M E R K 8 R f. Voiesce și vei plite Va eși în tote filele afară de Lunia și s doua-^i dupd Serbătdriă. Abonarea pe unu a nu Ș6^e luni.. Trei luni................ Fe lună ............ Uuu esemplariu înștiințările linia.... JSrrSlO A^«5i V. ROMANULD. AU8v;î Cv>i :OV rb 6 DETEWBRE 1861 si vei Q >uir,j( nl ij 128 ici. 64 — 32 - 11 - 24 par 1 leu DIAHIO POLITICO. COISHCI ALB. LITIB1BIU ’Li’in P ns l; ? ,____ᵣ—-=a>Qt>g=M—.......... nit Uita (ARTICLELE tramise și nepublicate se VOR ARDE.) I. DtlJ'b . > L ⁵ Abonarea se tace în Buuuresci, la AdiUimutTa- țiunea Românului, Pasagiu! Român No. 1? In județe la domnii Administratori, 1% co»* spondinții diariului ji prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte {ere stiăi- ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonare. Pentru județe și Moldova se adauge costală portului căte 2 parale de f6iă; era pentru străinăta- te căte 12 par. de fdiă, peste plata abonamentului. Direptoriultt pariului Romănultt și RedapforiulQ respun^torifi: C. A. Rosetti. ~ Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. ⁵ Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul 4iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Din causa sărbuturicl de astăzi, | ^iariulu nu va eși mane. ‘ PRINCIPATELE-A-UNI. ⁹' n ?ndZbre în medinga de astizi d. nreme- dintele konsiliulBi a fikul ksnskst kl Yj deskiderea Adsniriî din lami Miria sa dune qitirea kuvîntuM Tronslsi a a- diogat klte-va kuvinte nrin kare sns- ne kl „snirea va fi nrekum o dorim m’o simgim „mi kl întlrzierea d’a ¹ inerție în Buksremiî va fia se vota mai mlîiă legile qe vor fi de interes lokale mi bsgetelej Adsnarea din lamî a nro- , nes anoî la nsmirea snel komisisnl nentrsterilikarea titlurilor denstagilor mi l^nsmirea biuroslui la kare s’aS ales ^Fviqe Ilremedinte dd. Katargis Laskir (qel k» nronr,nerea rensmiti d’aksm sn an) mi d. Balm. ' 1 IJ Adsnarea noastri a nus anoî la * votă sn arlikls al regelamentulsi ka- । merei daki va nronede maî intîi» la numirea snei komisisnl nentrs verifi- karea titlurilor sau la alegerea bisros- luî mi resBltatsi a fost 31 nentrs 30 kontra m’astfcl s’a nrones la alegerea । komisisnil kare s’a komnss ks mem- ; brii din dreaota avînd qei din stingă nsmal 27 votsri. I D. Ion Bnlians a qerSt kUBÎntul ¹ snre a arita ki se Ba angine; kl îm- nina d'aielaml simngimînt ie a îndem- nat ne d. Xsrmszaki a s’adresa kitre 1 Ilremedintele Adanirii din Ei>ksreuiti snre I a-I anta ki o kassi de boali îl o- nreinte d’a lua narte Ia mediogele Ads- nirii, ns noale niii dsmnialul laa narte la aotarea snsl bisroă ie aktsale esle nroBisoriu. Adunarea anoî de uii kl Regulamentul kamercî Adsnarea s» konstitue în sîtuagisnea s’a demsnslrat ziie kurat ki (bisrosl iei îndată ie na fi în nsmend nreskris de lege, de mi s’a antal kl tot asemenea s’a nroies ini ansi trekst, a trekst neste loate aiestea mi a animat koustitsirea bisroslsl nentrș .[osia aiitoam. ,f FOIȚA SBW U f‘uq FAVOREA NOROCULUI.’) | . , ■ . Capitulă V. .. ¹ s’b Bustelulu Meduseîk s?nîb b — Cine ești și ce vrei ? strigă George, aruncănduse înaintea acestui ciudată visi- tătoră. L 'F^’gum ună^nâufrăgiată al Medusel,i ^spunse fantasma; sum ună înecată; sum valulă bătută de tempestă, sum apa și no- roiufQ, sum frigulă și fdmea. Am venită înnotăndu, ca uă seîndură prin mițlăloculu linei mulțime de stănce. Sum, ca s’o spuiă c’ună cuvîntu, înveslmintatu ca ună tălchariă și muiată ca ua supă, dară sum îneăntată c'am ajunsă la portă. La naiba partitele de munte! la nalba Germania și GermaniiI la nalba munții și văile! ■ la nalba totă ce nu este Paris! Se ib dracu vegetațiunea și primăvara! Sum de părere nu mal sciă, care susținea că pădurile și livezile nu suntă de cătu jnijcj^irea pămîntulul. Așiă da' doue soldie ca se fiă pe uă frigare fi'igîn- du-me înaintea unul bună focă, și, peă!; așiă da patru ca se fiă pe bulevardulă 1 ta-; lianiloră, ce numai ună geniă reă m’a îm-1 pinsă apărăsl de suntu aprdpe optă țlile,' și făcu jurămîntulă celă mal solemne că' Ve^I 386, 337, ji 338-339. j Ne ’mnlinim astl-zl sna din stela arestai drent rai ni tor. Kum dar la î mai de ksnetenil datorie atrlgind a- j tengiunea nublikulBl, a alegatorilor mi mai ks seami a d-lor denutagi ass- nra snei-a din uele mai mari uestisni mi kare este faksltalea ue mî-a însu- mit nsterea esekstini d’a dekreta m’a-ml da sie-ml kredite ssnlementarie mi straordinarie. Aseasti faksltate a a- dss uele mai triste ressltate în fiuan- ge kiar în statele acelea snde mora- litatea nsblikl mi id^ia de resnonsa- bilitate este întemeiati în fii kare om de konii înki nrin edskagisnea nri- Bali mi nsbliki; este dar foarte les- ordinarie se faiein ksnoskst kontribuito- ne se ’ngeleagi ori qine qe neirb va rilor mi renresintangilor nagisnil kl nu- aduse, o asemenea fakujtate la noi, snde din kassa gsvernelor de iiivasiBoe mo- ralitatea nsblikl a linsit ks totul mi 8nde resnonsabilitatea nsblikl ns as- in ai kl n’a fost ui înki natem ziue kl resnlitirea s’a dat la noi în nronor- gisuea kstezirii nelei mal neruminate, în desmegsirea oninisnii nsbliue, snde mai nsmal anei kari kstezaS mai mult în abgssri de tot felsl se srkas rine- de ne skara souiale mi so ’navsgias, snde în sfîrmit ns s’a Bizut nîn’aksm an ininistrs dat în judekali mi osîndit mi snde banii nbbliii qei ilegale kiel- tsigT, ba mk© mi IsagI, ns s’a întors ’nanoi maDnnii odati, niqr kiâr de iei kari s’a doBedit kl i-a întrobsingat] rbu mi kiar kl i-a „sfeterisit,“ ka se ne seijBim de germenul Bel oficiale nrin kare se nșmia ța noi xogia. Bizsnm mal deuni-zi ne înss-mi Imneratsl Nanoleone 111 mi ne nosl ministru al Finungelor Fould, dekiarind nagiunii nrin Monitor kl faksltalea dati de konstitBgisnea Frangel gsvernsWd’a-mi dekreta kredite straordinarfe este ne denlin Bitimitoarii mi negisnil mi gsBernslui kiar mi nermd desfiingarea .1 ’n viitorii! nimicii în lume nu mo va mal face a-lă -părăsi nicF cătă latulu piciorului. La naiba nebunia care rnra împinsă pînă aci, departe de fiacrele generdse, cari pen- tru trei țlecl de soldie te reducă la patulu d-tale; departe de mobile, unde-mi păstre^u rufele albe; departe de yeslmîntulă med de ndpte bine vătuitei; departe de papucii mei adorați; departe de fotoliulă med; de- parte de vâtra-ml părintescă; departe de, totă ce constitue fericirea pămîntdscă L ii bt**î El! ce? fi Raimond, bravulă med' Raimond, D-ta ești! strigă George, care re- cunoscu, nu fdră suprindere, în fantasmă pe unulă din amicii sel de la Paris. Prin ce minune te afli aici, ^Dumniata, Parisia- nulu celu mal parisian, și în acestă stare? — Uă minune! Dumniata numesci acesta uă minune? replică omulă muiată; pe viuld Dumnețleă, George, scid cd nu ești dificile I Căndă voiă fi scuturată, stdrsu, uscată, restaurată, încălzită și despoiatd, a- tuncl, păte, void respunde cestiunil d-tale. D’uă canid dată sună clopotulu d’alarmă, chiamă aci tdtâ casa, desbracă-me, fă-mi fârte multă focă, arde totu și rdgă totă ce resuflă în acâstă baracă, căci nu trebue se fiă cineva egoistă, a da drumuld fdră în- țărcare căniloru muntelui San Bernard prin tr’aceste afurisite stănce. Am lăsată în urma mea, dincolo de puntea stănceloră; într’uă prăpastie visitată d’ună torinte, șâpte dmenlJ am. cerută! șepte creaturenefericite, uădinidră orgoliului — Și pel lalțl?..,. ții⁶® feciorulă. noi nagisnea Romini mi renresintan- gii iei se nermigi nuteril esekstiBi a disnsne de nunga kontribuitorilor nrin kredite sunlementarie, un ne kare leue guvernai aktsale a kslezat a-ml însumi aiest drent rsinitor ne kare ns i l-a dat nitl o lene? Uli k’a s’aritlm in kite-sa linie, în kare, ne Bom mirși- ni, neiiea la kare konduqe Statul, se- karea mi zloirea la kare adsqe nsn- ga koutribuitorilor fak<atea qe mi-a însamit Ministerial nostru de la sfmtul Ilie d’awl akorda sie-ml kredite stra- mal de la sfmtsl Ilie mi nini ia Ar- | xangelsl Gaariele, adiki in timn de na- tru fini, gvsirim în Monitorisl oficiale ki ghemul mi-a akordat, in kredite ss- nlementărie mi straordinarie, sama de lei 3,160,760 mi narale 5 afan de lei 4,000,000, îtnnrsmstal de la d. Hilell Manuach mi lei 280,000 ie mi-a akor- dat jnentrs stîrnirea loksstelor, ssme ie fak dește tot 7,260,760, mi nar. 5. Auesle lifre fiind foarte eloiingi nrin ele înse-le ne onrlm as i-zî aii mi lisim ne nsblik, ne kmtribsitori mi □e renresintangii lor a medita assnra lor. Șe ne fii nermis nsmal a mai faie ksnoskst kl adsnim, tot dsne Monitor mi-iot de la sfsntsl Ilie nins la sfmtsl Gabriele, snsl kare trisnemte mi iei lalt kare iea ssfletele, ki gseerosl a- iesta a skos m’a nsmit din noă 27 fsok- gionarî, osebit de uei nermitagi mi ose- bit mki mi de msltele grimizi de js- dekitori ie s’a nsmit aksm, în timnsl nerioadei eleklorale mi ue kari d. Mi- nistru al jsstigieDns i-as nsblikat mki în Monitor, do mi se snsne ks mulgi dintr’înmii aă mi intrat în fsokgisne* Gestiunea anglo-amerikani, duru Parisului, cari vor da, cumă m^s’a intîm- platu mie, îu mal pucină de cinci minute suspinulă după urmă, dacă nu se va între- prinde/'de urgință îndată, scăparea loră !.... M’arn perdută, ei s’aă perdută, nb amă perdută. toți, țp. RCgste inobilp prăpăstie! Asta e I b George sună clopoțelulă ca pentr'uuă încendiă. Amicuță nostru Nicitel alergă spăriâtă c’uă mantă de pănsă ?ceruită ’(mu- șiama) pe spate și c’ună fălinariă în mănă. •ur.------Precumă spuneaină Mylordulul, ^ise .elă aretăndă lui George c’ună aeră triunfătăriă pe nefericitulă Raimond; 6că unulă — Băiăte, amiculu med, ^strigă Rai- mond scuturăndu-I brațiulă, nu perde nici Uă vorbă din cuvintele mele I Dacă nu vdîescî se moriu în stare de strașină, aide curîndă, focă și vestimints! Prb puțină îmi pasă ce feliă de focă; destulă se ar^ă; puțină îmi pasă ce feliă de vestminte, des- tulă se fiă calde. Dute, alârgă și adu lemne și garderoba ta; țl-o voiu înlocui cu alta făcută de celebruld Dusautoy; elă posede îmbrăcăminte de senatoriă cari te-ar prinde de minune. Ec6 unu Napoleone d’aură j afergă, sbâră, nu perde mintea, nu stinge fălinariulă, și-ți voiă face venituri; îți voiă da acțiuni la societatea Nordului, saă chiară la Docks parisianl, dacă vel reveni cu ce-țl ksm Bizrim din denemia noastn de eri, deBioe din qe în qe mai serioasi; în urma Botului de anrobare dat de kongresal amerikan nurtirii kinitanslsi Wilkes, fii kare îngelege kl oaiea de- Bine mi mal nsgin nosibile. GsBernsI engles se mi nregitemte nentrs an res- bal ks Amerika; ne d’alti narte in A- merika, ksm ne arati destul de kiar Botsl kongresslul, un resbel k8 Engli- tera esle denarte d’a fi imhonorar. Fran- ga este deqisi a nilra qea mal striktl neutralitate, denii reksnoamte kl En- glitera are kavînt a fi ofensati de Bio- larea flk»tl stindarislui seS. IlreBede- rea aqtstsi resbel oksni maî toa'.i zia- ristika esroniani mi fii kare se întrea- bi kare va fi ressltatsl ses; snil es- nrim konBinnerea kl Englitera Ba re- nsrta BÎktoria; algil, mi'ntre anemtia mi Ilrinqinele Nanoleone kare a kili- torit aksm în srmi în Amerika, nu nrea kredin anest ssqes, mi stirsesk azi kl En- gl'tera Ba întimnina tare resistingl din □artea Amerîkanilor kari aii nentrs a-i susgineîn asii lunti fanatismul snei sre tradigionale kontra Englesilor. Ilrinqiele Nanoleone krede kiar kl aqest resbel Ba anea o infisingl salutarii assnra solugisnii sklaBiei. El se nronsngi mki se zine, foarte enerpik kontra reksnoa- mterii din nartea Frangei a Konîede- rlrii de la Ssd. Ultiri din Sngaria snsn kl guBer- nsl asstriak e neBoit, snre a faue ne fsnkgionarii nsmigi de dlnssl a sta la iiosturiie lor, si-i ameninge ki le Ba nsne kite 18 soldagi eseksgisne la fii kare; ne alte nirgi este neBoit a nromite nensisni ue Bieagi tstor aqe- lork qe voesk a nriimi a fi administra- tori, kani de komitate etc. Astfel 'fan- tele ne dOBedesk kl, ks loate kite zik* ziariele uBstriaqe desnre mersul nosei — Gel lalțl aă murită, îl respunse Raimond; dară îți voră asigura uă sortă fericită de vel isbuti a-I re’nvia șl a aduse pentru fiăcare din iei cea-a ce după legea naturel dorescă și reclamă mal ăntîl pen- tru mine. Feciorului, electrisată prin acăstă a- postrofare și prin piesa de aur a lui Rai- mond, îșl luă sborulă, dară Raimond ilă opri în momentulă căndă era se dșă pe ușiă. — Uă vorbă ănco, 11 ^ise. Dacă nu vel găsi d'ajunsă pantaloni, culdțl saă nă- dragi în lățlile tale și ’n ale stăpăniloră tel, o, fecioră lă munțiloră, golesce atunci și lățlile stăpăniloră tale; adu-ne totă fără a alege, rochie, faste, corsete, malacăve, bo- nete, plapome, cerșiafurl, perdele, saltele. Totu ne va pâre bună de ne va ajuta a nu lăsa ăsele năstre p’acestă stâncă inos- pitaliăriă. Acestă propunere patetică produse asupra nerviloră noștri ună efectă cp nu-lă aștep- tase autoriulă iei. Uităndă totă, și despe- rarea mea legitimă, și respectulă ce e da- toriă cineva nenorocirii, George și eă ne puserămu p’ună rîsă nebună. — RîdețI, anime de petră! strigă Raimond scandalisat; tu rîțll, George, căndă amiculă teă tremură de frigă, căndă dinți ÎI clănțena în gură ca nisce castaniete, căndă cutremurulă orei supreme scutură fiăcaro din mădulariele salef Dară îți închipuescl administragiuni ungare, oninisnea nu- bliki srmeazi a fi atit de tare ma- nifestati kontra guaernului asstriak, în kît nentrs a nstea aBea o umbri de fsnkgionarî este neBoit a ameninga saă a korsne ks bani. Triști sitsagisnen snsl gsBern kare ajunge la asemeni estremitigl. Ultiri din Torino ne snun_ kl Ia o lunti la Tagliacozzo a§ rimas morgi saS a fost îmnsmkagi d«ni bitaii 29 de brigangi, între kari este mi Josd Borgăs. In aqea isnti s’a konfiskat mi o ladi kare konrinde koresnondinga monseniorislsi Sentsci ks kardinalele Antonelli mi ks alte astoritigi bsr- bone. Hltirile din Berlin ue snsn kl în alegerile nentrs Kamerl nartila de- mokratikl mi qea liberale moderati are mare maioritate; reakgiunea e bl- tati mi din guvern' numai trei Mi- niștri fost aleml, qei-lalgi au kizst. T>nki un fant kare neantikum lumea merge înainte nrelutindenl a- fari dn la noi, kum kiar in Rssia gBBernul este neBoit a se sunsne o- niniuni! nubliie, kmd la noi îl Be- dem luind-o in rîs în toate modu- rile. Imnirat»! Rusiei a kreat un konsilik de miniștri, mi konsilisl im- neriulul kare Qîn’aksm n’a sbsI de kît sn karakter konsultatiB Ba suferi o reorganisare fundamentale, Banri- mi atribugiunl legislaliBe, oare kare nsblhilate Ba fi dati desbaterilor se- le nrin ziarie,, mi noul membri, luagl în afan din lumea ofiiiale mi ad- ministraliBi, Bor fi admiml înlr’însul TKorino, 6 Deiembre. D. Cialdini se afli de kite-sa zile bolnaa i s’a li- sat sințe în maî multe rindurî. Me- diku] seS este denulatul Bertano Au- gostino. dre. miserabile, că te afli Ja teatrulă de la GaiU? Acdstă Imputare săngerdsă ne petrunse ptuă ’n sufletă. Mila ne reveni. George luă pe Raimond de brațe, eă fiă apucai de picidre, și, după nisce silințe eroice isbuti- rdmă a-I scote vestmintele, ce pldia le li- pise de corpulă seă. Căndă nu-I mal re- mase de cătă pelea, ne reveni ideia nd- stră la pănsa mesei în care-lă înfășurardmă fără ceremoniă ca p’ună copilă în fașe. — George, 0ise Raimond, dupd ce-lă culcardmă în totă lungulă seă pe mdsa cea mare, uită vioiciunea mea d’adineurd, de și a fostă meritată. îți jură cd eă nu voiă uita nici uă dată că al făcut pentru mine. George, tu ești binefăcătoriulă meă și tatălă meă, ce țlică? ești doica meal Și Dumniata, adaose elă aruncăndă asu- pră-ml uă privire de recunoscință, dumniata compătimitoriă necunoscută, care al sacri- ficată cu atâta nobileță uă părachiă de mă- nușie ca se-ml scoți cibotele, Jil bine cu- vîntată, saă mal bine fii și. Dumniata tatălă meă. Află cd, obligăndă pe Raimond da L* # *, n’al obligată ună ingrată, și cd, dacd vre uă dată te voiă întîlni la Paris cele mal bune cigărî, ale mele voră fi ale D-tele. fUrmare pe mâne). n u¹ .. f. ’U. -'1 i ■ ROMANULU DECEMBRE. lob. 1066 wfc^rwîB: asm WWBMggBWMI 4 Torino, 6 Deuembre (llrin Ilaris.) tn kamers d. Ricasoli a kumbitBt oui- nisnea ki Fratnia ar fi ostile Italiei. A zis ks noate dosedi kontrarisl. Nein- lerneriirea sa ne asikari amiiigia's»> Iu beri d’ori kare nretensisni de ssnrema- gii. El (Ricasoli) gisemte starea 1»- krsrilor din între destul de mslgimitoa- rii. Franvia ne ds ajstorjol seă sure ssorinderea brigantismslsi. Atingitor de neslisnea romani este de mrere ki nrefaverea nanism»!») trebue si se si- Bîrmeasks fin mizloaie silniie mi k» konsiin'jjinHntsl Franiieî. în sfirmit sere ka kamera st se nronannie dsn- d»’I «n aot de’nkredere saă de ne’nkre- dere. — Ministrsl de resbel a ssass khmerei relarusni aminsnte asuma ar- miei. A zis! Kb kadrele .armiei S»ds- hi nstem organisa kB’nlesnire 40,000 .oameni, mal k& seami daki Garibaldi na lua komanda, nreksm sueri geBern»! ki sa fane. Armia regularii este de 262,000 oameni, din kari 200,000 Ssnt kombatangi. Rekrstarea ne Ba da înki 94,000 oameni; In luna lai Martiă uom asea 300,000 oameni disnonibdi. Daki ita înnene resbelsl inde.uendinuei, Bom a- nea reksrs la înlssiasm»! nayionale. A- sem 120,000 oameni gardi iianionale, arme iui maniuisnl în abandangi. — Ministrul de marini a zis: Io foarte skert timn Italia Ba aBea o marini în- doit de nsteriks ka nea aâstriaki. „ - jioti Atene, 30 Noembre. Jsrajjil b monsn- nat în «naniinitate kslnabilitatea lui Dosios ; mi kartpa jsdekitoreaski Is-a kondemnal la ; moarte. KonstaiitinQnole, 30 Noembre fesltair 1 a abrogat legea stingitoarii de omorirea koniilor de ses birbilesk din familia Iladi- cu care Francia se potă, conformă ț sițiunî cari ne îhtriste^ă pentru pre- politicei sele secularie se ărțuâscă pe Austria, pe cătu timpă Austria va e- siste ca Imperiu. Eco, sire, națiunea despre care avemă onârea d’a vorbi astăzi lîngo luaxslsi. Foaia ofi'iiale niibliks mal mstfe ; . artikie a₃₅₀.a finalelor ks skon de a lini- maiestatea vostră și pe care credemu mii sniriteie. Dilaver-BJ, komandantele ska- ! co atențiunea guvernului francese este dre! isr'ieint! în marea Adriatiki, a sosit abr. j deja fipsată_. Kemal Efendi, mai ’nainte ambasadorii la | Berlin, a fost numit ministr» al inslrskgiK- | nii nsbli'ie, ini Achmet Vefic Efendi mini' Sire, care este idealele ce Ro- manii vise^ă pentru patria loră ar fi str» neutru stabilimentele nioase. Beh Ha- inoportunu a-lu esamina astățli; de și, mia a fost konfirmat în nost»! de Ambasa- ₒᵣț cJ(u ᵣ]ₑ înaltu ar fi aceltl ideale dor 1. M«dnd, Arif ₙᵤ ₆ₜₑ₍î₍ₜₑₛₐ. direntoriă generale al telegrafsrilor. Salșalj , , . . . ᵥ deiisisnea n faie o edigisne de KatmeZde | Pr^ată de maiestatea VOStră; căci nici șicuri co nu pâte fi desa- mouele inensnte. Banoarea Ilaiuia⁴¹ | uă dată UHU Napoleon© UU V8 desa- Byuib '. o a bal . o im * Torino, 9 Deiembre« în medinua Jcamerei de ert, a Borbit domul Spa- venta, adesea întrersot de skomote din nartea stingi, în kontra sistemei lai Bertani în nriBmua Neanolii. D. Con- sorți ls-a kombitBt mi s’a nronsnuint î.n faBoarea administraui»nn domnsbî Ber- tani ssnt diktatura ki Garibaldi. — Dom- nul Nicotera a respins akssirilo ;dom- iidsl Spaventa mi. a deklarat ks ar n»-^ tea se-I faks (d-hi Spaventa) îmns-. tirl ue ar trebsi se-l faki a se romi, de rsmine. Kmd a intrat Garibaldi la Neanole, d. Spaventa se mal afls ne galen mi el însămi a liberat no kon- demnnuii la galere, a kirora liberare¹ soiemto s’o îmn»le domnsl»! Bertani.' D»m reuetitele uererî se deiide înki- derea aiestei diskaskni. — Domn»! Nora iere inkiiiarea disk»si»nil uenerăle : mi“e’sle sssainiit de d. Lanza ini altjl o- ■ ratorl. D. Plutino insiste nenti'B kon- a nlckat ks bani mi nroBijusui nenlrs, Kțek, Narreddin Ilauiia, gsvernalorisl d^^ Brua- sa a fost destituit din noslsl ses.. p!JJO Beirut^, 17 Noembre. Di ka»sa refs- sirii nligeî konlribsuisnil Maronigilor în di- strikUl' Kesrouan, a fost kiimât aiul losef Karam mi este nonrit d’3 nirtsi oramiul. Berlin, T Decembre. La alegerile de- n«tauilor la Berlin as fost alem! dintre kan- didagii narlitei demokratiue ont mi din nar- tita vekilor liberali (moderag!) anal- Din nrovinuie, no kil se ksnoamte ressltatsl dsni telegrame, alegerile aS fost în genere înf.- voarea narlitei nrogresslu! mi nartilei libe- proba amârea patriei împinsă chiară pînâ la esaltare. Nu ⁴ sire, misiunea nâstră de astăzi este mai positivă și mai alesă mai urginte. Peste puțină armatele Francjel și aie marii Breta- nie voru da guvernului celoră dâue sinte și ne făcu a ne teme pentru vi- itoriă, coci ne lasă se’credemă co Pâr- ta ar ave intențiunea d’a stărui a se amestecă în afacerile nâstre interiârie contra tratateloru nâstre, așia în cătă țerele nâstre se fiă totu de una pre- date intrigeloră și administrării acelo- ră-a ce voră da mai mulțl bani func- ționariloru P6rtei. Pe cătu timpă gu- vermjlu turcă era suptă influința ca- binetului de fa Petersburgu înțelegea cineva fârte bine că Turcia lucra în Principate contra intereseloru sele; dară de astăzi înainte uă asemene purtare ar fi neesplicabile. Căci în adeverii, de căndu ea a intervenită active și d’a dreptulă în afacerile nâstre, Principa- tele s’aă desorganisată și slăbită așiâ ralilor. Miniștrii Aucrswald, von Xeydt^rfî Schwerin a fost aleiui.¹-- 'Huî ea an - d e r •s. LLiili4 tindiink - ’ . . J0N BRATIANU. . “ < nousdai ailaOb . • i-moi ^tix efl nih liiehti ’ ! > ' *4 J-' . i ;1e l Națiunea română, de 1^.. originea sea n’a încetată nici uă data d’a a- ve esistința sea . propriă; manifestăn- du-sfe aci pe partea dreptă¹ af Dună- rii aci pe partea'stângă și în- timpu- rile din urmă redusă numai la Moldo- țere jfacultatea și dreptulă d’a resolve cestiunea oriintale pentru ună timpă atătă de lungă cătă îlă pote calcula prevederea omenescă. Doue din prin- cipatele române, Moldavia și Româ- nia, suntă unu elementă importante, din mal multe punturi de privire ale acestei gestiuni, și avemă tarea con- vingere co liniscea oriintelul atîrnă multă de situațiunea ce se va face a- storu țere și asta ne dă ănima a face se ajungă pîno la Maiestatea vâstră dorințele poporațiuniloră astoră dâue principate și cunoscința trebuințeloru loră celoră mai urgințl; pentru «ca maiestatea vâstră se pâtă decide a- supra sorții nostre, conformă cu simp- țimîntele de ecitate și de înaltă po- litică ce o caracterisă. , Cele dâue principate române, sire, cumă scie maiestatea vâstră,- nu suntă uă țâră cucerită ți străbunii noștri aă recunoscută suzeranitatea ^sublimii por- te de bună voiă: ună contractă ne legă ou Sultanulă cu detorie și drep- turi reciproce. Printre aceste drep- turi avemă pe acelu-a ală unei esis- tințe cu totulă propriă, foră ca gu- în că tu Rusia însele fără a mică resistință țâra sea. De bagă armatele sele într’- întîmpinâ nici cea mai ca «urnă ar fi chiaru 6re ce nu mai departe nronrii d’a strimata narlamentsl mi la Neanole. — Domnsl Mancinl aneri nrograma g8Bcrn»l»I. • oziwu . r¹ .LMjmi, knl o Neanole,-9 Decenibv^< E» I la 3 ore dani ameazi» zi s’a înlimnlat îi^narr tea snre Tore de! Greko o ^erBnfiiBnfea BesKB»l»I, mal ameninjjitoariv de kît ori kind ¹ ' ob a?iq ■On Biabr inovtn ag_ _£elsq fiîSo ab «asm London, 6 Decembre. Zialipl „Ti- mes“ anengi ki GsBerfisl a înkirLt i?a* noarea ,,A»slralasian,“ ka^e era se dski uoiutiea amerikaoi simbitl Biitoarii la Newyork, nenlra transnortsl do trsne la Canad-i. Pakebootul (o-, korabii miki de Banoare n< ntr» serBigi»! nostale) ,,A- ■ ᵥ IM iUUKJ 3 / omama. .«mim A iasov nr 4 vernulă Sublimii Pârte se se pâtă a- • Românii locuescă țâra j.coprinsăl jîntre Tisa, Nistru, marea negră și Du- ■ nare și se întindă-b în -grupe și din colo de Dunăre pîno in Tesalia. "Nu- merulu loră ăste de ‘dâue-spre-dece miliâne de suflete și -de și suptă do- minarea diferitoră puteri ei nu ^untă ipai puțină unulă din poporele cele mai omogene ale Europei. Vorbescă toți acea-așlq limbă/ se închină la a- celu-ași Dumne^eă^aă- acele-ași tra- dîțiunl și ■ acele-ași aspirări, cănimele totuloră bată în unire ' cu ^‘Franței, sora loră mai mare, care, mergîndu mesteca nici cumă în afacerile nâstre, și detoria Turciei este d’a respecta a- cesță dreptă și chiară J’a-lă apera contra cui ar voi a-lă ataca. Cu a- merita** Ba înloktii ne AusVajasian.? H ■u< London, 9 Deuembre. Tjnlîia balaᵣ limo a grpnalarilor do gnrd^> uii a dona batalisne a nsuikarilor skoyiauide gnrdi ak nriimit ordine a se iginea gata greu- trs îmbirkure nii nlekarei la Cauadaun Newyork, 28 Notmbra. Emițând va- tioaril „Iacinto“ a deklaral într’sn ksvînt la Boston, ki a siviruiit, ssntnruiiria saresnBn- dere, arestarea komisarilor senaratislilor ne korabia ciiglesi ,,Trent<⁴ Tonul Drese! d'n- inl s’a modifikal oare ksm. Ziariele „Trfbit- no“ mi „Wold“ (Ismea) vorbesk de untin- jja d'a strada ne komisaril senaratistilor, da- ki kondaita kinitanslBl Wilkt» s'ur rek»-. în fruntea (ginții latine, este conside- rată de ei ca, prptectâria lorăH natu- rale^ ei locuescă una din țerele cefe mai fertili și cele mal avute ale Eu- ropei și form^ă uă poporațiune a gricolă și resb'elică’, posițiunea loră geografică este fârte importante j ei suntă proprietarii* gureloră Dunării; misiune^PfU, soci^, eștCdd’fy repre- sință în Orjinte, ca elementu&v latină, I civilisațiunea ocidintale- și rolulă loră politică este d’a împărți îrf ‘Mâue pe Slavii de la me^ă-Z dfe 'SlăVil’^de la mețlă-nâpte și a-i opri d’a deveni uă masă compactă și periclosă bⱼ pentru Europa suptă suflarea vre unu^|. țară, șiu ală douile d’a fi spre’irne(Jă'«Zc'r" re" sărită deu Austria ce este Italia la apusă, adică ună elemo&tU 'IOV A cestă condițiune, șire, amu incetatu d’a lupta contra Turciei și amă re- cunoscută suzeranitatea sea. Ori de căte ori ea a violată acestă contractă, ne amă revoltată, contra iei și cu ‘oț casiunea acestoră neînțelegeri a pu- ;ută Rusia se se vîre între noi și Tur- cia și șe se amestece astă-feliă în a- facerile nostre spre pagpba nâstră și ₜa Sublimii Pârte. > < Și j, căndă violările drepturiloră nostre aă începută a se face prin ■ acea-a chiarăd dâre avea pretensiunea d’a le protege, o.stilități- decătă la începutulă seclului ală 18-le, Petru celă mare nu declară resbelă Porței de cătă dupo ce se asicură de alianța celoră dâue Principate române și perdu bătălia de la Prută pentru co Domnulă României remase neutru și Moldavia trecu.în partea Turciei. i- Așia dară, Sire, daco voră ca aste d6ue Principate se redeviiă eroși ună elementă de putere pentru civilisarea europiană contra barbariei asiatice, âră nu uă încurcătură neîncetată; daco voră mai alesă astăzi a găsi în ele ună ajutoriă care se pâtă scuti peju- metate sacrificiele ce puterile ocidin- tali voră fi nevoite a face în resbelulă actuale; declare-se co capitulările cari singure ne legă cu Porta suntă puse âroși în vigore, co modificările recla- mate de împregiurări nu se voră face în paguba naționalității nâstre și foră învoirea națiunii, că în fine putemă lupta suptă stindariele nâstre și îm- părtăși astă-feliă periclele și gloria o- stianilorfl Franței. . U₁ îᵤₒᵢₗᵤ^; Cererile nâstre, sire, suntă forte drepte, coci tratatele nâstre deși adese .violatele Sultani, cOnstituescă singu- rulu drepfii publică între Principate și Sublimea Pârtă. în tâte relațiunile a- cestei-a cu puterile vecine și de căte ori se aflaă în cestiune, aceste tratate aă fostă considerate totă de una ca regula situațiunii loră> Căndă, în 1699, ambasatorii polonesi ceruro la Carlo- vitz cederea Moldovei, Turcii respun- seră co: -Sultanulă nu este in dreptu a cede acesta Principală cui-va, pentru co se supusese' imperiului de bună voiă și pentru co nu fusese cucerită cu spa- le nostre s’aă întorsă în partea a- ■1 ji/iao Vil .1). cea-a Qă uă pnțrgiă și uă ură cu a- tătă mal- mare cu cătă pendulă era mai imininte. Așia furomă cei d’ănr, tîiă în Oriinte cari nb 'declararâmă contra dRusieI și- daco în 1848 uă luptă armată nu s’a făcută între Ruși și noi, causa a fostă Turcii pe cariîmpre- giurările i-aă împinsă între noi. Astăzi chiaru daco legiunile romăne nu se opună armateloră rusesc!, daco principatele nâ- stre nu suntă ună focariă nemărginită] pentru a consume bataliunile rusesci, causa⁰ feste totă Turcia¹ care ne refusă ta.* Rusia însăși totă în virtutea ace- storu vechie tratate ale Romăniloru in- tervenia în favârea Principateloră, ea le menționezi *în tâte tratatele sele cu Pârta. Totă în dreptulă acestoră tra- tate oștirile turcesci au fostă nevoite a deșerta Principatele dupo ocuparea din 1821. Deci totă ce s’a făcută con- tra astoră tratate, ca ocuparea cetăți- loră de pe țermulu romănescu, numi- rea Domniloră de Portă și ori ce altă amestecă în afacerile Principateloră, n’a fostă de cătă ună abusă care nu p6te interesulu Europei în genere și ală Franței în parte. Țâra Roftiănecă, Moldova, Basara- bia, acesta din urmă parte integrante din Moldavia încorporată numai în 1812 cu Rusia prin violarea drepturiloră nâ- stre, potă forma unu stată, nu numai foră a vetema drepturile Porții dară chiaru în interesulu seă, căci acesta ar pune uă barieră seriâsă între ea și Rusia. întinderea acestui Stată ar fi mai multă de 7000 de leuce (leghe) pătrate, poporațiunea sea de 6 miliâne, fruntariele sele Marea Nâgră, Nistru, Carpații și. Dunărea. Acestu’Stată așia de bine delimitată cu avuția pămentu- lui seuf cu condițiunil.e economice în cari se află și cu instituțiuni în reportu cu spiritulu națiunii pâte întreține în piciâre uă armată de 100 de mii â- meni, c’uă reservă de 200 de mii și cu aprovisionări spre a prnmi pe te- ritoriul?/ seă uă armată aliată de 200 de mii. Constituirea acestui Stată este necesariă daco voiescu ca soluțiu- nea ceStiunii oriintale se nu fiă efe- meră și ea va da Romăniloră posibi- litatea d’a servi civilisarea ca străbunii loră, cari aă fostă tabera înAtată a Europei contra invasiuniloru «Riatice. Constituirea ăstui Stată Română ar fi cea mai frumâsă cucerire ce a făcută vr’uă dată afară din teritoriulu seu. Armata Statului Română aT fi armata Franciei în Oriinte, porturile sele de pe Marea Negră și de pe Dunăre aru fi întrepositele comerciului francese și, din gausa abundanțeț lemneloră nâstre de construcțiune, aste .porturi ar fi totu d’uă dată magasinurile de construcțiune (chantiers) ale marinei francese, produ- sele brute ale acestoră avute țere ară alimenta cu avantagiă fabricele Fran- ciei cari ară găsi în schimbă unu mare debită în acele-ași țere. In fine Fran- cia va ave tâte avantagiele unei colo- nie foră a ave chieltuelele ce acesta ■ î ) zi ou n ocasione^ă. Compararea nu este esa- gerată;' în lipsă de uă metropole amu adoptată de multă timpă pe Francia de a dâua nâstră patriă: ea a deve nitu sorgintea vină din care tragemu vieța nâstră morale și intelectuale. De la revoluțiunea cea mare ale cării prin- cipie vorbiaă instrinctului și tradițiuni- loră națiunii nâstre, Francia a deve- nită idealele nostru și noi nS-amă dată cu totulu iei; și. deși ea n’a respunsă nici uă dată la apelulă nostru, noi cu tâte astea nu nă-amă întorsă ochii de la dînsa și n’amă încetată d’a spera în ea cu totă indiferința sea; și în 'momentulă chiară căndă influința sea părea c’a se dispară cu totulă din Eu- ropa noi amă crezută totu de una co a iei este misiunea d’a președe la re- x H «uUi J. u generarea Europei. Astă stăruință probe^ă, sire, câ nu nici uă dată care nic[ᵤmu merită. Sire, nu rui ăncă uă servi ca dreptu și din trpbue șe-și facă unu putâmă sfi'rși fără a stă- dată asupra importanței unul stată rbmănă tare constituită pe armele și ne oprește d’a lupta 'pentru țermurile Dunării. Ar fi nu numai uă Patlpⁱe' Dⁱ®P⁰’ dreptate dară credemă cfi ar fi și in venimă a manifesta astăzi espresiunea unei partite sâă unei clase ci simpți- mîntulă națiunii întrege care iubesce și speră în Francia.¹) , , । lonu Brătianu. L 1. Organulă boiarescu șt Redactorului seă u' Primaru,. ales un Unirea e rugată a publica [nu- mele raportoriului în cestiunea relati- vă la supscrisulă, din No. 81 ală a- celei foie; altufeliu, publiculă e în dreptu a consideră și acesta ca uă negră ca- lomniă, demnă de organulă boiăriloru, despre cari citimăi în No* 23 din țlia- _------------------------- iu 1 *) Aci mai urm6<)ă căte«-vai, desvoltăfi ale unei politice generale, pe cari nu ore- detau co-ț timpulu a le puulios acumu, ROMANULU ,5 DECEMBRE. 1067 '[ fiulu . Timp u 1 u, redactată totu de actualele redactoriu alti Unire î: । „Caracteriulti și patriotismulu au . lipsitu totu de una boiăriloru, cari suntă inemici declarați aî progresului ( intelectuale și morale, s’a ori cării îmbunătățiri sociale ce arti tinde ca să împuțineze privilegiele loru îmve- „chite; și cari lipsiți d’ori ce simpți- inentu naționale și de- -cunoscințe pra- ₗₙctice, au datu totu de una probe de' „nedomirire și de nulitate, nu numai „în trebile cele mai practice ale Sta- tului , ci și în marile cestiuni politi- „ce atingătârie de sârtea țerei. ... „Boiărismulu nu este aristocrația, / REVOLUȚIUNEA și DESORDINEA ^ERMANINTE, uă din antogonis- ^mulu boiăriloru ce-și dispută între ei „tronulfi țerei. A resturna guvernele, „a se mișca ftiră încetare ea se smul- | „ga înaltele funcțiuni publice și să pro- I „file de victoria, ca se se dd cu ■ țiotulti la abușurile cele mai revoltanti,, 'I „astă e unica ocupațiune a boiârismu- ii igUi, care p6rtă a^li osenda vițiului le- „gilom sei.“ Și în No. 24 totti din Ziadulu Timpulu, citimu cele următârie: I „Prin obiceiurile sale, prin ino- , ,ranta sa proverbiale, prin elasticitatea I „conștiinței sale, prin constanfile sale ¹ ^aspirări cotra străini, și nici uă dată „cotrâ națiune, prin nascerea sa chiaru, '"„astă castă de boiări sau.BRAHMANI „este diametrale opusă națiunii între- „ere române.“ D L i. UI: j „Pe cătu ' Notă din Moniteriulti „Franciei, relativă la convocarea Di- I „vanuriloru ad-hoc, a uimitti de bu- !i „curiă publiculu întregu, p’atătti ea a J „fostu unti trăsnetu pentru boiării cei I „mari, cari, cu capulu plecatu, au a- i„Iergatu, unii la consululti auștriacu, f „Jții la cutare generale sau aginte di- „plomâticu; și pe urmă toți s’au strensu „într’uă adunare infamă la candida- . „ții.loru de domniă.“., . $ : „Earu cătti pentru firmanulti Por- tei ori ce firmanu e pentru Români, ^„nu numai uă offensă și o violare a 4repturiloru loru, daru și uă ame- ) „fltoțare de nenorociri noue. Prin „frmane a deschisti Turcia Rusiei por- tele României. Turcului, DE ȘI VI j „SE PARE PROSTICELU, i place a „face pe stapanulti, și căndă pote chiară f „a deveni în adeveră. Lasă-mă sub „pată, lasă-mă în pată, Zice uă Z>ce- „torjă romănesca despre politica ruso- „turcescă... “¹ ) Totu în No. 23 din Timpulu redâctoriulu seu primariu răspunde re- dactoriloru farului Concordia: „Concordia me acusă de s e pa- „r a tis tu. Am onore a-i respunde „că, eșitu din clasile de josu ale so- | „cietățti ăm sciutu a prețui destulu („tulu de bine posițiunea modestă f „te ne a creatu-o clasea aristocratică, „ca se mă potu plânge de aroganța ■ „loru. etc. etc. etc. ’ u Ec3 parvenitulu! Eco boiăriulu! ' te organulti priviligiațilotu! Ce încre- dere mai potu inspira asemeni omeni . Asemenea Zia™ ? °' Terminăfnu cu nisce versuri din- >țr’uă alegoriă a nostră, LILIACULU, publicată chiarti în No. 23 din Tim- pulu, dupti rândurile citate mai susu, ji cu recomandarea următdriă dm par- tea i redactoriulul primaiiti alu Tim- pului: j ■ „Sirppțimu plăcere a recomanda «lectorilortiacestă ingeniosă fa- »b u 1 ă: publiculu va trage din ea unfl ^interesă nu micu în aceste împregiu- »rărj critice în care se află aZi țeri- Je noastre.¹¹ u..-.uq ou i dEco câteva versuri ilin acea in- gini6să fabulă: ’jq "j Aceste rAndurl au proVifcatu încetarea rluluî Timpul a ta 14 Martie, »i h Aprilie a reapărută »pb titlu Scculli. Leii și Vulturi trădarea iubescu, Eră pe Imstrumentulă trădării urescă; Și pe locu sfărâmă p’ori ce trădătoriă; îndată ce dînșii și-ajungu scopulă loră. j „într’uă Zi i Zise (liliacului) unti „privighetoriă: „Și nu ți-e rușine , mârșava trădătoriu " IA ține limbagiulu asta prefăcută, t Noul, ce cunâstemu și alu teu trccutuy.lH Ș’atallo principe și falșii laracteriu?^ Aripele talie sunt de Luciferfi... Eaiît cântarea ți-este chiaru de chîțoranu,.¹ Republicană astăzi, și mâine tiranii \ . I Ești demonii alu nopții, simbol! alu mândriei* Și alu lașității și alu lăcomiei. Sigilulu trădării porțl pe fruntea ta. Ascuudeți în ndpte lașitatea ta. Piei din ochii uoștrii, abiru afurisilu. J Intră ’n întunerecu de unde-al eșitu. C. D. A r i c e s c u.'jj MINISTERUL FINANȚELOR. . ^Circulară către toți d-nii Prefecți. D-lul Ministru secretar de Stat la Departamentul^ Justiției prin adre. No. 9915 referăndu-se îtf disposițiile art. 2 din con- dica comercială, relativ la ne-vîrsnici ce voescfl a întreprinde o industrie saO c6- merciu, cere concursulîi acestui Minist. al înanțelorâ, ca unor asemenea ne-vîrsnici, să nu li se liberese patentii pentru eser- siciulu profesiunilor, de căt numai după ce vor îndeplini, formalitățile prespri.se la ci- ;atul art. căci după toate măsurile ce d-nu Ministru ^ice că s’aă luat prin tribunalele respective, vede că disposiția legi nu se observă, cu seriosjtate, ți de aci resultă mal multe neajunsuri în paguba comerciu- ul nostru în generale. -- Spre cunoscința dd. Pr,efect! ți a tuturor impiegațiloru fis- cali însărcinați cu constatările, precum ți a lubliculul, voiu reproduce chjar testulu legi de care yorbesce d-lul Minjsțru^alu Jus- Iată dar conțmutulu acestei legi. „Verl-ce vîrsnic parte bărbătescă sad femeescă, avănd ertarea vîrstel^ după pravila „pământului, ^i fiind în vîrstă do 21 ani „împliniți, nu va pute să se neguțătorescă „nici faptele sâle de negoțu să se soco- „tescă legiuite: 1, de nu va avea voie în „scris de la tatăl seu sad întimplăndu-se „a fi tatăl seu mort, ori a fi pus sub e- „pitropie ori a lipsi în alte țerră de la ,muma sa cea firescă epitropă ce este, ,sau ne avănd nici tată nici mumă, de la ,epitropl, care voe să fie adeverită de tri- ,bunaiu civil al locului; 2. Daca mal sus »• „I »' ,țlisa voie nu se va trece în condica tri- bunalului de comerciu, sau nefiind ase- ,menea Tribunalu, în condica judecătoriei »1 „1 »’ ,locale, unde ne-vîrsnicul voesce ,țe^e cu locuința, ți la al căria ,va lipi spre sciință." u Prim urmare d-le Prefect să se păreți a- se avînd în privire acestă cerință a legi, ți considerînd că din ne pațla el decurge felurite incon- veniente,¹ vătămătbre comeirciulul în genere ți societăți în parte, o veți comunica în- dată ți fără nici o modilîcațiune tuturor d-lor sub-Prefecțl, starosti ți împlinitori contribuțiiloru, ca s’o observe cu ■ cea mal deplină atențiune, spre a nu mal rămânea o literă mbrtă, fără a-țl lua sincera ți. e- IU1£^ sacta el apiicațiune. Spre acest scop dară; ori când Se va presinta vre un individ cu dorință de a întreprinde vre o profesiune, ori care din cele supuse la patentă, sad când se va des- coperi vre unul că esercită vre o indus- trie sad comerciu, să nu i se acorde voia unul asemenea esercițid, până ce malîntîiti nu va îndeplini formalitățile cerute de men- ționata lege, ți de aceia în actele ce se vor trămite la acest Minister, pentru con- statare cualitățilord celord ce urmesă a lua patente, se va prevedea neapărat ți desluțirea trebuincdsă pentru condițiune vîrstel asemănat cereri legi, căci numai cu acest mod, se vor putea libera paten- tele, — Actele de constatare ce nu vor. fi îndeplinite cu acestă formalitate, vor fi cu desăvîrțire refusate, ți doritorul de a în- treprinde vre o profesiuni''industrială sad comercială, va fi poprit de ori ce afacere ; de acostă' natură, Ciar dintro cel în ființă patentabill, denumiți, patentabill holtei de va fi vre unul care nu va ave făcută formalitate cerută de lege, se va obliga într’un termen de 50 țlile casă producă la administrația locală un act, în forma ți condițiile prescrise de cităta lege, sub osîndă pentru cel în pro- tivă următori, de a fi popriți din între- prinderile lor industriale sau comerciale, r. După asemenea acte, presintate de pomeniți patentabill holtei se vor trage no- tele cuvenite .ți . 23. Torinv, 10 Deuembre. (Ihin Biena) în medinga kamerei de erl, a dekla- rat domns Ricasoli, kt ministerial es- te gata a resnsnde interiielajjisnilor 8- nora domnii denstagl iui arata îndata kt din 12,006 emigranti, 5000 ssnt ssbvenjjio.’iayi de gsvern. Ei jsstifiki esilarea 8nsl stsdinte veueyian din 8- nisersitatea de la Pavia la inssla Sar- dinia, Dsni dînșsl, domns dela Rovere jBstifikt mtssrele sale Isate în kalitate de lokoteninte al Siuilieî în kontra sBbskrieril urotestslsi in kontra oka- narjisnii franuese , faue mengisne de rekrstare mi oaeivt ks nartita estre- mt este singsrt kslnoast de difiksl- tagilc ue a întalnit rekrstarea în Si- ullia. — Deustatsl Melaimfaue îmnatare minîsterislsi kt a srisnat ks nrea ma- re striktitate mi oniuiatritate nolitika Iei Căvonr, ne kare auesta negreuiit ar fi modifikat’o în îmnrejsrtrile aktsale. El aksst mal ks seamt ne d. Rikasoli, ki n’a sssgiuEt adentrata nolitikt î- taliant, adsue aminte d’o virksiart a d-lsî Ricasoli ka lokotenintele Toskani, in kare ftgidEPinte, kt nici ns va re- krsta seldan.1, nini us va face o îm- ni'Bmstare. Deklart ki Ricasoli ns ks- noamle ne oameni, dovadt nentr» a- ueasta se geseinte în nsmirea de se- natori, kari aS fost nsmigî în kontra mi ’n uiada oniniBnii nsbliue. Bedem, srmeazi oralorisl, amirali distininî mi generali renBmiijî nsml în disnonibi- htate 1 Daki d, Ricasoli krede kt re- sl Neanolii este tari remediS mi o deklan. atsnul ti se retragi mi se lase nostsl seă altai-a. în sfirmit ora- torisl desanrobt învoiala, ue gBBernsl Boemte a oferi Danei mi deklart kt va vota în kontra minislerislEi. Milano, fO Decembre. ZiartalS „UcrseBeranza * n«blikt nseele de la Neanole din 8: în anroiiiarea de la Tagliucozzo aS fost sBrnrinmi asttzl 23 Snaoioli ktltrl, kari Boirt st treaki frsntaria în statsrile romine. Ulaute aă fost omorî^i în lenta, togi uef laigi aă fost nrinmi; st asiksrt kt între ei s’aflt mi Borges. ib ■ London, . 10 Decembre. Ziarisl „Daily-Newsl't adsue amiotc kt kon- feriuga de la Daris s’a adoulaf urinui* nial, kt in Biitor ktnd se va iei sn konflikt intre snelo Siatori, aor asea a taie anei la banele serBigisr! ale Bnei neteri amiue mai ’nainte d’a asea re- ksrs la deuisienea armelor. Atsncl Slaatarile suite ale ameriuei aă nro- utngiat konsimugimintBl lor ks anest nrmuiuiă. —: America gtsemie nrin sr- mare kalea nregttita, ne kare banal seă simg o noate kondsue la o sols- giaue onorabile. Englitera mi Ame- rika ssnt îndatorate moralhemte a faue apel la bunele ae^BÎgie ale anei nalerl amine. Newyork, 30 Noemvrieu Ilensa— kola a fost eBakBatt, dsnf bombar- dimentsl de kitrt kontederajjiî. Ken- tacki a Isat denisisnea d’a se desnirQl din UnÎBne, Se aftrnta kt frunțarl- www.dacoromanlca.ro ele. tn kontra Kvnadeî Bor li forti- fikatw. II. Newyork, 23 Noembre. Armia de Ia Potomac n’a nriitnit niu» ordine d’a Înainta, niuî ordine d’a intra in kartiere de iearm. A Newyork, 28 Noembre. Kongressl sena- ratista ta devie a slrimata remedinga gg- vernstal de ta Richmond 1a Nasville. Zia- ri«l „Newyork-Herald“ ansnjji, ki ggvernsl are intensjisnea d’a tere akordarea ansi kre- dit nos de 160 milioane dolari. Beau-fort n» este 1nki oksnat de trsnele «nisnil. Newyork, 23 Noembre. Oninisnea nsbli- ki esle tare îngrijali nentrs eventualitatea snel rsntsre ks Englitera. Gsvernsl a Isat missre snre a nerueta starea deanirsre a germsrilor statslsl Mâine. Kamera legisla- tivi, a statslsl Missouri â votat dcsnirnirea de snisne. Ksvîntsl tai Jefferson Davis ki tre kongressl senaratistilor este foarte encr- gik, el ii tasds starea fihanaiale iui militarii; deklari restabilirea anisnit ks nenstinus mi vorbemte de arestarea komisarilor. ■ i . . o: ' “ b dc i FELURIMI. ¹ -bA h ' n JU- — Sn xolteis bogat, anroane de Yietot în Franjja ta atakat d’sn morb greș mi a-1 jsnse atît de rek, în kît momtenitoriî lai îl deklarat de mort. Sc gnbin a ordina o îmormintare nomnoasi mi a komanda, între altele, sn ksmuisg ni’euios. Dar avstsl ns e- ra mort, din kontra, fiks momtenitorilor lai nenliverea d’a se ’nsenitomi mi d’a se res- tabili astfel în kît se afli astizl maî n,bine de kil ori kmd în vieaga Isi. El resuinge toate sokotelile, ne-I înfigimeazi indastria- lil ue aă kopfekgionat, dsni însiruinarșa momtenitorilor messnintivf, diferitele artikle ale îmormîntirii sale mi refssi nlata lor. Hei mal inkini^iînat din toyf este timularisl kare a fikst ksmMisgsl, mi kare qere nlata nreuata! akordal, nretinzmd ki sn om atît de avst noate nrea bine si nliteaski ksm- uisgsl ses kiar în vi agi fiind mi ki-1 noate nistra nini la moartea tai. Dar flikisl re- înviat ns voemte o asemenea mobili în ka- sa Isi mi nrotesta ki ns va asea ksrînd tre- bsingi de dînsa Tîmnlarisl l-a tras aksm în jsdekati uii tamea amteanti ks ksriosi- tnte sentinna tribsnalstal. — La Ilaris se înlokmemte aksm sn serviips omnibss ks vanoare ne Seina în toa- ti întindererea de ta Charenton iîni la Bun- lognc. Vanoarile se nonresk din mente In meanle minste, desbarki mi îmbarki nasa- Ueri. nentrs îrwenst se vor intrebsinga Minvl snre-zeue koribii nentrs anest serngi». Kom- nania, kare esnloati aieasti întrenrindere, s’a kohstit&it ne akgisni k’Sn kânitale socia- le d’sn milion mi jsmitate de franci; eă kal- kslb ki Seina, kare din linsa de milioane de komsmkagisne, a fost nmi aksm foarte neglesi de Ilari siant, sa kimtiga o vieagi nosi mi animati. — Linia telegrafiks de la IIe- tersbsrg la kontininlele ameri- kan. Ll 11 Oktobre kamera de laNevv- iork a nriimit o visili oficiale a kolonetals rssesk de inyeaisrî Komanof mi a ayintelsi amerikan de komemiâ ne rîșl Amor, d. Cal- lins. Obiektsl visitei era nrotaktsl snel li- nie telegrafice de la IletursbBrg nrin Sibe- ria oriintale, nrin Nikoleiwf mi nrin strîmn- toaria Belnng la kontininlele America!. A- ceasli întrenrindere, kare a dobiudit sank- gisnea gsvernslsi mi din kare linii o dis- tangi de 3000 mile eglesemli stafii mi ese- kstati, se sokotemte în Amerika desivîrmit esekstabile, m’aslfel Amenkanii nsmaivoiesk a se gindi 1a lelegrafsl ssmarin. — Konsilisl generale al denartalnents- Isî Isere în Franga a votat sn nrcmta de 40,000 franci nentrs acela kare va nsblika sn temedib efkacie în kontra morbstsjvier- milor (gîndacilor) de mitase. — Astronomsl Otto Srruve a nriimit de la îmnsratsl Aleksandrs II ssma de 125,000 franci snre a întokmi nevîrfslmsn- tetal Ararat sn obseraatoriâ komnlet. ■ — Dsni nronsnerea minislerislsl neu- tru komemU iui ekonomii nagionaie mi’n îngeleijere ks Hilte ministerie ale Asstriet, Maiestatea sa îmniratal a dat koncesisnea nentrs întokmire» snel Asociauisnl de s^rici- ksltsn la Bezezan în Galiuia. i Libia de suma strtnsă la stabilimem tulu Casinulu Unicei și Pomulu Ver- de în apitorulu frațilorti rfbstrii Erțe- govinent după apelulu făcută de Z*a" rulă Romănulă cu No. 333 de ia 1 Decembre 1861. Dimitrie Georgiad. . 12 10 Manole Papadopolu, antr. Gas. 62 Grigorie Christu, idem . 32. Marcu Herșiă, israelit. .. n 10 20 Costache Rădulescu.) r ,o 2 10 Seorge Alesandru. ) 6 “ a ‘ 2 10 ^icolae Trandafir. . . . 1 4 Nicolae Papadopolu. . 2 10 Aron Marcus, isdraeliL 2 10 lacovachn Rușiovenu. bol 2 ’ 10 D-ra Paulina DoZZa, casieriță 4 20 Avraam Rosan, Isdrailit. . 1 3 Cociu Hazan idem. . 6 30 Christache Nicolaidi. . . . 4 20 lancu Tudor, servitorul Casin. 22 loan Mîntulescu .... 3 2 Frideric Hofman, mecanic. . 4 20 Anghelaohe Brătășianu. . ’• 2 10 Marin Nicolan marcheru Gas. 2 10 Veniamin Hernia. . v j 2 10 Gheorghe Adreovici. 0 . ._. x -U 10 Dimitrache Popescu. . . / 2 10 Dimitra'che Anastasescu. . 4 20 Giță Popescu. - « 2 10 Eugenie Bernad, elveț. dantist Q 4 * Samuil Mii, apotecar. . t,. 4 20 Leopold Sohensal. . . . 3 2 Grigorie Nicolaidi. 4 20 Ștefan Pretorian. . . jj 2 10 Christofor lansovescu. ., 4 20 Costache Dimitrescu. T t?11 '• 2 10 I. D........ 2 10 Grigorie Trandafirescu. .T J. 1 n 2 •10 Aristarch Popescu. Îs r in 2 10 David Cherdan, isdraelit. 1 5 Foti Nicolau...... 4 18 Constantin Vasilescu. 3 0 Costică Alesandrescu. . . 4 20 Acic Mogîrdici. .... 12 10 Costacho Slăvescu. . . . 4 20 Anastasie Penșiotescui L a 1 6 loan Nicolau. ... 4 20 Dimitrie loan, brutar. . 32 Marin Christu, bumbăcar. . ■24 20 Christache Dimitriu, idem. . 12 10 loan Sotir. . 1 . 32 loan G. Mânu..... ^62 ar Vasilie Baboiti. . . > r ., 32 Vasilie Ștefan. . j, hî; ^2 10 lacovache loan.;) . , . l . > U2 10 Nicolae loan. .n l i H Bj, 12 10 Teodor Eleflerhl .1 # . 12 10 Petrache (Dincă) Stoica.' .' . 12 10 Vasilie loan.....?' x12 10 Radu Stefănescu..... 24 20 Giță Nicolau. . 6 30 Chiriță loan, . ?f 12 10 Tudoracho Velcu. . ,. . 9 D. Marinescu, . . . .p hi.6 30 Leibel Fauhirs, isdraelit,ue;ți< 6 30 David, Herșă Lazar idem., ) 2 10 Avraam Isaac Lazar idem: . 4 20 Solomon Leibovicî idem. . 4 20 Mahman Malir idem. . 2 10 Leibel Bronstain, idem, d a 2 10 Dobrovicî, > . ' ' 4 20 loan Dimitrie. . . . \ * 1 5 Solomon Gold, idem.1 , 4 20 lacob Moscovicî, idem. . 2 10 Isdrail "Boim, idnm; r 3 2 Radu Vasiliu. . . . . c 12 10 Michel Anonim..... 4 20 Radu Constantin, t ( 6 30 Anghel Manovici. . . 1 31 loan Stoianovici. , . . 12 io Vasile Pop.....- 31 700 26 ROMANUL DECEMBRE. DEIIEIIIE TELEGRAFICE Ksrs»! Bienl din 16 Deuem. st. n. Metalhe . . - 66 — 50 Nauionale . 75 — 55 da r Akțjisnele Bînnel 748 --------- „ Kredilsl London Silber . D»kaț! i* * j •' • 177 — 80 140 — 25 141 — 25 6 —• 70 MISKTbRILE IN DORT8L GALAgI țp In zisa de 19 Noem. 1861 Koi *bii sosite îhkirkate .... _ -ia‘Ui demerte .... — nornite înkErkate. . . . , ' — — demerte............... Banoare sosite .................. — nornite......................... Ilregsl Ilrodsktelor. 1 îrî» țț (K, ” niaktr kalitatea I. - ,U!?r rj M ?’ i < kirni» „¹¹ I.. ₜ lir*—70,'£-_‘ . 195 ¹ k- n.l ■■ 'A, ț ncSgH mo: v B. Baer Photograph 1 din America. Are onoare a înmtiința onor. HsblikS ks a deslokatS .mi made aksm în nodsl Mogomoai în Ha- sagisl RomEnS nartea d-lor Hdtsch et Miiller ks sn atelier ks destu- le înkEnerl fiind în nosiție d’a fane ks nea mal mare essaktitate nortrete, billete de visitE, medali- oane, mi altele dsne metodsl uel mal nso8 mi uel mal konfortabil. A angajat tot d’odatE sn niktor kare a konlaborat uîue aksm în nelle mal rensmite stabilimente photographice din Amerika mi e- ste în stare a konstrsi mi photo- graphil kolorate; se nriimeskS a- semenea mi photographil vekl de nreînnoit a le kslora m’a Ie fane i nsol. Skoaterea nortretelor se no- ate faue în ori ne timn fsrE es- Uenție de variațiile admosferine. Anons. Otelsl London ksno- | skatS mal din nainte onorabilslsl nsblik nentrs snațioasele kameri, ksrata mobilare mi serviuislS, ue fie kare în ksrs de mai mslți ani dobEndi. Astszl IsEnd o direk- ție mai severa, nromite ori kE- rsia nasagerS o desEvîrmitE în- grijire, mi an serviuis ks toate bs- nsrile ue ar uere trabsința nasa- gerilor de toate trentele.. KeamE mi roagE ne toți kare ar uere ori kamere ka zio a sa8 mi ka Isna, ks este gata a îmnlini toatE mal- țsmirea nrin karațenia mi îngri- jirea de anroane la toți ue îl va onora. He lîngE aueste nromite o xranE mal gsstoasE sab direk- ția d-lal Jacob Vilcec, an Biliard snațios, mi ka an ksvînd tot ue noate faue nlsuerea Ori ksrsl kE- lEtoriS, nrin nrețsrl moderate. ’.BH HsblikS ks aS lihni it.intnhw Ssbsemnătal are onoare a înmtiința ge onor. nriimit sn asortiment bogatS de țigarete de kixlibar8 mi de snsinE de mare, bile de bilardS adevărat englezemtl, ksm mi mal mslte ar- tikole de strsngErie. Auestea se vîndS ks sn nrețS foarte moderat. Asemenea se fak mi ren arați! solide în nel mal sksrt timn. W. Lassy, Hods Mog. vis-a vi de d. Otetelemans, în otelsl d-lsl Bossel. No. 741 i r . Și l> SllllHI ¹ l- No. 740. Skara H etaj si I. No. 732. ui .. . _____ 1 1 •fl Jet țț armul li. țț l • npt bekan Ilorumbu Orz8 . . s— i137.138 M MISKMILE ÎN nORTSL STiRILE în zisa de 20 Noemv. 861, .Koribil OrenduirC. Momia Stluioara este de arendat. Doritori se vor adresa la nronrietarsl el D. Kon- standin Nikslesks lEksitor în ka- sele d-lsl Evgenie Ilredesks slița XerEstrs, No. 14.l f i.- - No. 742. îjâ ..î ,$9’ w> 3- insciin^ure, Sant-iskEii- tal gEsinds-mE astszl destitait din fonkția ne okanam dans gEsirea ka kale a gavernalsi, mi dorind8 a eksarsa Hrofesia de AvakatS; grEbeskS a fane ksnoskat ks nri- meskă a servi ka toatE aktivitatea mi onestitatea ne ori nine va voi a mE onora ka înkredințarea nro- ȘTABIMMMTUI. BĂILOR.' ' § ] ja Faka, No. 1, max. Sf. Anostoli, kare kontînde baea de absri^ $ natinE mi în ri», îmaresnE ks anartamentele din fațs. Doritorii a se adresa la nsmits! stabiliment». *' . - (No. 710) 40 sosite tnkirkate. . . O* țț »ț țț Banoare „ demerte «ol • nornite tnkirkate. . . • țț n sosite horhite deinerte 2 8 15 7 Bitul b 1* t. aanom Bibliografie., ,MI, SrîS țț H' ^ț • liadoe! bloqut .2 ’snoșr- J 1 Ab h ■ si nregsl nrodsktelor. j , tiakîr kalitatea I, kila 220 230 Bromsi;a întitslatE: Msnss- tirile zise înkinate mi Ke- IsgEril strEinl, de d. T. Bre zoians, se aflE de vînzare lă li- brEriile Daniilonols de la nasagiS mi George loanide din'Linskanl. uesslal ue va avea atît în rie uivile i komeruiale ktt kriniinale mi korekționale. Lokaința mea este în mate- mi în Bska- remtl ne slița Kraiovi vis-a-vi de xans Gollesks d’assnra nrEVElil de bEkEnie din kolțsl sliți. — 1861 NoembriS 29. • ‘Vⁱⁱ Ștefan BorEnesks. ins «M (743) ₁ₜₗ 3 (No. 737) 1 țț kîrniS arnist țț țț țț II, „ 200 L ,, :170 210 180 Sekara ...... IlorsmbS.............. OrzS . . . Orz no$ . . . . Fasole................... Raniua silbaliki . ..o ? ;Q. Meiul kila . . • < II, i - 105 . 156 . 72 54 110 160 74 58 UbOi SÂmba engleză. .. I Domnsl mi Doamna COHEN ansnțE ks da8 lekțisnl de limba engless sa8 a kass la d-lor sas la elevii d-lor. Doamna COHEN dE lețisni de limba -franuesE mi de nianoforte; iar d. Cohen noa- te da lețisni mi de limba ger- manE. A se adresa la d. Grant saS la d. Haleologs^anb Q , No. 734. ■ - 2 De diuțare. O maminE de strsngarS, mi mal mslte mobile, o kananea, «rf uat8 m’o oglinda.; A se adresa la strsngEria IslVen- țel Streleț în Linskanl, lîngE fra- ții Georgemti. se adreseze la d. Mihail AngelovNl, vis a Skimbare d& domiciliu. Domns Kirille nrofessors de skri- mi> mi gimuastikE in’aă transnortată loksinga in kasa Ilaladi slijja Serafim No. 36. ? o (No. 706); 14 Înștiințare. Ka aueasta am onoare de a fana nlekata in- vitare, kE întorkînda-mE din kE- lEtoria ne am fskst nentrs întin- derea komeruialal mea în Frannia, am adas din fabricele cele mai re- numite d’akolo nea mal mare ale- gere de parfumerie, tinture, toate art^ cole atingătoare de toaletă ka mi d^' arte, lină de cusut în toate kalorefC ' mi naanțe, mașteri de cusut, mul. îmi nermit de a atrage atențis- nea akam la apropierea serbătorilor kE am adss mi cele mal elegante jucării pentru copil, lucruri de galan- terie mi de lucsu. RagEnd neutra komnlesanta kEstare daă asiksrare ks nrin nre- țsrile moderate, nrin sn serviniăl realS ’ml voiă konserva înkrede- vi de konsslatsl rssesks. , 6 No. 618 : Spre tăiere. Hartea de UEdsre a fraților Bolintineni din distrikt. Vlamka, în kare se gE- semte lemne de uers mi sleaS, în denErtare ka de doss uointl. Do- ritorii șe not înțelege ks d. Te- nasse Bolintineans, ue made ssb Mixaiă-VodE, vis-a-vi de d. Bre- seans. ... . . „ • No. 738 ₄ ,1 Oe dmțure. Kasele- mele din maxalaoă Kolțil vis-a-vi de Komisia de Roma. Doritorii se¹ vor înfEțima la nronrietara lorS, D-na Elena lakovenko la gradina sa din Deals-Sniri, ' No. 735; ■ 1,1.57 *>nj£r£dO sn mur fă de blănărie.' Destauer ka nrețarl foarte mo- derate, kasa ka No. 9, de lEngE biserika Skaanelor în fața noda- la! (slița Momilor), lUODIffîGUS I I. fiiiâW & MP. Callea Mogoșoie ; în fa ol a Sărindarlulul. Deposit generale d’articole de mo- - bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vânătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline ?i mobile mici. O glin^I maț’î și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și l^găne de copil, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’ascernutărie. Pân^e sim- ple și imprimate. Pâmje ne’nălbite, messe- și șervete, scergare etc. etc. , mg ti j ^Onetăl'ie. CeorapI și căi (uni de ață, de bumbacu și de lână. Gilete șiismene de lână. Câmâși de pân^ă și de flanelă. Fia . nele albe, cu leșie și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite.*^* ' Mușamale pentru parchet și scări de le- lurite lârgimi.ₜ₃<] 01 ₍not Alle VCnătdrei. Arme de focii, Pistdle Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc> । Cuțitarie Euglesă. Brice^ bricege, fir fece, cuțite etc. ete, Parfumerie, de tâte felurile și din cele mal bune fabrice din Paris. Mai’OChlhărill. Mese și obiecte felurite rea akordatE de atîțl ani. u ₙ fₐ Nicolae Popovici, ‘ , Friser și nerskerS, strada ,,Mogoșdi, xans KrețBleska. No. 727.,, ₆ 19 Desfacere DE MAGASIN Făină din moara cu vapor. I Subsemnata societate dace cu> ll noscut, că a deschis îh această piață un deposetoriu de făină din 1 moara sa cu vapor la care să ma- • cină grăul numai uscat. f Pe lîngă soliditatea producții- । lui nostru, suntem în stare de a face prețurile cele mai convenabi- le, și suntem convinși că etablis- ; mentul nostru din această țeară poate concura cu ori care altul din străinătate. Agenția stabillimentulul nostru . pentru această piață, am predat’o J d-lul Jacob Marmorosch. Pentru Societatea cu acțu a b Af cu vaP°r d™¹ Calafat. ᵢᵤg ₍ Sti'ass, director. Suscrisul are onoare a face cunoscut' că deposetoriul de făină se ₍află la mine, și promit a mul- \ țumi consumenți mei în ori ce pri vință. ,M l ' J. Marmorosch, pjj. hanul Șerban-Vodă No. 9< ' No. 590. • 1 al d lai ■ •« Mihail tu g dorici. Subt casele d-nel Săftica Cas- trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc. Marfă franceză, engleză, de Viena și de Lipsea, în felurimi de articoll: 111 ColecțiunI d’aurărie în feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal din - urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre, ' ut Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuou. Bronzărie: policandre, cande- Dobe nerekl kase, sna ks 2 katsrl nsol, ks grajdiă, monron, ks uele trebsinnioase, uea-l-altE nrefEkste într’sn kat8, fie-kare ks ksrte grsdinE mi kîte Bn naviliou ne dealal Mitronolieî, sînt de vîn- zare oxavnik în maxalaoa sf. E- katerinil kolora de Albastra, do- ritorii de a le ksmnEra se vor a- * dresa la Maiora D. Hanazola în maxalaoa Dobrotesi No. 15, saS la de D. Simion Romanov aatorisat mine. ₜ Maior Hanazola. labre. ■1 No. 730 No. 736. ; ?-O. p .U -th ' de lacu chinesoscl etc. etc. Sronfiariă. Pendule, Lampe daruri argint 9I plaquâ. Ciment, adevărat Englesescu. articlif de .n Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualități. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. No. 613. 28 Oe arendai in loial. Moihia Bordămănil - mini din nlasa BElții distriktal Ialomița, se arendeazE ^n total, ne trei sa8 uinul ani ks tbăte bElțile de ne- mte mi ks toate nEdsrile snre tE- ere; doritorii se vor adresa la d. Nikolae KsmEranieskB snal din nronrietarl. (No. 729) 1 Vinuri, iicore, cigări; ceai, cio- colată, bombdne, biscoturi. Comisidue pentru ori ce obiecte din EngUtera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu s6mă de Clayton, și Shu- tleworth, Ransomes și Sims eto. No. 442. sn an. Locuri de dunăre. Pe strada Riureanu, în capu stradel Franțese, între casele D-luI Belu și Gimnasiu, se află trei lo- curi de vîn4are. Doritorii se vor adresa la sub-semnatulu, pe podu Căliți. în casele D-luI Urlățeanu Ia Gimnasiulti Bassarabu. G. Riureanu. (No. 680.) 8 de Magazie a d-lul pe podul Mogoșoai vis-a-vi db Teatru, în casele d-lul Fialcofscbi unde se află Otelu d-lul Huges. Marfă franțe4ă engleza de Viena și de Lipsea, în felurime de ar- / ticolej precum bronțerie, polican- | dre, candelabre, lampe, și mobile ț de Paris, covoare, mantile de Dame de postavă de catifea, și de tafta; , asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magaainil. I (668) 41 „ ' '__ .. _ - Ț II