ii r NRC.W Aînil V rib . 81M B T ^b. ț aiăq I 909TO 4^ - eimuiZ* 3oc „j Voiesce âfinoveb i 2 DECEMBRE 1861. oqoq «fi fă-icd mguilaiRie < , ' ‘Lumfoedă-te^i • f vei pute. mu ■" m a o? •! a im wi-e pqo^i^,,:‘ ’U vobî: s;>si ni ,i«a «'Bite iș .........t6te diîole afară de Lunia și, p « B l, »■ i i — > • * i ......... * MW POLITICII, COmCIAU. LITBBâRIE^ «¥=? 61 —-țj i>_f> ₉.{qg iul liilnH । / ■: ® ® i asemene. In Austria șiîncete-l-altețerosti&i- . . . . i —Mla direpțiunile poștali și la agințele de abonai w. 11 : -’tq 01 fmhfKj gb $tr nn fj: 'i O’.. ll ■ ■ iii I etVBbloK i? ioitnllT bV£ ■ • Pentru județe și Moldova se adauge oostulfl . B|W1 im*»» B (ARTICLELE TRAMWtȘI «ERW i . _ . ______.. - — ■ -■ — ■ ■ - - —« Va eși în L- , " douâ-țli după Serbătăriă. A^narea pe unn «nu Șese luni.......... TreT lutu.......... Pe lună ........... Unu esemplariu . lusciintările linia T ’• o Abonarea se Ree tn Bactureioî, *î? Administra* țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? • " In județe te domnii Administratori, te cm*' ’ ~ ’ . In Moldova S DEITEIUE TELEGRAMHE. i ^fntșrds^alii⁹nentra Magiarfk&t ini ueu— nii Deak mi dim inimteilo;- noinhii o ¹ tr«'Romani,G Kroaiji mi * SefbF'te faue ^losteemslt rial’tdre'de klt toate sa-; (Serviute nartiksiar’al'Rdittsnîitel./ tri? ixonrbn^'nroayi lui-oerur- a r IdpJ iș ku • : Londonj 12 Deuemrfre. • 0 Ij-Usnosfapt 3#; în- nre8kK#ftr.0Mn^ j ij Ziarifil “Times, ziua: K8YÎⁿtsl nrewe-*.mi j’gțrpșer ^djitik sfaț Jțe jziafji£| fer- dintetei Lincoln 1a deskiderea IlartetnentBterf j „ A ᵥ ₚ ᵣ ₐ ₙ ți 4» M^p-iarilor. * Intt- dintetei Lincoln 1a deskiderea Harteinent5l8rt ; fₗᵥₚ₎. ți j_ Maoojarilor. InW- va deuide desnre resbel ₈ₐă nave. “Times? W*. $ / nriyijpte k» neodim numeroasele semne de este Jcomsne, kl^i^fii are na'- înterftare ale nonordsl amerikăn rai se teme gionahtdte «Sfere. Dor este _timn ka de uele țnal rele ressltate. Ziarisl “Daily u ' ‘ biele xharilbr -«ngăcî./’oqtfnnnbnA «1 [ .q In ueatlsnen (unirii afinuitiatelor n’u-j bepj j^slizl a fkomsnika de kît mUrea kV ipogjtorsl Fragil k^ Hger- Semnalim asomenen atengisnl skri- ₇ cari' veniaă^ se-1 oferescă ajutoriulă brâ- soaria Tirolasilor kitre Garibaldi mi •_ șeloră și armele loru, s’ar părfe că resiimkr auestBiâ) de kari ne sorbesne iTurcia nu scie ăncd nici astăzi pute- o sqire ue .oBbhkim mai jos wi kari aă 1 rea elementului română și utilitatea ce o raare însemnitate aentrs resbetel Biitor, ț ar pute trage din elă în resbelulă ac- tuale. Se ni se permită d^ră căteva n. .. 4r Ifo ^Titesk de nlekare. ■ ■ .:l Jir , .. ...... nonoragisni ear ns «s ‘ ,ob uqioa nou. sila, nnn «onuteti morale ear 0$ unn sa- r PRINCIPATELE - A • UNI n j f 4 , 02. ...rom. bis, Este țimn șe ogeleagi ai .- opri, nen- J | tr» săbii,"nouurajjVBnile'^^ir nrtefttfP e I stsT ărsut sabia sea eekii un touift. ^ăe T-U ito T019QB’ —îte’h-... 1^4)1 Ziarisl Italian din iMilano, La Peri mdte, orî ki nronagaiWagaustfiîaț îse ve r a n z a, nsbliki 8n arlihls ssnt titlsl oradMg ₚ>dșsbinaț^ îijtjțe ₎ᵣ$ty£^i^ui . „Italia e Uogheria⁴⁴ ka resnsns la a'iei sele lalte uonorayisni. Npgreuiit k^{,,n|f rensmit manifest al dotnnski Kossuth, uom uega noi nroneganda se faue As- nrin kare dsni se sorbia de sele 15 A ta otomanii a koiuHiukat ușierilor mari -.vil- , . ■ o ■ j H* » . ‘ ' esroniane sn urm?.o, kare akornt soirea legislatiBi. (?) a Dnhiiaătelor Dsniriâ- j fte'frerrtra Bioagd osnodarislai ektsaW¹¹ riluo; In qesti8ne» genern- ri^l Wilke^’n’a kt mat In arestare» ue- lot dosi kdmfsarl :f’dsni fnstrskgisnile i&Jtdssnt o-săbii renoitu* Magicii ■ aS • £ * *** fi stria ud ue esle în drent a fau^. Dar milioane de 8ng8iT uerea sn atak din Jn». ™ ₜjiuntxr . , n«rl.» Italiei konlre Aaitrie! ’s,Wⁱ“ “ M-W-nlor H kaț nrin aitasti distragere armatelp ) m' SSfl^ datori se on'siH’^bfbuflgandi» aastria-ie ?e Cfi tmn»uinote te Denire por kontra nronagandbl asslnnște mii si/ 'w’sstfel renolBuisnea mag!ăn“se noati J se.s^askț a ’flBÎngo ko- înuene mai sikBii mi mal în Boii. Pe r- | pjșoe, J^indșo, n’a lor- ne intejese mar¹ Mvei’anie, d»ni ue mei mtîl kons-.jjjQj.ajj_ Muynjariî at trebsi bq, mtii a-* tați șplidaritatea ue este> între kassa te [ₖ₈ₘ «Bel’ₐ%aie' norg’BnSl idealeteV^fe ?fe6re8!nt'^,,Hfa~, . foliant, mi Magiari, de a ’nsinge ne Asstria, deklari kl, nentrs a ajsnije In o resmitb siksrh n auestor ka^se, Italia 'nud inii! trebse se armeze bine nentip ■( a nstea ataka ne Asstria mi a o »îtakp Ies esues; kt ne d’alti ina_rte Roguria trebse, în timnsl auesta se urenare bine rîmtesl nentrs revotegisne mi se khate JJ Lon.don, 5 Deiembre. Gazeta ofiniale reflesiuni destinate a lumina astăîn- nabiiki înirten ssnliment « nrokteinagîBne doitu faptu, chiămăndîi asupra Roma- : a Reginei nrin kare se omenite esnortsl da maniei atențiunea guvernului turcă șî I arme, imsnijjtenq ori de aide artikle de resbeL mai alesă a puteriloră ocidințali. :v ⁹ 'Genova, 3 beuembre. '''Ziarisl “Movte j- * Singurele puteri active ale Turciei mente, de astazî nublitre o adresi a foksi- afară de Musulmanii suntu Sîrbii și Ro- lurilor din Tirol italian (nartea meridionale manii. în resbelul actuale contra Rusiei, a TiroMsî^ k^tr». Garibaldi mî resn»ns»l Romăni! singuri suntu sincere cu P6rta. seă, in kare cro»l Italiei invit-B ne Tirolesil- ’ⁱ!’ Esta e ușioru de demunstatii. italianl » sners te o grabnîki deliberare toi • *e megiti nentrs dînsai s onH (11 Esta e ușioru de demunstatii. în adeveră, ori’căte îmbunetățirî mi r Tbrino, 5 Decembre. ît? uiedinga de gKBenidBh lil dianironfia sea iriijjiațm j ierî a’ kamei el, domns Ricciardi desvoltidi- o skrisoaril a uocerartekl Scolt kitre i vergi ngu între nolilika Imneratshl Napoleone zțari^p frapași dewinte zis»fxk^ el ar | iui asoiririte Ițaltel, aii în vi li upntrs o grab- niki armare, fiind ki Moț akam Italia ni jț a^rnmt kl Wilkes ak anal instrsk" Misn^’de la gesern » nrouede ast-fel; d-Isî deklari ki n? suie daki g8Ber> nill a dat asdmenT ordini; enen însi ki ,rat ³⁰⁰’⁰⁰⁽⁾ Ofⁱⁱⁿeⁿî s⁸,,t Desnre fi- konfl&tsl ee sa'¹ tefmîna naiiifi'-iel 'Ks disasne de ktt de 145,000 oameni, kind nentr’sn resbel viitorii îl trebBemte neane- Hoațe auestea oonoragtenea emerikani fa- ue nekdnfonite mGnjfe8ti>r5fiT3iirobitoarie flșrtiril geaerariștel ₍Wjlkeș cui .intesfos- msl ..este mare. - oi ₙ n,.un p ᵣtj am»,. ' (J kor^snonamui a Indencndmgel Eelgiud de la 4 Deiembre ne snsne ki suirile din Atâia nresint-s.’ situagisnea netei el. Ile k^t timn darUranetel .Wbmar * n» se sanosebi bntptsl de*drqnetel asBtriak, ouesl din armi. na tenta ks mderekqnjra. i idragelstel uwgiațQ nsi’h; igki ne, ; dranelț^ jor, libertate ^gi nayjonalita-- GreuieL ka foarte graeiî Minis’erisF, ks totșl discreditat ars fi ^oferit a se retrage. Regele voesue a mai kgge- nan^e, oratori?; ziie ki îmnrBmBtsl de (500 miliosne a fost kieltsit maț ’nainte d’a fi în- kasat. O bobi îmnrBmstare ns este ks ns- lingi din kessa skideriT kreditsteh Dsni ayeasta or»*orifrl desanrobl SretrebFinnovsa keifoiali de 1,800,000 Lire neptls esnosiuis- nșa de la Forenua. Vorbind de IIlebisHit, zise ki votul nonorayÎHniî s’a îngeles reă. Iloiioai ele ns voia? a se aneasa Ilieniontetel, ^f a^se kontoni ku Italia, mi ele vor nrimi toate, leuile Ilarlamentutel italian, daka auesta se va afla te Roma. La aueasta Ilreinedin- a abssat de gBverusl. nersonale- mi kl a fiknt ₜⁿⁱl«nat oh booo ia ■ . -.' ol uirt) , ’ ' , yfemaev ou.- JD33-. onosigisnea a se kobon în stralt voind tele oserv-s, kl/Uarlamentel este italian, fii ’aitenat ori Bnde la Roma saă te Torino.^ . a nreaeni desbitmile mi a faue ka In ' momentsl tentei toatei nonoragisnitea‘te 'komnsneaS înainte regatsl îlngarîa se o fii în îngel«gere denlini nentrs >o kotnune idskrare. Alt feliX adaogi foaia Italiana, neferiuirea ne Ba nrods- ^e nentr» togi, se înskrii .pe^dț&ii^tel lor, resuekt fotor naijionalitiijilor ini libertale^asoteti d’a merge fil-kare a se grlfta 8nde vaffi Botnița fonul dranetel Magiar’ va dbveni în&â-' — y -| ^Torino, 6 Deuembre. .Se saibari kt a o onri da Se nroa&ue in nanauienl. 8n Garibaldi va nlek» mine. — în medinya Ka- rainisteris teat Mb) Ono^i|ji%nb n’Sr usfeo mere! d. Buoncampagni a snirst ministerul; el zise: Nb vom ».vea Borna nîni ns vom nrimi nsterear⁾dfe kît ks! kobdinisneo H'a ’tea BBBori-inl k» totsl resnsnderen. Ls- ue o desbinare ks nonoragisnile ne !tș stei 'inai nsterik niidSngarta va fi mea ns .krede, hil!>(iel.e se^Ba resemna ha mal tniîix Ven-izia. Italia ve tnerge te Venezia kind va avea o armați de 300,000 magiare nă se Ba nstea îodrenta în ks~ rind mi smior. Italia Webse se^armeze, "’dar Ungaria ae kaste a soi mi a nre- Beni diskssisnile; in a?t mod uele doue j.inagisnî boi nstea întoarue, snre sn skon 1’olositoriS, antisitatea se remiue în neouerare fir’ a nreunita o krise ue s’ar întoarue snre oagsb^ arnîndoror' Krezsrira -kl este de sn mar# în ksrind liberi mift întradeBlf} tare urlu amoarea m(aliaujja morale, ye es- te indisolubile, a tator nonoarelor. In- iii- 'p- ”,-- _ . । teressl ie avem nentrs trfomfsl tator najjion^litlgîîof lie ordini a glrie*ma- giârîlbr ^mbagiaff-fț&IPadeviV arAîk ale mi¹ ătltaim a itfeRd ki vorbind* astfel’ 'ssntem mar'fn^giarl de kit ^KĂfisurh w uo arpagic resemna ₒₐₘₑₙJ_ Domnsl Ricasoli v» vorbi mm. ... ja a numa utrim k'u »’« în r ,liₙₐ₇ De la Roma afirm l^i s’a fiksl în tealra o manisfestare uagionalș foarte j ’¹ ■ I ' ■ serioasi; kslorile Italiei aS fost desfi- mi>jrate în mizBloksl antesseior mi sln- gițelor ¹ neutra Victore Einauuele. (len- darmbfia^nontifikale a iutereenit m’a de- inertaV’teătrli ftkîndJot d’o L delte ,⁽hjal : mslte aWw.¹ ni /t> fia?, nfu^irnșo |' iei* ^te^' tn resbelulăⁱ actuale. uUum | ■ (Memorid dată în 1853 de d. Ion Brâtianu) 1 Vețlendă atitudinea nedecisa a Por- tei cdtră principatele Romăne, și mai alesă purtarea pașii de la Calafată de- sarmăndă și înapoiăndă f6ră aperare în î'mițluloculă Rușiloră pe grănicieri aru fi avutQ condițiunea raielelorfi, țâ- țe poporațiunile efestine puse în de- pendința imme^iată a Imperiului, Greci, Armeni, Bulgari, etc, urmâțlă cu t6te astea a fi tratate ca țâră cucerită și mi se bucură/ de nici unQ drepții po- litico, nici chiaru de acelu-a d’a ser- vi în armată, și suntfi prin aedsta chiară ostili musulmanilor^ dpminhtorî. Ce- le ireî principate numai, avendâ uă armată) naționale, potă se i& uă parte activă la resbelulă ce Rusia a provo- cată în oriinte; și ăncă avendu drep- turi cele constituescu uă administrare independinte, aă ună interesă capitale și comune cu Turcia a "respinge co- tropirile Rusiei, nib j-/; iii- Dâră din aceste ddue poporațiuni Sîrbii și Românii, numai pe acești din urmă potu adversarii Rusiei i^se comp- te^e de sicură și în i,ori ce casu. Este jumetate de seclu decăndă Servia; era ănoă uă provință turcâscă și numai printr’uă insurecțiune și prin rațlimulă Russiei aă cuberită semi-in- dependința de care se bucură astăzi. Astă Intervale a fostă prfe scurtă pen- tru ca ura contra vechiloră domina- । tori se fiă dispărută, cu totulă în.Ser- ■_ bia, mai ajesu în masa poporului, a cărui animositate este neînqetată aqî- țată depresin.ța Turcilorăcari urmdțlă a ocupa ¹ forterețele țerei. Pe d’altă par-' te poporulă nutresce în fundb pentru Russia simpatie profunde, fundate pe motive vechie? Originea slavă a Sîr- biloră, afecțiunea loră pentru religiu- FMTA BMAiSML >-1 •-*»«*’ . r . FAVâREA NOROCULUI. - j| ' - Gapitulo 1. h ! ia do-jon i • oi/i • '* î! . „t‘E LA bRESDA LA BASTEL*)b'! Voi toți ați cunoscuta, șaă ați fi pu- tută cundsce, pe George Tiurger, unO pic- toriO) mal multa de cățO piotoriO, poetO-,, una din acele naturp totO d!uă datâ ,cava- lerescl și melancolice pe cari le, consume amârea frumosului, cari profesă oultulO a- cestul ^eă sqeve^utO ce-10 nutnescO I4ea" lele și cari caută petutindine, chiarQ și ’n lumea acbsta dovezile presințeî ^euluIJorQ. n liintrjuă ^i eșindQ din museulO de la Dresda m’am tntîlnitO cu djnsujfi,. Vederea capetelor!! dtepere, cari, s'a- *) Bastei, Bastiune, aenumesce unu șesu p’uă stlncâ ’naltâ a mnnțiloru numiți El- ’epa Sasonă, lîngb rîulă Elba în facia castelului de munte Koeuîgstein, de unde privirea tmbrăciș^ă cea mal frumdsi * ¹ flă cu abundanță în acestă¹¹ mused, unulă din cele mal avute în, totd’feiulă de tesăure ce potă se "bul^gă dmdnil, ac^ti Vbdețe îlă transportase pînă la ⁹'estase. Fruntea lui strălucia de lumină, vodea sa vibra, ci- neva ^bțlîndulă Silnpțitf cătă ¹ era de plină' (Tună săntă entusiasmă. ' JziaqCătă estd^tie bună frbmosulă/îmi țlise, cătă este ddldulcete admira! * — Cumă iîțT lubrică ochii, arriiculă meă I Ar 0ice bineVa că al plânsă. nin.gj. j)ₐC5 amă plânsă! ’lhtf respunse; da, negreșită, și speră că¹ voiă mal plânge ăncă. Am jplănsă înaintea acestoră mari, acestorfi^ndblll¹ pănse. plinii de viâță și. de /mișcare,, ou care ni- micii în vidța reale nu se, pdte i compara J dară este și mal tristă d’a ficonstrîn- să a le părăsi și a se ’n0rce, des- E marfn.imosQ.de cătu însăși natura, ~ >o ’fiindtbiciu e, natura ălesă prin copil sei cel PM’W d>ea mulțime de gemuri,. în mal respectuoși;"Intră acolo, scumpuld med i deșertulu stratelord. Unde se me ducii ca MauriceJ: dai fi mortfi pentru tdte emoțiu- * se poțO păstra memoria ^acestei. serbări a ■ nile, teeal întdrce ire’nsuflețităț TotO acolo *'Ochilord mei? unde lucesce, totă e radiosăj tdttt vorbesce. In se-ml preămblu suve- căndQ în căn^d, singurii,' una din acele lacrime ce al versatii și tu acumu? ‘-2 Afară d’acăste nu căutam în acestă- momentd, dă câta se ocupu uă ții de aș- teptare nerăbdătdnă Cu dumniata, în acele locuri frnmdse ce-mi promițl va trece mal CătO silfii’* de fe- ricito c8 săîn pictonO, c6 am ohhf,' cd se deschide ănimel mele acestă ceră limpede și curaftt' ală artil, unde potă ved6 reali- lisate de dlțlfpVisurile ce mJ le am putută ajunge ăncă eu fosfilml, dară ucep păte, le voiă putd ajunge uă dată șl’ bdf- Totă se găsesce în abekte galerie be ’nWle păte prețui cineva în destulă. E uâ ^bime îi- tr^gă₍ uad thiversă,¹ totă d’auna^ reușitfi, nirea mea ? Vețll, scumpulă meC Maurice, acestnntemplu slaflă doue-țiecl do tablouri, dacd ești unO adeverata amich, iîu trebue cari suntiflalotd d’uă dată Inîfece - jjoesie șpo ₛₑ ₘₑ pârăsescl, ar trebui se te agațl de nisce Isftnfopie. Dupd ce aceste minunf I mine și se me duci la uriC locfl frumosă, voru fi trecută înaintea privirii tale, nu ve hₐ Bastiune, spre esemplu. VoiescI? In timpO mal putd țiics e6 sunta miite, nu^vol pu- , d’uă oră și ună pătrarifi vomO ,;fi mițlulo- fenice cd nu-p ab povestite nimicO, ■ qi5, j cᵤjQ Elveției Sasone și vomO fi scăpațlde pnvindu-le ămma-țl na făcutO de câta a • vulgaritățile orașielorO. Numai splendarile vede și na aurita inimica.Vel eși din i- . resSrite supta mâna Hil Dumne^eQ potfi cestă sărita locu ca de la unO concerte ; corespunde cu ce-mi ^iserft splendorile arr cerescD, ascultăndo ăncdj înțolegîndO cd ' pj, AidețI, se plecămO! "p ⁰¹¹ răpedb. *b ■«; sn ■ : cea ce e> radiosfl nu pbte fi muta, cd co- ‘S’— pfecămn f îl țliseL Munții și * lorile cântă, cd ad și ele vocea lord, șî qd stăncele, apele cete viue și pădurile cele numai surțlil și muții pbtd deosebi armo-* afunde, 6cd tablourile! mele. Universul!! nia Wnurilord de armonia sunetelord. '' | ₑ museuld med. Pentru ce cre^I cd a- Este durerosfl, fdrâ îndotelă d’a pnvi a- hărgd necontenita și fdră răpaotd, dacd nu castei mifiiini și’d’a' simpli Inferioritatea'‘ptîlnescfi ocasiwea d’a verta din. Mulțămită drumului de feră mal iute de cătă corabia de abură, lăsarămă curîndă la spatele nbstrb valea Dresdel și renumi- tele iei birturi l,IBrr⁽ bami mti Loschwitz, unde și Blosvitț Sohiller luase pe vivandiera Gustel pentru tragedia sa de Wate leastein; turnurile palatului romano-chinese de Ia Pillnitz, unde se supsorise tratatuiă care readuse legitimitatea în Francîa; Gross- Sedhtz și Kopitz, celebru prin darea la sertmă c'uă pasere demnă (ună papagală) attrnată d’uă sfără; Pirna și fortere|a Son- nenstein, trecără d’a răndulă pe din nain- tea ochiloră noștri Ecă-ne^ șpsițl la sta- țiunea Potzscha N’aveamă de câtă a trece fclba spre a fi la Vehlen, te piciorul muntelui curo» 1 de bateei ¹ 1054 ROMANULU DECEMBRE. nea grăcă, lipsa ori cării civilisărl an- teridrie, și situațiunea loră de poporu cucerită i-a făcută ușioră susceptibili la propaganda Rusiei și, fiindă că n’aă priimită de la dînsa de cătă serviție, fără se se fiă presintată pîn’acumă vre uă împregiurare care se-i edifice asupra desenteresării ^isei loră pro- tectărie, stau ăncă deschiși la acăstă influință. Posițiunea Principateloră Române cătră Turcia și Russia este cu totulă multe intrige; dâru în deșertă, Romă-1 m6rte revoluțiuniî. Dară, deși sugru-! umbră, ne mai putîndă a-i dictâ ordini nil aă devenită din ce în ce mai multă I mată mai din nascere, ea Iotă d'ede în ^iua mdijă mare, nu seva lăsa de în (Jiua mățlă mare, nu seva lăsa de diferită. Noi Românii n’amă dată cuceriți de Turci, lungeloră resbele ce aă le dăue popăre unulă fostă nici uă In timpulă susținută ce- contra altuia, ddcă Turcii au ¹ petrunsu adesea pe pămentulu nostru, Și noi asemenea i-amu vânată adesea pînă la Andria- nopole; dăcă el au avutu în posesiu- nea loră forterețe pe țermulă nostru, stindariulă Română a fluturată adese- ori pe forterețeie de pe țermulă o- pusă, și ddcă amă recunoscută suze- ranitatea sultaniloră, tratatele ce con- sacră astă suzeranitate ve asicură în schimbă atăte avantagie, încătă posi- țiunea năstră, comparată cu a musul- maniloră p6te fi considerată ca uă po- sițiune privelegiată. De aci provine lipsa între cele doue națiuni a urei, a disprețului, a neîncrederii ce nască de «rdinariă din reporturile între sclavă . . ₓ s un - - și stepănu. , De altă parte, originea latină a Romăniloră, participarec loră anterio- riă la civilisarea ocidintale, aspirarea loră necurmată cătră aedstă¹ civilisare, posițiunea loră neutră, 6re cumă, în sînulă bisericel grece '(căci Românii suntă mal multă chrestiunj de cătă ortodoși greci), starea loră politică, re- sultăndă din manținerea independinței oră interiârie, vieța naționale, ce a a persistată î la ei, țâțe aceste cause aă făcută pe Români d’aă avută uă po-* sițiune escepționale în Oriinte. Ei aă fostă totă deuna acolo represintanții lumii ocidintale, inemici a totă ce îm- pedica progresulă, inemiel, prin urma- inemicii loru. în deșertă Petru celă I frupte în viitoriă. Invasiunea rusdscâ mare trată pe cei doul principi de I care era imininte fu oprită, lipsindu-i suverani independinți și-i numesce a- pretestulă. Grecia în locă d’a deveni micii și aliații sei, în deșertă le face I prada unui noă cuceritoriă putu lucra cele mai resplendide promisiuni. în la independința sea. Cătă despre noi, 711 Brăncovianu, domnulă țerei Ro-1 scăpați de domnii fanarioți și de in- mănesci, nu respunde de locă la a- fluința rusescă puturămă da uă mare jelulă seă contra Turciei, și Moldavia desvoltare naționalității nâstre care nu ă părăsi foră voia lui Cantemiră dom- fu oprită de cătă de invasiunea mus- nulă seă; acesta nu contribui pucină căldscă din 1828, căndă scălele nâstre a perderea acelei memorabili bătălie furo schimbate în grașdiuri și în spi- dc la Prută, în care Caterina fu iie- talT, cumă furo și dupo d6ue-țleci de voită a face t6te sacri fi ci ele spre ani în 1848, cumă suntă și astăzi a scăpa armata muscălescă și pe ța-1 în 1854. rulă din mănele Turciloră. în de- Prin tratatele din 1829 semnate șertă toți Țarii și tăte țarinele vorbi-1 la Andrianopole, Russia îșî conservă ră în favărea principateloră în tăte amesteculă m administrarea Principa- ratatele loră cu Părta, Românii i n- teloră, pe căndu Turcia fu grați nu se încredințară în curăția tristulă rolă de complice a redusă la tutoră a- .re, ai Rusiei. ,k- ■q, Papii înțeleseră importanța Romă- mlorfi din seclulă 12 și, pe câtă timpă ținură sceptrulă societății Ocidintale, facuro apelă la dînșil în numele Ro- iQj mei, riiâma lorO patriă. Căndu Țarii, ajunsero pe scena Iț lumii cu pretensiunea d’a o domina, T ₑ Principatele atraseră mai alesă aten- țiunea loră. Nu e o țără, afară de .Polonia, în care ei se fiă făcută mai intențiuniloru astei puteri care Ia ori tentateloru contra drepturiloră Princi- ce momentu și chiară foră voiă-le vrfe pateloră. Românii protestară de mai a-i protege. în deșertă scdlele gu- multe ori prin tote mitfu-16cele, chiară vernului rusă și funcțiunile publice e- prin arme: t6tă lumea scie că, pentru raă deschise Romăniloră cu acele-așl a impune regulamentulă organică, Ru- jrivilegie cași nobilimii rusesei, Ro- sia fu nevoită a îndrepta tunurile. mânii nu sciură a Ie a prețui și în fine 1848 vine, împeratulă străluciră prin lipsa loră. Nicolae, ca cumă ar fi voită a da din In fine anesarea din 1812 a Ba- ainte uă desmințire aceloră ce, pentru sarabiel, provincia a Moldaviei, cu im- interese bine cunoscute astăzi, eraă se ieriulă rusă veni de dede dreptate cânte pe tăte tonurile dreptatea, mo- îrevențiuniloră Romăniloră și nu mai | derarea sea, devotamentulă seă la causa remase nici uă îndouielâ în spiritulă ordinii și a păcii, voi se intre în Prin- oră despre sărtea ce le preparaă ța- cipate spre a le feri de flagelulă rii. Așiâ în 1821, căndă Europa, cu I revoluționa riă. La acestă amenin- otulă entusiastă de deșteptarea anti- țâre, Românii, foră se-și calcule pute- cei Grecie, nu ve (Urmare pe măne). www.daconomanlca.no ROMÂNULU DECEMBRE., 1055 ( ka un atak dintre o nersoani ku । ilti nersoani. iar niyî deksm, dintre sn organ de nsbliyitate ks o nersoani." „In kît nentrs atakBrile ne d-ta l}î fikst Unire! în enistola ye a nro- șokat ayel artiksl nu ne nrivesk mi retuine la nublik si le judeue. Ile drs- msl de insulte înyenst de d-ta rai R o- jnJDul redakgiunea Sniril nu Boeiu- te, nu se skoboan si Bl urmeze.“ Salutare. E. r ȚIGANULU NEBĂTUTU i»' . ca cioara nefexecută. (PROVERBO BOIĂRESCO.) Organulii boiăriloru* din Compa- i „Programa nostră este" șcl. țlice d, Brăiloiu, dră nu d. Bosueceanu. „Cu acdstă ocasiune facemu unu apelă că- tră toți âmenii inteliginți cari ară sim- patisa cu politica ndstră se ne de concursulă loru activă în operea ce întrepriudemu" țlice d. C. Brăiloiu ca- re era supscrisă în țliariulă ce se con- topia cu Timpulu direptoriă ear nu simplu redaptorin primariă, cumă sup- scrise d. Bosuecianu. Se mai adăo- gămă ănco că Conservatoriulu andn- țiase, de la ăntîiulă numeră co f6ia dumnialoră „va fi priveghiată și con- „trolată d’ună comitată de cinci mem- „brii aleși prin votulă fondatoriloră, „și nici ună articlu nu se va publica I „foră încuviințarea maiorității comi- I „tatului." nia de doul-spre-țlece, prevenită de J d. Constantin Aricescu, co va fi chiă- i mată ’naintea procurorului spre a-și susține calomniele scrise în contră-i, întârce îndată foia și declară co fiindă c’a lipsită redactoriulă foiei d. Bossuio- cianu s’a scrisă în acea f6iă lucruri ce nu le încuvhnțetjă redapțiunea, și co articlulă publicată de „Unirea" îlă | locotescă ca neesistîndu. Acestă ne- j gare, făcută acumă căndă fu preveni- I tă redacțiunea că va merge la pro- curoră, nă aduse firesce aminte pro- rerbulu făcută de sistema boiărdscă co „Țiganulu nebătută este ca măra ne- ferecată.“ Boiariulu a fostu obicinuită se nu cre^ă de cătu în puterea fri- ceî; a fostu obicinuitu ca elă, boiă- riulu, se nu facă bine de cătu de fri- ci și se obicinuescă prin urmare și pe țiganulu seu a nu- sci de cătu de frica bătăiei. Falangă, palme, gen- darml, ăcă tătă sistema de guvernare ce aplicau boiăriî și care le era și loru aplicată de cotră maî marii loru, și ăco cumă și țliariulă Unirea, în- "t iată ce se ve^u amenințată de pro- I ; curoru, retrase cuvintele sale, suptu I pretestă co acele scrieri s’aă făcută I în lipsa redactoriului primariă ală U- nirii. Se lăsămă co se dice re-1 dactoriulu primariu era în Buouresci căndă s’a publicată calomniele boiă- resci contra d-lui Aricescu, dară chiaru țtcb amă admite co Redactoriulă lip- sia, retractarea, astă-feliă cumu o face Unirea, pdte 6re se fiă valabile ? Se cercetămă. țhariulă celă-laltu ală boiăriloru, Conservatoriulă^ ală cărui-a locă lu-a luată Unirea, a fostă multă I timpă suptă direcțiunea titulariă a d. C. Brăiloiu, pe căndă domnia-sa era in Focșiani; și cu t6te acestea d. Brăi- ' loiu n’a denegată nici uă dată a sa responsabilitate morale. Avemă do- । vețli temeinice. ț)iariulu Unirea nu I este suptă direcțiunea unui individă, I Ci suptu a unui comitată, saă cumă a țlisă domnu Gatargiu, a „unei com- panie de doui-spre-țlece," ai cării-a Qiariulu Unirea fiindii daru, dupS cumu a anunțiatu limpede, în No. I, d. Brăiloiu, urmarea pariului Conser- vatoriulu, cea-a ce mai în urmă a con- firmatu-o și d. Catargiu printr’unu altu articlu, prin care a spusu co fonda- torii erau „uă companiă de doui-spre- 9 v , arntsl bekart . . îlorsmbă Orză . . . n. dd ’ . 137 138 MISKTjRILE ÎN 1I0RT8L BTjRILE în zisa de 20 Noemv. 861 । Konbil sosite înkirkate. . „ demerte nornite înkirkate^ ,, demerte o * . fb 2 Banoare sosite*. nornite . £. .⁹ⁱ. . '^8 • a? 7 2 . .• -2 Grî$ Ilreusl nrodsktelor uiakîr kalitatea I, kila ’ d 17 i¹, kîrniS arnist “7 15 Sekara 4 Ilurambk. Orz» Orz noS & Fasole -r- .1 Raniga silbatiki Mei»l kila ₐ. U, «•.1B i 21 ~ 220 230 200 210 170^80 105 156 72 , ■ e.-maoii^ ..u-i Mfcrti . ț niB- Y! 110 160 74 58 nu Doctorul VignaU. 8’a mstat la gsn niegiî Amzu în kay D-lsi. Dragomirs lingi administragia TdegrafarilorS. ■„ Konssltagie dimineaga de la 8 la 9, ini dsni nrînzs de Ia 2 la 4. (No. 703). 1 Publicație. Ssb=skrissl am onoare a faue la togi de obmte ksnoskst kt momia Kreaga saă Lemile* mi o nereke kase ue^ st ziue kt ar fi ale d=lsi loan Btr- bttesks, st ns se amtgeașkt ni^ meni a le ksmntra fiind în jsde- kate la onor, Tribsnală de Ilfovă Seksia I, nentrs o enormt res- nsndere de bani mi nentrs kt ns snt ale ^sale. 1861 Noem'. 25 D. Ztgtnesks. No. 731. 1 Sab-semnatal fakS ksnoskată onor, nublikk kt voiă a ms des- face de magasinsl meă ue-lă am faabilit de mal magi ani de totă stlsrl de Gisvaerikale adikt: Brauelette, Heruel, Inelsrl mal. Iskrate în diamante mi bri- liante, mi tot felsri de Asrerie, ks nreg§ foarte skizst din kostsi loră. Doritorii voră bine-voi a se adressa la magasin ue este în 8- liga trangesi vis-a-vis de kasele Isl d. Mixalake Gsgis (lingi far» manie)» I. A. STERU. 733. de vinzare ;in totaig saă ks stînjinsl, loksl din slina Nemgeaski vis-a-vi de otelsl Konkordia, komnssă de trei-zeni stînjenl fagi. Asemenea este de vinzare mi ka- ea sea mare din «liga Brinkoveans, în kare aksm loksesue d. kolonel Ra- ds Golesks. IIentrs amindoi doritorii st se adreseze la d. Mihail Angelovial, vis a vi de konsslatsl rsseskă. Momia MIEREA BIRNICI, nronrietatea d-nel Ana I o a n S 8' g b din jsdegsl DoljiS, este a se vinde la 2 DekemVriS viitor, mi se komnsne de mal msite trsnsrî nrMSrate nogonemte, înssmate nre- ksm maî josS se arate, mi ansme: No. 618 23 Poganele d-nei Suțu. Spre tăiere. nartea de nsdsre a fragilor BolintinenI din distrikt. Vlamka, in kare - se gt- semte lemne de uerS mi sleaă, în densrtare ka de dost nomtl. Do- ritorii se not îngelege ks d. Ts- nasse Bolintineans, ue made ssb Mixaiă-Vodt, vis-a-vi de d. Bre- seans. eu cufco>.fP No. 738 .,0 .n;., 3 1 HI 750 132 257 347 404 384 153 70 72 70 Hi. fi Pog.in. devălmășie: înss 350 ’ ■ms .uir jHIV 'v |fL .1, H . J ouritBii înst 35 . i 36 i . « » ' în Mieriueoa. LA MAGASINLL^ ? a« / . ÎFîn .t;;? MARTINOV1TS A ASAN Struda Lipscanilor t j kj a sosita, de cărând o cantitate ^insemnatâ de „ Ceaiu in felurite^ calități importat dela cele mai favorabile isvoare, și se vinde atât in mâant cât și cu Lada pe pre- turile cele mai moderate astfel in cât e dispus a invinge ori ce concarrențâ. - ' * Comitenți din provinție pot avea mostre indatâ ce ’și vor urâta dorința )ni Oe viiuțare. Kasele mele din maxalaoa Kolgil vis-a-vi de Komisia de Romă. Doritorii se vor înftgima la nronrietara loră, D-na Elena Iakovenko:la grtdina sa din Deals-Suiri. ^,, M No. 735. ,... 4 . , “ . I mur fă de blănărie. Desiauer ks nregsrl foarte mo- derate, kasa ks No. 9, de tengi 264D., Amatorii .de a kernutra nu- mita momie ssnt rsgagl a o vi-' zita în nersoani la faga iokslsl, snre a se; înkredinga de ssma no- goanelor mal 88s aritate, ks o miki deosebire de mal msite saă mal nsgine nogoane din uele de- skrise, mi snre konvingerea d-lor de neadeviratsl svon nsnîndit de kstre uel terț koumtiingi, kt dekt: zisa momie n’ar avea ueasti întindere,,;,ido aiuic .. a- fini, . i un ii ( 3> OHM i©tq inhuBn STABIUMBHTM' BĂILOR. ■ ' ■ .... - i । jf 11 [ ₍¹1 ‘t ik g din sliga Faka, No. 1, max. Sf. Anostoli, kare konrinde baea de absrăa Șj de nstiut mi In rîă, imnresnt ks anartamentele din fagt.iițnjg ᵤ niu S Doritorii a se ndresa la nsmitsl .stabilimente. Gfjnnrjm ‘>-f iu- â Șî HliufiJirnoo oq i.» /K.l'.ciioT iui I Llⁱ v (N°*.74Q) 'ufnq fdi^§ mlH . 4> ..'1 șîn*« X biserika Skasnelor în faga Isl (sliga Momilor).^ nm m , No. 736. ,ᵣ, । nods .Gt» , 3 No. 721. I! î-, lj;țJ 1 i însciiiigare. S8nt-isksiL tsl gtșindă-mt astezl destituit din fonkgia ne oksnam den® gssirea ks kale a gsvernslăl, mi dorind ă a eksarsa ilroiesia de Avskată; gr^beskă a fane ksnoskst kî> nri- meskă a servi ks toate aktivitatea mi onestitatea ne ori nine va voi a urs onora ks înkredingarea nro- uesajBi ue va avea atît în rie uivile i komeruiale k$t kriminale mi korekgionale. Loksinga jxne.a este în mate- rni in Bska- remtl ne sliga Kraiovi vis-a-vi de xans Gollesks d’assnra nrtvtlil de btktnie din kolgsl sligi. — 18$1 Noembriă 29. - ; ;;aj i Ștefan Bortnesks. i (Np^. 737) ,.ₐ ’mm,. 3 n. ,ₑ Skimbare de domiciliu. Domns Kirille nrofessors de skri- xnt uii gimnastikt m’aă transnortată loksinga in kasa Baladi, sliua Serafim 36. i„yᵢ₎p ' ¹ ... (l;ᵣ | (No., 706).^. ᵤ J₀₁ 16 > Jfrw importunt. ^ ¹ SBb-semnatsl are onoare a infâr- roa pe d-uii proprietari de mori ini morari, kt ’i a sosit sn asortiment de pietre de mori frangeste, pentrs ratui- natslă grtslsi, poi^mbtdsi nit altoră grtntf. Aueste pietre, fiind din ueie mal bane kariere de la „ Lafortd sous jou- areo“ ssnt âspenore tstslor udoȚlaite ntrui din Esropa, ui kiar^did toatt Ismea}' atît prin kantitatea kît pii prin kalitatea foiui pe, prodak. Se gbBeuite asemenea iu aueianii depot mo£| de mtDi> ini de kal daă uel mai bsn ressllat. * , ue Komisioaue nenirs ori ue Maume din uele mai bsne fabriue din Frabuia mi din Englitera. Mim G6ILBERT inginer mekaâik, strada Mixaiă-Vodi, No. £. (726)' .:.iwj>.l‘ . ukf.is' î ; TRATATU - Ml , î. d DE . fl ; a iN limba Română de Eiie Bosians emit de scut tinar mi se t de vîuzare la librăria d4?i Socek ’U de Maga4ie a d-lul pe podul Mogoșoai vis-a-vi de Teatru, în casele d-lul Fialcofschi unde se află Oteld d-lul Huges. Marfă franțe^ engleza de Viena și de Lipsea, îu felurime de ar- ticole, precum bronțerie> pelican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavu de catifea, și de tafta; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru ₙ Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la numitul magasinu. ; k (668) 43 9 ’T— insciințure^ 'ⁿ Ks aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, kt întorkînds-mt din kt- tetoriâ ue am ftkst nentrs întin- derea komeruislsl meă în Franuia, am adss din fabricele cele mai re- numite d’akolo uea mal mare ale- gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi de arte, lină de cusut în toate kslorele mi nsange, muțteri de cusut, mul. Iml nermit de a atrage atengis- nea aksm la Apropierea serbătorilor kt am adss mi cele mai elegante jucării pentru copii, lucruri de galan- terie mi de lucsu. Rsgtnd nentrs komnlesanta ktstare daă asiksrare kt nrin nre- gsrile moderate, nrin sn serviuiă reală ’ml voiă konserva înkredeȚ rea akordate de atîgl ani. ,;ⁿ'^ iq m ogism ; •< du aeaui^oiibni £f Făină din ᵣmoărq cu >. ,.i .o vapor, mm;.» M ' l W'& COW. , .. „ Callea Mogoșoie * .. .... în fa-da 3&rlndariuiul. I ‘ ! ■ •' “ ► , Deppsit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de v^nătdre, de utilitate și de , agremente. 4 -n^ i hlobiiărî depline ți mobile mici. * O- glin^I marî și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și legâue de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. ș’ascermitârie. pânje sim- ple și imprimate. Pân^e ne’nălbile, messe și șervete, ecergare etc. etc. jBoiietăî’ie. Oeorapl și călțunî 4e ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismane de iâpă. Câmâși de pânȘă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. UZuș&îfflal© pentru parchet și scări de fe- lurite lărgimi. Ale venătdrel. Arme de foufl, Pistele Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Brice, bricege, fbr fece, cuțite etc. ete. I> -fb t Parfumerie, de tâte tâlunie șlidin cele mai bune fabrice din Paris. . Marochîuăriăi Mese și obiecte felurite de lacu chinesesci etc. etc.. j Bron^ăriă, Pendule, Lampe, artielil de daruri argint și plaquă. ⁴ Ciment, adevărat Engleaeecu. ’ ⁹ Vinuri, liedre, cigărî, ceai, cio- colată, bombdne, bisodturl, Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu s6mă de Olayton, și Shu» tleworth, Banscme» și Simț etc, No, 443. - j 3 8®j|bo Doritorii se vor adresa la sub-semnatulâ, pe podu Căliți. în casele D-lul Urlățeanu la 'Gimoasiulti Bassarabti. . ifnwiio i G» Riureanu.' ¹ * (No» 080.) 10 ii Subsemnata societate ^face cu- |j noscut, t că a deschis în această I piață, un deposetoriu de făină din I moara sa cu vapor la care să ma- cină grâul numai uscat. „ ₉ Pe lingă soliditatea productu- lui nostru, suntem în stare de a face prețurile cele mal convenabi- le, și suntem convinși că etablis- meatul nostru dio această țeară ] poate concura cu oyl care altul din străinătate, inoara ⁴rb 7 Agenția st^bi 11 îmautului nostru f. pentru această piață, am predat’o II d-lul Jacob Marmorosch. ggqjf ₙ*j ■ Pentru Societatea cu acfii an ;nju3.. morilor cu vapor din Calafat, r >iod olsinc- J. Strass, director. | ; Suscrisukc are, onoare a faceri cunoscut că deposetoriul de făină (, se află la mine, și promit a mul- I țumi conșumenți mei în ori „ ce pri- I vință. iinfjlhvm» L J. Manuoi'oscb, 1 hanul Șerban-Vodă No. 9. 1 i No. 590₍ Maior Ilanazols. No. 730 , .-‘3 ni pi! b »n IO . De arendai in loial* Momia Bordsmanil - miul diu nlasa Btlgil distriktel lalomiga, st arendeazt în total, ne trei saă uinul ani ks toate btlgile de ne- mte mi ks toate ntdsrile snre tt» ere} doritorii se vor adresa la d. Nikolae Ktmtrtmesks 'snsl din ntonrietarl. J **b i!- ■ (No. 729)‘’s ori' .nneivopovn .b' oh ăia jioi t. Dl iți .iof ’tyăâiim âinov' mîadn fi'i&i ih M pi} A* - -- ' ----.-7^—— ?*•