I O ■ JOI BINERI. 1®^? - i. nuZ Voiescc . । ir și vei pide. W Jt • W Wf T - IT.......... U M a M O Ii Us 7 8 DECEMBRE 18«.^ K - J ăib i'lir .. ᵣ ,0.^ r.c..₇ Lumme^lă-te b si vei fi/⁵"™'¹ MIA i ' Va. eși în tote filele afară de Lunia și a jₗ₍ doua-Zi după SerbătăriQ. Abonarea pe unu a nu................. Șâse luni............. Trei luni............. Pa lună .............. Unu esemplariu . .. ■ ^ lusciințările linia .. . • 128 lei! 64 — 32 - 11 — 24 par 1 leu fi jri i,ⁿ' Gb ₍9!) 9ÎOV DURIO POLITICO. COimiALE. UTIBAHID q , ‘ sn uqiji! ” i y ' t (ARTICLELEi TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) • .. I i n I . I; - | e 1!C: 1 J I Direptoriulu pariului Romănulu și Redaptoriulă respun^Storiu: Q. A. Rosetti.— Tipografia G. A. Rosetti, (Caimata) face îu Bucuxesci, la Administr-a ■ țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? ¹ In județe la domnii Administratori, Îs- cw^ spondințil diariului și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere stiăi- ne la direpțiunile poștali și la agînțele de abonai Pentru județe și Moldova se adauge costul!! portului căte 2 parale de făiă; 6ru pentru străinăta- te câte 12 par. de făiă, peste plata abonamentului. Abonarea se calea Fortunei No. 15 n . n. m st : Din Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorul cțiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. *■ s "■ ... . t ■ ■ < . în nsmersl tichet s’a fikst o gre- meall de tinariă ye ori ya cititori» a înțeles ki este o gremeali. Fsuk- ționariî skimbați de Ministerial de Ia sfintfil Ilie in kars de 120 de zile, a- furi din skimbirile din «rmi, jsdeki- toremtl mi administrative, ssnt 217, ear na 27, ksm snsl din komnositoril, nomlrii, amik se Bede al ministerislsi, a nss în No. trekstS; 217, yeea ye faye mal kite dosi fsnkționarl skim- bayi ne fil-kare zi ini yea-a ye avea- ți ksm Ministerial leu8Han8 nla fikst de klt a mmyo ne kalea ideielor mi- materislsl komnamei de dosi-snre-zeye. nekontenit în aueste koloane ayeasti în-\pniuite în urinBințaj el; de aieea bî8 ■ ! semnati yestisne. Sene onrjm dar ki-l ₐsti-ZI a bi Borbi desnre ea; dornul PRINCIP AȚELE - A - UNI. Bouwesci, ;₉ Ssnt îmnreuibnrl ini aestisnl no- litiue în kari uni -nentrs kari inigiativn jtrebBe si se iea de kitre ziarie, sak mal drenl, nentrs kare inițiativa si iea de kitri oninisnea nsblika ini treye a- nol iu ziarie kari ssnt organele iei. Ssnt însi finele îmnreuisrni mi snele yestisnî nolitiue, In kari mi nentrs kari oninisnea nsbliki ini Boinua naționale, s’a manifestat de mai mslte orî, k» ti- rib mi kiarilate, iui nrin toate organele sale ofiiiali uii oficioase, mi Interesai uolitik uere ka foiele nsblhe se ksrme nentrs kite-Ba zile ori se desbatere, nentrs a lisa ka uesiisnea iea mare a zilei si fii desbilsll mi nstem ziie mi rcsolsti de kiln ofiiialil renresinlanțil al națisnil. în asemeni îmnreuisrirl no- fitiye kredem noi ki ne aflim aksm mi d’aieea ne anținsnm mi ne anținem iui asti-zl d’a desbate rensmitsl Firman In uriBiuua finirii Ilrinuinaleior, ie s'a nomit din Konstautiuouole nrin d. Kali- maki ssnt aksm Br’o zeuo saS doxe- gnre-zeie zile. u Națisnea Romini ini-a manifestat a iei Boinți în nriBința finirii de la 1857 mi nîn’aksm urin toate mo^arile mi uekontenit. Noi lumi-ne am tratat te-va zile, ka sl lisim aksm ne re- nresintangil naijistHl se iea kBVÎntsl mi ⁽s-y ne arete kl ssnt în adeeer al iei renresintanijl. Aueasta este kassa ue ne fiks si ns desbalem inkifini^i fn- mansl, niui sitsaijisnea ue of ar voi sl no kreeze, niui mizloauele nrin karl ns- tem sl restabilim ks tirii mi ne ka- lea uoa mai legale drentsrile nagisnii în faya UrmansiilorS m’a dri kirii in- tei'Beniri striinej Noi snerim ±nki kl mi soia asea a amteula mdt mi ki, kiar astizl, Bom aBea feriiiarea a nstea a-,¹ nsniia la sfîrmilsl auestor linie ki A- danarea din dealul Mitronoliel ml-a fi- kst datoria. Snerangele noastre de mai sss se snslberari ksm se Bor snslbera tot deasna snerangele ue se Bor întemeia De o Adsnare în kare komnania de dosi-snre-zeuetare maioritatea. Ast- fel .dar astl-zi, Adsnarea. n’a natăt liiue mediiigi fiind ki 16 din mem- brii nirjjil drente, Benigi în Adsnare la anelsl nominale, aă dosit anoi, ns se mtie saă ns se noate skrie din ue kassi. Sna însi din kasse a fost ne- gremit mi deraîsixnea de deu&tat a d-lsl Barbs Kalaruis ue se snsne kl sosi (demissisnea ear nș d. Kataruis) în mizloksl komDaniol de ka o bombi, m’assnra mit komnania a alergat ski d’a isbakni. U4 ■ doBl-snre-zeye kirii-a negre- ka s’o omea- nilor! finirea Ba fHamia nreksm Ro mania o Ba simți mî o sa dori, e# am Mersi-o baslnds-mi ne Botsrile domnielor-Boastre, mi am 4erst .o nentrs ka si ns usn Henra ue o kale uorikoloasi; înssuil statele %elo mal mari înki, kmd a# de fikst Br’o re- formi noliliki imnorlante, ns fak niui ele nimika de ia sine fin ș kon- sslla mi ne 4ele laile state. Ne Bom daie ia karînd la Esks- resyl; iar kassa nenirs kare ns bi not ds4e astb-zl este kț daklnda-ne a- kolo asem si nierdem sn moment Moldosa din Bedere, uentrs a4ea tre- bse mal întîl si regal im 4estisnile lokall 4ele mal sruiuQl. Ne trebse mi bsduetsl nenirs ki statsl se noali fonkționa regalat, ini amia m*4l Mi- nisleriile si kazi în binsiali. Amia dar, ksrînda uoastn mergere la Bs- ksresil, sa fi konseksinția silinței 4e Beți nane în Botarea nroektelor aiul trebsiteare. Kît desnre mine, dom- nilor, t8 ssnl kff k?ț>ara mi nonlre gean Ssnt emit din mirările dom- niiior-Boastre. Uli am nriimi! alea- sta sanim grea, frsmoasi de nsrlal.. , a ' ■ r₁₍ ₜ DOMNULUI C. A. ROSETTI, Deputat, director și redactor al jur- < : i naiului ROMANUL. Donansl meS mi koleg.¹¹¹¹ o Fa4ejjl anei la mine. N’am re- nsns mi ns boî$ resnande mirmi- Biilor Unirii. A4elsl jarnal mi oa- menilor kari as aBBt trislsl korayfâ se-1 skrie ns le oot resuande de kît nrin disnrețifil me» Uindsl naintea jeslițiel tn temniți snde aBem trimitem daki tui kmd sas tnmi- kriminale mi drentBl se-I Bom Boi. Ns Bois fa46 ni4l mie ni4l dom- niel-Boastre înjsria se krez ki am trebeinți se deklar zis a4ea ftâie se mal afirm eS niui o nani, m. Imairlimesk este ki ki tot ie as neadeserat mi n’am ksmnirat toali indignațisnea mi tot disgBstsl domniel-Boaslre. Desnre neînțelenerile mele ks minimtrii, foralil mei koleuh mi mo- tjBele retragerii mele din Minister am aBBt ksBÎnle de Essiingi se ns Borbesk de iele noi ia8 nea ini !n Konsilisl netrekste între nosirs mi se ns narte tn desbaterile ie demisia- mea a nroBokal în Ilressi. BoiS fiubn^ * Bi doresk sinitate. Gmdițl ki FOITA HOIiNOLUl FAVOREA NOROCULUI?) Capitulă VI. ¹ Sfirșitulu desbărcarii. ‘ Ce se-ți spuiu, amice cititoriă? totă ratelttlă Medusel abordă în sala comune în mal pufină d’uă oră. Fiăcare din cei șepte consocl al lui Raimond făcu succesive in- trarea sa într’uă stare analogă du a căpi- tanului seă. Ordinile multiplicate ale lui George fuseră esecutate cu puntualitate de Nickel, care în Vibța lui nu făcuse uă re- petă atătă de frumăsăf dară care nici uă dată n’o câștigase atătă de bine. Soba era roșiă de focă; tăte vestmintele bărbătesc! și femeiesce ale personalelul restaurațiuuil Ce s'afla disponibili fuseseră grămădite p’ună colță ală mesei celei mari, din care Rai- mond, ca un generariu vulnerată dară care nu voiesce a părăsi dâmpulă bătăliei, co- manda manoperea., Fiăcare din naufragiațl se ’nvestmîntă cumă putu, unulă în țeranu plugariu, altulă în fată servităriăde ospelă. ¹ ¹ u¹ ’ CUVÎJNTULU '1 k-. “‘1 ^isu prin graiu de Măria-sa în camera Moldaviel dupe ce a oitită pa celă oficiale¹ finirea Domnilor 6înkiiiali, înalta Hoarti ureksm iui toate nslerile ga- ranyl as aderai la Bnirea Ilrmiua- leior, am a&zit Borbindase m&lle des- tine B4easti snire iui ki ar firma ne- veZurămă cd erainii întru adeveră țlece omeni bine numerațl, din cari patru femeie d’ună feliă nou, împregiurulă unei gigan- tice căldări de vină caldă cu oue bătute, preliminaciulă unei cine îndestulătăriă dic- tată de Raimond; u -n¹ D’așiă avă talentulă domnului Paul de Kock, amice cititoriă, ți-așiă descrie, aceste metamorfosl, dară sum silită a lăsa imagi- națiunea D-tale a craiona acestă tabloă burlescă. Me voiă mulțămi dară a-ți pre- sinta pe nouil noștri amici, după ocasiune ce ne va înfățișia urmarea acestei relațiunl. Am Zisu: “nouil noștri amici, și nu- mi ieă vorba înapoi. Nisce ParisianI, cari- se ’ntîlnescă pe neașteptate într’uă țâră străină, ajungă prin puterea lucruriloră amici pentr’ unu timpă ăre care. Aceste amiciție, ce nimică nu le mal păte rumpe, se sfirșescă de ărdi- nariă — trebue so mărturimă adeverulă — chiară în momentulă în care se termină întîlnirea; dară ce ne pâșă; nu este ăre uă legătură dulce a li fiii acelei-așl mame? Raimond șr amicii sei făceaă parte, cași George și eu, din vieța parisiană. Eă nu-I cunosceam, el nu me veZuseră nici uă După terminarea acestei operațiuni laboriăse' dată, dării aoăsta nu ae împedica de loot Vejl No, 336, 337, 330 ji 340, d’a ne recunăsc^ $ Afle toți. Aye^m a- momenteie tn kare ne aflim ssnt foarte krili4e, fiind-ki este se ni- mim înlr’o en nosi; de a4eea ns- neți-Bi ansi lingi altul si Iskrațl nentrs Rean mi si surijinițl gsBer- nai mi tronai României kare are tre- remmea în «yeasli otirîre. IlriimiLiI in. 4. I. loan CantacoZino. Starea lucrariloru bsinQii do aksm înainte si temeiai. fie în - ■ ij r Pfilr , U ț£Alto£iîq >; Precumă scimă prin depeșia n6- stră telegrafică, betrănulă Vesuviu a începută eră a scuipa și ancă mai ta- re de cătă și-aducă aminte^menil cei mai bătrâni; telegrafulă inso nu ne spune, daco erupțiuqșa lui provine din necaZu și superara, veZîndu Ita- lia fâră Roma și foră Veneția, sau din mănia de necontenitele uneltiri ale reacțiunii și ale brigatismului iei. Ne- greșitu c6 betrănulu înfocată a ve- Zutu multe în seclulu nostru, care ar fi meritată se-și ușiureZe stomaculu, versăndu-și prisosul^ focului și flacă- riloră din sînulu seu, a veZută (ca se damă unu singurii esemplu) domina- țiunea regelui Bomba și a înduratu-o, ușiurăndu-și sufletulă numai din căndu în căndu cu 6re cari suspinuri de focă și de fumă; dară se vede că superarea, concentrată d’atăta timpă a ajunsă în sfîrșită la puntulă de cul- minațiune și precumă nu trebuesce de cătă uă singură picătură ca se debor- deze vasulă plină, Vesuviulă, care a acumulată în seclulă nostru atâtea ma- terie de superare, n’a mai putută a- cumă suferi foculă ce-lă ardea d’ată- ta timpă și a simpțită trebuința d’a arunca în facia lumii mănia ce no mai pdte mistui. Acea erupțiune, cu care ne ame- nință wlcanulfi vecină alu Neapoliî; care în mănia lui îngropase de viuu frumușele orașie Herculanu și Pom- pei, nu va fi 6re uă 'prevestire? Nu vedemă 6re în sînulă națiuniloră, gră- mădită de multă, ună focă morale, uă mulțime de materie inflamabili, nu- trite prin suferințe secularie și care nu așteptă de cătă ocasiunea d’a is- bucni? In tăte direcțiunile busolei; la Nordă, la Sudă, la Resărită și la A- pusă fierbă și colcotescă elementele volcanice; pămîntulă se cutremură și predice uă catastrofa, care va preface starea sociale și politică a Europei. Popârele s’aă deșteptată în sfîr- cel-ași croitoriă cu cutare, cestă-laltă avea acelu-așl cihotariă cu mine; unulă și-aduse aminte că la balulă dămnel de C*#* dăn- țuise vis-â-vis cu George; altuia credea că într’uă sdră, eșindă de la operă după ân- tîia represintațiune a Profetului, îmi ceruse focă ca se-șl aprigă cigara, de și nu a- sistasem la acea represintațiune. C’ună cuvîntă, noi citiserămă aceleași cărți, flue- raserămă acelea-șl piese de teatru, aplau- seserămu aceleași domnișidre, făcuserămă parte din același tablou. Ce trebuesce mal multă spre a esplita eă, după trecere d’uă oră, sala mare a restaurațiunil Bastiunil, nu mal eoprmdea de cătă amici intimi? Cătă despre întîmplarea nefericită care ne unise în acestă Jocă, după ce fu de ajunsă blăstemată suptă înfluința unei cine fortificante șija cătorăva butelie de escelinte vină de Rină, mulțl din noi sfîrșiră bine- cuvîntăndu-o. Eă nu mersei pînă acolo, dară accepțal necesitatea și ’n locă de vo- ioșiă propriă avui voioșia celoră lalțl. Gestiunea celoră trei paturi fu discu- tată după mâsă Ja păme. Se făcu propunerea a juca aceste mobili prețiăse la dcarU; dar, mulțămit|lul Rșimond care avea muțtă.bună simpță, acbstă moțiune fu respinsă de nțaioritat^ Elu damopstră, printr’ună discursă elocinte, rc5 dm^nl cari nu s’aă volută nici uă dată, trebue neapă- rată se aibă uă mulțime de lucruri a-șl spună unulă altuia, și că dinᵣ toate manierele d’a nu dormi, cea mal prăstă, cea mal neghiăbă este d’a juca cărți. După propunerea JuI, și ca se scăpămă de dînsa, măsa fu pusă într’ună colță după ce tăte butelele fură golite și tăte pacha- rele rădicate; saltelele celoră trei paturi fură aduse la fația locului; eraă nisce sal- teluțe germane, în trei despărțituri; fură dispuse în semi-cercă împregiurulă sobei și, după ce învocarămă pe DumneZeă care ne cercase a bine voi se se usuce mal curîndă straiele năstre și a grăbi întărce- cerea aurorei, descierămă se dormimă, dacă ne va fi cu putință în acestă dormitoriă improvisată. Eră în casă d’a du pută reuși se dormimă, vomă cerca a omori timpulă cu ajutoriulă unei conversațiunl spirituale. La începută tăte mergeaă bine; fiă- care luă partea sa din patulă comune c’uă decință perfectă. Grija buneloră cuviințe fu împinsă pînă a constitui uă liniă de se- parațiune între domne și domni. Erau pa- tru dămne și șăse domni; domnii oferiră cu galanteriă frumosului secsă, care purta rochie camă scurte, partea umbrosă și mal apropiată de sobă. Dară programa era defectăsă la articlulă somnului, și conver- sațiunea spirituale, obligată a face tdte cheltuielile unei nopți lunge, începu a se camă cfîrși. în scurtă timpă nu se mal auZia de cătă uuă concertă de lamentațiunl. — Blăstemată cafea, Z>se unulă, era tare ca ună turcă; peste putință se în- chiZă ochii. — Nu cafeaua, ci acelă demonă de vină de Rină îți întărită nervele, punse uă voce de basă din meieloră. — Sapristil me înnecă, dată vecinulă meă din dreptă; partea strigă rochia res- fe- d’uă mea me strînge pre tare la taliă. Colonele, Dumniata oare ești voinica, vino de me deschiăie, te conjură. ₍₍ — Nu-mi e cu putință a me mișca, respunse colonelului George m’a sforuitu a- tătă de bine în perdeaua mea, în cătă nu potă face nici uă mișcare.. ᵣ. Animaleie a înodată tbte sforele. — Ingrătel frângeți, me rogă, un- ghiele ca se obligi pe omeni, Z*⁸e George. —- Val! țipa frumosulă Gaston de’ F*#*, ce pantaloni blăstemațl ml-ațl dată, suntă de peră de cală, e uă răZăt6r;ă....«. ml-a jupuit^ tdtă pel®a. www.dacoromanlca.no 1070 - ROMANULU ₂« DECEMBRE. șită din letargia loru, unu spiritu de ■ vieță suflă de la Oceanu pînâ la ma- rea Negră și marea Gaspică, de ia Pireneiî pîno la Uralu, de la marea Albă și Baltică pîno Ia Mediteranea, șr prevestesce uă eră nouă. Uă fierbe- re generale între tâte națiunile anun- ță nascerea unei stări none a socie- tății, reconstituirea gintiloră pe nisce basi none, pe nisce principie mai so- lide; popârele omogene începu a-și tinde măna, a se înțelege asupra a- deverateloră loru interese, a-și da unu ajutoră reciprocii și-a inchiăia alianțe mai solide și mai durabili de cătu a- lianțele suveranilorui Acesta este ân- ¹ tîîulu pasă pd 'calea¹? progresului na- ționale, care în fine va conduce la uă înfrățire generale^ 1^ uă adeverată săn- tă' alianță. -- da bb?9'i, ¹⁶ ®',rSuiAemii ăncd ați auZită, fără îndoiâlă, că într’uă situați- une analogă, ună numără ore care de gen- tilomi si de dâmne gentili, aă luată de- cisiunea ca fiă care dintr’înșil ,se caute în vi^ța? sa căte uă aducere aminte demnă d’a fi transmisă tâmpiloră viitor! ți se »pu- I iduw* «mint» cthrt Wțu ipr# ne missiunea sa, care nu desparte causa sa de causa poporului seu, și eroulu Italiei, omulu acțiunii, au remasu ca s’o puiă în acțiune la Ziua cuvenită. Scimă co Garibaldi a fostă j la Torino ; s’a ’nțelesu cu Vittorio- Emanuele și a plecată eră la insula sa foră se asistă la uă singură ședin- ță a Parlamentului. Și ce era se fa- că în cameră? Timpulă acțiunii n’a sosită ănco, putea daru se lase pe alțt s^vorbescă, întrebuințăndu timpulu prețiosă pentru pregătirile trebuinciâ- se, spre a fi gata căndă va fi sositu momeritnlă. Scimu co regele Italiei a adresată uă scrisâriă împera tulul Francesilotu, prin carto itaduce aminte făgăduielele sale, desVoltănduri câ S t a t u q u o nu mai pâte fi mănținutu. Scimu co Garibaldi a fost la Genova obiectulu unei demonstrațiuni poporare și co a vorbjp Genovesiloru întrunii chipă încuragiătoru^ scimu ce respunsu a dată Italianiloru Tirolesi. ftemisjona- rea generariului Turr nu trebue de locă se ne suprinZă. între regele Vittorio-Emanuele și generariulă Turr ă -esistatu totu d’auna cea mai bună înțelegere, a foștii trămisu în misiune secretă la Caprera; apoi cine nu-și aduce aminte cd și Garibaldi a de- misionată din postulă spă de gene- rariă Sardă, înainte d’a întreprinde a- cea spedițiune cuțeZătâriă, pe care guvernulă trebuia a o desaproba ofi- ciale. Scimu în sfîrșită câ Baronele Tecco întorcendu’se de la Madrid, a vorbită la Barcelona, unde poporulă îi făcuse uă demonstrație ne, cuvinte, cari au găsită unu resunetă în ăni- mele tutuloră, esprimîndă speranța câ Ziua va veni, co np mal e departd, în care pavilionele Italiei va filfîi la Vaticană și pe colâna Sântului Marcă. Scimă câ președintele ministriloră a di - chrată în cameră co ’n luna lui Martiă viitoriă Italia ^va fi gata a com- bate cu armele în mănă, a începe marea luptă pentru neatârnarea sa; co în acea lună 300,000 âmeni, avîndă în spatele loră uă gardă naționale de 120,000, arsenale bine aprovisionate și — ce este, mai multă de cătă tâte cele-lalte, — întusiasmulă națiunii în- trege, voră fi gata a completa operea cea imare â" Italiei; șcimă câ primulă Ministru a dată totă cu acea oCasiu- a-f face se pelrecă timpulă. Suntemă, saă amă fostu, toți juni și biăe făcuți și cres- cuți. Noi toți amă avută, saă a trebuită s’avemă aventure cari se pătă interesa ună auditoriă alesă ca ală nostru, se facemă dară uă alegere în istoriele nostre. . . și, cumă se Zice în lumea cea mare, se mer- gemă înainte. Numai dacă nu s’a fi ames- tecată vre ună demone pîntre noi, m’așiă prinde că în numerulă acestoră istorie se va găsi vr’una care, pe lingă cele lalte merite,, va avă și p’acelu-a d’a ne cufunda în somnă, care acumă fuge cu opstinare din pleopele nostre. r Bravo! strigă colonelulă adoru isto- riele/ mai cu s6mă ale celoră lalțli Căte istoifie bune n’am auZită în Crimea. — Petre, replică Raimond cu seve- ritate, hilrerupțiunile suntă oprite. — Aplausele nu suntă întrerupțiunl domnule președinte, Z’⁸⁶ avocatulă. i — Dumniata, domnule avocată, răs- punse Raimond, n’al de cătă dreptulă se taci; fă dară usă d'acestă dreptă pînă la uă nouă ordine. Dacă nu vomă procede metodice, nu vomă ajunge de cătă a ne face inșine ună charivari ca acelu-a de care avemă laudabilea ideii d’a scăpa. Du- pă oa voiă ti termmăU a-ml spune idei«|i ne asicurarea câ Francia, departe d’a fi ostile Italiei, va merge mână ’n mănă cu dînsa. Fiindă câ Ie scimă tâte a- cestea nu ne putemă îndouî câ pla- nulă de operațiune s’a făcută, s’a în- cuviințată și de Imperatulă Napoleone, co generării Garibaldi și amiculă seă Turr aă și priimită instrucțiunile loră. S’asteptămă daru erupțiunea acestui vuW'.j îiTî-W 1 In Germania vedemă asemenea spiritulă seclului deșteptăridă popârele din letargia loră. Docții Germani pă- răsescă din ce în ce mai multă terî- mnlă sterpă ală speculațiuniloră filo- sofice și se pună pe terîmulă practi- cii ală progresului. Unirea este și aci cestiunea cea mare, -și tendința gene- rale a tutoră popâreloru de limbă germană; în cuvîntulă tronului la deschi- derea parlamentului de la • Karlsruhe s’a pronunțiată tuvinte fârte semnifi- cătârie: „Tâtă energia esecutării este condiționată prin unirea și nedespăr- țirea voinței, cere uă putere unică pentru represiunea dreptului germană și pentru desvollarea puterii germane. Dacâ voimă a ae areta în facia străi- niloră cu tâtă greutatea unul poporă u- nită spre aperarea dreptului nostru și spre păstrarea intereseloru nâstre, trebue se ne constituimă în unire și se punemă tâtă îmbielșugarea avută a puteriloră nâstre la dispositiunea unei singure voințe.“ pică cei fâră credință ce voră voi, noi stăruimă a crede în puterea neperitâriă a ideieloră; pote co cabi- netulă de la Viena va urma ănco tra- dițiunile sistemei Metternich, pîno va înveța prîntr’uă miseriă și mai mare, co a apucată uă cale greșită. Resbe- lulă Italiei ar -it putută se convingă pe âmenil de stată ai Austriei co Met- ternich și Schvvarzenberg eraă greșiți așteptăndă uă întărire a Austriei prin; desmădularea Germaniei. A înțelesă â- re Austria co nu mai pâte merge în- ainte p’acea cale, câ trebue se se’ntârcă înapoi? și dacâ a înțelesă acestă a- cestă adeveră, nu este âre pre tărZiă? Suntemă petrunsl d’ uă credință, d’ uă (convicțiune câ puterea unei i- deie este iresistibile și birue tâ- te abstacolele. Dacâ toți Germanii voră fi petrunși de ideia, de -otătîrea: voimă a fi ună poporă! atunci și e- fectuarea, înființarea practică, nu va în- o vomă pune la votă, precumă se pune la votă ună simplu regată, și dacă sufra- giulă universale îl va fi propice, va remă- nă bună, și acei căroru-a sortea nu le va fi dată parola, voră fi nevoițl a i se supune. După uă pausă, reluă cuvîntulă: — Am uă recomandațiune gravă se ve făcu. Naratoriulă alesă se se petrunZă bine de îusemnetatea ce păte avă asupra petrecerii nâstre. Conversațiunea a 'fostă perduiă în Francia din Ziua îd care Ome- nii șl-aă închipuită că potă istori cea-a ce n’ară fi cuteZată a tipări. Fiă-care dară se țiiă minte și se fiă însciințatu dinainte, că ori ce poveste de natură a vetema ure- chiele nâstre cele caste, trebue se fiă șter- să din chărtiele sale pentru astăzi. Cine scie dacă nu s'află aici în vr’ună colțu ascunsă vre un stenografă care ne pâte auZi, și daeă adunătura miceloră nâstre istorie nu este destinată a face într’uă Z* edificațiunea gințiloru viitârie și noroculu biblioteci căiloru ferate, care nu pune în circulațiune, precumă eăte în genere cu- noscută, de cătă âperl controlate de La Monnaie și timbrate prin moralea cea mal pură? Se cercămă daru a ne face «e rî- demă, se întreprindem^ a ne face se plăn- gamă, priimescă și ebâstaj dară se nein- petre- ta viitâriă, pentru care se pregătescă i Erupțiunea acolo e pote maî aprâpe Ț'd^ cătu ne-o închipuimă. I între poporele slave atătu cele tărZia a se face. — Ceea ce se «e în Prusia ne confirmă șj mai multă în credința, în convicțiunea nâstră. A- legerile cari se făcu acumu aă eșită tâte în favârea partitei democraticei. Partita progresului a declarată, lămu- rită și de faciă, câ nu voiesce, de fri- ca reacțiunii, se retragă cererile drep- te ale națiunii, saă se amâne esecu- tarea loră pentr'ună timpă nedefininită; guvernulă va fi pusă în alternativă, saă a trece din constituționalismulă cuvîntului la constituționalismulă fap- tei și a șe răZima de cameră, saă se cerce cumă va pute guverna c’ună regimă în contra căruia s’află opusă imensea maioritate a totă poporului. — Materie inflamabili în destule și ’n tâte țerele germane; isbucni - va âre Vulcanulă? Pâte, câci scimă co și e- rupțiunile suntu căte uă dată conta- giâse. a * De la Germani se trecemu la bra-^ vulă poporă ală Magyariloră, care de și mică la numeră, de și isolată în miZuloculă altoră națiuni, se luptă de secle pentru libertatea și indipendința lui, pe care le ar fi dobînditu pâte de multă, dacă n’ar fi căZută în gre- șela subjugătoriloră sei, daco n’ară fi voită se impuiă-jugulă seă altoră po- pâre vecine. VeZîndu-se atătă de mică la numeră, simpțindu-se pre slabă spre a resiste puterii Austriei, voi se aglo- mereZe, sc încorporeZe alte popâre de ginte slavă și latină și cu aceste a- glomerări se formeZ® uⁿ^ mare rega^ magyară; dară a uitată eâ nici ună poporă nu abdică de bună voiă na- ționalitatea sa, câ cătă de gloriosă se fiă numele de magyară, Croații, Slavo- nii,. Ilirianil, Serbii și Romănil potă lup- ta pentru a sfărâma jugulă, dară câ nu-și voră versa sângele spre a se magyarisa, ca prin mârtea loră s’ajun- gă Ungaria mare și puterică. Nu ne îndoimă câ Ungurii aă înțelesă acumă greșeala loră, aă simpțită câ aă voită ună lucru cu neputință și câ voră sci — in locă d’a îmmulți numerulă inamiciloră loră prin tote aceste dife- rite naționalități vecine — a-și mari puterea prin alianțe reciprâce, prin tr’uă bună înțelegere cu vecinii loră, câ astufelă și numai astăfelă potă fi în stare s’aștepte ună bună resultată, nu- mai astăfelă potă eși biruitori din lup- struim fâră a ne scăndăb. Se Z*ce îⁿ ge⁻ nere la noi câ Zece âmeni de spriritu nu s’aă putută reuni nici uă dată și petrece împreună uă serată, fâră a spune palavre sau nisce neroZie. Se dămu nă demințire solemne acestei opiniunl, care face Fran- cei celă mal mare reă în străinetate. Atătă este de mare imperiulă virtu- ții , în cătă Raimond fu aplausă peste me- sură, și moțiunea sa fu adoptată în una- nimitate. Proceserâmă îndată a trage la sorți cine va avâ a vorbi ăntîiă. Sârtea dasem- năt pe colonelulă Petru de G. . » — Acesta este uă nedreptate! strigă colonelulă. Ce! se află între noi ună avo- cată, care n’ar fi cerută altă de cătă se vorbâscă, și „podvada¹¹ (corvâe) cade asupra-mi 1 In sfîrșită, fiindă că s’a întâm- plată așia, se respeetămă otărîrea destinu- lui, voi sunteți însă mal multă de plânsă de cătă mine, scumpii mei amici. s de la Nord cătu șî cele de la Sudăj ; s’a acumulată destule materie inflama- bili și ’isbucnirea va fi cu atătă mal teribile, cu cătă foculă a fostă mal multă timpă compresă. Se aruncămă uă privire asupra nenerocitel Polonie, c’uă istoriă atătă de gloriâsâ, sfâșiată și trunchiată îh contra tutuloră popâ- reloră și ținută în lanțuri, gemîndu suptă jugulă străiniloră, în scla- via cea mal durerâsă, fiindă câ este multiplă. Sermană Poloniă, care ai scă- pată creștinetatea de jugulă musulma- niloră, care a.1 produsă atâția eroi și âmeni iluștri, astăZl în ce stare te a- fli redusă! Trunchiată și desmădulată de vecinii tei; victima intrigeloră, chiară și obligații tel n’aă sciută altă-felă a-ți dovedi recunoștința loră de cătă aruncăndu-se cei d’ântîiă asu- pra corpului teă, tăiăndu și rupîndu fiă care ce putu ocupa. împărțirea Po- loniei, eternă rușine pentru răpitorii sei, Russia, Prussia și Austria, a fostă nu numai uă crime, a fostă și uă mare greșelă politieă. Cutropitorii tel nic pînâ acumă, cu tâte torturile la cari tă-a supusă, n’aă putută ăncâ a-și a- sicura dominațiunea loră. Polonia ru- sdscă, ai cării fii aă perită și peră din generațiune în generațiune pe cămpiele de eternă ghiacă ale Siberiei saă în esiliă pe pămîntă străină, nu va fi nici uă dată parte integrante a Russiei, pre- cumă Posenia nu va fi r>ici uă dată uă provinciă prusiană, nici Galiția șe Cracovia unu regată ală Austriei. ne aducemă aminte de scenele sănge- râse petrecute acumă de curîndă în Warszawa, unde sateliții tiraniei îm- pușcarâ âmeni fâră arme, âmeni în genuchiațl înaintea lui DumneZeă, unde se profana bisericele cu omoruri și alte grosăvie, unde preoții și episcopii, mar- tiri ai religiunii, furâ aruncați în tem- nițe și esiliați în Siberia. Se ne adu- cemă aminte de tâte aceste cruZim și nelegiuiri, și se ne întrebămă daco acestă poporă martirlă, care a avută în tâte luptele pentru libertate, ori unde s’aă întâmplată, campionii sei, care a înscrisă pe drapelulă seu sublimele cu- vinte: >câ tâte poporele trebue se fiă dată. Eeâ-me silită a lăsa la uă parte a- venturile mele de garnisone și a me re- întârce în vieța mea pîno aprâpe de lâ- gănulă .meu. ? — Aide, Petre, Zise avocatulă, lasă prefatiunea și dă-ne bărbătesce esemplulă. Un dragone n’ar trebui să se plângă că e celă d’ântîiă spre a merge la focă. — Ceră cinci minute de refleriune, Zise colonelulă. — Acordată, îl respunseră, dară nici unulă mal multă. । —- Bine, am găsită istoria mea, Zise in stârșită domnulă de G. dară mal ’nainte de tâte se me deslege cineva. Am trebu- ință de bravele mele ca se vorbescă, ges- tulă este jumetatea discursului. Colonelulă fu deslegată, așeZată p’ună scauuă înaintea unei mesciâre; se puse în- naintea lui ună grogă de Kirsefa. Elă mân- gâia de doue sa$ de trei ori lunga sa mustață, tuși, și c’uă voce tare și accen- tată începu. (Urmare pe pol-măne). AUU1| auiusauuu-ac WV1 a AlcUUlVllUj । ÎI Zise: ⁴ — Programa d-tale are bunulă seă, dara este oare curhă genante peptr'ună »ol- j www.dacoromanlca.ro 1071 ROMANULU • DECEMBRE. *u | libere și indipendinți și numaî atunci va fi sosită ora și pentru Polonia d’a-și redobândi libertatea și indipendința sap ‘ se ne întrebămă daco acestă popotă ! de eroi și martiri va mai îndura jugulă | 1 ciitropitoriloru sei,daco va fi sunată o- ra deliberării? Vedemă unu semnă mare și caracteristicii alu epocei nâstre care se produce pentru ântîia 6ră, care i este cu totulă nou în analile Russiei: Simpatia și compătimirea ce simple na- țiunea subjugătăriă pentru națiunea sub- jugată ; Rușii întindă uă mănă de frate îvațiloru loru. Poloni, ei înșii scutură . jugulu suptă care gemu, și ceru uă altă formă de gm-einu, mai' potrivit^ < cu spiritulă seclului; au înțelesu co foră a sfărâma lanțurile Polonesiloră, J nu voră pute rumpe p’ale lorii. Uă alianță liberă și reciprocă va da unora și altora ua putere îndoită și printr¹ insa Slavii Nordului voru pute redo- bWi naționalitatea și independința loru. । Slavii de la Sudu, nu mai pugină apesați și subjugați, susținu cu bărbă- țiă uă luptă crîncenă. Daco alianța în- tre t6te aceste' popore nu e făcută ănco, este negreșitu aprâpe d’a se face. Ser- bii, Bulgarii, Muntenegrinii, Erțegovi- nianii și Bosniacii se privescu ca frați, își dau unu ajutoriă reciprocă și tim- pulu -s- credemu — nu e departe, căndu va isbticni acolo Vulcanulă’ Intîmplă- rile dupo urmă din Suttorina, adico iatervenirea Austriei și derăpenarea ba- terieloră lui Luca Vucalovici, potu gră- bi evenimentele; ori și cumu credemu, (de și pînă acumu puterile mari ale Europei osservă uă adîncă tăcere și n’aă protestată ăncă în contra acestei licări a fruntariei, co fapta n’a re- J masă neînregistrată și eă în timpulu Ipriinciosu voru sci a trage consecin- țele cele mai avantagiâse loră din a- cea intervenire. Scimă co Luca Vuca- lovici, invitată fiindă a demonta bate- i dele sale, s’a opusă la acestă cerere ) & partea Austriei și că cu tăte ace- I stea austriacii n’aă găsită nici uă re- fl sistință în operea loru de destrucțiune. I Nu putemă admite co Luca Vucalo- | viei s’a temută mai multă de austriaci ¹ de câtă de Turci, suntemă dară înte- | meiați a crede co, daco nu s’a împo- . trivită Austriaciloră, pdte trebue se fi ' avută instrucțiuni superiărie. Acostă intervenire p6te constitui ună antece- dinte, care de sicură se va esploata căndă va fi venită timpulă. Anulă s’apropiă de sfîrșitulă seă; ancă căte-va (^ile și împeratulă Napo- leone va priimi în palatulă Tuilerieloră | Mitele oficiali de anulă nou, se aștep- i târnă dară, cui din ambasadori va ura ! anulă noă și ce semnificare voră ave cuvintele sale, coci — p6te ne înșelămu 1 — dară credemă co lepădarea unei l din cele mai mari prerogative ale co- j Mnei sale, va găsi espbcarea sea cu I prilegiulă ceremoniei anului noă. Ve- !suviulă este în erupțiune, anulă noă se apropiă I Cine pdte rădica ună colță ală velului care ne ascunde viitoriulă? r Winterhalder. BULETINUL AGRICOL. |! țintuirea proprietariloru celoru înecați ¹ în dutoru. Instrumentul iei mal iînnor larii al nro- • da'ierei agrikole este nuntnlul. nimîntsl ka element de avujjie naturali na noate da j foloase soiiale de ksi desenind nii el însu- im o avuție sociali. Alitarea, deil, ka fo- bisl ve tragem din mint trebue se reks- BMutem mi drentsl ve’l «s ₙo»eufiforll bl¹ Folosal mi drenl»!, sa», kum ziio d. Basdii- lart, akord»! drent Iul ini aljolositorislsl, este steoa Ekonomiri noliline. Fin de a mai ’ierueta titlurile nro- ni ielarilors noștri h.rrienil, mi k» totsl de- narle de id< ia d> a alinye kitsmi de nujjin rcsnekfSI ve dato ini drent»lui de nronriclale, ama ksm se afli la noi inkonyiurat de toate garantele soviale, vom Bi miri folosul ve a- dsue sovieticei. Ku toate foloasele vele mări ve di nimînl»! nosesuiloiilor Isi, nu ssnt la noî oameni mal îngiijigi iui mai slrimtoriyî de kît nronrietarii. Ku avuția », a maî mare în minînronriutaiiluostriisuntseravî, bamki maî insljjl ssnl ameninuaijl de a'ml nerde îusuuil uronrietbyrle lor. Niuite nevoi, resouabile saS neresona- bile, avasta nu este treaba noastri de ale atireijsi, au konrins ne iei mal mulai dm nro- nriclariî noștri, iui i-aă îînnins nini a’ml komqromite av»uia lor în realaijisnile ve nS întemeiat ku usurieril, Avem uildu ki veni- tul unor nronrietari ns ajunge a uliii nini mikar dobmzele kanilalurilor ne datoresk. Avem eanmi mult’¹ uilde de vlnziri de nro- nrieliui nrin iniei vengisnea leyei, solontali de kitri kreditori uii learji nu jnsmd n» ak nștșt vinde ne sama: înlreagi ,a7kani tuli, lui imnsmștat ne iiioteka nronrielșjjel, dar snks aș lisat iui ne prqnrielari siraii mi firi nroarietate. Hrourielarikl a nerdst jirdnrie- talea sa; mi ks toate acestea n’a fost în sta- a’mî uliti mikar toate datorielc sale! A reveni îu ajulorsl nrourietanlor a kirora avere este; koumromisi, mi ar nune în st ițe^mi ^Unilui nronrieliaile lor,, estep kredem, sna din trebuințe 'iele mai urgente ale agr ksltsrei noastre mi ale avuuieî ge- nerate a ijerei. Mintuirea monrietarilor noștri este în înssmi nronrietalea lor. K» nronrielatea se apt skr-na nrourietarii de toate datoriele mi nevoile lor. Hronrietalea este sn kanital angayeat mi lineit de mrkslai^iune. Acestei kanital mort institsji,isiiile do kredit fonviar da» mimkare; nronrietalea din kauilal nemimki- toriS deaîne' kanital "lirkslativ; mi ka. avest kanital s» not nliti toate daloriele mi skma averea de sssri kare, nrekum rsgina mi- ntii ki fersl, asemenea mi ea absorbe ka- n halele. Derderea nronrietiijilor nrin asuri este ithitidnls mi inevitabili. Numai organisarea kVcdilȘIsk fonii ar no^le iw .a skane. . ‘ Daf în organizarea țtre.diluisi foimiar, aktivilalea nronrietarilor în urodeMerea agri- koli este una din kondiyiauile esenuiale ale reumitei aneSMi eminent mijlok de imntuire. Ne Ișkvind. nnuiryit.aril nimiaUl, sub un re- yiiu fonniar, nerd uronrielmile lor ks o re- iicjune mslt mai mare dekit afrindu-sekam mi sunt astizl, neajstagî de»- anost nuternik mijlok de nrodsⁱiert>. Ilenlrs mslipmea .nronrietarilor noștri -de astizl, kare nu s-nu, nivî uu sunt deurinmi se lukreaai, vinzarea nronrietigilor este resl de karo nu noi skma. însi uii auest res se noate mikmora. Sn uronrietar mare din Moldava avea o datorie de 100,000 de gal- beni, dar asea ini o urourietate de 10,000 de filil mi ks 1000 de lok»ilori, kare’î a- dsieau ue an sn venit de 8000 do galbeni. Ks avest venit ns era în stare se ailiteaski nini dobinda kredilorilor sei, karii, îu flne, i-a» uii skos moiuia în vmzare. țar-la me- zat us s’a ^>»iț moiuia ge kil mm Ia 70,000 de galbeni; kmî ussrierii deni ue sug ne nronrietari nre kil uol nrin dubmzi, anoi mi kind îi dsk la nea imd de ne srmi sirmie, mi alșn'il kad ne diniuil ka mi korbii ne xoitsri, mi unefiesk ka Iskișl >ie faie 10,000 se nu se vinzi de kil K» 7 sas 8 mii, kind ns not sl’l uogoare mi mai jos; kiui de suit, ei dc bsm seaml niui odati nu’i sue. llroorietariul mgubil mi sinuit în a test kin nrm. toate mrailu ns a/e alli spi- nare mal bum de kît a se adresa la j^era- niî sei. Ll,eraiiil, mi tot germanii yerani, sunt în stare se Întinzi o mini umiki mi sin- uers nronrietarislbi lor. în fautsl uitat mal sus, eati kum ar li nutst rnintui cranii ne nronrielarisl lor. Uronrietariul avînd" 10,000 de fihi de niminl, min gerant ar ii nulul se’mi nlileabki datoria, mi se renne mi ku jalintate inouna. Ama vmzitid 5,01)0 du fibii la 1,000 de geranî; kite 20 galbeni piluea, ar li luat una suta de mii de galbeni, ku kare mi ar ii nlilit datoria; mi de akolo de snde înainte nu iuțea avea niinika uen.- tr» sipe dm venitul îș,irtyci momii, a^smre- mas nsmai ks jsmitale niouiio va avea un venit do 5,000 de galbeni ue an, mi nrin înstirires geramior in kigi-va ani noale sue— rș mi la zeue mii du galbeni. Qneragiunea aueesta alil de bum nentru interesele nro- nrietariului s’ar ii realisat fikiiid tot odati mi binele a 1,000 de gerant ku kare ae îmul- gesk nronrietarii gerci mi nrin urmare am>- ritoril iui surijiuitorii el, Mmlsirea, deui, avelor mal mulgi din nronrietarii, karu’ml îngeleg bine interessl lor, konsisti întru a îmnronrietiri ne gerant ks desnigsbire. K» aveasla se mintuesk ne sine mi mnntsesk tot odati mi no geranî. Dar togi nronrietarii nu s»nt intr’o stare de rsini ka avea arcialb în uilda de mai sss Hei însi kare ssnt mai uugin datori vor vin- de o narfe maî miki die mmintsl lor, mi vor aved foloase nrin îmnronrielirirea ge- ranilor ku mult -mai kovermiloare de kît a- î Mele ue a» astizl din întreaga lor nronrie- tate. Ear vei kar» nu vor avea datorii de nlitil, konsimgînd la îmnromietirirea gera- nilor, vor dobindi kanilalsri ks kare se în- trenrinzi toate marele Iskriri de îmbumti- girl ve ns nsmai Îs vor adsue nrouentele dar vor fase ka nrourietarii se desim mi marii finanuierl ai gerel. Din toate aueste înibsiiitigiri ei vor redobîndi foloase mi mai koBirmiloare kiar în interesele agrikslt»rel. Ks îmnronrietirirea geranilor, Rotninil ajsng a ns avea trebsingl niui de kanitalx- rile streinilor, KimI kanitalsrile de kare a8 trebsinge nrourietarii le ieS ne nimmtul ue vind geranilor, mi geranil îmnrourietirigî fiind liberi ini asigsraui în esistinga lor se îmulgesk; mi îmslginds-se fak a fi întreba- te nimînturile mi a se snori veniturile nro- nrietarilor. în internul k«rat numai al aue- stui snor, îînnrourietirirea geranilor ku des- nigsbire este adevifata mântuire a oronrie- tarilor, mi. a uelor inekagi îu datorii mi a ue- Idr strimtorigî de bani din kare nriuim ns not da agrikultsrel mi industriei nagionale toati desvoltarea dc-.kăre se simte neuesi- talea upa mai imuerioasi. . ' ■ (JJeranul Romin.) a l fi țn c >b I - : — în Englitora iutrebaingarea te- legrafslsi a u^trans nînt’n Biaga uri- vati, mii de lelsri elektriue ukoner, ka o ijesiters de iiiiajinl, zidsrile Ra- selor. Komnania iukiriaztB or! ksrsl nartikslar teterite stde ks nreg de 4 livre sleriiuyo nentrs mila englesi ne an mi faue astfel ne bauki’sri komer- Hiangi. fabrikangi saS ori kare indss- ttiale, de not a nsne diferitele lor sta- bilimente în relagisne direuti telegra- fiks. Fii-kare înkirKtor dfe telegraf dobindemte sn tel deosebit ne seama sa mi esklusic nentrs trebsingele sale. Fiind ktB telegrafiarea ifs înf'BgimeaziB niui sd fel de dilikultaie nii o noate îmvBga fis-kare îfl nsijineore, oricine noate aksm, f’&r’B ajstor striin, din natsl se8, din masa de gsstare saS din salonele seS se dirigi afanerile sale nrin telegraf. — Akjjionariî korsbiei nigantiue de abar „Great-Earlern!’'- aă fost konso- kaiji în adunare generale mi vor fi în- vităi*< a maî ssuskrieosBmide 20,000 livre sterlinge. Se faie solioteals kt renara^iHnile trebsinHioase vor kosta anroaue 10,000 lisre sterlinul; la a- ueasta trebse si se mai adaoye des- n'BgBbirea nasagerilor, kirora li se va înanoia 80 % din banii nlttigî neutrB kilitorii; in sfirmil trebuie si mai remtii o miki reserss nentrs euen- Isalitigile Biltoarie, Este mtist ki a- ueasti nenoroniti korabii a ingigit nini aksm ssme yigantiue , ks toate acestea este de krezst Ki mi aksm ue- rsteîe 20,000 livre steri, se Bor da de kitre akgionari, ,kiui tei mal mslgl ssnt înkrediniiagi ki nînt>’a sfirmit va ajsnge o întrenrmdere IskratiBi misa da sn bsn kimtig. — datinile Hele maiîoBederate ale katalogslsi es losigisnii Londonsls! în ansi viitor, ale katalogslsi nsmit „Shil- linga-Catalog“ s’aă Bîndst d’aksm ne nimte nregsfi enorme. Ast-fel ma- rele fabrikante dă orolovie (ueasor- ni^e) d. Benpett a nlitit nentrs fa ga din dos a konertei (skoargei) zisslai Kaialog stima de 1000 livre sterlingl (67,5000 lei); alic dose nayiui aS fost Isate, sna dp negog^torii mi editorii de mssiki, domnii Chappell mi komn. ks 690 fiare steri, mi alta ks nreg de 700 livro steri, deokomuanii de asiks- rare ^asunra Bielei, „Accidental death Assurance Conipauy.” Daki s’ar nliti asemema înecuri nentrs ansngisrl în ₙRomiusl,“ Administiiiuisnea l-ar da gratis abonatilor. D. Mixaile Baksnin, kunoskslul de- mokrat rss mi adesea nsmit în aniî 1848 mi 1849, kare, dsni eBoniminr lele de la Dresden in Isna lui Maiă 1849 a fost osîndit la moarte de tribsnalele marijiale al Saksonieî, graijiat nentr» inkisoaroa ne siani, ne srmi trimis în Asstria, snde sn al*S tribsnale mar- jj,iale la Drag îl osîndi asemenea Ia moarte mi eariinl îl grafii la înkisoa- rii nernetsi; în sfirmit trimis din As- stria în Rusia, snde a fost flinst mslt timn înkis la Casemate (înkisoarie ssnt nimînte) mi anoi transnorlat în Sibe- ria, anela desnre kare s’a zis de maî mslte ori ki ar fi msrit a skinat din Siberia, a trekst nrin Amsr Ia Kina. d’akolo la Japan mi d’aui în Kalifornio, El îossmî skrie aceasta de la San Fran- nisko amikslsi mi komnatriotslsî seS Aleksndrs Herzen la London rai este nrobabile k£ ’n momentsl auesta se afli ne mare în kilitorii snre Engli- tera. „ Ilsblikiin «rinitoarir adresi ie mal msljiT kniner’iianul din Bihea as adresat d-tel ministru de interne, nriaitoarii la d. K. ^ugriBesku, fost ssnt-adininisirator. „Domnule Minisiru. Tot korncl komertianuilor ie ne aflim adausul din mal mslte iibryl ale llriniinatelor, în lîrgsl Rîsreni, din nlasa Okolslsî a distriktSlst Bi! tea, informmds-ne azi, desnre dc- stilsirea firi motiBă a d—lai Koslikt ZsgriBesks sab-nrefekisl nlaseî. n6-a filial Mea mal trisli imoresisne, Bi- zînd ki fankuionarit kanabill uii demni ssnt desDreyaiyt. Ne îmniinim nrin armare o da^ lorii de konsliinyi a esnrima reka- noratinga noastn d-lal Kosiiki Z»- griBesks, nenirs înueleaula domniei s» le administrare ks kare s’a însem nat în timn de trei ani de kind i>m aB8iă onoarea a-1 ksnoamte în avesi nori, mi a esnrima d-lsl ministru ni- rerea noaslru d.e ns nenirs loajtura se a dat meritelor nrin deslitsirea atestai demnă fsnkyionar. Brmoazi sub-semnitsra a 80 komernanQl. 1861, Asgsst 25. Bl. a s» rrⁱ de Ssbskriere din oratus Illoemli nen- irs d. Vaillant. Vezi Rominsl No. 338 * Ssma loiali 5356 — 12 D. Kostandin Dska . 43 --- --- George K. B.ameui» 50 --- --- Luka Karayiali 24---20 --- Dimitrie Kojesks 24---20 --- Dimitrie Karasta 13 --- --- Gigi Moroneans 24 --- 20 --- ABram Bxoru 24 --- 20 --- laroandi J^ingriadi 24---20 --- Xrislodor Dimiiriadi . 24 --- 30 --- Dimitrie Kosliesks 24---20 --- loan RadoBiu . 49- --- Zaxaria Antimesks 12 --- 10 --- Mateis Basiesks . h 12 --- 10 --- M. I, Giorgiesk» . . 14 --- --- Kostandin K. Shauani 12-10 --- lordake Goga 31 --- --- Toma ’lireuieans 24 --- 20 --- Sideridi .... 12---10 5807 12 Supscriere pentru familiele ne- norocite din Erțegovina. D. C. Aricescu . . . . 12, 10 Bruot 2, 10 N. Topcoviceanu . . . 2, 10 A. Gavala . . >. . . . 31, Grigorie Serurie .... 4, 20 N. I. D. , , . ............... 5, N. N....................... . 9, Petre Cernate . .. . . . 12, 10 Doctor Julius........ 12. 10 Alecu Ciucalescu .... 8, 30 99, 20 ADMINISTRAȚIA ț)IARIULUÎ ’’ ROMANUL. ■Domnii abonați, ală cărora abo- narhenlă espiră la 1 lanuariă viitoriă, sdntă rugați a înștiința de timpuriă administrațiunea acestei foie pentru regularea abonamenteloră¹ dumnealoră: căci conform tutor reguriloră pentru cei cari nu vo'ră prenoi ală loră a.- bonamentă țliariulu va înceta d’a se trămite pentru abonați! din capitală, dupo trei ^ile, și pentru abonați! de districte, dupo ^ece țlile de la espî- rarea abonamentului. C. D. Aricescu. Academia. Naționale. Cu antorlsarca Eforiei iustrucțiunil Publice. INVITAȚIUNE. fₜ Domnii Titii Livie Mahrescu va deschide Duminică ¹⁰/,, Decembre 1861 la 1'L Iii după aminei un £un public și popular DESI‘RrMTm fondată pe pslohologie și estetică, cu privi- re perpetuă la ceroustărlie nâstre. Auest ksrs se Ba konlin»a neste tot ansi skolaslik 1861-1862 în toate Dsmmevele la ora indikati în sala kursurilor jsristiie din noul edifiais al akadetniel. NB. nenirs dame se bot reseraa lo- lokurj seoarate. S .h Bi fi înkiJzili. pIARIUL NATURA Suscrisul roagă pe domnii co- respondinți ai noșirii, cum și pe o- norâbilii cetățeni cari aă priimită lis tele dei abonare pentru ^iariulă NA- TURA cala 15 corente să bine-vo escă a trămite listele cu mumele dd. abonați la această foaie; pentru ca re dăcțiunea să se poată pregăti spre a începe publicarea foii la 1 Ianuarie conform anunciului seă; Aceste ^iste d’abonamente vor fi adresate saă la biuroul Românului, saă la sus- crisulă ce locuește în strada Șelarii casa Stamătiadi, lîngă ospelul Fiesci,); Doctor B a r a ș. Juntal Politic, Economic, Literar și Comercial ese odată pe septămănă, Duminicii subt redacțiea ■ , D-lui 101* 10NESCU. Prețul pe trei luni 6 sfanți. — Redacția în JPasagiul Român, București. No. 33. PARTEA POLITICĂ, Cronica politică ebdomadară. Acte oficiale. ScirI din alură; Francia, Turcia, Egip-tul. PARTEA ECONOMICĂ. Buletinulâ economiei politice. Societate» pentru încuragiarea tinerilor la învețeturâ. Buletinul financiar. Poutile. Văile de comunica ți line. Lucrarea șosele or Buletinul comercial. Reducerea ponu.ui scrisorilor și a depeșelor. Buletinul agricol bis temui nostru de cu.tujM. Buletinul orucol. ti.ădiune și livezile u... Bucur, șei. VctililUiea țerauilor. Proiectul de lege iura u PARTEA UTEHARIE. Tetrul roman. Lîpitonle sutelor. Fapte diverse, www.daconomanlca.ro DEREHIE TELEGRAFICE Ksrssl Bienl din 18 Deuem. st. n. Metalhe . i . 66 --- 20 Naționale . 81 --- 20 'eAkjjisnele Binse! 744 -- „ Kreditsl £ h 177 _ 20 jji; London ... 140 --- 50 Silber . . . 141 --- 50 ,b DskaHl . 6---70 MISKT>RILE 1N nORTSL GALAJJI în zisa de 19 Noem. 186’1 KoribU sosite înkirkate . . * . r — —... demerte .... 1 * J) i. ' I _ J i i; — nornite înkirkate. -I(jJ f — — demerte....... fe Banoare sosite ............. . r- nornite ?................... Ilrensl Ilrodeklelor. Irîs liakîr kalitatea I. . . — — „ „ - „ n. . 195 - „ kîrniB ,, I.. . — — m n m FI. . —- ₜ arnist ..... . — —■ bekan ......... — Jloramb» . . . . ^ . 137 138 Orză...................... M . — MISKLRILE ÎN RORTEL B7>R Cohen noa- te da legisnl mi de limba ger- mani. A se adresa la d. Grant saS la d. Haleologs. No. 734. 3 De elmțare. O inamini de strangarS, mi mal msite mobile, o kananea, sn natS m’o oglindi. A se adresa la strsngiria lai Ven- Bel Streleg în Linskanl, lîngi fra- jjil Georgemti. (739) 1 IpUP* Desfacere Ssb-semnatsl fak 8 ksnosksts onor. nsblikS ki voiă a mi des- face de magasinsl meă ue-lS am stabilit de mal mslgl ani de totă felsri de Gisvaerikale adiki: Brauelette, Mersei, Inelsrl ttial. Iskrate în diamante mi bri- liante, mi tot felsri de A s r e r i e, ks mesă foarte skizst din kostsl loră. Doritorii voră binc-voi a se ădressa la magasin ne este în 6- lijia frangesi vis-a-vis de kasele Isl d. Mixalake Gsgîs (lingi far- I. A. STERU. No. 788. 1 M. ÎL Blaer Photograph | diai America. Are onoare a înmtiinga ₌ onor. Ilablikă ki a deslokată mi made akam în nodal Mogoiuoai în 11a- sagisl Romină nartea d-lor Hdtsch et Miiller ka an atelier ka dește- le înkinerl fiind în nosigie d’a fane ka nea mal mare essaktitate nortrete, billete de visiti, medali- oane, mi altele dane metodal nel mal naoă mi nel mal konfortabil. A angajat tot d’odati an niktor kare a konlaborat nîni akam în nelle mal renamite stabilimente photographice din Amerika mi e- ste în stare a konstrai mi photo- graphil kolorate; se nriimeskă a- semenea mi photographil vekl de nreînnoit a le kslora m’a le faxie naol. Skoaterea nortretelor se no- ate faue în ori ne timn firi es- uengie de variagiile admosferine. Skara H etajai I. No. 740. 2 Ot'enduire, Momia Siluioara este de arendat. Doritori se vor adresa la monrietarsl el D. Kon- standin Nikslesks liksitor în ka- sele d-lsi Evgenie Ilredesks sliga Xenstrs, No. 14. No. 742. 2 Bibliografie. Bromara întitalati: M i ii i s- tirile zise înkinate mi Ki- lagiril striinl, de d. T. Bre zoiana, se afli de vînzare la li- bnriile Daniilonola de la nasagiă im George loanide din Linskanl. (743) 2 de blazare în totală saă ks stînjinsl, loksl din sliga Nern%easki vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnssă de trei-zeul stinjeni fagi. Aserosnes eti* de viuzare tui ka- sa vea mare diu sliga BimkoveanB, in kare aksm loksesue d. kolonet Ra- ds Golesks. Ilentrs ammdoi doritorii si se adreseze la d. Mihail Angeloviyl, vis-a vi de konsslâtsl rsseskă. No. 618 20 F ^pre tăiere* Hartea de nidsre a fragilor BolintinenI din distrikt. Vlamka, în, kare se gi- semte lemne de ueră mi sleaă, în denirtare ka de do8i nomtl. Do- ritorii se. not îngelege ks d. Ti- nasse Bolintineans, ue made sub Mixaiă-Vodi, vis=a-vi de d. Bre sean8. " No. *38 1 De dmlare Kasele mele din maxalaoa Kolgil vis-a-vi de Komisia de Rom». Doritorii se vor înfigima la nronrietara loră, D-na Elena lakovenko la gradina sa din Deals-Sniri. No. 735. 1 marfă de blănărie, Desfanere ks gregari foarte mo- derate, kasa ks No. 9, de lingi biserika Skasnelor în faga noda- lal (aliga Momilor). No. 736. 1 De arendat in total* Momia Bord&manîl - miul din nlasa Bilgil distriktal lalomiga, si arendeazi în total, ne trei saă ginul ani ka toate bilgile de ne- mte mi ka toate nidsnle snre ti- ere; doritorii de vor adresa fa d. Nikolae Kirninmeskă Bnsl din nronrtetari, (No. 729) 1 romanul decembre. 1 jH :n a a'o 41 -4 tR 1 b RAHSOM O¹ ' t (■ • -“Kt > b EV ’ 7 AVIS AGRICULTORILOR. »ᵤᵢ , I Ssbjemnagî, aging! snenialf a! maî mBltor fabrikangi de mavine, uel inal rensmigl din Englitera, aS onoare a invita ne (Al- d-nil i) Mi nrourielațl formari, arendări mi în genere togi aneia kari se oksni de interese agrikole, d’a bine voi a insnekta modelele lor dc maaine qele mal nronrie trebaingelor acestor Ilrinîinate. îu virtstua învoielilor înkieiate nrin intermeziarislB kasel lor la Loudon ks nriniinalil fabrikangl din Englitera, sunsemnauil { asul în nosigisne a nrodssele aqestor fabrice ks kondigiBnile uele mal avantagioase atit sent ranortBl nregalal ket mi ssnt al 1 konfeknÎBml marinelor. Afan de asta garantesk ki toate marinele ne le ar fi komandate vor fi de uea maî bsni kalitate mi se J obligi ka maninele se nrodski atit kît sBaskrimii vor deklara în kontraktsl lor de vînzare. U Ssaieninauil rekomandi mslt ka aqei-a kari vor bine voi a-i onora ks înkraderea lor si le dea komandele kst mal ksrînd, g nentr» ka koicinondintele lor la London as noats avea timnsl materiale d’a kontrola fabrikarea mi a ssnsne la o nerkare toate maui- 1 uele komandntei | Konkizînd BBnsemnagil kiumi utengisnea domnilor agrikBltorl assnra treh.ritoarie.lor lor ks abat saS ks kal, S euers t o a r ie ar tomate UBtînd seuera auroano zeve uogoane ne Moare ks a b s r, nlBgsrl de tot felsl, etc. ZI, Kataloage ilsatrate. :..o ■- . I a oi Oi '' . Magăsinal engles E. GRANT și Comp în fața biserinel Sirindarisl. ; (1 STABHJM1WTOL BAIIOB din sliga Faka, No. 1, max. Sf. Anostoll, kare konrinde baea de nstini ini în rî», îmnreani ks anartamentele din fagi. - Doritorii a se adresa la’nsmits! stabilimente. - ■ * (No. 1W) Ssbsemuatsi are onoare a mmtnnga ge onor. Il8blikă kl aă nriimit sn asortiment bogată de gigarete de kixlibară mi de susini de mare, bile de bilardă adevirat englezemtl, kăm mi mal msite ar- tikole de stnmgirie. Auestea se vîndă ks sn.nregă foarte moderat. Asemenea si fak mi renaragil solide în uel mai sksrt timn. W. Lassy, Hods Mog. vis-a- vi de d. Otetelemans, în otelsl d-lsi Bossel. No. 741 însciințare. Ka aceasta am onoare de a fane nlekata in- vitare, ki întorkînda-mi din ki- litoria ue am fikst nentra întin- derea komeruislsl meă în Franuia, am adss din fabricele cele mat re- numite d’akolo uea mal mare ale- gere de parfumerie^ tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi dc arte, Ună de cusut în toate kalorefe mi nsangș, mașteri de cusut, mul. îmi nermit de a atrage atengia- nea akam la apropierea serbătorilor ki am ades mi cele mat elegante jucării pentru copil, lucruri de galan- terie mi de lucsii. Răgind neutra komnlesanta kiațare daă asiksrare ki nrin nre- gările moderate, nrin sn serviuiă reală ’ml voiă konserva înkrede- rea akordati de atîgl ani. Nicolae PopovicI, Friser și nerakeră, strada Mogoșdi, xanu KregBleska. No. 727. 18 _____________ Tipc®^® 0* Â ROSETTI, ulița ForM No» 15 r ^www.dâcorofnânlcâ.no I de abară^ * 39 & i ‘ 2 DE MAGASIN al d-lnl Mihail Augelotici Subt casele d-nel Săftica Cas- triș! vis-a-vi de consulatul Rusesc. Marfă franceză, engleză, de Viena și de Lipsea, în felurimi de articoll: Colecțiuul d’aurărie în j’eluri- ml de obiecte prețioase de cea mal din urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre. Marfă turcească; imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuofi. Bronzărie: policandre, cande- labre. HaAie de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitățl. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. No. 618, 27 Locuri de rimlure. Pe strada Riureanu, în capu stradel Franțese, între casele D-lul Belu și Gimuasiu, se află trei lo- ' cur! de vînzare. Doritorii se vor adiesa la sub-semnatulu, pe podu Căliți, în casele D-luf . la Gimnasiulîî BaSsarabâ. > G. Riureanu. (No. 680.) 7 MAGM BTOS H GkAST & COMP. Callea Mogoșoie , . în facla Sărlndariului. Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. ₜ Mobilări depline mobile mici. 0- glin^î mari ți mici. Paturi de feru și de bronz, paturi ți 16găne de copil, tapete de tot felul ți stofe pentru mobile. Fân^ărie ș’ascernutărie. PânȘe sim- ple ți imprimate. PânȘe ne’nâlbite, messe ți țerveto, scergare etc. etc. Bonetărie. CeorapI ți Călțunl de ață, de bumbacu ți de lână. Gilete ți ismene de lână. Câmâți de pân^ă ți de flanelă. Fia* nele albe, cu leșie și imprimate. Plaptoe de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lărgimi. Ale venătdreî. Arme de focă, Pistdle PascI, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțităx’le Engles ă. Brice, bricege, fdr- fece, cuțite etc. etb, Parfumerie, de tdte felurile șî din colo mal bune fabrice din Paris. J Marochînănă. Mese ții obiecte felurite de lacu chinesescî ețc.₍₍etc. - Bron^ăriă. pendulk, Lampej articlil da daruri argint și plaqu6. u Ciment, adevărat Englesescu. Vinuri, iiedre, cigări, ceai, cio- colată, bombăne, biscdturi. Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu sămă de Clayton, și Shu- tleworth, Ransomes și Sims eto, No. 442. sn au. n ■*. ,LI..J Miiiji .ffli.iM.tS ru7Di • I I