Wr. 33S 33» Anal V l ! ,.LKM, MAHI1I., _ . [g E IO . ’ I ■ 1 - .8» Ied b Shom''ni i8 11 A ! a I _ ¹ — Z* 1 ____ - 1 _ 1 1- * nl^în II n r»I Ma w* *E v IV« lor ? Este 46Ba mi moi mult. Aktd a- uela ofiuidle a fost norhit din Stambol rai sekretarisl aijingei yenerale a nlokat din Konstantinonole la 12, saS la 14 Deuembre. Illi Ministeriale noastre uin la 15 Deienabre înaintea renresintangi- lor nagisilil mi ns intiă saă nu nor si iutii sn singsr ksatnt desnre fante im- nlinite d’ntitea zile mi merg mki nîu’a corbi desnre întrunirea Adsnsrilor nen- trs p desbate uestiunea rurale. Liniele de mal ssb orn8 skrise kind nriinirim Monitorul de în kare uitim srinitoaria denemta nsblikats în nartea o fi m i al e a zise! foie. 03 Bsksrquiti 2 Deiembțe.^n „O deneuii'hjejegrnfîki, norniti din „Konstantinonnle ks data de asta-zî „£2 dek.) ne snsne ki d. Negri a nle- „kat kiar asli-zî de akoldJ nentrs llrin- „uinatele-$nite.“ ■ ¹,⁰⁰¹¹⁰³ &ⁱ‘ Daki dar gsBernsI mtîa de Sim- biți kt A ciutele ses ofiiinle a rai nle- kat de la Konstantinonole, ini nrin sr- mare ki totul s’a sfîrmit, kum Bine îna- intea renresintangilor Nagisnil fir’a le snsne ki falitul este îmnlinit mi mki si lo BOrbeaslta desnre lutrsnirea Ka- meriloT nentrs «estisnea rsrale? Gseer- nsl oara Boit-a, si nroBoaie nrin auea- sta o skbdere morale nentrs sine-ml sau nentrs reuresintagisnea nagionale ? A arita aueste Însemnate greniele kredem kl este d’ajuus neutru asta-zl mal ku seami kind Bom aBea a nâ okuna ku dinadinsul ku okasiunea res- nunsulul Adsniril la MessagiS mi kind noî înnii-nb aBem rai drentul rai da- toria a reveni usunra aiestuî MessagiS, m’al desbate ne larg rai ’n toate nun- tirile uele esengiale. Asti~zl dar ne mirginim ku uele ie ziserim însUmind kl tot le kongine diskuml dqskideril Kamerilor este figiduingi de slujbe neutru togi numai se Boteze doui bu- gete ku multe milioane. Emininga sa Ilremedintele Ailu- niriî, în kontra tutor formelor nizite în toati lumea mi ’n kontra regulamen- tului Adunirii, îndati ue s’a uitit ku- viutul Tronului a ridikat de la sine-ml medih^â mi tot ds la sine-ml a otirit ue uea Biiloarii nentru margi. Snrfi a komnleta sistema arbitrarii snre kare are nrekum arati aiest fant, înklinare j AdBntriî, se fauem kBnoskst ks n’a piale. nsblik’BodB-l asti-zî ne mtrgir kiimat niul kiar sekretaril ie trebsia ‘ nim a renegi, neea ue ziserăm neKon se kilme snră a konsdlBÎ bi&rb»l riro- BisoriS, m'astfel nroiesul medinuel de Dunriniki, Ba sn nroies Berbale afan Ssnt snil kari ne voind a verbale al fi mi alela din forme, kugeta 8n minut ar krede ka ne’nsemnati alea» slt Biolare ’a leșil komist în tntîia medingt a Adsntril de kțtre Ilieme- dintele iei de drent. ’Kspettnd înst ktte-Ba sekBnde Ba vedea ori line kt este an fant ue noate adsie într’o zi iele mal grave srmirî dakt l-am Itsa st treakt nenrotestat. 4ine ns Bede în adeBtr kt dakt nremedintele snel Adsntrl, mi mal ks seamt sn Ilireme» dinte de drent, ar fi Issat a Biola re- gslameutBl kamerel m’a deveni diktator în lok de nremedinte, mtne noi-mtne, ktnd ar Beni o îmnreijisrare în kare salstea gerel st stea într’o zi de me- dingi a Adsntril, nremedintele de drent ar rtdlka medinga mi geara ar fi ast- fel esnsst la sn nerikla saă renresin- tăunii gerei a redeskide medinga nrin- tr’sn akt mai mslt nerpik, ka se uu-i Dar nu aieasta ns ki renresintangii saă mai nugin e- dim alta na mire? Ba fi, kHMÎ snerim gerel bov nrotesta mine kontra Biol^ril regBlamentslBi ka- moreî, fokste de kltre Em. sa Ilre- medinteleᵣ mi-1 na dosedi astfel kl o Adunare ns noate nermite a fi tratata ka narakliserî eak militiremte, niul ka leyile iei se fin resuektate mi kondsse ksm ssnt resuektate leuile biseriiei mi konduse luturile desnre kisitorie în konsistoriele kirmsite de kstre Ilșrin- tele Mitronolit iui niringil Eniskonl. IlBbliktm moi la Bale mi Firma- nsl desnre unire astfel nrekum l-a ns- blikat Monitoriul franiese rai dune tra- duuerea sfe a nablikat-o erllndenen- d i n g a din Bukuremtw Auel Firman este aktul definiție, dar îl nubliksm mi noi asta-zi tari nini un alt komentariS de kst o miki adigiune ku kare ano- tarim aiel sublime Firman freserBln- tenit în toate numerele trekute kl nro- testim diu toate nsterile kontra aielul sublime Frman mi dekianm din ainte mi ne fagi, kt ’n lea-a ne ne nri- aemte ne noi îl deklarim ka kt kt tor al aslonOmieî noastre mi ziiem lelor ne l-a nromslgat mi l’a sunskris, ku- Bintele noetulul nostrs Alessandresku „Atunll las-o în stare-i bttrtna tirani J „La darsrile tale eă nu sirnng bukurii,, „De ’mbunillgiri rele ktt Brei ssntem altui.“ Dsni kite se zik mi se si mnt; gu- vernele noastre din laml mi d’aii se nar a dori ka Adsntrile st voteze bu- getele senarate nreksm ssnt, m’anol st se ’ntrsneaskt snre a delibera in nri- Binga finirii astfel, nreksm strtinil a§ flkut’o saă astfel nreksm Bor Boi nou- țe Romtnii s’o faki. Atragem ra’u-i ssnra aiestsi fant atengiunea nubliku- Isl m’a d-lor demtagi, reserBindu ne mi noi anoî drentsl d’a Borbi assnra aiestel însemnate lestiunL Se mal saune tokt kt gusernele ar fi disnuse ka snirea st nB se aro- klame de ktt Ja 24 lansariă, negre» niit nentrs a se interne data falitului nelsl mare nagionale de la 24 nrintr’sn fant ftkst de strtinl, — ini «e fel de ftkst! —mi noate snre a se im- nlini mi nrooroiia fikuti în aieasta lestiuue de sn nsikograf, Într’ună din kasele boiiremtl în kare joakt nsjko- grafiii mi desnre kari aru uorbit în al- te nsmere. Densngtm aiest fant kon- siliului medikale kare ns krede îs nsi- kografit. Hltirile din Italia ne snsu kt mi nistcrisl italian a resnsns la akusirile ie i s’a ftkst în Kamert, el a dekia- rat kt în adeBtr Borna ns se noate dobîndi de ktt k» alianga franiesc, aliangi ne kare a antrat-o kontra de- nutatulul Musolino; ktt nentrs brigan- tagiul neanolitan kare a îmenut ari- dika ear kanul in nrosinga Basilicata, J f FAVOREA NOROCULUI ᵤ Capitula IU, L LAUDA FECIQR1L0RU de CAFENEA. 1 — Nu .vorbi de rea de feciori, ^isel lui George; am băgata de semă efl ni- mică nu desvolă mal bine spiritula de 0- I servațiune de câta d’a av6 und șervetu la supțidră și unu șiorțu alhu cu bria în lo- curile publice. Am cunoscuta la cafeneaua ! Cardinal unâ băiatu care ar fi putută întrece pa Balzac în artea d'a ghici, la âu- tlia vederi, nilorA ce se-ml fiă cu tința lui. — Nu caracteriuli și gustuiu dme- cₒₘₐₙ₍Uₜₐ âₙₒâ ₙimi?u! avea se servescă. Ajunsese neputință se dejunifiră asis- sciam că ai acestă stimă pen- tru acești domni, îmi respunse George, a- prinșlîndu-șl cigara. — Stimă justificată, respunsel. Ți aduci aminte, de marele Ludovicu, unii Piemontese, mi se pare, amiculîi intima alfi tdtel cliintelel sale, care, trebue s’o niărturescl, este uă cliintelă de distincțiune ? bezl No. 236, 237, iui 239,-—. într’uă demineță îmi servi doue oue pro- spete. Uni domni intră — Băiătd, țlise. Ludovici me lăsă forță preocupata o— Ce poftesc!; domnule?\d Li — { rm ,Dă-mI liski^ ,₃ oq Ludovica dede lista omului grăbita, care o citi, și reciti, neputîndu-se decide a face uă alegere. Ludovica se uită la mine c’una aera de derîdere, și, deschișlînda portița oficiu- lui, strigă: — Unu’beefsteak cu cartofi pentru numeruia 8. — Dară, îl țlisel, acești domni n’a Regulă generale, îmi țbse Ludovicu c’ufi tona în care se au^ia simpțimîntulO infalibilitățil sâle, da^d ițn cliinte consultă lista pbă multd timpO, este cu neputință se nii slîrșescă cerîndu una beefsteăk. Ihstinctuld lui Ludovica nu-la înșe- lase. Numeruia 8, descuragiatâ, hrunca,- se lista superata pe mgsă și. adțesăndu-se ia. Ludovicu, îl șbse: l — Dă-ml und beefsteajnr l w Și acum, ‘O George I înțelegi dumniata aslrmra|iunea mea pentru'feciorii de cafenea? . j Capitolu IV. i t l b NICKEL. ...i Nu pota jura cd George a istoria mea pînd la sfîrșitu, dar l ascultati avusei în spatele mele doue urechi cari nu perduse- ri nici uă vorbă. Acestea erai ale fecio- rului de la Bastione, pe care-li credeami departe. Buna opiniune ce espresesem pen- tru dmenil de învederați. — Daci dată Ia Bastel, profesiunea sa¹ îlQ mișcase Domnuli va mat veni vr’uă și ei voii mal fi aici, îmi ^ise, pdte fi sicurd cd va fi bine servita de Nickelu. — Ce ? totfl aci ești dumniata? îl țlise George, darii numai avemti trebuință de ni- micii, amice; poți se te retragi. — Căusa este, țlise Niekel, adresăn- du-se mal alesu cdtră mine, care câștiga- sem tdte favorite lui, Causa este cd vo- iam sd ’ntrebti pe domnii, dacd- trebue se-I pestre^ii unii pata. — Unu patd I strigai, și ce se facQ cu dînsuld ? Ne voma culca la Dresda, băiăte. —-Nimeni nu se .pobdră de la Bastel dupd uă pldiă îmi respunse domnu Niekel, fortuna a> tngroșiatd rîurele, și a se cobori www.daconomanlca.no acuma nu va fi cu putință nici chiard pen- tru Mylord; — Ce feliu, mylordu? ««»»»»fromif — DEREnil^ TELEGRAFIEI,. (Servi'iis nartikslar al Rominslsl) London, 16 Denembre. Simțiți seara (14 Deiembre) a ms- rit m inHiaele-konsoi te. Washington, 4 Decembre. Ksvîntsl nrenxedinîelsl giseinte sitsa- jjisnea gerel mslijimitoaris, nere .a se Isa messre întinse nentrs anei area gerel; n» no- menemte nimik ^desnre afaierea k» korabia englesi „Trent ‘‘ Newyork, 4 Dedbmbre. Kongressl a votat a esnriuie kinitans- 1»I Wilkis (kare a arestat ne komisaril Ma- son mi Slidel ne korabia engless „Trent") msljiimirea naHisnil. ■ ■ * Frsntaria oolons, 10 Dekembre. ■Lokoteneutele Archieniskonsld Warsza- wieî, Bialobzscski, a fost kondamnat la deuorlatpsno în Siberia nentrs zeie ani; meaato stsdinyî de relipisne mo- saiki mi ont stsdinyi kremtim al faksl- tiijil medikaie a Î5uiaersitlgil din War« szavva as fost kondamna^ la înrolare în kalitate de simnli floldayl în kornal de armie de la Oreubsrg. Konslerna- gi8nei| este mare tui venerate. London, 7 Deiembre. Rilim tn ziarisl „Morning-riosf⁴, de astizi kt Ba- noai'ea „Mclbuurne⁴⁴ ks baterie, tsn»rl Armstroug, arme mi insni^isno nreksm iui alte bastimente, ks asemenea îukir- kare, bof nleku nentr» Kanada. Zia- ri»l „Times**¹ do astizi ansnjji ki gs- aern»! a înkiiiat korabia „Hersia^ uen - tr<> transnort de traue la Kabada; aieaati sa nieka în zeie zile dianresni ks ko- rabjea „Aestraiasian?⁴ lJes(inaai»i)ca lor eșle ^irm»l itmiior. Ciivhituîu Tronului. . , Domnilor Deputati! ; * Prin îndoita alegery din 3 și 24 Ianuarie 1859 și pnn voturile repe- tate de către corpurile legiuitore, Na- țiunea Romană m’a investit cu înalta Ț ■ ' ———.——■— -- —---- - — Aide, ^ise George c’uă flegmă, care îndoi ciuda mea, acumfi altă istoriă 1 Daru, linisceste-te, Maurice; Feciorulfl, pe care-lfi iubesc!, a vorbitfi adeverulfi: a se întdree la Dresda este totu atătfi de impo- sibile cași a se ureg în lună. Nu: poți se ajungi astă seră, nici vifi nici mortu la ospelulu de Bellevup. Și astfifelifi, blăstemă- rne, dar blăstemă-me șe^îndfi josu! fₗ — Se șe^ui ^isel lui George, cumfi poți crede? Efik se șe^fi josfi? In vînele mele curge focii, și n’a se mal șețlfi totă vidța mea, — Diavolol îmi ^ise George; nurlii! potfi închipui cumfi unfi omfi galante pdte fl desonoratfi, fiindfi efi pămîntulfi l-a lip- situ de șuptfi picidre: Șic! efi trebuia se fii la Dresda la me^lulfi nopții; daru, prin- tr’uă împregiurare mal puterică dâ/cătu tdte voințele omenesclp nu poți se ajungi de cătfi măne deminep. El bine! se ^icl mâne acelei necesități, ori care ar fi, .care te chiăma ații nopte^ efi, fiindfi efi nu ești nici nourii nici balone, fiindfi c6 nu est! de Cătfi unfi bipedCt, n’al pututfi trece prin aerfi ca șq mergi cu dînsa. Ne\ ^ice a- edeta, uă voifi 0ce și efi, și pe „cel cari । nu yorfi crede dupfi îndoita nostră afipg|are| Numai prin chipulă acesta vomă ⁵ putea inaugura sub niște auspice fe- rice era nouă în care avemă a intra. Suntă convinsă că mandatarii na- țiune! nu’și voră cruța ostenelile, și voră consacra intereseloră celoră mai urgente ale Țerei puținulă timpă ce ne desparte de momentulă realisărei Unitei. Ramulu administrațiunii care a suferită mai multă din învăluirile e- pocei de transițiune, este acela ață Fi- nanceloru. bA Cunâsceți Domniloră , • că de la suirea Mea pe tronă, unu singură budgetă s’au putută vota, și acesta numai cu (șdse luni după începerea esercițiului pentru care era făcută. Anulu 1861 este aprâpe de fi- nitulă lui și încă nu s’aă votată bud- getulă ce’lă privesce. O stare atătă de anormala, cau- sată în adevăru de incertitudinea si- tua țiunni nâstre politice, n’ar putea continua fără a compromite interesele cele mai esenciaie ale Statului și fără a avea o înrîurire jignităre asupra în- suși consolidărei nouel organisări po- litice ce o asteptemu. el bine! se-I ie celfi mal mare din toți diavolii Germaniei! Darfi ori cumfi vomfi găsi, îți juru, unfi mjțlfilocu d’a convinge ne’ncrederea lord i Me preămblam în lungii și’n largii într’uă mare agitare. — Pentru tfițl SănțiI Paradisului, îmi țlise George, spune-mi ce muscă te a piș- eatii; spune-mi ce aveai se faci la Dresda, la mețlulu nopții? Mețlulu nopții nu este uă oră care se nu se p6tă nici cumfi amîna. Cineva nu se bate în duelu la mețțulQ nopții, așia mi se pare; deci nu pote fi vorba d’uă afacere d’ondre, și fiă chiarfi uă afacere d’onore, lovitura de spată cea mal bine meritată, pfite aștepta. Vorbesce-ml darfi, Maurice, bunulfi mefi Maurice, sau răndulfi mefi me voiu superâ. Șe^usem josfi !0r$ respunde grințandu din dinți. — Ești mutu? me₄ întrebă George. °— Nu............ . ᵣ. ■■ lll — AI înebunită? strigă. la 5‘ — Ap putea nebuni cineva pentru mai puținfi de cătfi atătu......... —■'A! înțelegfi, urmă George lovindu-ș! fruntea, A! sermanplă meă amico, me țărtă; Înțelegi! apumt^ ve^ă o$e vorba d’ul Ună regulamentă financiară ba- sată pe principiile unul controlă scru- pulosă a întrebuințăreî fonduriloră pu- blice s’aă adoptată și în Moldova, după o esperiență de ună ană fă- cută în Țdra Romăndscă. Acestă re- gulamentă va servi prm urmare atătu pentru unificarea sistemului financiariă în România, câtă și pentru o mai strictă mărginire a cheltueliloră Statu- lui in limitele voturiloră Adunărei. Budsetulă anului 1.862 ce este a vi se înfățișa de către Ministeriulă Meă, s’aă pregătită după sistemulă de acelu comptabilitate statornicitu prin regulamentu. După principiile financiare tindine adoptate, budgetele sa înaintea începereî esercițiului pretu- vot^să pentru care aă a servi. Chemă dară cea mai seriâsă atențiune a Adunărei a- supra budgetului anului 1862. Totă odată vâ anunciă Domniloră că am aderată $i Eă votului ambe- loru Adunări de a le întruni la curesci pentru a delibera asupra iectului de lege rurală elaboratu misiunea Centrală. Bu- pro- Co- Dumneijeă să ve lumineze crările Domniiloră-Vâstre, și aibă în a sa săntă pa^ă. Sesiunea Adunărei Țerei m se lu- vfi Romă- nesci pe anulă 1861-1862 este des- chisă. ALECSANDRU I0AN. (Contra-semnațî.) D. Gica, A. Plagino, S c. Făcoianu, Colonel I. Ghica N. G. A. Niculescu, Ap. Arsace, Văl ea nu. .■^1 W® A.IW U pentru Vnirea Tradsiem dsni M o n i o r»I fran» ies din 6 Deiembre, s. n. leksi»! firminshi nenlrs foirea nriniinatelor. inir’en memoriă ssnss Ssblimel noaslre fiorul, Uriniinelo Kssa, o- snodar al nominalelor &nle Bala* xia mi MoldaBia, esflliki marile gresliQl ie Inlimnini adniiuislrauia- nea sa în reuim»! k» dosi adsnirl generale mi ks dosi ministere de- SDirgiie, mi nediiele kare resalta din aieasia uenirs nrogreșsi awstor dosi jjere, tn srma sniril osnodarslsl în nersoana sa. DesBoitarea oii urogressl aie- slor uere m’a loksitorjlor lor, fiind afacere de ănimă. Numai uă femeiă, nu- mai uă nebuniă de amfire pote pune p’unfi omfi raționabile în starea deplorabil? în care te afli. — EI bine! ^isef lui George, seoțindă unfi gemetfi pe lîngfi care vuetulfi furtunel nu era de cătfi unii ^efirfi, ții efi e așia, efi este întru adeverii uă femeiă fimdulO supserăril mele. — Diavolo! țlise George, scărpinân- du-se în capii, diavolo! darfi în sfîrșitu, Maurice, uă afacere de ănimă ecte și ca unfi duelu, și ca unii duelii pfite fi amă- nată ffiră ’ndoielă. Aide, arnieulfi meii, aibi încredere în mine, și d’ar trebnî se facii uă sută de leghe pe joșii spre a repara re ulii ce țl-am causatfi ffiră ‘voia mea, lă așifl face. Me voiti duce măne la acea-a care te ajtâptă astă sără, me voifi arunca la piciorele iei.... i— de — Ba, nul strigai efii — Daru.... urmă George, surî^îndO vioiciunea replicel mele. — Nu me întreba mal multa, îl res- punset; ce s’a făcut^ s’a făcută,» este obiektBl ider mal mari soliiit»dinl a noastre, zissl memoriă a minat de konsilisl nostrs slri ks toati alenuisnea Într’adeBir, sistema fost esa- de mini- ie merita, d’admini- slragisne a fii-kiruia din aiesle Hrin- linate d’sn osnodar desnirgit, for- mmd basa organisiril akt«ale a Mol- daBiel m’a Balaxiel, îutrsniTea es- aenijionale¹ a aelor do»i osnodora- le în nersoana nriminel»! Km a lreb»it firește s’adski oare kari mo- difikirl d’o nalsri asemenea esten- uionale. Dar fiind ki îhlranirea telor dosi osnodoiale în ateeaml nersoa- ni a fost rek»nosk»le înlr’»n kin es- tenyionale,² este însederat alunii ki modifikirile ie se bof faie konaen- Ui»iiil înkețale la flaris, în 19 As- g»sl 1858. trebaii si fii konforme k» natura esiengionale³ mi liînnora- n⁴ a aieslel rek»noamlerl. llrin srmare, gsBern&l noslis, nrekBm mi Baterile iele mari garan- te, a»g»slele noaslre aliale mi sem- nitoare ale zisei konBengi&nI, dane ie s’eâ îngeles în aieasti nriBingi, s’aâ îiiBoil aspira neiesiligil d’a «»- ulika disnosigisnile srmitoare: Ari. I-iâ. Ue kil iele do»i osnodorale bof remmea »nile în ner- soana sa/^IIrintinele K»sa Ba ga- Berna Dominatele ks konk»r»8l «n»! singer minister kare Ba Intrării f»nk- gj^nile esc ni ta ie oini aksm de mi- nisterele din Moidasia mi Balaxia. Art. 2, Adsnirile eleklÎBe din MoldaBia mi Balaxia Boa fi întrunite în sna singsn. Disnosigisnile ko- nrinse în arlikalil 16 mi 25 din Kon- Bengi»nea de la 19 Aagasl 1858, remin anlikabile nenlrs aieasli ad»« nare, ne kît ele ns sânt modifikale d’aiest regalament. Adsnarea b» fi - nresidati ne rînd de mitronolit»! Mol- dașiel mi de al Balaxiel. Ari. 3. Kom. Rentrale din FokmanI fiind ki a fost kreati k» skonsl si asikere snilalea neiesarii în akgisnea ador dose ministere mi telor dose adsnirl ale Dominatelor, ateste a- IribagiBnl Bor fi sssnendale⁸ ne kil Ba ginea întrunirea ateslor minisle-v re mi adanirl. Daki însi gsBernsl Driminale- tor, In fngelegere ks adsnarea elek- tiBi, sa gisi ks o adunare de sss, ssb nstnele de senat sas ssb ori ka- re alli nsinire, Ba nslea fi ks folos adiogati. konslitsgisne ka si înio- kseaski komisisnea tenlrale asl-fel 8na la mini. (N. R.) 2 3 5 6 Dosi. Trei. Ilalr». ¹ ' Hinil. Illease. (idem ) (idem) (idem) (idein) (idem) : ii ireparabile. Suntă doul ani, dfiue secle, de căndă alergă dupfi visulă ce eram s’a- tingfi astățll, și acestă visă, ecfi-lă acumă perdută pentru totă d’a una; și căndă țlică pentru totă d’a ună, este întru adeveră pentru totă d’a una. Vețll, George, se pre- supunemă efi, printr’ună noroeă neauzită, uă bășică de sepună, ună ce nepalpabile, uă silfide, uă ființă ideale, pe care aî ur- măritu-o multă timpă cu tfită ardfirea su- fletului; se presupunemă că aefistă ființă unică în lume, acestă fenice, ajunge în măna d-tale.... și printr’uă distracțiune d’ună momentă deschizi măna, paserea sbfirâ și dispare în nuorl; creții fire efi efi așifi pute se țl-o readucă puindu-mă în genuchl în- aintea iei? ... George lăsă capulă în josu. — Sum ună miserabile, ună sce-1¹ lerată, îmi țlise; trebufi se al donnță se me omori; omfiră-me.... ” Nu sciă ce eram se-I respunțlă, căndă ună felia de fantasma apărîndu d’uă dată suptă ferfistra mea, se rădică, se sui ș intră ffiră ceremonia printr’însa. (Urmare pe măne). www.dacoromanlca.ro -fl ROMAMJLU DECEMBRE. 1063 KS issnendati,¹ înalta Iloarli Ba Iea în hgare de seami ori «ie nronsnere de felsl ireusiril Ari. tea faie acesta karo ar sale.² 4. Skimbirilo in îmniryirca fi smsi a- ie s’ar n«- adminislraii- ii a nominalelor Bor lisa nealinsi fronliera aksm.³ Art. ■linat sn kare le-a desnirgit nini ¹ 5. Ba fi în fn-kare nnn- konsiliS nroeimiale konBO- ■hl regKlal, konsiliă kare trohaic si i fu kons»ltat assnra t«t»ror legilor mi ; '>regșlamentelor d’»n interes snoiiale MbI uriminat. Aieste konsilie Bor u g ssemenale k» konlrolsl adminis- IrsaiKfiil fondurilor iiroBimiale⁴. For- marea lor iui ie'e i!'o »’rib»u,i8ni k» brl irebsii si fii iriBeslile Bor fi |Mlirîle dsni o komeni îngeleuere țlnfre osnodar mi adsnarea ekkliBi. Ari. 6. La iea dinții» Bakanfli ' a osnodoratdel, disnosiuisnilc asl- ; fel modifikate fimnorale ale zisei kon- Benui»til din 19 Asgsst Bor ha ear Ide Arent nsterea lor sssiiendati.⁵ Adminislrayisnea Ba fi dali kon- Isilislsl de miniștri kare o ea eser- nla In maryinile Ronsenuianil din 19 A»g»st. Daka ad»narea. eleklini se Ba resni fonkuisnile sale bot fi îndali ! (ssnendale,⁸ Konsiliel de mini- ¹ miri Ba uroieda fin tnlirziare a re- konstitsi, nrin no»i aleyerl fik«to t konform ks leuea elektorăle kare Ba . fi atonii tn Bigoure, adsnarea elek- î Ubs a MoldaBiel mi a Baiaxiel. ' Alegerile bof trebsi si fii ter- minate în natrs sentiminl, mi iele dosi adsniri se »or sirinue fii kare desniruiti la laml mi la Gsksremil, •In termen de zeie zile. în iele iont zile kari Bor srma resnirel lor, Alrebsi si aroieadi la alegerea ᵣ»ns! woodar nenlrs Ilriniinatsl ie renre- jinli. Ilresinija a trei uirul din ns- miral membrilor tnskriml Ba 11 ie- rsti nenlrs a se nroiede la alege- re. In kass 1 kînd în iele oul zile alege- rea ns se Ba faie, în a nosa zi, la araiazl, adsnarea Ba nroiede la ate- liere, ori kare si fii nsmirsl mem- bfor nresenuL Ari. 7. Este înueles kl toate ' disnosipisnile konBenuisnil din 19 Asg»st, afari d’aielea kari ssnt tim- noral inodilikate, remm îr toati bî- goarea lor. Ilrotokolsf .«fasemnat în konferinjxeic de la Ilaris, la 6 Sen ■ lembre 1859 remine asemenea în loati Bigoarea nentrs îmarejsnrile «are ssnt nreaizate Intr’înssL Dsne ksm s’a stabilit ksral la Imenși, skimbirile inlrodsse de a- iest firman în Ronnenuisnea din 19 Aegssl, în întjeleuere ks marile ns- lerT garanle, ns ssnt în Bigoare de kit ne timnsl înlrsniril ambelor os- cărora ne place a face lucrurile cu co- moditatea năstră, puteamă ajunge după dînsulă; dară astăzi timpulă aldrgă ca ună nebună înainte și cine lasă se-II scape ună singură minută remăne îna- poi și e silită a se uita cu părere de rfiu dupo fugară, fără speranță d’a-lă mal pute prinde vr’uă dată. Cine cu- născe basmulă voinicelului Degetilă sdă lui „Tom Dumb,“ seă ală lui „petit poucet,“ scie saă își aduce aminte co mititelulă voinică, dupo ce ucise pe gigante, se încălță cu. ciobotele sale, cari se potriviaă întocmai după picio- rulă (Ori cărui proprietară întîmplătoriă și aveaă însușirea minunată, co ori ce pasă, ce făcea ună picioră astăfeliă încălțată., îmbrățișia uă distanță de șe- pte leghe d’uă dată. E bine! în tim- pulă nostru, timpulă merge ca căndă ar fi încălțată asemenea cibote de șe- pte leghe. De unde provine acea gra- bă mare, acea iuțelă cu putere de a- bură? Ea provine din causa co tim- pulă s’a superată însfîrșită p’acei 6- meni, cari atătă timpă nu l’a luată de locă în s^mă, cari nu s’aă preocupată de dînsulă și și-aă bătută jocă de elă precumă.... exempla suntă odi- os a, aă ^isă strămoșii noștri!. D’aceea betrânulă timpă, cu tăte bătrănețele sale alergă c’ună picioră ageră c’uă nepăsare fără esemplu prin munți și văi, prin câmpie și păduri, trîntindă și sfărâmăndă tote opstaclele, sărindă peste tote împiedecările, înainte, totă înainte, lăsăndă în urmă totă ce nu păte să se țiiă de dînsulă în acăstă cursă de întrecere, astăfeliă bieata o- menire a trebuită se ’nțelegă în sfîr- șită că n’are încotro, că, cu voiă fără voie, trebue se alerge cu bătrănulă cu pasulă gimnastică săă se peră pe drumă. Cine voesce se mărgă cu dînsulă, tre- bue se nu se ’ncarce cu multă ba- gagiă, trebue s’arunce departe tătă a- cea greutate de ’nvechite opiniuni și păreri, de masime greșite, de obice- iuri secularie și se ie seriăsa și sin- cera otărîre d’a nu mai ave timpă pen- tru nimică altă de cătă pentru timpă. Timpulă, cași calea ferată, nu a- ștâptă pe nimeni, nu consideră nici persăna, nici rangulă, nici posițiunea sociale; în deșertă își închipuesce Es- celința Sa domnulă Ministru, care nu păte călători fără o perină de cautșucă îm- flate de vîntă, că va aștepta unî^ni- nută pînă se-și procure acestă ^^e- nici unii minută; trebue se’ lucrați, trebue se cugetați și se simpțițî în pri- pă, coci mai ’nainte de tâte trebue se alergați, se alergați ne’ncetată. înainte’ dar, înainte! — Dară nu mai poță, sum os- tenitei d’atăta alergătură, strigă unulă. — Cu atătu mai reă pentru tine, îi res- punde timpulu, vel ave destulă timpii a te odini în mormînt, și cu aceste crude cuvinte fuge înainte cu iuțeala vîntblui. Mă înșelă oare? — dar m’ași irinde, că cutare saă cutare din ' ci- âtori mei, citind această fidelă des- cripțiune a parosismulul timpului,' nu s’a putut popri a manifesta, sau cel pucin a cugeta dorința prea pucin creștină dar foarte naturale: „Se ia timpul!“ Are cuvînt cititorul, — citi- torii au totu d’auna cuvîntă, — dară voință, uă singură trăsură de condeiu și am ajunsă pe cei lalți ce ne au întrecută atătă de multă. Dar ca se putemă | face acea săritură, trebue se lepădămă { bagagiulă de prisos cu care ne amu încărcată, a cărui greutate ne ține în locă; trebue se lepădămu ruginita nă- stre superstitiune, opiniunile greșite și mai cu seamă lenevirea seculară, să aruncămu departe tăte aceste greutăți împovărătăre și cu piciărele ușiurate să sărim și apoi s’alergămă înainte, ca, de nu vomă putea fi cei d’ântîi, celă pucind să nu fimă nici cei din urmă. D o mn 81h 1 Iernescu. I r a k 1 i e Dâmb a. în arlikolsl ie al nwblikat tn Ro- minsl No. 205, între alte nersoane ne litezl akolo ki te ar fi mikanat tn fe- brile modsrl în' esersarea drentski d-le scurtulă intervală ce a trecută pîno I de arendar in momiele Lisa mi Kiki- se formulele acea dorință în euvinte I n»menitî mi ne mine, nlmgin- articulate saă numai în ideie, a fostă I ds-te kt le mul fi mikanat ksnreten- d’ajunsă se’i treacă alți înainte și da-1 U’R ⁴⁶ fvknsem la onor, tribunal, ini la ca nu e iute la picioră nu’i mai păte onor, ksrle nentr» ațele momii. ajunge nici uă dată. I Mi mir,ₜ Domnsle, k»m k»tezi a te Stremoșii noștri aă înțelesă pro- ma* Dlsⁿ®e Ki te am mikanat k« anea greșul în felulă loră și s’aă ținută de ⁿret⁶DU'e ⁸ mea k'tⁿd înss-ul In kon- proverbulă loră: „Festina lente“, dară Dorbⁱrea qe la °“or’ k#rle’ de’ d’atunci timpii s’aă schimbat; astăzi klaremî în asz»)^ tslsrora klul era» fa— nu mai e vorbă a se grăbi cineva cu u’’> kl> rek8noinil ki am drentate; dar încetă. Din nenorocire înse ne vine euⁱtⁱ ⁿeB⁰*¹ a’‘ⁿl kontesta tn forme , nodarate în t Km. ’ nersoana Priminelsl HOi ! La kas de Bakangi în osuodo- j ral, se Ba nroiede konform ka dis- nositiisnile mal¹ sss iritate. In Birlslea kirora s’a dat a- %si firman, înoeslit ks înallsl nos- lr« hatt Imiieriaie. Mei nrea înalt bine Boeaski în benitalea sa nemiruiniii si faki #r.easli xolirîre roditoare In feri— iile ressltate nentrs nrosneritatea lo- ^itorihrr ziselor ilriminate. Altă dată V timpulă era atătu de amabile de-ți mai lăsa timpă de fă- cutu ce-va, astă-,feliă în cătu și noi, » Uleante. QN. R.)i Ir biasb t aslonouiia yerei I!! (id.) UTaueasti esle bsni. de însemnat (id.) Legile de interes aneuiale mi kontrol»! bamlor, oare ue a mai’ remas, legislati- vei kînd s’a luat tot ue avea mal esen- țiale? (id.) ¹ ■ >■ OnlS. (id.) ’• uLUÎfaâlUXUX/ Nora. (id.) Zeie, Nota Redak/f >1; Sn-gnrȘMm (Idem) ” re sinceritatea He’I karakterizi ki ns al niii sn drent? De ue ns snsseml nsuin nsblikslsl ki nini asti-zl de mante lanl de zile îjjî obxnemtl oasele ne straele mele, te xruemtl din milaisl mi fiina mea, te adini din Binsl mi rakisl meă? Illi kînd niS la auel d. Ilrefekt Rakoti (ki- raea fai! sn atit de frsmos elouiă de om drent) ka si mi nlmg kontra d-le, BoniQl anoi amindol singsr! intr’aqeamî kasi mele kare uegl line a mea mi odixnindiî-Bi ne atraele înkeuyl j»rnbl8l din Isna Inii» nrin motiBind neadeBirsrl îmi resnin- nrintr'ms»! nretenijia mea. Illi maî mlie daka ns tot in aiea zi mi tot in admoslsl kasi melc ns'ul a senit mi aiea sreduiki de toati landa insui- ranio ka si nron»! arendainilor din Te- leorman aiea ssbskrinjjie „nentr» k»m- uintoarea «nel sibil de onoare Domn»!»! Xariton Rakoti*⁴ nentrs meritele ie’I anul akolo. Aiestea »m krezst de kimiinui ale ksnoainte nsblik»! jsdikitor nentrs a-inl nstea da sen ținu a sa tn denlini k»no- mtinai de Iskrs. I. S. Rosko. greă a ne lepăda de datinile cele vechi ⁿe kare deklaraijie, 0»’ mslusmesk de avemă prea multă pietate pentru stre- iritate) o gisesk din noS fiksti în bunii noștri ca se nu păstrămă celă erl,lⁱOl⁸l d-le din Rominsl, »nde ziil. pucină pe jumetate proverbulă loră, ”¹⁰ f°rme ⁿ’a$ fii⁸rat arendar iea amă găsită numai la ună singură puntă; 1⁴⁶ Ba ⁸¹ îⁿ realⁱtate a® fost nesciindă ce se păstremă și ce se le- areⁿd®r* Aiest adeair fiind ast-fe ine pădem, amă încetată cu totulă a ne Constatat de d-ta, las nsbliksl imnar- de cătă cu- Bⁱal ⁸¹ i⁸dⁱ,ⁱe aHeasla' Mal adabțl în aiel artikol al d-le . ki toate aiele nersoane a# bigat in- era in anulu I , , . . . .{ . , d trini intre loksitori aielor momii, mi Feta amicului , „ - ,, , , , , , „ a . ., j « | kl l-ar fi revoltat kontra a-le. meu începuse atunci a umbla, daru se _ . . , ... , . „ . ! , XX 4X x IX « £ > X J- Las mi ani ne nsblik»! imnargial vede ca, născută totă intruă di cu ... , , , , , - ... . j i «q«q ₓ si isdiie daka siteansl, dane ie sa8 revoluțiunea noastre de la 1848, ră- J u , . ,, . vizst în toate Imnilat ks diri mai mslt peda mișcare a epocei d atunci pe- , . , , . , , * trunsese în natura el, căci ea nuum- Deste atone e bi, ano m -?a ma bla, nu mergea eu frică ca al(i copii, raⁱ d,ⁿ k“SIa ci alerga. Se ’n(elege că copilita că- ” aS da * dea cama deși- Ea, ca unO nașB ce’i d-|e> m' bo“' Baka a,|ea "akl eramu, cre^indume datora a feri pe karea « d‘de lina mea d’ori ce perinda ÎI strigamO lele lsl mⁱ, k,oⁿl,,or ⁱaⁱ> ¹B>“™kala de în țoale filele, în tâte orele și’n Wte d’le’ aB‘-‘eⁱ Brek™ aâ” kB minutele: „Înceta fetită! înceta fetită!" ⁸“ kM,,aU‘ d« k¹¹” d. «...orye».- Dara tată seu, auțlindu aceste consi- ral Bolinl.»».... k» al bk» d-ta «- liuri pudente, ÎI Șise: „Nu fata mea te“ⁱl',r dⁱⁿ ,L,sa ““ lus “,k nu asculta pe bătrânu, eă e rfctionardl la '>»"“'>l'al.tateu nubhkaM .» jsdne Amiculă med înțelese mal bine de cita daka aMⁱ ⁸,','■lB, ma‘ af tob⁸¹Blf * x- i- i- j x -I intriui ka sl se reBolte kontra d-le. mine timpulu, elu preveduse d atunci v că numai printr’uă alergătură necon- Ak⁸ra kB ,am kK tenită poate se (ie cineva pasu cu pro- ’⁸' ⁸⁰a fa,,a’ d 'hIB, ⁸⁰⁰ “■ gresulu secolului, d aceaa nici unulu ț . . ₚ . din copii lui n’a îmvetatu se umble, «eles ⁱa « B> ci toti cănda abia s’au putută Unea lBkBl ⁿ'm artⁱkl⁵¹ în picioare, aă alergată în dată. I He Borbîuii de fante tokmal de Ama veȘuta și vedemu, că tim- la ae Mla ”‘al da kMMd 1» ,vj- j ■ . * • nreksm, de esemols, figidseala de ina- pulu merge astădi așa de iute main- ’ ... ; * x,v iv * .v .. ₘ v rea ks sarea ie didemî tatilsl te, incătu celu ce intarțlie numai o , .... jₓ iv . . ■ v | nini ie îi smslsenn iskilitsra secundă, nu-lu mai po-te ajunge nici , uă dată. Poetula germana Schiller k’re da d'⁸"t⁸¹ ⁸B,m,ⁿ (ou toate că ă trăită în seoolula tre- “i¹¹⁸ da kare es,e ⁸,,rba ⁽kl⁴' cut) a țlis- îmBoeali al intrat in aiele momii, ear ... , . ... , li n» nrin senteuiil ksm ziai d-ta) mi Was du von der Minute ausgeschlagen. I , ₓ . „Gibt keine Ewigkeit Zuruck" d«De ⁹⁶ te B£z⁸ml ka ⁰,,ea l' v a iv j i ,v skilitsn, toate figidselile d-le ver- (teea ce ai reiusatu de la minutu, , , . k , ’ | bale se snslberari în JBint, ear iele nu ți mai pote înapoia nici uă e- . . ... .«___ , . r. . r r ț sknse ne xirtie te suenxtl a le skamo- ta nrek»tn o dovedeinte sentenjja tri- grăbi și n’amă păstrată veătulă „încetă! “ Mi aducă aminte, 1849, eramu în esiliă. de S8B-SKRIEREA D-LBl BAILANT (BezI Rominsl No. 334). Ssma loiali 5,247 22. Xaralambie ZsgriBesk» 12 --- Mixail BladimireskB 6 --- Ștefan Karabasake 13 20. Zis» Dimilresk» 11 10. Doklor» ZsgriBesks 15 30. Grigorie Gennneak 4 20. Dimitrie Dobriiean» 4 20. Dimitrie Flelroian» 4 20. Dimitrie Masrodin 6 30. Anaslase Lokslesk» 2 10. Orsmol» Koslandin 4 20. Iletre Olmeska 4 20. Ion B»kmeneskB 12 --- Folake RadoBiil 4 20. Nae Ofsmol». 2 10. 5,356 12. Ileste toi lei sna sbIi ont nar. 30 saă adunat nmi azi 1861 NoemBrie 23 dsni originala sabsriere. X. ZsgriBesk». Supsoriere pentru familiele ne- norocite din Erțegovina, mentă la care este obicinuită ;^>a! lo- comotiva suflă din plămânii sei, scoate din adînculă rărunchilor sei uă flueră- tură petrunțletoare și bieata Escelență trebue s’alerge, s’alerge ca celă mai vulgară Plebeiă, ca să nu remâe îna- poi; scosă din resuflare ajunge însfîr- șit ancă în minutulă dupe urmă, dar, vai! nu mai are timpă a-și alege lo- culă și societatea, trebue se intre în celă d’ântîiă vagonă și domnulă mi- nistru se găsesce în mi^loculă oame- niloră din poporă, în mi^loculă unoră nature vulgare. Schinteia electrică este simbolulă seclului nostru, timpulă e uă locomo- tivă, nu aștepte pe nimeni. Amorulă, căsătoria, plăcerile de familie, literatu- ra și artea, tăte ocupațiunile c’ună cu- vîntă, omenirea, trebue sâ le sevîrșescă astăfeliă ca se nu se facă întârziere daca nu voiesce se piardă ocasiunea și se remăe înapoi. Unulă împinge pe altulă, toți alergă înainte. înțepenițivă dar puterile musculiloră, ageri la pi- cioră și ’nainte! Ce-i pasă timpului, dacă cutare saă cutare nu mai păte alerga, dacă remăne pe drumă și nu ajunge la țintă? Parola timpului este: înainte! totă înainte! Alergați dar, a- lergați înainte, nu vâ uitați nici la dre- pta nici * la stînga, dar mai cu sămă nu vă uitați înapoi! Puteți rîde și plân- ge, puteți cugeta și lucra, dar fpriți- vâ a vâ popri, fie măcar ună minută a vâ odini cu plăcere asupra unui simp- țimînW. Timpul SU vă lasă repagșCi. meS nrin mo- nrin Ilie Zamfirescu. $ J^tavri Dobrescu . jMecse Poenaru D. Costantin. . rr> Matace Avram Ion Georgiu Palada D. D. Cosma . Petre Constantin . . Ștefan A. H. Panteli . Petre cojocaru . . Nu știu ce țlice . . * 61 12 '24 12 11 12 12 . 4 62 4 52 10.. 10. 20. 10. 10. 10. 10, 20. 16, 248 56. mwLLBiim Și noi, cumă vomă putea spera J banalslsl Teleorman No. . . de la 21 se¹ ținemă pașii cu timpulă fugătoră ? I Oktombte. noi, care amu remasă înapoi,uă De qe Borbimi de mslte iui nrea secundă, ci doue-spre fiece 288 ₘₛiₜₑ îₙki in artiklsl d-le, snsind kiar du ore, 17,280 minute, unu milionă, ]₈kᵣ₅ᵣI kari n’aă esistat nini odati, trel (leci și șdse de mii, optă sute de I nreksm este darea în jsdik^i a în- secunde! A! țlicețl, că e pucină lucru I grijitorslsl d-le de la Lisa kmd ad- acele doue spre ^ece ^ile ce amă re-1 ministranja niii masă în urma timpului nostru! dar, I ₐ₈ₑIₙₑₙₑₐ fanți, daca nnă minută perdută, cumă i^ice I deame kasa mea karea ml-ai snar- n’aă Bisat si faki o iui ns sorbi ml ns^in Schiller, nu lu mai inapoiei^ă uâ eter-1 pₒ, jînsa mea mi a slabilor mele; nitate într4gă, cumă vomă putd ere- _ ij.gj ₖₛ trei zile mai înnainte te de ca 17,280 minute le vomu putea I îngrijisem! a bale ini a isgoui ne a- redobîndivr’uă-dată? — Dar se nu ne des-1 nemția din kasi — mi te al fikst de- curagemu; să facemu uă săritură indrăs-1 ₙjjₙ ₃umn ge dînsa, nentrs kare si» neață peste spaciulă de 12 ^ilejuă singură | tijnil In artikhl lor tjji snanosS ks . www.dacoromanlca.no k ⁻ ■ k £■ . ■ - ■ Hi Jurnal Politic, * Economic, Literar și Comercial ase odată pe septămănă, Duminica subt redacțiea D-lm 10^ IONESCU. Prețul pe trei luni 6 sfanți. — Redacția tn Pasagiul Romăn, București. SUMAlE&iX. No. sa. PARTEA POLITICĂ. Cronica politică ebdomadară. Acte oficiale. Sclri din afară. Francia, Turcia, Egipetul. PARTEA ECONOMICĂ. *■ 11 Buletinulu economiei politice. Societatea'..?- pentru încuragiarea tinerilor la tnvețetură. Buletinul financiar. Postile. Caile de comunicațiune. Lucrarea șoselelor, ’t Buletinul comercial. Reducerea portului scrisorilor și a depeșelor. Buletinul agricol Sistemul nostru de cultura. Buletinul ortiool. Grădinile și livezile din BueureșcI. 'i Gestiunea țeranllor. Proiectul de lege rurală, PARTEA L1ȚERARIE. TetTQl romăn. Lipitorii® eatelojr. Fapte divșriH. ROMANUL ^DECEMBRE. DEIIEIUE TELEGRAFICE Ksrssl Bienl din 14 Deuem. st. n. Metalice . v Nauionale . 3 . Akjiitsnele Băniei ,, Kreditd London Silber . . DBkaQl . . r 66 — 70 81 —-75 749 --- 180----- 139 — 50 140 — 20 6—65 MISK'LRILE ÎN nORTSL GALAJJJ în zisa' de 19 Noem. 1861 Koi ibii sosite înkirkate .... — — (leuierte .... 1 — nornite înkirkate. . . - . — — deuierte . . . .• Banoare sosite . . . . . . . E lrî« nornite................ IIreuși Ilrodsktelor liakîr kalitatea I. . . ți kirnis n , arn-bst Rekară llorembă Orzs . . . n n țț n. . 195 I.. . — n. . - 137 138 MISKLRILE ÎN nORTBL BTRILE în zisa de 20 Noemv. 861. Konbil sosite înkirkate. . t „ deuierte nornite înkirkate. . r n Banoare 2 8 15 7 no „ deuierte .fl. r sosite . . ... .- . . ¹ aiura;-/ nornite .............. . „ 2 • aman.. 2 Ilreud nrodsklelor. Gris qiakîr kalitatea I, kila n a kîrniă -O- armat n i n n» m 220 200 170 li 230 210 180 II Sek&fa .' . llursmb^. . . OrzS . Orz no8 Fasole . . . Raniga silbatiki MeisI kila 105 110 - Ol >< 1 4 156 160 72 54 74 58 — rn — Limba engleză. Domnel mi Doamna CSHEN anshgă ks daS lekgisnl de limba M. B. Baer Photograph din America. Are onoare a înmtiinga onor. nsblikS ks a deslokat§ ini roade aksm în nodsl Mogomoai în Ha- sagisl RommS nartea d-lor Hbtsch et Miiller ks sn atelier ks dests- le înkineri fiind în nosigie d’a faue ks nea m'al mare essaktitate nortrete, billete de visită, medali- oane, mi altele dsne metodsl uel mal nso8 mi uel mal kontortabil. A angajat tot d’odat® sn niktor kare a konlaborat nînă aksm în uelle mal rensmite stabilimente photographice din Amerika mi e- ste în stare a konstrsi roi phoțo- graphil kolorate; se nriimeskS a- semenea ini photographil vekl dej nreînnoit a le kslora ro’a le faue¹ . 1 nsol. Skoaterea nortretelor se no- ate' faue în ori ue timn firi es- uengie de variagiile admosferiue. Skara H etajai I, No. 740. 3 arenduire. Momia Ssluioara este de arendat. Doritori se vor adresa la nronrietarsl el D. Kon- standin Nikslesks Isksitor în ka- sele d-lsl Evgenie Ilredesks siiga Xersstrs, No. 14. , . . No. 742. ■;.f'T ":⁼ k') x Bibliografie; h»' Bromsra întitslats: Mănăs- tirile zise înkinate mi Ks- Isgsril streini, de d. T. Bre zoians, se afls de vînzare la li- brăriile Daniilonols de la nasagiă nți George loanide din Linskanl. | iu (743) IÎO1I .. 3 dC dnZlirC .în totală sas ks siînjinsi, luăsl din sliQa Nemgeaskă vis-a-vi de otelsl Konkordia, komussS de trei-zeui stiujeui fugă, a, ■> j Asemenea este de vînzare ini ka- sa uea mare din sliga Brj>nkoveans, îu kare ak&m luksesuo d. kolouel Ra- da Golesks. n ■IIentr8 amândoi doritorii si se adreseze" la d. Mihal Angeluviul, vis a vi de kousalatal rascskâ.ₙ -o No, 618 b i Jr 21 Spre tăiere. Ilartea de uădsre a fragilor BolintinenI din anshgă ki daS lekgisnl de limba distfikt. Vlamka, în kare se gă- englesă sa§ a kasi la d-lor saiM^emte lemne de uer8 iiii sleaS, în la elevii d=lon Doamna COHEN ds legisni de limba franuess roi de nianoforte; iar d. Cohen noa- te da legisni mi de limba ger- mana. A se adresa la -d. Grant sak la d. naleologs., ''PBt No. 734. H 'A2 • o nil? -' Fre'CfHfțare. O mammă de strsDgarȘ, mi mal mslte mobile, o kananea, sn natS mV> oglindă. A se adresa la-strsngăria Isl Ven- gel Streleg în Linskanl, lîngă fra- gil Georgeinti. w (739) _ ,₁₁W₍ 2 denirtare ka de dosă nomtf. Do- ritorii se not îngekge ks d. Tă- nasse Bolintineans, ue made ssb MixaiS-Vodă, vis-a-vi de df Bre- seans. *H ⁿ D'»- No. 738 iuadioa -4 £}e VÎillțare. "kaseîe mele din maxalaoa Kolgiî vis-a-vi de Komisia de ' Roms. ⁰ Doritorii se vor înfăgima la nronrietara lorS, D-na Elena lakovenko la grădina sa din Deais-Sniri. No. 735. Ssb-semnatsr fakS ksnosksts onor. nsblikS ks voiS a mi des- faue de magasinsl mefe,v p, (668) iT 41 juni; G. Riureanu. (No. 680.) 8 p -4 I, ulița îoMI Ma. II