueL Din mea noi știm afondanj în desunire, lîmnire de minte skimba in toati Îs— aiea triști mi sterni- ne înboldemte nekonlenit ini nrin toate mod»rile d’a re’nBÎsa, mi d’a ne Isa lo- ksl nostrs între nagisnî, nentrs a ns- tea trli, noî kldem din ie In ie maî mslt în niroteah, ne amezim din ie în ie snre moarte. mi nare kl togi, mari mi mnî, nsipn mi mslgl, jsnî mi bitrinî, ns maî aBem alt simngimînt d6 kît a ne nrelsnți sieaga zi ks zi, nrin mila, nrin nomana ie ne Bor da striiniî, nrin firimitBrele ie Bor nstea kld6a dsne masa în ijisrsl kiria stas nagisnrle iele Bise. Hine ’n adevir maî noate snera ki nagisnea aieasta mai are o Biagi mal Isngl de kît d’sn an de zile, mi kiar mi de klte-Ba hne, fiind Bede ki, dsne nsrtarea noastri iea nemerikl, iea mimeleaskl în tim- nsl resbelslsl Oriintelsî mi’n timnslă Di b a n s r ilo r ad ho c, dederim sn semn de Biaițl la 24 lansariă 1859 m’anoi kizsrim În iea mai denlinl le- taruii, ka ksm aiea skinteii de viagi ar fi fost Ismina iea mare mi dsne srmi a lainnel al kirii-a snt s’a sfîr- mit? Mine mai noate snera ki BomS de morminte kare 8$ rikade magiariloră în iloaiă kontra Asstrieî. sna din leslisnile iele seiBe de resbelslă Atinserim maî mari ba- vi- aii atit liane de mimi in kare ne-a afsndat trekatele regime de sklavil mi nare mki ki moartea nă a aklgat atit de bine ks kangea iei mi ne trage ks a- tlta riueziuiane suie murmiui, inku. db maî aiiem ne nstinga dar nici kiar doringa d’a Isnta în kontra iei mi d’a îmeika a kiar daki smgeragi ssnt rane la kare greneazl ne smici din fatalea kange, ar fi si emim rmigl mi dintr’însa, kni ranele acele ce se Bindeki, kmd trsnsl sti înfinti kanuea, kan- ini moartea este siksri. Toate najjisnile m* toate nartitele se ’ntrsnesk nretstindine ne terîm»! na- uionale mi, resniogind nartita reakyio- jiarii în al iei trekfit, armeazi mi se or- ganiseazi nentrs sniBersalea mi najjio- nalea Isuti ,ie s’anfingi k» atita slirsire mi Urii nentrs ansi Biitoriă. IUi, ne kînd nretfitindine se netrek acestea, întorkin- ds-ne okil snre noî ie Bedem? O jjeari ne denlin mi’nks toate desorganisati do sute de ani mi kare, din zisa iu kare f» desarmati mi ssbjsgati, ns nsmaî ki n’a BBfit fin g»sern kare se mmijiii eii- librsl intereselor mi se ’ulesneaskl a lor liberi mi legale lirkalare, ii xnkl kare a aBst an gsaew ie na înssfla de kît temerea mi sra mi kare n’aoea alti oksnare de kil a siriei, a sdrobi, a sa- grema toate interesele morali mi mate- riali m’u stoarce tot sakbl Bielei acestei îndehng nenorocite nauianț. „Uerele mare, kmd Bede nu nsmai ki trlimă nrin nomani ni mki kiar acea noma- ni o risinim în lok d’a ne xrini ks dinsa, kînd Bede In sflmit ki kiar a- ksm kînd nBterile strline aă înksBiiu- gat, mal mslt saă mai nsgin snirea Ilrinninatelor, noi știm ks gssernele mi kamerele desnirgite mi nerdem tim- nsl iei mai nrecios alegmd în adsna- rea din lamî de Biie-IIremedinte n’a- iel birbată nolitikă, kare aksmă ki- te-Ba lene, monsse în Adsnare sn minune stnin, adiki nts nsmal klde- rea domnitorislsî ci nea mai denlinl nentrs noi kît mi nentrs interesele iele . mari ale Esronel. Aieasti ceslisne dar cere a fi tratati sndiale, atit în limba romini kît mi’n limba framesi, uii Bom trata-o în ksrînd m’aii mi’n Italia mi’n Franca. Nemiruiniin nentr» asti-zi în nsiinele ksBinte ie zi semn uentrs a liane din noă atengisnea rominilor assnra aiestsî mare nsnt, ie kongine viaga saă moartea nagisnil romine mi . nentrs a snsne anelor oameni nolitiki ai Italiei m’al Frangel ki ksnoamtem toate ideiele lor ritnite, toati nolitika lor de neire mi nentrs Magiari mi nentrs Romini mi nrin srmare mi nentre na* gisnile ie o srmiresk mi ki Bom des- bato în ksrînd în faga Esronel aiea- sti lestisne, snre a trage ori ue ner- dea ie mal asksnde adeBirslă m’a a- dsie ismina cea mare in toate mgis- rile. Ilîn’atsnil ne mirțiinim ale adbie aminte, k’aiel kari kred a ajsta la Bia- siti ki o suidere atit de mare ad.8ie negremit Biiderea anelor kari sor s’o faki mi k’aiel kari kred a se serai în- tr’o narie ks kadaBre in lok de oameni nentrs a dsce Bleaga inlr’alti narte, fak întokmal ka aieî-a kari s’ar serai ks lemne nstrede snre a faie nîrgie (leviers) nentrs a ridika o greș tale mare. Ne facem mi astizl datoria d’a Borbi astfel în kît si fimă îngelemi nertsrbare în gean, fikind o nrons- nere ne ssrna aBtoritatea morale a Domnitorislai mi kare era siksr orî li- ne ki era neste nstingl a se realisa, mi maioritatea kamereî noastre d’ali nertmds-se între dînsa ne viie-nre- medinnji ne Ba usmi, voind fii kare frakjjisne din aieasti rensmiti drean- ti ka nremedingia Adsmriî se serBe dsmuiaBoastn, ne ziuea mal di»ni-zî »n stnin foarle ibeigal, aă dOBedit leea le nimine n’o nstea krede, adiki k’o. Qagisne noate diiusi sn timn alit de Isng fir’ a aBea nici odati ieea 10 se noule nsmi fin Illi uol am adaos m’adiogim fenomenal iui maî rar ki ns nsmal n’aBsrim mi n’uaem &u gt- Bern dar inkl ki iea-a 16 asarim m’a- Bem mi kare a nsrtat mi noarli nsmele de gSBern, ns s’a okbnat mi ns se o- ksni nici de ksm de leea ce ’n toati Ismea se nsmemte a administra, ii ns- mal d’a înssfla nekonlenit celor din treu- tele de jos frika mi sra mi klasil fsnk- Uionarilor kstezarea cea no uial rsmi- Bati m’a tesksi m’a stoarie ori le ssk dc fii&iTh orice sîni de asere uibliki. Jle jKDg’Mțasls însedemti mi pe» UNIRII LA CONSTANTINOPOLE. sfirmit monsnerea d-laî Ricasoli — Domns d’Ondes a desanrobată desfiinuarea loko- teninijel nentrs kare gsvernal n’a fost asto- risat mi a zis ki kondsita arbitrarii a mi- niștrilor este o dovadi ki konstitSQisnea na este bsni. în sfirmit s’a nronsnuiat ks e- neruii în kontra înlrodaneril sistemei fran- uese în Administraijmne. — Ministrsl Kordo- va a anerat inesarele gsvernslsl în kontra îmnstirilor domnnlal d’Ondes mi a deklarat ki o mare reformi ekonomiki esle mtîia trebainui ne kare diskssisnile aklsali o în- tirzii nsmal. — Domn» Miceli a resnsns ki kabinetsl aktsale ar â adeverata kaasi a nenorocirii uerei, ki direkrjisnea nolitiiel este gremiti; ks înssml ordinile de zi nro- iisse de maioritatea dosedesk în destsl ki nolitika gavemnlai ns msluimemte ne ni- meni, mi ki, daki va sima tot astfel, Italia va trebui se nears. A terminat ksvînlsl seă ks invitarea, ki Miniștrii si ueadi nostsrile lors snor oameni kari nosedS inkrederea gerei. — Illi domns San Donato a deklarat ki n# noate da gsvemslsl înkrederea sa.— în kameri s’a deuss 5 ordini de zi, kari toa- te ier, ne temei»! decisisnii Kamereî de la 27 Marti», a invita ne Ministeriă d’a gnbi armarea uerei, d’a îsa toate messrele snre a faie Roma kanitalea Italiei, d’a înbsniti- Ui administrauisnea din într» mi d’a resta- bili linimtea în Neanole. Ns ne Bom ssnsne la ni- mik ie ne Ba fi imnss, m'a- aeasta kiar in nsterea art. 22 mi 23 din traktatsl de Uaris tui art. 2 din Konsenuisne. K. NEGRI. dai lor Toati hmea ksnoâmle memoran- Inmis de Domnitorisl Romini- kitre agintele sis de la Konslan- tinonols. Ns aBem nimik de zis kontra aieslsl memorand daki ns desnre re- Bisisnea lețjil elektorale; însi tui a- ssura aieslsl nsnt kasti si isim în konsiderare ki reBisisnea leyil elek- loraie ns figsri ka o ierere In aiel memorand, ea serseiule nsmal ka o skszi a nemeryeril Iskrsrilor înainte. Ori ksm ar fi, Domnitorisl nrinlr’ sn al! memorand a lerst a ns se usne în desbaterile konferinuelor aieasti re- Bisisne. Noi ne ourim aii! mi auie- zim în nriniiuiă ki uslerile ga- ranRl ns uol si desbati de kil a- ssnra nsntsrilor ne kari le ar iere lommil tui Rominil ns uol si iean skrsrl kare intri în ierksl drentski or de astonomii a uerelor. aă si lesuingiț nfiT⁻ tiflăi3T~S'1»’"îi‘£CqV’c< Iskrsri ie noî ns am lerst. 4ea u kisli si se faki în zilele treksk, ks mal mslte nronosiuisnl din uartca IIorQel, a fost o konseiinjji a ne- fericitei leyl elektorale nromslgali. nrin konBenuisne, — trist anteiedinte ie ns a linstl a faie nsl! Kitensn , tsrl se afli în KonBenuisne de na- Isn a faie narte din adminislraQis- nea interioarii iui kare ns aă fost ierste de diBansl ad-hoc, ssnt ali < tea triste anteiedingl de kilkare a drentslsl do astonomii. Timusl a doBedit în srmi, urintr’o dsreroasi sneriingi, ki legile ie ns ssnt fi- kste de Romml ns not si faki fe- riiirea Rominilor. Lskrsl este les- nsmai d’aiel kari notă ksrînd de Bom & siligi fiyi mi ka Biers mare, nrimi niii odati siiderea înnelege. în aom Borbi ne kiii ne Bom nagisnii Ro- mme, fir’ a ne îmerka a da strigarea de a Iar un m’a arsnka neatra mormîutale ssnt kare Bor se Ingroane nagisnea R o - mim în kansl lioklilor iei, ori kari ar fi eî. Se snsne ki Fiuangole Moldasiel sânt în oamenii tea mal nroasti stare mi ki, nolitid de la gbBern eoiesk si Torino, 11 Decembre. Kamera aadon- tat k’o maioritate de 232 kontra 79 voturi ordinea de zi, kare rekomaudi dorinijele es- nreae în decisisnea Kamereî de la 27 Martiă dA tfouladi Roma de Ranițele, areti înkre- Irs o grabniki armare naijionale uii neutre diferitele îmbsnitijiiri în între. — Telegrafel ne komeniki în resemare reseltatsl alegerilor în Hressia. Din 352 de- netauî alem* din noă (o alegere a remas înki nedenisi) 111 s»nt ai nartitei demokratice, 140 ai nartiieî liberale mi ministeriale, 21 ai reajjisnil, 51 al narlitei klerikale, 23 sent nolonesi. Desnre 5 den»tajjl ne se kanoamte mki de ce koloare ssnt. Heste tot aă fost realemî din membrii kamereî dsni arini ns- mal 154, dintre kari 68 din fsnkuienea Vin- cke (demokratiki-enilarii). Din cel realemî nsmal 39 (între kari 4 Miniștri) aă votat nentrs amendamentel Kuhne. Reakmenilc Blankenburg mi Puckler aă kizet ke totsl. Neanole, 11 Decembre. Eranuianea Vesavalal kontinsi ks nekonleniti ferii. Na este nîm akam ka nslinui a Kalkala armi- rile grozave ce not resalta. 6000 loksitori aă fagii. Ilaris 12 Deiembre. Monitorial nabli- ki an dekret ka armiloai ia konrindere: “Nici an deKret, avînd de skon înkirkarea badgetalal, na se va ssnane anrobauianii mi sanskrierii Imneratalai^ daki na va fi înso- jjit de motivarea Ministralal de Finange. le îmbbnitigeaski redskmd mikel us- mir al armatei. Fehiitim n’aiel kari aă asemene ideie nolitiie tui ekono:niio mi-I asikBrim k’aieasta lu Ba atrage lasda maî msltor n»terl Beiine m’a mal de „bairak snel familie ?,k u Mine mal noate snera ki ns mergem snre neire, kmd Bede ki noi ns nsmal n’am fi- kBt snirea urin noi înmi-ne li ki, kiar aksm kmd este akordati de nsterile strline, noi o refssim nrin fant, mi ki nrin dessnirea în kare stlm nare k’a- vem de skon a da Asstrieî drental s’a- lirme ki ea esnrime voința najpsnil romine kmd sssgine ki ns Boim fi- nirea? Hine ns ’n^eleve ki mergem ks kansl nainte snre neire⁶kmd Bede ki, kiar aksm știm ks gsnernele iui Adsnirile dessnite mi dim, atit nrin aieasta kît mi nrin denlina tîmnire nolitiki ini nemeriiii nagionale în ka- re stirsim a remmea, snora dintre nagisnile Beiine, ksm sure esemnls Magiarilor, sueranția d’a se nstea serBi de Rommia ka de o- mobili ne kare si se Brie snre a nstea nagionalitigile din yÎBrBl nsmal Magiariî dar kiar litiil ai snora din alele siide toati lor? mi ns oamenii no- nagisni kari legate ks, noi nrin sșnge ț ne msltor aQinyl ini Ilrioiinate. RensmiUl om leDSriaus, kare a kamera din lamî, konssll generali din de Stat mi financiar fost ales denatat la a isbatit a faie m’a- kolo aleyerea sa kam a fikst aii n’ale maltora m’a fi dat afari din Adsnarea din lami nreksm a fost dat aii afari din Ministeriă. A emit aksm bromisn nolitiki kare krezsnm d’a interes nsblik a o cititorilor nomtril, de ssnt tiuar o miki In nriBiuga finirii ne uoasln datorii» ini de nane mi noi sânt okil sure a nstea kanoamte Iii kare ideiele tslblor mi o narte din iele ie s’aă uelrekM în Konstantinonole, Torino, II Decembre. în mtdinua de erl a Kamereî, domn» de Mesare u aneral a- tit ahanua francese, nrekam iui nolitika d-lai Ricasoli} a menuional deficilfilă Sta» Konenxagen, 11 Deiembre. La Folks- thing (adanarea naționale) a deklarat minis- trsl de interne, în srma interneliril d-l»I Hansen, ki na noate face cersicie komsni- kiri assnra imnreyisririlor nol.'.ice. Dam o skarti desbatere s’a adontat în mal ana- nimitate armitoaria ordine de zi motivati: Folkslhingul (adanarea) sasuiuc ne gavem în silinjj,ele sale d’a întokmi o ordine astfel, nreksm este indikati în denemia de la 2 Asgast 1861. Berlin, 12 Decembre. La Ileterebarg a sosii navele de la Ileking din 13 Oktobre kari anangT» ki grijele atingitoare du re- lajjianile ka nslerile Earoniaaeînarma skim- biril gavernslsi s'ari>lT> ks total ne’ntemeiale. Hrinineie Kong, kansl nartiel filo-esroneane, a mers, ka toate ki nrimise ordine kontra- rie, la lehe la îmnerat. El s’a întors la Pe- king foarte mslgimit ka reeditatele kililoril Kartea imuerjale se va întoarce în k»- sale, rînd la Peking London, li News“ observi: niikare nrieiini»! ra mi Amerika. Decembre. Ziari&l „Daily Akam se noate nane în a- înlerseairil intre Englile- Kalea nenlrs o deslegare aacifiki este nregititi; nini aksm generași Statsrilor snite n’a îoksviinjjat mki fanta kinitanslsl Wilkes. Newyok, 30 Noemvre; O desnirgire de marinari ai Snisnil, veniti de la Port- Royal a desbirkat ne inssla Tibec (la gara risîBi Savaanal) mi a întokmit akolo fortj- fikirb ne de îngeles; cine mal bine de ku cel ie sufere noate si kmioaski tre bsingele sele? ori ie ragisnl Bor d« Rominil kari aă nriimit aiele legi faksle mi imusse de striinl kontru aslonomiel gerelor, ns uol si afle altv skssi de kil în slibiiisnea lor de atsncl mi în sueranga de a se re- nara nsl mal iirziă. Aceasti rena« rare o Bedem ks nlicere ki îniene a se efektsa mi o doBadi este me~ morandsl Doniniiorislsl urin kare cere ks stirsire a ns se resisa legea E- leklorale de konferi ige. Rimme îusi legea elektorale în fiingi, nmme ka o srmi dsreroasi a kilkirii dren- tsrilor gerei; nmme ka o doBadi de nfiginsl resuekt ie aă slrainil nentrs dreulsrile Rominilor; nimik ns iere mal grabniki reuararo de kil reforme legii elektoral nrin na- gisne. Ilini alaml mmiie kamere- lor ssnt legale: Ele ns kontra missrelor Isate kontra drenlsrilor gerei mii: mi ksm ar nslea nolurotesla de \slninl de aslono- si uroteslo kojHra kilkirii dreirtorilor gerei d’a faie. legi, kmd ea tmml nartede i www.dacoromanlca.ro 1074 ■nga yy _ ROMANULU ₂’ DECEMBRE. ~T,' dmlr o kilkare a aiestor smte dren- lurl. Kamera dar kauti înainte de toate a deBeni o kameri naționale. IHi aieasti griji kauti si-I fu dik- tali de însumi uatriolismul siu, de kare nu aBem mki drentul de a ne îodoui. »1 .Io«otbod3 -■ », RentesintanțR nuterifor garanțl luri înmtiințațl desnre memorandul Domnitorblul. Floarta, insnirati de Boinga na^fîafiț;jX Șullariubl Ab- dul-Megid, kare, oHu sfmnatii nentru W&soanlF Domnftoriub^ ori dorinți de inițiau'Bi, se deklari nentru u- nirea nriniinatelor; dar un fel de unire kare în limbagiul si8 modest O numi i e n t r a U s a r e a n u t e ri- - lor mi mal lyzi^: finirea admi- n i s t r a t i b i mi 1 e g i s I a t i b i a sa în ideia ministrului rus ki, duni dîn-। firman în konferințele ie se deski O Q» *(p^e/o J' Ssbliiuea lloarti sul, finirea era un fant kinitat; re- Bisiunea legii eleklorale kiuta si albi ureuonderanța assnra finirii Aieasti ideii konBenia ușierilor se- naraiiste: ea_amina deskiderea kon- ferințelor: aiesle konferințc, fi- kmdu-se, kitas si aibi în sînul lor ne renresintaîitjele Italie! mi Au-¹- stria se onsnea sau kuyeta mki a se onune de a se admite în konfe-- rinye aiesl renresinlanle. AsIfcQie-' sliunea finirii era amenințați de a *so an(ina firi margine. . .□ sfi : Alunii trimise Domnitorul me- morandul nrin kare ierea a nk se desbate lestiunea reaisiunil legii &- ^eKlorale în konferințe, fiind o ie- stiune de kiderea rominilor a-l da soluțisne^ Tot de odăii Domnilo- însnilinîntali de senaratistl, tremuri rial deklari konsulilor unterijor șlrii- înaintba ^dîre definitiBi; -gb din Bukuremll' ki, dakia-jimi la * ' * ‘ w i deskiderea adunirilor finirea ” nu Ba iashid' la nedero, dorințele Frânte! mi "tehdihțelc unor nolnoare kari aturnl airițpjgS ȘMnualîele Eufonii nrin mim- kirl generoase, tremuri asemenea •ift- 'a lÎ!itii^W rekuno^sk^^easli 8 II m Dbr W⁰ krel fel de ■$nir&ⁿ o zi kmd aieasli egidi nobile se ns^inaî Boieaski a koneri un kedaaer! O romini! înkredința- «ți-Bi de un adeBir: nu Beți fi oh! odati nimika ne kil timn nu neț! fi * I 1 armați! Ilrin siiruirea Frauiei se nriimi | a teînieue konferințele. Inlernonțiul Austriei sosi kile-Ba zile înainte de „Dorți, nreksm: a numi sn guser- , ,,nalor în MoldoBa. Lisînd la o narte „țermele de diskordii ie konrinde „în sine, aieasti nrouosițiune deja „fikuli de în. Iloarli ku okasiunea „îndoitei însestilurl a M. S. Dom- „nitorulul akluale, s’a fost înlilural „ku toiul. Daki ea nu a fosl urii „miti alunii, kum ar fi nriimili as- „lizt într’o lirkonslanți alit de im- „nortante ka a unirii defioitiBe a ie- „lor doue nriminate? „Kil nentrs konsiliurile nroBin- ,iiall, rcsultalsl lor, ka mi al gUBer- ,nubl din MoldaBa, ns noț fi de kil snre a desnirți mi mal mult țere- „le de kît sunt astizi. Dell noj „am ierul unirea, ear nu senalismul; „uiioi, mi se nare ki nu s’ar nutea „statui asunra altor lukruri de kil „asunra iereriloi fikule de gmernul 7,IIriiiMinateler. Kil de aBuntațiioaso „ar nutea fi konsiilsrilo nroBimiali, nsⁿii&Wim akusa fin dOBezt¹. finirea ku nriniine* striM înkidb alni sine d ideli^mai mare^ uA^nfiminiS de na- ționalitate .W hberlate, este inde- nemiința absoluli a națiunii Romi- ne | este libertateaⁱb nățioaale din kare nuried toatîfeP iefb i^lb'liberliți mPfin kirte^Aoalii¹ libehițile ⁿin- tbTioaYie sunt 'Nesigure mî nrcfaisorie^ «^ Aieasti mire libertate Fiațiolia^ Iezește jsi)dtalⁿîiPi¥»iiira-*l8t.or romi- nilot' leHno^ăb ofinimi’nenlru țea^ nreferl sakrifika oareâlkare nre- rogatine ale sak^brimîinâi afar.i ka 'si nuMⁿ înnainte nimle ^kontfi-' țiunîjdeMul nentru zi4' imeneri! luuniidt niblntreB.naltele le^ re si i se dea ilWt£l d’a ÎWlerBbfiî i| .ku mini, ,armați., în Roțninia ^kind । s’arvarita kasuL^Asesl drent ie nu' i l’a dșl 6141 traktătelc Bckie dintre RommUmi TurU, niil iraktalele din- tian?, liii! lonoeniiurjea, ar fi fosl nriBit dea țoan ks idrent kuBÎnt ka un semri^'db aserBism al Rominilor. ^cru igki ka, îndali dujie (gyurten domnftoriuMț minisicb mi adunarets'i sCj. ^estfa rți^ mJ,,q ₉ gi dq&I domni nentru.1 ambeleUițefOîE Iloart» se gisi înkuravîati tfe înssinf am® basadoriul Eoglilerel «are o îndemni} u^omițimluM surijinul guBernului si». .Ujoflț- Nvg,ri₍ iirolesli kontra aies- tor dose nuniuri mai ku seami, ku pțtergia mi ⁹ konBikțiunlea ie di a- moarea u-Hriel. în astfel de ftondo- țiuni¹, uiedihț"le¹ konf’fînțelor^ukitaă si se întreruni: loa-a ie se iui fi- ku, mi s® eeferîn da oiiiniuoile ka- bfnelelor. G.^Bbrnul îmniratulul Na- iioleono se înțelese ku al Englițe- rbî -asunra nronosițiunilor florței. Ele înfituranu o narte din aiesle n^'aiesP UjirmițimiWt naturale la toatej nouoinde nri kMV ă fi reR monosiclunfdîmre kari drentui Jlorțel siieMat însumi de inemiiF: ’Ne^W^ dJf' ifilșrBcnireț modifikhri nronosiți- «^iia» âazk»R>«wi£4..8SiAMfM ai 1, (4oi|,c₁₍,jiuse, „ki8liQ,d a ,s£ «nune jn a- vbillGz ptft WteefawVljuP^orf’/ 41 reVe f^uP^t.rb⁹# ’liberlfe.^’v J&kb ftksia^ WAis^Bat6?lF Bisfik,t|îfl%Wttasli‘®lni'rfrb libertalb, ■ mf dak#p>idsl Bis eMa slnWj'^ftațiunca" ie Ba -iflne«fik>k©tbaH'ilb trmh^ bslizl Bi’selo¹ lei nsuihtrdfnoddljte* mi sboari în^ierkull noslibfliWțffP 'flolitika fro^ nulul Suff 4» BarliUbtiitiîațional^, 4b «I UiuuUJn l|ninii Hdin9 ueraiotn fBțioku laWⁱⁿ*«^ Rsl, ^kord ku* k ah inelul* de Sh Petersburg. nriniigelo, Gornikoff, orintr’o dene- mii de ia 30 August 8. Nu rdekla- ri atunil kt’ Mp șe na onsne ni ti Oⁱⁿ, JmI Rssⁱa mi konserBatoril iei îosuiul sa$ bi- . .«e ar jhqub \ ' . ZB.t nenoițl a uirisi deksm la finirea legislaHb^ iui ad- ministreU'Bi a țereior romine, daki esțe reku.noskul kț^ a4 e ș ț f e I ₐd e unire Ba nutea se resnunzi la.tre- buințele mi dorințele reali ale R^-‘ nunilor^ Dar duni oninfunea el ameazi *Me akum kl nil! b mișun koerijtfBi si as șe ia faonlra ^rin- zu.i neiioițf a^iri^țerîmuP ne kare Minatelor daka «la sfirmilul lermenu- dWâkifsen. ' BW^riitâ^mdr la Bale j fiul otiiît nentru unirea lor l'cgislati- If^n 8$ ăfifiît la- iUᵢₙ jjp Isledeei uimsn .nu ii IHi am ne rimtmie a faie în fagi ku Stnjrea? unii giseak kl fermanul urin dare kare artikle Bioleazl dren- turileolden autononiii^'¹ mi aitrebsie !°a nrotesta :vSsntem ku totsl- de aieasti oiirtiies; Insri «Caii kRmUi J6nirea este rekunoskut» de nsterile garangl. Romi- mi nu al de kitasr. o nroklame. Klt nentrs artiklele dir> ferman ue nrin na- tura'Hor întrlHn drentul țerei de au- tonomii, ele Uatl sî> rimlilMfel ese- kstate mi kamervle unite sau dosnir- țâte anki, trebuie sl Boteze în nrin- uiuii nrolestațîUn&i agintclul Domni- tnriului kl : R o n « n e la nimik qe l’» Ba ti im n 8 s , mi t a kiar î i: n u t e- r e n a art. 22 m f 23 dintrakta- tul de llaris mi 2 din Konsen- din 19 August, kare ne g a r a n t e a zi nlina mi în- tre a gi b uk u r i » autonomiei POdstre.lBlM iib ivirne r;u ;■* opui uu Nu kredfem-ki⁷Adunbreș si W- miii în urma guvernului sunt aieasti BHBiifțt. Afdn de aieasta uea mal frumoasi nrotestalgiunes kontra kilki- ril dreptului de astonomfi' ar fi ka iei d’mtîiă akt'laf kamerbior unite si fii reBisiunea legii elektoralat, kiul, fene® tim, adunirile hoastre numai ku aica- sti kondițiune not deBeni komnetingt si nrotesle kmtra aiwlațiunit drentu- rilor ijerilor. ■■ "yiidfli D.»B. < i»f 8* /lU^ăiT^ihikao jiul im si le anliie în kontra k^euitinilor. iqiliiorai, uor urou»^, । fe a«ord> a P ¹ Auzim ki miniștri»! din Moldova kauti I a redate înki numii¹»! armatei? îs tre- fin kpnsui din £>8kuremtl teazi de nroBinuie Tșruemtl oficiale, în kontra traklatslsi ris. Iu niiaința insulelor de ne în de la oa • ,ira- nofl Da- Du- băii h hr«4«m ? de joa^ komiBariul otoman el 4^ Epistolă deschisă domnului ge- nernriu Ștefan Tur. . ¹¹ '■ * r • ; ml n | >b ellusal UU v Bucuresci, 20 Noem. 1861- b’ Domniile Generariu! ¹⁹⁰¹⁹¹ Citiiu Hn ^iariulu „Romănulu“ epH stola d-tale adresată Unguriloru din Bucuresci, în care îndemni pe aceștia a face Romăniloră apelu la înfrățire^ Presupună co vei fi distinsă, cumă se și cuvine, causa Principateloră-U* nite a căriia capitale e Bucuresci, de> causa magiară și -a ^nimiciloră iei.»u«l Apelulă la înfrățire dară ■ ce '’Ve- comăn^i ke facă Romăniloră , J n ai' Alocații m^giariloră ^oră se cre- S demjj co Irepțulă istorică^ a ₍ ᵣîncetată J de Ja apul^ l848.B’țipmănii tip prep F st$ * Carpați ''susțină , -g^dacd se ________ _ ivdj a <^ice ’y co de 1^ 4,848 .^11 cqcj dreptulu ^’ torică a încetată, esfe a, pretinde co de 13 ani istoria n’arș dreptă 'de a b. Q. p.e- ^ră, ce jnso evenimentele în- templafe* n$. ie putemă esilia^ din isto- ria, Rom^nii^disting^ dreptulu' istorică dupo ddue gpoce: a) dreptulu de d’în- V -’â • . 1** -. • J admite unu dreptu jsțoricu. I nainte de. 48, întemeiată pe privile- j giele nobilitară magiari,\pe escluderea confesiunîloru religidse și' pe alianța I seculariă j Ungro-Se8uiloră cu Sașii (germanii) în contra națifinalitățel ror mâne, polw^lo declarau pran^ capă efeb lege inaipropriș tțără a străbuniloruj Iieiu ,}Mqueiuîd beneiipiâlilum>tolerataifâi -^kșI b) i.dreptulăi istorică, dei la Ii848, λue6ci/yntemeiatu peAegalea AsupriG re a tuturoră naționalităților^ ide iicăh tră guvernulă vjeneșe. Eco caracte- | rîșticâ cefolft¹ mâi jM^njir areptetf^ I i^orice'Ța^Fau domfi/ă. Dacă &4dețl că dreptttfd^ftMcăf’ mai vechiU ektev.ma; Je^ăta .Be' f dătu , r l 'i-utr m; pw ‘•-M#»» numele loră, le recunosce celă pugină personalitatea juridică, — de cătă pe a uhțK asupțitb'rm ^a^r^^ÎBrulu, ce lociw^^f btb^mar' n^râcea-ași-J ca- să^.iși pejțarej^u tdte co ,nicf> puie- r^a fisic|L nieijmoralei culturale ,"u"lă inarepțMeș^ 1$,)^ suprenf&fiă preste ee^rț^^oci^ ji n’a fostă numerul? l’Hrtător^ ^^bcⁱYP,sg^ ce ne-o deschideți pentru eagul^-fiăndă va înceta jugulă țaustriacu.AApSmicăn^ Gem^riqbii drtal^x-jiq suntă țraetabilî teci ; aău țcebuințăGde cajiMfiriulă nc îpcrqdi^imâ jgAga® v 1 cj i u n i Ii- ^Bo^țilorunijurăr fitgpcî p^te^u^e- rogatiyefe. r£^^eJoru jor^ l§gî, eră pe de altă, part* cu arma, șL cu noua l®ga'Iităte făptuluL-îm^ . / / în timpă de 14 ani trei ocasiunî aă avută*⁻Ungurii de a desarma neîn- c'rederea^q^nllQt^ suptă jugulă AnsiiW, și a-I înfrăți pentru uă^ntre-1 prindă fromune: înainte de.4$*căndă aVeatî te^isfâțiunea, Tfi mană fajiî^lB ciînd âveu și pute/eâ'; șr-îff aBtilă *3- cestă-ap' eăîiflăY pentru pWma* 6^'- în cdnti^Tu țâră¹" Mdvîlețofu* hîîfgiătb, : raâttîi^ BiH lu^g^il ⁹șf B^A/ir T^ijșiră tiiîIWite¹^ ^mfetff^^r^în Di^tă,¹ pW¹ tmă¹3 ^î^țefe^e¹ eMiimea ^ațio-J nriitâfft fllb slⁱaul Codicele Ipgii care esclude pe RA^ măhi ^u ^uW' ‘de^⁷dtept^^ M^i^ri?pșRcîm dWI?^‘ dîfe^^de^nM ^0 AWmii£rAte măne, este unulă din element^ 4ffJ yiigdre-lble^-^ istorică magiară pentAi care fiindă ofe Ahi tt&en- Pfcalanțd'Ssprb partea mai putină' pe- rîSQIdsă,^ efebi lîifeintb de tdte, egalita- teSpî necoâdițion^le¹ între ‘naționalități UdHif5cUii^e''î^ sfiă^rdă¹,¹ eăte nu numai ună dreptății sine, dară pen- tru noii este Gestiunea de vieță. Ori- ginea, nalurelulă șt-istoria ndstră; mal nnt/tă de cătu istofia Unyuriloruf^ res- w- ort'ce kftspecționare co'■'acestă profeții#, ® Austriei pdte proveni din qdștfă leptră. stirpea, tudeică. «Rb-HIUG .VinQ,aîndurămă ancă uă dată SQTi^-iiovas.iunjîferăl de barbari cari aă țrG^Uknpesteojiidi, i uumaiase putemă remăuda Români, de? cătă se fimă Ji- b^i suplă- condițiuneâ dei a fi AIagiari! Egeo șucțelulă- părutei adstre jreaețiuni =k Vjoă dară celu ce¹, prin, autoritatea!, puteedar.și. bună-voința sa, ne p6te da cgaleu /ibertabi naționale în \oculu egal hi asupriri austriac^ șime vai găsi-celă pugină totu atătu de gata la ori ce sacrjfitfe^ pe. cățu , suntu magiarii de fanatici pentru privilegiele ce numescă dreptulă loră -istorisă. ob 1 prpmiteți /libertăți mațShallș. în g&ță vprijiițuiGompatibilr cu integritatea CQPenejrf Ungarfeăii .aimul 7 .iAnîeib ni , fedeweră curidslb condițiline! A* UQaQCQț^yaă peᵥ eareatDictatorială ma- gfață însușii a îngropatu-o și pe cai^O guvernulău austriacă diirJdntîmplape a re^flatu’-p, pentru noir Românii-mfeste de cătă uă cincaleriă demnă de a se păstrațîntr’ună museă pentru însemnă- tatea iei istorică din^limpulu ■ eăndă era pe papulă regiloră magiari și pe ală JJttftiănildrtt'Huniată și Convină, a icăroră origjne_aeti tote silințele nu s’a jpagiapișgj Vedemă -e^ cordnele netraficațe, în dilele. dgfIadîrnu aă cu multu mai mare rolu._— Deci fiindu sni^ 1J* faJerea nic? la traficarea a- celei toFiSiey Românii nu aă avbtă votu: oestiuneaf’iitegrttijij îei fiindu* ^n^bchii nostrii uă simplă; afacere de gifl^aergiă, .nu înțelegemă ceidegătura seu chiară I pondib decisivă pdte ave ea în marea cestiune-«^-înfrățirii naționalitățdoră prin egale andreptățir^ . j Confederare întrănaționale, domni- loră I este Unica* prârolă prin care se pdte .«Apropiatcineva de noi spre a în- cerca luă-înfrățire. Orftte încercare alta șste neleale, și Vottâă ^e^pin|e’-o dih tdte puterile ndstre; coci întră a fi sdă ajuL.fi, nu—esiste-fr treia-posibilitate pentru ^a pute Jac^ tranșacțiuni. $ ~ respunse lâ apelulă episto- Mîftitftt&u permite acumă din paHe-mi |a jgᵢᵢ£U§a‘,j Generare^* de al le aducea la., cugusciața Jcompatrioțiloră d-tale^3 ^cațjlj precumăbțlici; .. potă avei, influință³ așiiprg, regdfcfilîu magiară, «ții a .priimi Jinpredinfarea personalii lstinie.«be ₜ vet» P.ortă J^felu prefecțimală Legiunii. a. liî-a române (numită Șebeșiana) dim ri»lM d»B. ermiloarele lini fiți I “ Ministîrea 8irindar» are în* nososie nronrielalea Drigmeuili din. dislr. Ohal, danie de ssnl auroane 80 arii, k» kondigiane d’a aBea Bi- serika acelei komsni (ie se klidiso * a lan al din noS de kitre klilor) în beni stare; îngrijiK^nrintr’an loko- giilor de Egsmen, kare si Ho dator a faie inili mk ^«Benhel^" nomenirl nentr» familia -kliloriieas^i: la danie însi₅ klilor»| ue lingi:-aieaslafa» mal 4vn»s uji₉pjlui, 500 l$l, Mpenlr» în-1 liingarep kiliilorfirebsioit^șe Egame- u»IbI ytui adiuosiRea giekH sirmanl, raHiAieasli pbligaufcD^de.oii iei nsgin ns ș’a^efckteat în alîia intfrr-; Bal,, daț ie e mi mjt tri$td Eg»me* ualynrQfili de Bp/iit ajpaloi&slâ 500 gaib. mi biserika slijeinali de; jualrpnaigl ani, fțfg a se «qna sețr i BÎii»l religios înlrînsa;. din kare ka»zi| lokailoiil koin»neiᵥ scul siligl a merge ia alte biserici; knl.de m^aS re-' klamal MimsleridBî rcsnektiB^ biser^l sli lol asfel, aBÎnd Egumeniși, nre» lengia a konlribai mi iel-algl deBil- maml nronrielarl la înfin^rga a{lia din no8,: firs ka si oserqe disnozb" gisnile legal»!»!. i₉a, De kredegl,. D-le Redaklor, k»« Biinios^, bine-noigl a fale $|i ₜdin nar- le/Bij anelyja g»Bernj i? Ktp aiasli okasisne mf> kred da- lor (nreksm mi kiar Ismea întreagi¹ sner), d’a n» skina din Bedere o faini lu»dabili>ᵣ fikali jdp Benerabi- 1»1 Egainen al Mi^jiri! ^KIokoioB» Arximandrir»! Âlanasie; kare în liină d'd 5 «nî^cle kîtid ftln/iWs firea zi bc- nltlrilSAiSi înfiinuat din¹ hpS*H‘el⁰Biâ&,i$i nronrie’ lifll ale miiiistirfeî, '%4e ni'inl'4 asem^nfea SÎU?& lokâai»xlpre- ria rl/jtf în «flest timn⁹W'kbarMini* slirea ie la Bcnirel se ufîa riupaliț mi ne liii^i³aie^lea, am konBinkjp»» nea, ki: dreuterile Mimslirel Ko'U¹ 1011180?dₑ |ₐ Sf. Mânle^ «ude se afli înkinaii, le nsnsntfd fegâlâl pe fîe- । kare : âdP⁸aB ¹• ■ Wiîh, d-le ftedakib^ Ș^lli/e^ft^-deiit ief aloi nâliniel’ si faki. ne tofil iel-algl’ Egumeni strcihl un^^iibîo^ni, si afineze iei nsiirn^Wl^ dîtf^sdinntef ijai' dîe a- ₍ies.i J®ⁿ | Sfîruiind-le' R^Mor “moții de a bi arila qsemta slimi-mrkoîif- ’siderâute țe bi . nisire‘zAₜ am da Boe^jș^rpai ^filesk de ¹ aUd-B amik^ij, sere, i __ K. K i r i a ei k »,_ ISupHOiieiâ pentru familiei^ ne- i norocite d’a Ertegovmâ. I lonescuâoi ᵣ12 [10 hisiasmămă) ne insinuați Europei ca mșțrumeațc ale Austriei, îu 1349 gu< 1 di .oi< ^Transilvania. ^est .o'4i MasW¹ loam⁰^⁰?^ A⁸¹?° ¹2 10 jgr,i fmpmi j A «.«b al^a B9a»£u-12 10 ^Teodor «Oîmitresou.aib. 3i»njl2 pl0 ’⁶$t AMatei¹ Teodorii. ^°I. f2 10 I ₃₉TKm^ Dⁱmⁱtrⁱuiob®nnt» «hA⁹ ,5 Ștefan AngeleschstliM .>b *1 12 1D Frații Georgiii;”‘»! mnM 4In -Educațiunea de familie. IHA OAtOuT^ienglesă,^ ^cupă speciale dând5 aniGcu «ducațiunea, și care cundsce , tote câte .priyescu uă e^ ducațiune generale voiesce a intra îh- tr’uă familie. Qunosce limba francesă și ger- mană, și piano, și are cele mai bune recomandațiunL în favâreL Get o cări voru yoț șe ajbă pentru familia . loru uă asemene institutorii se .jț’adrese^e la^ d. administrator al acest^ foie,-^ — - ____■_ — -- « ADMINISTRAȚIA £1ARIULUI — — ROMANUL. wowⁱ « — — . .^n ᵣᵣ fᵣ — Domnii abonați, ață cărora abo- namentă espiră la 1 lanuariă viitorii^ sufită ^Ai|;ați a înștiința ’de timpuriu administrațiunea acestei foie pentru regularea abonamenteloră dumnealoj-ă. căci conform¹ tutof reguriloră pentru , t .JÎLjv'rl Oik -9-1^5.,’ o . cei cari nu voru prenoi alu loru a,- bonâmentu diariteă/vâ Tncefâ d’a sc Lr|mite* pentru abonați! ^in capîTală , ^upd Irei $ile,^ peutru abonațiY de districte, dupo dece pile de 1^ espjj parea abonamentului. ₈ⱼjₐᵢ₀B ' 7 oîTB Academia Naționale, ^dii^aiihirisaron Eforiei instriicțiiiniF'Piiblier. 081 OVî IJîVWAȚIUNE.^i’HIλ u Domnu Titiu tiviși Maiorescu 011 dOI va deschide . _ mr agr .8, yumimt^ ¹⁰/₂₂ Decembre 1861 khfafy după amiafi un curs public și popular.Q fondată pe psiohologle și estetică, cu re perpetuă la oerciistările nostre. - AiesT sa kontinsaUlds? Iota n fjk J 861-1862A1 toai ‘ D?d?W^leBdfafl9rfI sd hW:i*ilof, jftțisi H©,. dlftb ’msj aJn^kadeiaieJd a?&ful s j NU, IiWnîf» ifâfti&Qe’ I inî ivk»rkiss©nairMle.T iusiuni «rb | -son n S’a!») bJ> fii întî,Sl43tT.9ⁿaîⁿ I - *31' r-r-"—-;--1—— ---———¹ ml oi ⁿaW. .«num ; Suscrisul roagă’oțtelldohm'rf e£a jrespondinți ai noștrii^^Sm pe o norabiliL.-cetă|enjL cari=a£U priimită lis- tele du^abonare pentru -^liariulă l^A- ,'TpRA ca la^ f o corenț^ să bbf⁶'⁷⁰' escă, a trămile listele cuS₍numele, abonați Ia. această foafe|fipeidru caaiil dacțiunea să se poată pregăti spre începe publicarea foif -la 4*^ianuarie hcunform_ anunciului. sem Aceste-Jiste jd’ăbonamente vor fi adreș^e saă la biuroul Ro¹ mă n u l u I, saă la susil [crisulă cel locuește în strada Șelarii jcasa Stamatrad'șBdîngă ospelul Fiesci, [ ob iv-fi-aiv Dₒcₜₒᵣ ᵣ oq i id^ooLsl : . .. . .ja&o nî ^Piteai |..,A eșțtu dej supta țipară :r iț 'JSWIIJSB4-3 SFhT."IWUSTIill -V ’-'j* A w . M'.--•Î3£a'“'l -odpincnmaile.^ ₈b .tyadibd iș sci.de miLit>q obbooiiî , hiitejD" ub^ELlMO^.^ liioinod Se «Mi dep^?)la administrtff&F^ebte* j fol. Prețulă unul esemplară este I __ duol sfanțixi, . ROMANUL ₂’ DECEMBRE. Bl o -S DEIIEIIIE TELEGRAFICE \lnstiinpure. D. HAVEL Ksrtsl BienI din 18 Metaliie 66 - 20 NaQionalo . . . 81 - 20 Aknisnele E’kn'iol 744 --- „ Kredltsl 177 --- 20 London . . 140 --- 50 Silber .... 141 --- 50 Dskanl . . V 6---70 Deiem. st. n. I VORIOT, tanijjeră, dekoratoră I franiesă, are onoarea a înksno- I mtiinya nsbliksl ks se înstriinea- I zs ks dekorauisnea anartamente- I lor ie konsists în tentsrs de ne- I rejil, ferestre mi garnitsrs de mo- I bile, dsnt lellă din srms gsstă. I Se înssriineazs asemenea ks fa- | upre din noă a tot felsl de mo- _ Ibile. A se adressa în nassagisl MlSICbRILE IN II0RT3L GALAJJI p⁰⁸⁸®¹^’ In zisa de 19 Noem< 1861 Koi ibii Sosite Inkirkate .... _ - demerte . . | ₜ W1 — nornite tnkirkale...... — ₜ — demerte......... Banoare sosite ........ — nornite................. . . IlreQsl Ilrodsklelor. 5 ’JrlS liaktr kalitatea I. » 11 j kirnis M 11 , arnsbt bekars . Ilorsmbă Orză . . . 1» 11 11 11 n. . 195ₕ - II Pianos nuoi. Ssbsemnatsl ks aieasta faue nlekata sa înmtiinjjare ks a nrii- mit aksmă o alegere de Ilianos de uele mal bsne mi de iele mal kintate de la fabrika rensmita a Isl Bosendorfer în Viena nreksm M. B, Baer Photograph din America. Are onoare a înmtiinga onor. Hsblikă ks a deslokată mi made aksm în nodsl Mogbmoai în Ha- sagisl Romsnă nartea d-lor Hbtsch et Miiller ks sn atelier ks dests- le înksnerl fiind în nosijjie d’a faue ks uea mal mare essaktitate nortrete, billete de visits, medali- oane, mi altele dsne metodsl uel mal nsoă mi uel mal konfortabil. A angajat tot d’odats sn niktor kare a konlaborat nîns aksm în uelle mal rensmite stabilimente photographice din Amerika mi e- ste în stare a konstrsi mi photo- graphil kolorate; se nriimeskă a- semenea mi photographil vekl de nreînnoit a le kslora m’a le faue nsol. Skoaterea nortretelor se no- ate faue în ori ue timn fsrs es- uengie de variagiile admosferiue. Skara H etaj sl I. No. 740. 1 BĂILOR.¹ ' | din sliga Faka, No. 1, max. Sf. iₙₒₛtoli, kare konrinde baea de abscăp de nstins mi In rîă, îmnresns ks »nₐᵣtamentele din fagi. 3 Doritorii a se adresa la nbLitg[ stabiliment». (No. 710) ■1 MjuhiGi r. l■ ; u'i ) , n i> un- i^p'i 38 v j ““ I mi foarte bsne Hianinos din ves- 137 îflo|titₑlₑ fabriil de Dresda mi Haris. Toate aieste Hianos se vor vin- Ide ks nreusrl foarte MISKTRILE ÎN IIORTbL ETjRILE I nreksm se va mi faie In zisa, de 20 Noemv. 861. trs nianos vekl. Kortbil 11 11 11 Banoare ii fir» ii sosite Inkxrkate. . . 99 nornite » sosite nornite Ilreud demerte înksrkate^ demerte < ~ 1 are trebsinus de mal mari nsterl neksniare. ril ni 14 Aueia ns vor se not din d-nil akjjionarl ka- voi a veni în nersoa- renresenta konform §. din Statute nrin îmnsțerniuijil legalisagl. Direcțiunea Societății a morii cu abură din I. Strass. No. 746. Acționare Calafalu, 4 Bibliografie. Bromsra întitslats: M s n s s- tirile zise Inkinate mi Ks- Isgsril strsinl, de d. T. Bre zoians, se afls de vînzare la li- brsriile Daniilonols de la nasagiă mi George loanide din Linskanl. (743) tO- 2 de vinzare in totală saă ks stînjinsl, loksl din sliga Nemfleasks vits-a-vi de otelsl Koakordia, komnssă de sa in ds trei-zeii sfinjenl fagi. Asemenea este de iea mare dm «liga kare akem loksesie Golesks. IIentr8 amțndos vinzare mi ka- Brsnkovean», d. kolonel Ra- doritorii st se adreseze la d. Mihaii Angeloviil, vis a vi de konsBlatBl rsseskă, No. 618 19 Ssbsemnatsl are onoare a înmtiinga ge onor. Hsblikă ks aă nriimit sn asortiment bogată de gigarete de kixlibară mi de snsms de mareᵣ bile de bilardă adevsrat englezemtl, kăm mi mal mslte ar- tikole de strsngsrie. Auestea se vîadă ks su nregă foarte moderat. Asemenea ss fak mi renaragil solide în uel mal sksrt timn. W- Lassy, Hods Mog. vis-a-vi de d. Otetelemans, în otelsl d-lsl Bossel. No. 741 1 MAGASIN ENGLES DE MAGASIN al d-lal Mihaii Anyelocici. Subt casele d-nel Săftica Cas- trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc, bilare, de ale casei, de călăto-I Marfâ franceză, engleză, de rie, de vănătdre, de utilitate și de Viena și de Lipsea, în felurimi de ¹ agremente. E. GRÂNT & COBIP. Callea Mogoșoie în facla Sărlndariulul. Deposit generale d’articole de mo- articoll: Lociuide rin^are. Pe strada Riureanu, în capu stradel Franțese, între casele D-lul Belu și Gimnasiu, se află trei fo- curi de vîn^are. Doritorii se vor adresa la sub-semnatuiu, pe, podu Căliți. în casele D-lul Urlățeanu la Gimnasiuld Bassarabîi. : .U.) \o.ifn ni ■ -’T*— G. Riureanu. (No. 680.) 6 Mobilări depline ți mobile mici. O- glin^Ll mari și mici. Paturi de ferii ți de bronz, paturi ți Ugăne de copil, tapete de tot felul ți stofe pentru mobile. P&n^ărie ș’asoernutărie. Pân^e sim- ple ți imprimate. Pânt^e ne’nălbite, mease ți șervete, scergare etc. etc. Bonetărie. Ccorapi ți călțuni de ață, de bumbacu ți de lână. Gilete ți ismene de lână. Câmâți de pân^ă ți de flanelă. Fla- nele albe, eu feșie ți imprimate. Plapăme de lână ți de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet ți scări de fe- lurite iâr ginii. Ale vânătdreî. Arme de focu, Pistdle Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Englesă. Brice, bricege,f6r fece, cuțite etc. ete. Parfumerie, de tâte felurile ți din cele mai bune fabrice din Paris. Marochinăriă. Mese ți obiecte felurite de lacu chinesescl etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlil de daruri argint ți plaque. Ciment, adevărat Englesescu. Vinuri, liedre, cigări, ceai, cio- colată, bombdne, biscdturi. Comisibne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterd și mal cu sâmă de Clayton, și Shu- tleworth, Ransomes și Sima etc. No. 442. sn an. ColecțiunI d’aurărie în ^feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal dm urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre. Marfă turcească j imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuou. Bronzărie: polioandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitățl. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. No. 613. 26 Înștiințare. ! Ks aieasta am onoare de a faie nlekata in- vitare, ks întorkînds-ms din ks- Istoria ue am fskst¹ nentrs întin- derea komeruislsl meă în Franuia, am adss din fabricele cele mai re- numite d¹ akolo nea mal mare ale- gere cole arte, mi Iml nea ks de parfumerie, tinture, toate arii- atingătoare de toaletă ka mi de lină de cusut în toate kslorefo nsanye, mușteri de cusut, mul. nermit de a atrage atenjji8- aksm la apropierea serbătorilor am ades mi cele mai elegante marfă de blănărie. Desfacere ks nregsrf foarte mo- derate, kasa ks No. 9, de lingi biserika Skasnelor în faya Isl (sliya Momilor), No. 736. t nods- 1 De arendat in total. Momia Bordsmanil - miil din nlasa Bslgil distriktsl lalomiga, ss tarendeazs an total, ne trei saă uimi ani ks toate bslgile de ne- mtei mi ks toate nsdsrile snre ts- erej doritorii se vor adresa la d. Nikolae Ksmsrsniesks snăl din nronrietarl Ssb-semnatsl faks ksnoskstă onor. nsblikă kt voiă a mt des- faue de magasinsl meă ue-lă am stabilit de mal mslyl ani de totă felsrl de Gisvaerikale adikt; Brauelette, Mersei, Inelsrl mal. Iskrate in diamante mi bri- liante, ini tot felsrl de Asrerie, ks arenă foarte skszst din kostsl loră. Doritorii voră bine-voi a se adressa la magasin ue este în ă- lilia iranjjess vis-a-vis de kasele Isl d. Mixalake Gsgis (lingi far- mauie). jucării pentru copii, lucruri de golan-, terie mi de lucsu. Rsgtnd nentrs komnlesanta ktsțare daă asiksrare kt nrin nre- jjsrile moderate, nrin sn servili» reală ’ml voiă konserva înkrede- rea akordats de atîgl ani. J ₄ Nicolae PopovicI, Friser și nerskeră, strada Mogoșdi, xans Kregslesks. No. 727. 17 De rintțare. Kasele mele din maxalaoa Kolgil vis-a-vi de¹. Komisia -de Rom». Doritorii se vor înfsgima la nrourietara loră, D-na Elena lakovenko la grsdina sa din Deals-Suiri. (No. 729) ,b tV: I. A. ȘTERU. No. 733. , 1 De rîn^are, O mamins de utrsngară, mi mal mslte mobile, o kananea, sn nată m’o oglinds. A se adresa la strsngsria IsiVen - gel Streleg în Linskanl, lingi fra- gil Geofgemti. FortunI No» 15 ■0M 1' . a