|AL Voiesce și vei’pute D 6 M [ N E K T>. ..Vrf eș» irp ^ițelq aiarâ ife 1/unia și| a F ,!, .fi dpua-țb dupd Serbăldriâ.. Al onaret pe unu nun . •. ■ luni................. . ..... xjeî bgu ᵥ-. ₇. F'9 lună Unu esemptarin .ț^,......... îusciințăriie lipta , ■ -., 1!?® IM.’⁹ t¹⁰ . u — . , 1 leu &lu >r)T Nr. 331 ~ I) V ANUL® iUARlO POLITICA. «CIllll, LITERARII! ; ᵣ-;j ,₀ - —r --- (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriiulti 4iariu^ Romănultî și Redaptoriulu respunej^toriu: A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) 3 DECEMBRE 1861. Lumîne^ă-te si vei Q. v i Abonarea »e tace in Bnctucscî, la Administra- țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, ta e»i*« epondinții Șiariulul și prin posta. In Moldov* asemene. In Austria ji în cela-l-alte {ere stiăi- ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonare. Pentru județe și Moldova so adauge costulă portului căte 2 parale de f di A; 6ru pentru străinăta- te căte 12 par. ae fâiă, peste plata abonamentului, calea Fortunei No. 16. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul <|iarinlrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. o SENTlNfAi EUROPEI. Asupra dîneailor cari aii guvur- Bătu fi gWerM ț<£ra n^trA de desbatere. Ultim bine kt Adsnarea noate 'ansla ks tolsl aieastt mtasrt otarînd, sure esemnlă, k’auele Kamere nroBințialI st B’ădsne din liniî în dini! uni mi kj& obiektsl desbaterilor esaa ministrațtaniî, ku! n’aBem akolo niii «n de tot felsl, Ear daki onorabilii bo- drent, ns mergem mal niii odati, dekît noate în treakit kn 'si verem Bftan ns- mor ks aii lesa asemene, ka ori ie ‘ nartikslar, mi remtne a resnsnde d. K. I Ariibska mi dd. akuionar! mi komitatal lor, kari not ksnoadite ie se nelreie în । admieislragisuea ziarista!. Kit nentrs । leea ie omenite Redakgisnea aieste! 1 „Guwmulu împăratului...^ șciind «o (era^ a cării organizate trebuia paielor Kamere Ba fi merssl kometelor, tăcută, epa DEj.SECLE ARUNCATĂ snre esemnta, sas vr’sn aii asemene IN ABUSURl ȘTN DESORDINÎ AD obⁱȘkl de «tronomit aaS minera- WN1STRATIVE aTATU DE NUME- toale aHe⁸tea ⁿ⁰* ⁸⁸utem da⁻ ROSE CATH INVWTffRăTW / torl a koⁿ⁸taU k’a,ⁱeⁱ¹ klasse kiar amia $ J ‘ i nedefinita mi elastiki nreksm esle, ne • foaie faiem ksnosknt ki d. AriieskB n» ¹ J Supzcrisu. Walewski. Ieste niii de ksm Iu drenlsl nsterilor [hstriine, kt ea atiuge, stîrbemte dreg- tsl nostrs astonomit mi 4ițin sr- maițe noi in otesUm din.ainte în. kon- țțp or| ktril asemine mtirbirl mi sne- rtm kt mi Adsnai'ea, saă iei nsțin itrl Boesk a Borbi de tribsnalsrile se- krete numite Wehmice din eBgl-meziS st ne nermiti a le attaie aminte ks; a- lele tribsnalsrl era kreale mi astori- sate de ImntratBl; ks se komnsneaS de nobili mi eraă oremezste de franil- komiHi (adiks boiirl fesdall ear ns se ’nmirtm Borbe nsmal se ns se nor sssu'mc ks dosez! temeinice, ano! line n’ar nstea înmira mi! de akastr în kontra cetei boiiremti ? Mine n’ar nstea zice kt se snsne ks știrile celor ma! mslgl din dsmnealor ssnt adsna- țe nrin jafsr! mi denrtdtrl; kt fa mi- ⁰ FRlNfCfPATELE . A ’ UNI. f (-i î & 1 ij, ,. i îmi iᵤ i o ’ , nr i '⁵ Mune h amea-zl, în linsa Dom», •’ nitorisisl, se va dejskidp Adsnarea de kitrfc d. nremedinte jdj Kabinetslsî, , Dak® am fi krezet ks ksBÎntsl de jr deskidere ar nstea kon^ine o ideii . îiitr’adeBer s’BnitoasȚ, mi mîiitsitoari'B * “ am fi Isat mi no! msssre k4r sc=l im- nirtimim îndati» cititorilor nomtril. Ultim înss din ainte kt el ns ea enii _k’oₒlinii mtkar djp /•'0,. „d a k ț i » ii e a R o m i n « 1 a I, fațî I , ; „âiadmid. K. Ariiesk», administratori»! I ⁰ doBedi daki „aiestai ziar, mai mslț! u&trioțl al zi- ț riti de noi a fost sa8 „lei aă deskis o koBersagiane Ia kare a „1&&£ narțe înss-mî d. Ariiesks asanra „fentelor de la d858 mi ntn’ aksm mil.“ Snsne ano! k niea konBersajjisne a fost ki iei de la 48 aă înilțat emiafodal mi fi ekinaie de ktt a noi t^ibanahl sekret fikbt reS de n’aS ki „aksm n’ur mal se ’ntokmi mi la a) sektatal de miz- lok, kmd aristokroți! eraă jsdekațî mi omorițl în sekret de kitn oQingil aie- Isi tribunale, firi si se noati afla alt nolitika armi- ns sinueroasi dijjisne m’sn servigiS straordinană al foiel noastre. Desnre Spire n? mâl mtim nimik dekît bele ie fimHskBt ksncsksl tai niii nlekarea domnslsl Negri ns s’a ansn= gîaț inki-. rAvem nsmal a faie ks=- noskst ki ni s’a siisș ki, de nii Uoarta in jgrma jțnergpe! nroteatsrl a Gsver- nșM fț’aniese m’a domnslsi Negri, a lisat Migdalele sale nretensisnî tot ar- fi mal remas o srm din snele din ele> Se nrsskrie ka ee fii negremit dose Kamejțfc nroBinuislI, ÎDdsiiinds-se nsmal nreskriere nrintr’o klasse kare riie kî „bomriitorigl mi Adsna- re s bo$k otîĂl ksnd ei a’adsne aiele Kamere an kare se fiî obiektele lor de kit stiletal ie reminea ini ne kare era nswai o roși blema avele! soiietiyi;“ mi qanial ne iqra se-î aoanem în kadaBrs albi, em- foaia kom- daki mtim mi noi desnre așemenl konaemuisnî. Resnsndem. foarte kategorik linati Hiloț’ bojiri de la bnjrea ki d. K. A- riieak^ e^te Ja admiuistra^isuea ear ns la redakut»neu ziarista! Rominsl mi k’a- leste dos^ ssnt ks total osebite între elej ki redakutanea n’are iei maî mik amestek la admimstraui&ne, fiind ki a- leastn din srmi este esktasisi n^oorie- tatea. d' lor A^ionarl mi namai a dsm- nialor. Ns mteiu dar no! resnsnde des- uroiieie.'wse petrpk in. lokalele ad- FOIȚA iUiUAHM. V FĂVOREA NOilOCULtî. Capitulă 11.;^ BASTRJNfoA. (Baatety George, de multă timpă inițiată îl}⁴!'' împărtăși minarea mea, căndă ve^ui pe ăn- nu tîiulă plană alu orizonetiul nedescriptibile unG fehu de ospetănă, decorată în Ger- mania cu numele pomposă de R e s l a u- Lune. Era uă cpnstrucțiuiie cu iloue ca- turi în stflulîi I'ilsdicG' ‘«ICF Casel'orG elvețiane Chalet câșî&fi^ de oservatoriă ^tratU unu lelifl de mdră VîntG fără aripe, cu doue sad trei câniere, Vuă sală lungă de măncâfe, ună refectOriă de unde priyirea dbmiha tote &npfegiurȘ, mese ver^I și ua armiă îțtrdgă de 'scaune de Jiaie, cari punoaă uă barară între noi și speotaclulG . nirea nostrăla chiămarea lui ună fecioră, ună ceiner de bună înj'ăcișiare,, alărgă cu șervetulu la șupțidră ,pa se ne oferă ser- vițiele.fSale. r |, , — Domnii dorescă a prăn^i? Căte coperte? Avemu supă, beefsteacs, păstrăvi fnpți, prunc,, costițe, limbă afumată, com- poturi,. bere, limonată, vină cu oue, cașiă prbspătă Mgitranc *), cafea. Ge. ordinați spre servițiulă dumniavăstră? George nu se putea opri d’a rîde de desamâgirea mea. Rîdeam și eă însumi de nune, căci trebue s’o mărturisescu, la stră- lucita enumerare, ce ne făcuse celnerulă, băgasem de semă că muriamă de fom^. — Fiă ună beefsteac, strigai. 0- hă și costițe, adiuse George. — Și uâ butillă de Rudeșhegner, ur- mal efu I promisu. Portariulă locului, unfi căne betrănfi IbO, politeța ca s’amin|e ve- ssnt aktele iei. Niii sn om n’a fost, n» Biis, dar niii mikar Întemnițat de iei tare sersesk an stindar ka noi, kînd nolitika lelor onsm! nost a fost tot deasna întemnițările mi kier siiderile morali; kiul kare mal mare «lidere mo* t ale de kit a resninge ne Nikolae Eil- veska msrind, de la germsl Ilatriel sale, ,a kare senia snră-aml da ssfletsl? Se mal adiogim inki ki esem- nlsl de kare se sersemte organsl komna- nieî de doul-snre-zeie boiirl de Baloa- rea de 416 galbeni fii kare, ks mide- Fiă și păstrăvi Aipțl, mal ^ise. con- sopulu meă. *y Maitrank (beutura de Mal) elite vinu în care s’a fiert nisce ietburl aromatice . pădure, mal pu sețnă erba nvuță^,Waled rile ks stilet»! sn faut; ssnt i dsmnealor ear । de Biiderl ie a era al boiirilor ns al nonoish! kase boiiremtl, ks roșa iea albi este siiderl ie-4 nriBeek ne ns ne noi. And resbel diinsit tre-zeil de ani, ■ kandidațl la .domnii ear ini se fnea între dose York mi La n c a str e nentrs runirea saă nosesisnea tronstal Eugliterei. Nobilii dar, boiiril, atsmî in Englitera ka m’aksm tn . . . Nea- nole, s’aS serBit ks sniderile, ks sti- letele mi kg tîlxtriele mi denndtrile — Fiă și cafea, Kirch și tdte cele lalte, adausel, coprinsă d’uă săntă arddre. țlise feciorulG. skstig! de jsridikuisnea avelor tribsnalî; kt ele sereiaS, maî adese ori, tmni- ragilor mi nriminilor snre a se ksrtgi de inemiiii lor; kt kiar formsla kon- damntri! fnea anei, nentrs eseksta- rea sentinței, mal ales mi aneme la togi regii, nrinlinii, seniorii* k a salari I, s k s ti t r i i komigilmi ofiiitril, ear ns la nonor, kare în tim- nsrile fesdalittgi!, adikt ale domniți! boiirilor. ns era konsiderat ka om ii nsmal ka sn obiekt de snekslt, sn Is- krs de kare boiirisi disnsnea ksm Boia; st le adsiem în fine aminte kt aiele soiiettgî boitremtî, komnsae de nobili mi nremezste de komigl, îmi nerdsrt din ie tn ie nsterea lor mi se nimiciri ks totsl la ssfiarea nro= gresslsi mi a dreuligii nonorarie, kare inienea aml rtdika frsntea sa. în a- mtndose kassrile deci, de Bor Borbi de resbelsl celor doi rose, saS de eoiietigile vemiie, esemulele ie foaia boiirilor se ’n- learki a-le adsie kontra noastn ssnt din acelea ks kari no! aBem dren ta ne serei m’a zice: „Eaki boiirisi?’ Se mal adiogim aksm ki toate iele ie ziie foaia boiire&ski ssnt zise d’acelea ne kari nonorsl Romin le a transformat in nroBerbsl naționale „k’o mimisne boitreaskt trei! in țeara «n- gm easki ?“ E! dar daki foia boiireas- ki voiemte se Borbim ne ae zice, mi Unde dorescG domnii se șă^ă? care. mele de căletoriă este d’a găsi ună aspectă frumosă pe lîngă uă poftă bună de măn- AldețI, George, s» cautămG de gra- bă uă sală de mâncare; Dumniata m’al — Nu prâ departe de bucăteriă, ^isel. adus la Bastel, e dară detoria dumitale — CătO pentru asta, țlise George, bu- ' se-mT faci onorile locului. nulO meO Maurice, este o uă cestiune di- | ferită. Dacă este uă maniă respectabile a căuta Riche a nu loculă ce prefere cineva la Gafă saă la Bignon, este uă datoriă sacră ’ face uă alegere ușidră căndă sala de de mâncare de care dispune cineva se nu- mescc șesulă bastiunil. D’acea-a îți reclamă pucină răbdare, amiculă meă, te me urma. Fecioriulă va comanda nostru și-I vomă spune îndată de puntG ală orițlontelul vomă privi învită a ospețulă pe care apusulă sdrelul. Vomă prânzi în aerulă liberă, da- că-țl place. vIb ' — Dacă-ml place, esclama-I ună prăn^ă în aerulă liberă! Dară, amiculă meă, acesta; este bucuria bucurieloră! Avândă l Mulțămită bunului gustă ală lui Geor- ge, în mal pucinG de șlece minute ne aflamG la m6să într’unO cabinete particulariă, cumO nu pdte găsi cineva pe bulevardele Pari- sului. Inchipuiți-ve, amici cititori, obicl- nuițl, pdte pentru pecatele văstrj la Cafd Anglais; închipuiți-ve că ve aflațl la uă mie de picidre d’asupra pămîntulul, pe estre- mitatea unei stânca înclinată cu temeritate d’asupra abisului celui mal deliciosă, ună cuibă de vultură ună felă de visuine de fdră sălbatică, uă gaură minunată de șepte saă optă picidre pătrate, tăiată în pătră prin vr’ună cataciismă necunoscută, inchi- puiți-ve într’ună ănghiă alb acestei găure, acăsta; este bucuria bucurieloră! Avăndă ' resultată din vr’uă măniă a fulgerului, des înainte-ne minunata panoramă ce se întinde chi^înduse d’uă dată, ca uă ferăstră, ui suptă ochi! noștri, ună beefsteac de zebra ■ crepătură avîndG in prespectivă unG pa- I ar fi și mal gustosă. Una din fericirile - radisu și în acestă locă deliciosă, dou ¹ fi - I. , kalomniele ce resmndeaS afarî In kontra națisnil m’a rislsl, mi kîte altele? ⁹ mi nentrs siiderl am dBmuialo; Domnito- avea kiar □e Suirea, foia lelor 12 boiirl, kare skriea mi tinsria, gfaki ks ori io tians mi Rosetti. Noi tnss ns ks trebse es sede- n r e ț i ă de dd, Brt - Bom intra ne anea kale boiireaskl mi Bom vorbi, tn Bit- tor ka mi ’n trekst, nsmal desnre iele ie nstem sssyine ks dovezi, lissnd kalomniele mi tsrbarea kornsisi nslred mi ’n agonii, lelor msrinui. Aflim ki Firmansl ks suirea adu* de d. Kalimaki, ear ns de d. Negri s’a onrit la Dsnire ne oștind s’o treakl. Ritnnsl Dansbia a ’nienst el mansl si se recolte singsr kontra mansrilor. CITIMU ÎN UNIREA. - j < Domnsle Redaktor. Astizi venind ia mine sn eten nolitik Barenyi de 24 Noemsrie Masva jos. îl litiiă ser- fir- ♦ nri- attrsi ka mslti nerse- a liti mi eS, al RomtnslBl dar mi eS kare art. din intitslat Bt mtr- tsriseak, ns afls, niii odati în iea- ssrile mele, minsle ka ss le jertfesk în Ns mi miraiă însi, konrinse în zissl art. nre si a ie maî noate assnra snor oameni ama de lentdat asemenea litir! nini ksm de iele Hi nsmal de im- fale ane a foaie matorl mi kare mtiS a o anrețsi ka mi mine. uⁱa creștini și ’naintea loru pe m6să uă fer- tură fumegăndu, servită p’uă pănsă albă și ’n depărtare cea mal încăntătdriă panoramă. Era aprdpe cinci ore. Tăte focurile ^ilel străluciau ăncă pe fundulO ori^onte- lul și liniscea serei începea a se coborî peste capetele ndstre. La picidrele nostre curgea Elba cu undele sale d’argintG, acestQ rîu mal gemanO de căt Rmulu. Inainte-ne citatela muntelui Koenigsteia cu cingătura sa de stăuce bătrâne; uă fortereță neapo- piabile și neluabile pentru ort cine n’are doui taleri în busunariulG seQ. și apoi ce- lebra stâncă Lilienstein lângă SchandaO. La drdpta se ’ntindea unO pasagiO nemărgi- nită ; la stânga, dacă memoria nu me ’n- șelă, muntele Baerenstein și Jungfern sprung. Ge prăn^G 1 ce speclu, apusulă săre- lul unei ^ile frumdse privită de pe vîrfulă unei furculițe bine garnite, și frumăsa a- liantă a doue fdmețl satisfăcute împreună, fdmea ochilorO și fdmea unul stomacG ge- nerosG flămândă! —- Ia spuneml Maunce, suspină George între cașiă și pdme₍ «I vr’uă părere de r$0 l www.daconomanlca.ro 1058 în adeBir ye zine anei artikol? kt majoritatea kameril, kt d-nsl Ka- tarijis, kt boeril în fine, nrin Bolsrile lor nrin nronsnerea lor de la trekBtsl Islie a8 nerst a st faue soirea, ks Breme ftrt Breme, de Boe de nevoe mi kt do ne aksm minislersl majo- rittjjiî ns o nroklamt, dtnd, se în- geleție, niște okii tstsror konsideragi- lor nolitine de kare obiynsit. jjine seami mi uele mai nsterniue statsri între ele. He e a rtsnsnde la asemenea ls- krsrî, ntlsyirl ? Nimik negreinit- Ns ssntem oare în destsl obilinBiu,i ks a- HeastT taktikT a Romtnslsî, de a ski- *~monosi toate zisele noastre, de a ne nrefaye mi nreltlmtni ideile mi ek- snresiile ’iele mai netede mi mai des- Isinite ? el o ftnea în kamert kiar, ktnd kSBintele noastre ns încetase MiteaskBle iui sb Bor îndestsla de Baloarea art. de kare e Borba mi a tstsror ue s’a mai nsblikat mi ost se. mal nsbliue de ayea Beridikt foaie. Oomnulu Caturgiu Și ADEVERULtT. Compania de doui-spre-fece vendă neauzita cutefare a scrie a- co ne amă vîndută pena d-lui loan Can- tacozino pe galbeni 600 și lui Gort- chakoff ală iei, pe nu scimă ce sume, ne a declarată ună resbelă ce- nu se pdte urma de cătă cumă aeams aksm neste mase IsnI I ₙₑ . cₐₗₒₘ,₎ᵢₑ ktnd el krede kt toatt Ismea a sitat î m ,,. , , . . . ₜ . | >Pfl Jn No. 327 pubhcaromu unu ar- Hele ne s a netrekst în ; seanijele ,a-' ¹ dsntriî. a. ticlu,. suptu 4itlulu „Masca josu.“ In De am soi st Istm ka neBa se- acelu articlu s’a pusu în facia pubh- pios Bitjiloriele ayelsî jsrnai iui a in- cuiul cuvintele oficiali ale d-lui Ca- tra ks el in disksuie n’am aaea de kst targiu și colegiloră sei, fise în Adu- sul întrebam de ne îu ksrs de trei ani ₙₐᵣₑ, propunerile făcute și ne M goruni fs lol in mina •- Laioritatea Adunării la 17 dennilor ssî ns sSBtrinirt ei onirea? ,w . „ , , ... . , „ TTT- , , „ , . . j mu și laptele ministenului Uli daka Rominsl erea tot ama de v ¹ înfokat de dtnsa ini nrin srmare de ce a aretatu c° sa^ acele aneiami idee ks zisa nronsnere a bo- voturi ale Adunării aă fostă erilor din Bara trekstE, de ne minis- tersl Hei mai natriot ue erea ne aiea legali și ministeriulu de la votate de și 22 lu- acestui-a, cereri și i bune și 19 luliu a violată voturile Adunăriloru, saă co Breme, denarte de a îmntrltuii ideile I ministeriulu a mersu pe calea cea bu- nii asniraniile de azi ale Romînslsl, | v • un aoimogun ’ na și elu și amicii sei au propușii și ftksn din kontra attta sgomot îm- | , , ᵥ v . , , . _ , , votatu in Adunare, la 17 și 22 lu- nrtratnnd ne-adevtrala nrensnere kt ■ ’ dreanta ar fi soind st sileaskt ne gs- lucruri rele și neadeverate. Bern a stBtrmi o fantt imnolitikt kt, Domnulu Catargiu respunde în dreanta a desenit reBolsgionart? Hli organulu .seu Unirea în care scrie anoi ktnd adosazi snil din denstajiil îₙ cₒ|ₐbₒᵣare cu dd'. Halepliu, Deșliu majorittjju ii uersrt sokoteala de a- ₑfc ₑₜc, șᵢ ᵣₑpᵣₒdᵤₛₑᵣ₆ₘᵢᵢ mal susu neste insinsanii, ka st ns le nsrnesk întregulu seu respunsulu renumitu- ne nsmele nel adeBtrat, ne resnsnse »• ® r ᵥ .. . . . . lui capu alu părții drepte a Adunării, ministrs orator de atsnui r Kt mmis- | r r v r terni ns mtie nimik desnre acestea, kt Spre a pute înso fiă care se fiă unu de a vorbit jsrnolele în ahest sensă judecătoriu. drepții între d. Catargiu și uressa e libert mi kt el, ministersl noi, și mai cu semă se consulte' cu ns e resnsnzTtor de bsrfirile. mesei. Anestea mi altele mslte am as ea a rssnsnde Rowsnslsl daka am zis, aiul nstea nriBÎ ks seriositate ueie no Rominsl ka st adoarmă ne bienji kare noate ar avea într’o zi dee d’al întreba «ude s'a8 , nreksm oare-kare bssneiute akijionari usdata 1- sciință ș’asicurare termometrulă mora- lității boiăresci, rugămă se recitescă articlulă nostru din No. 327, ș’apof, citindă respunsulă ce ne dă marele ministru ală căimăcămiei d& trei, se va pute pronunția sentința în deplină ksfsndat c.unoscință în acestă ROMANULU J DECEMBRE. impresiunea ce mai p6te face acea foia asupra unoru 6meni cari sciu a a o aprețui «a și domnialui“ apoi a- daoge co noi amu fisu în acelu ar- ticlu „cb maioriiatea Camerei, co d. fiatargiu, no boiăru în fine, prin volu- bile loru, prin propunerea lorii de la drecutulu luliu AC CERUTU A SE » ■D FACE UNIREA CU VREME FORĂ ,VREME, DE VOIĂ DE NEVOIĂ și ,co de ce acumă ministeriulă maio- ,rității nu o proclamă (Unirea) dăndă, ,se înțelege, piste ochi, tutoră consideră- ,riloru politice de cari obicinuită, țină ,semă și cele mai puterice Staturi în- „tre ele.“ Acestea ca cuvintele foiei aceștia, suntă aretate în publică ndstre din No. 327 ală de cotră domnulă B. Ca- targiu boiăru vechiu din timpulu lui Grigore vodă Ghica, ministru ală măcămiei, capă ală părții drepte dunării, colegă în colaborare la dacțiunea Unirii cu dd. Halepliu, căi- a A- re- De- șliu etc. etc., și ănco care trece ca celă maî onorabile și celă mai lumi- nată din totă partea dreptă. dară noi vomă fi fisu cumă în publică d. Barbu Catargiu, va ave dreptate; deco inso, se Daco sus(ine atunci va do- rau votatu și Centralea a confirmata mă în aceste țlile gândii ace- •propunerea întrunirii Adunăriloru pen- •tru a desbate împreună însemnata •stiune rurale? Și mai la vale. •Majoritatea Camerei declară • este otărîta a nu părăsi băncele ce- co ca- • merei. în ANULU ACESTU-A for’a da • uă soluțiune cestiunii proprietății.» Și mai la vale citaromă propu- nerea Adunării de la 17 luniă prin care «da ministeriulu! 6 file ca saă •se răge pe Mări’a-sa d’a da Camerei •mifuloculu celă mai putinciosă spre • a se pute resolve cestiunea proptie- •tății ’naintea închiderii acestei sesiuni, •saă co, la din împrotivă, ORI CE MI- • NISTERIU ar mai încerca se prelun- • gescă soluțiunea acestei cestiuni nu •va mai ave „Camerei. Și mai Ia •Astă-felă pe viitoriu încrederea vale. dară saă d. Catargiu • a vorbitu glume, sau acestu guvernă • cară a lasată se trăcă •jumetate for’a convoca Antrunite nici separate, •solve cestiunea rurare, patru lune și Adunările nici. pentru a re- este „ună lă- I stă cestiune este ănco înde- ' sb atere în co n f e rinț e, și re- petiromă în trei renduri, într’ună singură articlu, co t6tâ desbaterea e- ste pusă pe tărîipulă co n’a deschisă Adunările, FIA ȘI SEPARATE, pen- tru a resolve cestiunea pro- prietății, în anulă acesta, pe care o declarase dumnialor atătă de urgin- te și pentru care aă dată totă dumnialoru, eră nu noi, 6 file mimste'riulut trecută, și aă votată, totă d-Ioră eră nu noi, neîncredere pentru tdte ministeriele cari nu voră pune camera în stare a vota, în anulă acesta, legea rurale. Aceste fiindă fise cu cea mai în- trdgă lămurire și repețite de doue și trei ori, .într’ună singură articlu, eto co d. Catargiu vine jn publică înve- luită în manta lui X, și spune, eră curată și limpede, că noi amă cerută în articlulă publicată în No. 327 ală acestei foie „CA GUVERNULU SEFA- CA UNIREA, CU VREME FOR VRE- ))■ procesă, ce ne catu se va pu- coci ‘ riecunoscu- fondsrile ne a§ fost dense ne temeisl 1 voinu sili alu espune atttor ftgtdsinjje inktntttoare. ¹ Dar ₘₐî ₗᵢₘₚₑdₑ denarte de noi Jndiskrejjia de a seni , <} . st travem ițerdeaoa în dossl ktrsia I .a argiu Romtnsl joakt ks altta dibuie ₅₆j- tulâ ș’âtătu de multu căutatulu de co- nika sa komedie nt nerete. Ne mu- I tră matemateci X* e^te d. Gatargiu, mi- yinim dar a trimite la niotokoalele ₙjₛtᵣᵤjQ căimăcămiei -⁴- dupo ce spu- kameril ne yei ue nsmaî Borstdoarmt ,ᵥ .w u. niyî st mai asiste la renresentagi^le |ⁿe, ⁱⁿ cuvinte de boiărtu din timpulu Isi xagl abas Rominesk. i j Grîgore vodă Ghica, „co se miră de că nu ești la Vachette, Bignon sah fortoni?! faele, cbcl acestu fundu albastru și încăn- ’ îți pare refl ore de macadamO, de scomo- I tătoriă pe care ser vețlu în profilii acești \ tuia fiacrelorO, de aspectulă coldnelorQ d’a-I trei sau patru arbori, cari semenă a fi cel _ Tișiath și d’acele domnișidre cari fumă^ă I dUp5 ᵤᵣₘg aț pămîntulul și cel d’ăntîl al (r pînă la mefulă nopțel pe scaunele de la cerului, suută fundulu preferită ală lui Caffe Riche? Jțl pare reă de „la Patrie I Rafaele. du soir?“ Nu-mî pare reă de nimică, de nimiciiși ecă în ce stă frumosulă Tru- vedi, cuvîntă din cuvîntă, literă din literă, co nu este în articlulă nostru ună singură cuvîntă măcară, unulă' singură, din acele ce dumnialui ții-1 ce, scrie și publică c’amă scrisă noi, atunci se va dovedi . . . dară se nu I anticipemă, ci precumă espuseromă aci cuvintele ce d. Catargiu fice c’amă scrisă noi in No. 327 ală Românului, I se punemă înaintea judecătoriloră no-1 strii și disele ndstre testuale. Ifiseromă, Ia ântîiele linie ale ar- ticlului în cestiune, co >nu voimă a • desbate aci despre Unire, nici chiară I •a (Jice co, lucrurile fiindă precumă I • suntă, AMG CUTEZA A SF1TW • pedată de lege,“ dupo d. Catargiu..' etc. Și mai la vale. „Daco aă fostă sinceri, pentru ce., „n’aă făcută d-loră în 135 de file „ceea ce cereaă de la alții a face în „6 file? I,¹ D ,ME, de voiă de nevoiă și s’o pro- clame acumă ministeriulă maio- ,rității, dăndă peste ochi tu-, foră considerăriloră poli- ,t i c e, de cari obicinuită ținu semă „Daco n’aă putută întruni came- ,rele, PENTRU CE NU LE AU DES- CHISU SEPARATE pentru a trata acea ,cestiuno“. «b j Și la sfîrșitulă articlului: „Dacă nu se putea face nici u- nirea Camereloru, nici resolverea ces- ,t*unii proprietății, PRIN FIA CARE ,CAMERA SEPARATE, pentru ce » ,ați votată într’unii felă făcută într’altă fe 1 ă?“ Eaco testuale cele fise de PE GUVERNU A PROCLAMA U-1 articlulă atacată de d. Catargiu, noi în pe ca- •NIREA. N’AVEMO DARO ASTĂ-țtl re ăncă uă dată rugămă pe judecăto- • DE SCOPU A COMBATE PE GU-1 rii noșirii a-lă reciti. (No. 327). Ea- • VERNU CO N’A PROCLAMATU U-1 to că 'noi amă fostă disă, curată și •NIREA, MAI CU SEMĂ ÎN ACE- limpede, nu numai că nu acusămă •STE ț)ILE CĂNDG ACESTĂ CE-1 pe guvernă co n’a făcută unirea prin- • STIUNE ESTE ĂNCO ÎN DESBA-1 cipateloră ci c’amă adausă ănco, în • TERE In conferință. termeni preciși și limpefi, co, „lu- •Dară tăte aceste admise^ ore Ierurile fiindă precumă suntă • simpla întrunire a CamerelorU pentru I NICI N’AMU CUTEZA A SFĂTUI PE •simpla desbatere a cestiumi rurale e-1 GUVERNU A PROCLAMA UNIREA¹¹; •ste și ea o violare a Convențiunii, I Făcuromă și mai multă: Repețirămă • și trebue pentru acesta ună votă ală I în acelă-ași articlă, co n’avemă de •puteriloru străine ? Dară de este astă-1 scopă a combate pe guvernă c 6 n’a •felă pentru ce dre ambele Adunări (proclamată Unirea, mai cu se- — Pre legea mea, nu, îl respunsel. moșului, că ori unde se află, este completă, Dară dumniata, scumpulă meă pictoriu, nu-țl I desevirșitu; de-lă găsimă în imensitate, în pare reu aici de Rafaele, de Rubens, de I nemărginire sau într’uă cadră atîrnată d'unu ^Rembrandt, de pertretele lui Tițianu? Nu ți I cᵤjo₍ Mulțămită Domnului, frumosulă n’are pare reă de favoritulă D-tale Qlaude Lorrain? I ₙ;cț mesură: este totă d’a una întregă, . ‘ — Nici chiaru de Claude Lorrain, I ₐtstu într’ună amenuntă) cătă și în totalele îmi respunse George; am unulă suptă ochii I cₑ]Q ₘₐi întinsă. .. 'mei d’uă lungime dc doue fecl și cinci de! leghe; nici chiară de Rubens: astu noură frumosă purpuriă ce resfrănge tote colorile cerului, e paleta sa; nici chiară de Rem- brandt: acea slăncâ, care opresce lumina ,s6relul, care închide ună colță întregă ală pămîntulul, este lupta lui Rembrandt cu lu- mina, este uftă Rembraudt; nici chiaru de ₒ...;T)țianu, căci jumetate aurită-cum ești în ' acesta momență Maurice, ești ună minu- nata Tițianuț In «Arșiță nis! phiarăjde Ra. Aci întrerupsei disertațiuneâ lui George. — Ia vefl, îl fisei, ce-mi pică pe mâna? Cătă o de caldă! — Dară asta, fis8 n’aufl? cblo josă, ce mugire teribile! — Este ună leă, George, saă de nu, e uă furtună. ¹,¹¹ cit — Unu leă, Maurico, nnă led răte- in Sasonia? nu-mi vine a crede. — Atunci seᵤadmjtemă că a festă tunetulă ₜ amiculă meOₜ și nu vorbim și cele mai puterice Staturi între ele. Ș’acestă semdță demințire ce cutefă a ne da în publică d. Catargiu o îm- pletesce cu cuvinte boiăresci, de dis- prețiă boierescă. „Acea f 6 i ă, jo- „curile și vrăjitoriele iei, comedie pe „părete, Hagi abas Romănescă“ etc. Acumă, bine voiesce, cocâne băr- bucică, ă eși în facia lumii dupe a- cea perdea, căndă de feră și căndu de postavă, ca se v^fă lumea co dumniata ără nu n o i, ția a schimonosi tote fisele Suntă trei ani de căndu reă să tragemă uă perdea ai seme- ndstre. ceri me- între tre- cută și presinte; și de trei ani îți fi- •emă mereă co nu voimă perdele, ci co voimă se mergemă astăfelă de bi- ne ’n a i n t e în cătă se nu mai aibă nimini timpă a se uita ’napoi la ne- rușinatulă și ucif etoriulă trecută ală gu- vernării vdstre. Suntă trei ani de căndă ceri mereă perdele, pentru co dupo verdele ați trăită, și perdegii ați fostă, își dară acumă de dupe perdea și spune cină a „schimonosită fisele ce- ui laltă, noi saă dumniata ? Cine a spusăr neadeveră, cină a fostă „Hagi Abas“, saă Hagi Ivată, noi saă dum- niata ? Cutefi a spune, în facia lumii do altă ceva. Acea armiă de toboșiari are I f£ya în sala comune, veți avâ abia timpulă se facă fece leghe pînă s’ajungă aci. | ₈ₑ alărgațl, dacă nu voițl a fi udați. — Nu pre te ’ncrede respunse George; I Kellnerulu vărbise adeverulă. Nu fă- unetulă are nisce picidre mal lunge de I curăm dduc fecl de păți și diluviulă (po- cătă îți închipuescl. E uă furtună bună și 1 topulă) începu. frumâsă care ne vine. | N’așiă voi se nedreptățescă furtuna — Viiă în bună voiă, scumpulă meu I cămpieloră; tunetulă învîrtindu-se în voia George. Concertulă începe tocmai la timpă 1lul P® cămpiele de grăă m’a găsită adese spre a justifica cuvintele D-tale d’adineaure! | ort plină de respectă; dară ce Inferioritate, Tabloulă nostru va vorbi acumă. ori cătă al voi se-lă părtinesci, în compa- George avuse dreptate. Tunetulă făcu ralⁱuⁿe cu tuⁿetula munțîloră 1 Și câtă de într’uă clipă unu pasă gigantică și-mi tăiă este tumultulă bătălieloră Cha- ᵥₒᵣ^ₐ I kespeariane ale acestui măiestru ală tune- h teloră, tunetulă locuriloră rădicate, în com- parare eu clasicele remonstrărl ale înțelep- tului tunetă ală locuriloră șesel George era, fără îndoielă, de păre- rea mea. —₍ Celă putină, îmi fise, ștergîadu-se cu șirvrtulă, ce-1 presintase Kellnerul, celă pucinu la munți ori ce furtună e uă tem- pestă. Vefl, Maurice, nimică nu lipsescc ca se ffă serbarea completă. Ecd hdptea trl timpulă filei. Și cătă de bine mena- giate ijintQ aceste tntunerioe subitei Ci — Bravo I Ecă cumă s’esprime ună măiestru^ fise George încântată; ce trăsură d’arcușiu magistrale, ce basu profundă căntă, — tunetulă Bastiunil. — Ce te-a apucată, George, faci ună cale m bour? । — Vall al dreptate, respunse George c’unu aeră întristată, dară lu-am făcut fără se sciti. iui ■ — Domnii mei, ' fise Kellneru^ chiă- mindu-na din depărtare, v'am wyitty ea» www.dacoromanlca.ro effectă minunată! ce arte! Uă furtună fără năpte, ar fi ca ună focă de artificiă la mâfă-fi. Feciorulă merse se închidă ferestrele. — Nu, nu, fise George; lasă-ne doue deschise, băiăte; căte una pentru fiă care. Acesta nu va fi pre' multă spre a pute vede bine. — Yes, mylord, respunse Kellnerulă lui George. — Ce felu, yes? Nu cumă-va al o- biceiă a vorbi engleșesce căndă tună, iu- bitulă meă? — Se am iertăciune, fise Kellnerulă; fiindă că am vefută că D-văstră faceți ună lucru care nu este raționabile, ml-am fisă: “Negiobule, nu vefl că astă domnă e en- glese, și faci reu de-I vorbescl francesesce.,, — Mulțămimu și pentru englesl și pentru mine, fice George, rîfîndă din ă- nimă. Esplicațiunea d-tele este d'ajunsă amiculă meă. Nu ml-am închipuită c’am se găsescă pe bastiune ună băiată atătă de deșteptă. [Urmare pe mAae), |o^ 1019 ROMÂNULU ’ DECEMBRE. 10 dinii asemeni grosolane ne adeve- I nirî, fiindu co tă ai obicinuită, de la ; vodă Grigorie Ghița, a sta la perdea । ji dupe perdea ș’a trăi în acea ciu- ' măsă atmosferă a vechimii în care se pelrccea lucrurile cele mai rușinâse, la perdea, dupo perdea și’n cămara cur- ții domnesci. Inso, cu' iertăciune, cocone larbucică, ca noi cari amă fostă, sun- lemu și vomă fi contra perdeleloră, se le rupemă și se v’aretămă în fa- cia liimii astufelă precumă sunteți, a- dică neadeveruri susținândă, și calom- cu atăta cutezate și aroganțiă jîncătâ numai o frunte boiărdscă se nu mai p6tă roși, A! ați cutezată a țlice în publică e’ara luată bani de la Gortcheacoff Ai loan Cantacozino. j Și d-ta, domnule Catargiu, ai cu- itețlatu a desprețui publiculă Romană Ipin’a scrie că amă cerută în articlulă ‘piAAicatu în Nr. 327, ca guvernulă jje proclame acumă Unirea Principate- lloru dăndă peste ochi tutoru conside- rărilofu politice, noi cari în acelă nu- meru amă ^isu ș’amă repețită de trei ori contrariulă. Ai cutezată apoi dup’a- jsemeni nerușinate calomnie și neade- lf veniri, a vorbi despre noi din înălți- mea boiărimii domnieitale, cu termeni de „acea f6iă,“ de. „Hagi Ivată“ etc. )Ei bine vino acumă ’naintea națiunii ca se ve^lă co n’am țlisu a se da peste ochii puteriloră și considerăriloră politice, și co d’aceea potă acumă se ve daă eă peste ochi voue, calomnia- ioriloră din Unire a, pentru deconsi- derările văstre politice. E!. dară de ce Ae ne mai mirămu căndă amă ve^ută , co d. Catargiu a meprisatu opiniunea publică pîn’a mai cuteza se rădice ’naintea iei fruntea sa cea inferată de 't6tă națiunea în timpulu Căimăcămiei de trei! 6re acestu mare patriotă, li- < berete, dreptu și onestă Catargiu, care । a vorbi ’naintea publicului de RILE ÎN nORTBL BERILE în zisa de 20 Noemv. 861.J Konbiî sosite tnkirkatei"? -fi 2 ᵥJ „ ' demerte V . / 8 „ nornite Înkirkate. ., . .. 15 < „g n demerte 7 (Banoare sosite ..... ^ . 2 Ol nornite............,4^4 4 ol 2 ⁿî nreg»! nrodsklelor. Grtâ liakîr kalitatea I, kila 220 230 ' „ -II, „• 200 210 Pîmiă „ I, „ 170 180 „ arnist „ II, — , — Sekara.....................105 110 ITursmbS. . . . . . 156 160 OrzS ⁿⁱ $ loloeb . iui 72 74 Orz rîog v⁰⁸⁶ ® e_____________ _ Fasole , . . P- .* î;l ⁿ’ 54 58 Ranijja ‘silbatiki * e⁸ 5° — Meisl kila . ™m. _■■'; - ■ — ■ —. DE LA MSNranALITATEA KARI- stigq aik TALEI BQKiJRESHL.f ; Msniuinalitatea vinde din noS nrin liuitațisne drentsl de a kîn- tari în kanitali ini în nregisrslS el objektele de greș ta ți în ksrssl anslsl viitor 1862. Doritorii kari voeskS a ksm- nira auest venit, ssnt rsgațl a veni la otelsl msniuinal la 16 ale ksrentel IsnI NoembriS avînd ks d-lir garantii valabili snre a se faue liuitațisnea, Kondițisnile ks kare se va înkeia kontraktslS auestsl venit, se not vedea de doritori în ori ne zi de Iskrare în kanuelarîa Msni- uinaHtațil. Membrii Kons. Msniuinal. E. Botians. Stoika. K. Hiltinians. Al. Onsks. . l itwi) j ₍ No. 6493, ansi 1861. Noem?.'4. | No. 708. - ■ Rl '' 1 3? A3THAU { a ■ Drentsl de a înlesni ks ba- nițele Msniuinalitațil missrarea nrodsktelor ue se vinde la oborsl kanitalel în ksrsslS anslsl viitorS 1862, se di din nos ks kontrakt dsni liuitațisnea ue se va ține la Msniuinalitate. Mei ue voeskă a ksmmra a- £ uest drent, ssnt rsgațl a veni 1^ otelsl msniuinai la 18 ale ksren- tel lațe Noem., însoțiți mi ks ga- ranție valabile snre,a se faue li- uitațisnea. Kondițwnile ks kare 15a Ssb-semnatsl fakă ksnoskstă onor, nsblikă ki voiă a mi des- faue de magasinsl meă ue-lă am faabilit de mal msțl ani de totă stlsrl de Gisvaerikale adiki: Brauelette, Meruei, Inelsri mal. Iskrate în diamante mi bri- liante, mi tot felsrl de A s r e r i e, ks nreță foarte skizst din kostsl loră, , ,, Doritorii voră bine-voi a se adressa la magasin ue este în ă- lița franțesi vis-a-vis de kasele Isl d. Mixalake Gsgis (lingi far- mauie). ᵢH. , I. A. STERU. No. 733. 3 de vînzare ;tn total» saă ks stînjinsl, loksl din slijja Nemgeaski vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnssă treî-ze*!! stlnjenl feți. de sa în Asemenea este de vînzare mi ka- uea mare din sliga Brinkoveans, kare aksm loksesue d. kolonel Ra- Golesks. Ilentrs ammdoz doritorii si se adreseze la d. Mihail AngeloviiI, vis a vi de konsslatsl rsacskS. No. 618 22 Spre tăiere. riartea de nidsre a fraților BolintinenI din distrikt. Vlamka, în kare se gi semte lemne de ueră mi sleaă, în denirtare ka de dosi nomtl. Do- ritorii se not înțelege ks d. Ti- nasse Bolintineans, ue iliade ssb Mixaiă-Vods, vis-a-vi de d. Bre- seans. t^o. 738 < «vin) «2 i Oe vbuțore. - Casele ’ mele din maxalaoa Kolțil vis-a-vi de Komisia de Roms. Doritorii se vor înfițiina la nronrietara loră, D-na Elena lakovenko ia gridina sa din Deals-Suiri, l * No. 735. ‘ 3 . nun jii de blănărie. Desfauer ks nrețsrl foarte mo- derate, kasa ks No. 9, de lingi biserika Skasnelor în fața nods- Isl (slița Momilor). No. 736. 2 x a - '«-TRATATU • •■■■ ■ de limba BoinânA de Elie Bosians emit d^ ssnt tinar mi se afli tsl gisinds-mi astazi destituit din fonkția ue oksnam dsm gisirea ks kale a gsvernslsi, mi dorinds a eksarsa Hrofesia de Avskată; gnbesks a faue ksnoskst ki nri- meskS a servi ks toata aktivitatea mi onestitatea ne ori uine va voi a mi onora ks înkredințarea mo= uesslsl ue va avea atît în mate» rie uivile i komeruiale kît oii în kriminale mi korekționale. Loksiuța mea este în Bsks- remtl ne slița Kraiovi vis-a-vi de xans Gollesks d’assnra nrivilil de bikmie din kolțsl sliți. — 1861 NoembriS 29. Ștefan Borinesks, (Nq. 737) ₜₗ 2 Skimbnre de dowdedM^ Domn» Kirille nrofessors deskn- m'B mi gimnastiks m’a8 transnortată loksinția în- kasa Ualadi slin» Serafim No. 36. (No. 706). Q . b L> 15 . MAGASIS ENGLES 1 KilAiiî & W. Caile» Mogoșoie [ 11 în faoia ȘArindariuluJ., _ j । Deposit genera-ie d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. ■ 1.1» hu de vînzare la librșria d-lal Socek rj Ofili 1 din ' slița Fuka, No; 1, max. Sf. Auoatol?, kare konrinde baeâ de n«tțui ini în rliq tmurosui ks snartementde din fagi. ,, Doritei a se U s&b£.‘mea!i£. ' ‘‘ ; (No. 740) îj.b: - : f ■ 1 de «beri Al ; i. jb i Făină din '’'Db ^■'^upor. '‘ Subsenjuătu sociătatS^fece w noscut, că ’a 1 deschis în această piață ijin.fd^osețoriu de făină din moara, sa pu₃ vapor la care &ă ma- cină grăul numai uscat.;. Pe lîngă soliditatea productu- lui nostru, suntem în stare de a face prețurile cele măi convenabil le, și suntem convinși că etablis- mentul nostru din această țear^ poate conqura Au orî care altul străinătate. ₗₜ c t Agenția stabiilimentulul nostru pentru această piață., am predaFo d—lul Jacob Marmorosch. " Pentru Societatea cu scții a v morilor ou vapor din Calafat» qîtii sico ojJB âtrass, director . înscrisul are onoare, a face cunoscut că deposetoriul de făină se afla la₄ mine, și promit a mul- țumi consumenți mei în ori ce pri» vință. । xVV u I au©» am onoare idă .a iau® nlekata în-= ' vitaref k^ întojkînds-mi din ks- litofja ițe am fiksț nentrs înțin^ j dsrea kpmeruislșl meă în Franuia,' am adss din fabrwele cele mai r^=l numite d’akolo USa maf mare ‘ dle> ^ere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaleta' ka mi de arte, Knâ de cusut în toate ksiorete mi Qsanțep mașteri- den cusut, ,muL îmî • permit de a atrage a£ențis« nea ' aksm 1%. papierw, serbătorilw ks am adss mi zdz maî elegantă judării pentru cbpii, lucruri de terie ud He iucsu. Rsgsnd nentrs komnlesante ksstare daă asiksrare ki nrin nre- țsrile moderate, urin sn aerviuU reală ’ml voiă konserva înkrede^ rea akordata de atîjji ani. Mcuiae Fopovkb Friser și nerskerS, strada Mogoșbk xaus Krețslesks, Jₑ Mammistb, hanul Șerban-Vodă No, 9. No. 727 20 No. 590 1 Mobilări depline și uiobDe micii O- glințU man și mici. Paturi de terț ji de bronz, paturi și J6g&ne .de copii, tapete dt tot felul și stofe pentru mobile. Fâu^Arie ț’asoernuțarie. Pân^e sim- ple și imprimate. Pân^e ne'nălbite, mease și șervete, scergare etc. etc. Boueterîe* CeorapI și călțnnl dk ațA, tte ■tbumbacu și de lânâ» Gitetc șâiismene de lăpă, Câyiâși de pândă și de flapelâ. Fia nele albe,.cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și apări de te furite lârgimî. Alo venătbrei- Arine de focu, "Pistele Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțit ari O Englete. Brice, brictfee, Dosi nerekl kase< sna ks 2 ka^srl nsol, ks grajdiă, monron, ks uele. trebsinuioaae, uea-l=aita nrefzkste într’sn kată, fie-kare ks ksrte grădini , mi kîte sn navilion ue dealsl Mitronoliel, sînt. de vân- zare oxavnik în maxalaoa sf. E- katerinil kolora de Albastrs, do- ritorii de a le ksmmra se vor a- dresa la Maiors tk Ilanazols în mahalaoa Dobrotesi. No. 15, saă la D» Simijoțn Romanov astorisat de mine. Maior II a n a z o 1 s. DE MAGASIN ț. al d-lnl l; Miht&ll ngeIonici Subt casele d-nel Săitica Cas- triși vie-a-vi de consulatul Rusesc, Mar& franceză, engleză, de •Viena și de Lipsea, iii felurimi de articoll; v ' ■) fece, cuțite etc. ete. O P&rfdmerid, de tdte felurile țv din cele mal bune, fabrice din Paiis. . ■ Meae Ubiecte teluritfe de lacu ehineeescl etc. etc. BrOllțlăria-. Pendule, Lan^pe, articlii de daruri argint ^1 plaque. Ciment, adevărat Engle^eseu. Vinuri, licore, citări, edai, cio- colate, bombdne, biscoturL CbmisiOae pentru ori de obiecte din Enghteru și din Fraheia. Macine agricole dm cele mai hm ,ne la brice a le Engliterei și mal cu sfemâ de Dlayton, ți Uhu- tlewox ta, șl eto. r fto. 442. »n «o, nl8₍f — 1- | ijEuiU'Ui sn - b l ' u u u fu No. 730 2 ■ Gofecțiunl 'd\urărie în feluri- , ml de obipete prețioase de cea ma^i dm, ,țți>^ gj-gintărțe,, servi- I , ᵣ Marf0 turceasca i imamele, mă- iăml șcl. felurimi d’ogliuzl mari și mici de faSpUnl' cei mal nuoD. Brcuzărie; policacfdre, bande- de Magat^ a d-lui ^--labre^- ⁹⁽1 uaoy w .1 c Haine de damso și bărbătești, Ș fsjurințl ^usMpobi^peșfă cu fir pe podul Alpgoșoai vi8-a=vi de Teatru, m casele, d-iul Fiaicotâohi țpide se află Oteiu d-iul Hugeș. Mariăfraudăengle^ja de Viena, și de Lipsea, in felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polfean- dre, candelabre la/npe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavu de catifea^ și de baftă; asemenea și haine de bărbați și de popii, precum și altele trebn- Dpritorî! se -vor.„adresa ia nu* mițul, magasid k kirf oră.⁵ . u No. 613; •ⁱyr‘ 1 ii.. L®c-im de. - I Be stfădao Rîureanu, .în tape , siradel Franțes^i mtre casele DJd / pelu și Giinuaaiu, tie>-Io* curî de