. Nr. 335 Anul V binerI. j qî lincvlianhil un si a;sⁱ Voiesce- . « rr ⁹ și vei puie. T w 7 ,ioa k ijrnc IG^nU 00 CJÎnu Kh:«vlia 1? fii 9nUlb nk'h .100 /I ■■ ti ■ Uiuo 11. JK ănn ab j^q do ;■< J9V10 gotr. s" r u^quhni Î9HCiI f’i 1 DECEMBRE 1861. i; jieoobu' îl b omkY p Lumfne^lă-te si vei fi. t Abonarea se face în Bucuresci, la Administra- țiunea Românului, Pasagiul Român No. 1? Tn județe la domnii Administratori, k e<»<» epondinții diariului și prin poște. In Moldo?» asemene. In Austria ți în cele-l-alte țere sti ăi - ne la direpțiunile poștali ți la agințele de abonat w. Pentru județe ți Moldova se adauge costala portului căte 2 parale de fdiă; eru pentru străinăta- te câte 12 par. de fdiă, peste plata abonamentului. Va eși tn fote¹ ^^ele afară de' Lunia și a ! . , ₜ „ • ... _ « „ : mm politicii, COUKIHL UTIBABIU Șese luni.................. •-• »u' ' i ’ fiei luni....... ° pe lună...E [Jiin esemplariu . iusciințările linia |> - rn «noq .- Direptoriuki (pariului Romăuulu și Redaptoriulu respun^torih: C. A. Rosetti. — Tipografia C. Â. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei ^0^15 f Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratori^! (Jiariulrl-d. C. D< Arioesou, Pas. Romăn No. 13. . "in ~ 32 - ; ■. ”11 _ fi .. 24 par oh imun un îoaulR aq —¹—— ? io ₜ8|m^(ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) o "nodil i; 1 o? im; ț> ■ 09n I|s)m. I:q or ¹ >iv ■ d,. . "1 i PRINCIPATELE - A - UNI, 4 kl ns as drent»! striinil si ne dea tele relative ini se nsmeaski o komi- j tismslsî. 4 _ — — — — r 11 O — —. _ t » ; Ci.urm l'rtmVrvn^ Ar* nn nn^nnllfanî tTan_ ? riîL”W im Briganzii as o basc strate- 3 nilI kamere nroBÎmialI niii SenatarI, I sisne, komnssi de ne-neanolitani Hen- giki mi 100 brigangi not resiste la 1000 Biwisresci, 1° ?“• qa r • Romtnii ksnosk atit natriotismsl 'ui eroismsl k» kare ErgegOBinenil ui Monlenegrinil anin nimînt»! lor oaQionale kit ini ssferingele iele mart iui denndirîle de fok, de ani, ie săbii mi de tot felsl aă in- grat mi îndsn aiel nenoroiijj! mar- in al uatrîotism»lBl. Rominii aă în- leosi asemenea a ksnoamte — iei isgin amia snerim — ki oamenii kari js s’ajsti «nsl n’altsl. în zisa neBoiel ililesk, mal ksrînd saă mal tirziă, oi nlitesk foarte sksmn aiel reă,' jenoroiil mi rilnit egoism,'mi ki ,ot astfel este mi k» nonoarele, k» ’igisnile kari n» s’ajsii sna n’alta o zilele de d»rere mi de neuoie. Hotnmil mtiă ki ssnt în ErgegoBina tâs de familii kare nier de ger mi de foame ne mal aBind niii kase a i’adinosti, niii strac a s’akoneri niii b ie ksmnira o bakigiki de nine.! ÎFiiem dar anei kitre togi Rominii Jiiii’btre togi Serbii, Eslgarii, GreuT, An ssnt în aieste Hriminate a tinde pumn de frigii nenoroiigilor mar- fiind toate aiestea de domenii! as- lonomiel noastre, fie kit mtim însi, m’aBem oare kare temei» a ne krede bine înformagl, mtirea dati de Soi- rea ki d. Negri a sosit Ia laiul este gremiti uii dsmnealsl nîni -erl in- ki era tot în Stamb»!. ,j Illtirile ie asem din Italia le re- nrodsiem mal la Bale snde se sa trs yerietarea doksmentelor. Domns d’Ondes Reggio ns akordi Kamerei drent»! d’a denirta sn de listat din sî- nsl se8, d’aiea resninție nronsnerea domnslsî Mandois. Ilreuiedintele iere ka d’o kam dati se se sssnendl nro- soldayi. în sfîrmit domnsl Ferrari faie -nsnerea; la aieasta se însoierate dom- sn tabloă snilmînlitoriă desnre starea Iskrsrilor la Neanole. D. Alfieri desanrobi kondsita d -lsl Ricasoli, fiind ks n’a reksnoskst în des- tsl difiksltiuile atingitoarte de Roma, mi au8me fagi ks Franiia, mi termini ședea ki, de mi desbaterea. a ।fost kildaroasi, mțnisteriBl₍ înși^^ emit -OIK I r'inK r London, 1 Deuembre. O edigiBi- ne ssnlementarii a gazetei, ofiuiale n»- bliki nonrirea de ■ esnortare nentrs nraf de UBmki, salilri, nitrat de so- di mi nsiioasi; aieasti nonriȚe a în- ien»tjla 30 Noembre. w&Ib ieinevlre . 7M?I.' ’f • .ilr’" rncmovu'- Nsvelele dsnț Brmt de,la Newyork ssnt de la 20 Noembre. Ziariele iear- kl a dovedi kl arestarea komisarilor senaratistl n’ar fi de lok o ktlkare a drentslsi gingilor mi ier înaintarea mi gratifikarea ktnitanșl»! Wilkes nentr» tl din ErgegoBin'• fit kam tn nrn_ I nmomiri"în ie- irijhinea aBeril iu a îndsnri! sale. I Wₐᵣᵣₑₙ< jₑffₑMₒₙ Davis a fost Sens sile nimine, “dinari»! Bid»-i| dₑ ₙᵣₑIᵤₑdᵢₙₜₑ ₘᵢ Sₜₑphₑns de »|„ de kare Borbemte eBangelia mi BᵢHₑ_ₙᵣₑIIIₑdᵢₙₜₑ ₐₗ kOnfederagi»uiI a- M ki ns noate da mal mslt st se ₘîᵤdₒ₈Î ₙₑₙₜᵣQ d₈ᵣₐₜₐ dₑ ₘₑₐ₃ₑ ₐₙj^ u/w d’a da Ies! mi kiar Grfirika sa. _____ fhst ane! îl faiem aătorisagl de . / , a’uLnln tn’anxnfiiTin I Torino, 2 Deiembre. Ministru aă w/»rl senile o asoio m ananumu i ’ . h ssnskrierile se fak la d. Dr. în asistat la o adsnare a maioritigii de- lediiini AlhanasovicI mi la Admi- nstagilor. D. Ricasoli a dat destemirl tislragisnea aieste! foaie. 4 as⁸ⁿra NeaDolⁱⁱ fflⁱ a⁸⁵ⁿra bngangilor Niii o mtire 008i n^oem din konientralî în Basalikata un ’n loksnle Konslantinonole. llstem însi asli-zl d® lîⁿS'h fruntaria nanale. în »rma IWirmim iele 16 am nsblikat în zi- pnei învoiri, trsnele framese vor da b ele aiestea desnre fasile nrin kari koonerare eneruiki nentrs ssurimerea alrekst leslisnea Unirii: adiki kl ’n brigantismdsi la fruntarie. ^Maionta- edeBir floarta nronssese sn gsBer- tea a Isat deiisisnea d’a resmnge sn nator, mi inki indenendinle, nentrs sot de ne’nkredere - în medinga ka- ÎWdaBia, kamerele lokalî osebite, “erei de la 30 Noembre s’a Botat >rt8rl mi iele lalte Iskrsri mins- nroiekt»! de leue, atingitor de desfiin- țate mi ssbliml, demne de imagina- Barea legitsrelor fesdall în Lombardia knea ssblime a Ssblimil Iforgl. maioritate de 177 kontra 26 bo- hernsl din flarîs a nrolestat kontra ‘3* La ordⁱⁿsa zdeî era nronsnerea Iilor aiestor ssblimitigl m’a ordinal domn»l»I Pisanelli nentr» înietarea wWadorisl»! seă a dekiara Ilorgil noselor legi jssligiarie ale Neanoliî, d. h franga se retrage de la ori ie d’Ondes Reggio a ier»t întinderea a- Matere mi-ml reserBi ksBÎntsl seă pestei mesare mi assnra Siiiliel. D. dit srmt dune ie Rominii Bor da Minghetti a deklarat formale ki, ne te al lor. Aflim inki ki d. Negri kit timn Kamera n» Ba fi Botat înne- a aB»t o nsrtare Romtneaski mi k’a tarea, Ba l»kra ka kmd legea ar fi nsl Mandois. — Internelagisnea dom- nslsî Mandois a fost atingitoarii de denstatsl Toffano, kare dsni komsni- kagisnea nremedintelsi Kamerei a în- flgimiat sn reksrs, uerînd a se nsmi o komjsisne snre ueruelarea afauerii sale; d’auea-a^ internelagisnea d-lsl Mandois a fost âmînati nini dsni se- Bîrmita ueruetare. £ 4 ih^ioifHutii - ’■-uuEu izuiVi ob r •9'i i Torino, 3 DenembrU în medinga de erl a kamerei era la ordinea zilei internelarea atingitoarii de qestisnea ro- mani mi de starea Iskrsrilor» în nro- BÎnuele neanolilane. Domns Ferrari a întrebat ie s’a fikst nîni akam nentrs Roma? knl elă sede ksm ki tot ressl- tatsl se redsie la trei doksmente, la trei komiiosiuisnî skrise, la trei enistole nartikslarie, a kirora konrindere se noate mal ksrî'nd la Roma, kare ne este nea- nerat trebsimioasi. Illi kare fs resnsn- ssl imneratslsi Nauoleone ? Kl liana ns se afli disnss a intra în asemenea ne- gouiirl. Sare onoarea koroanel nota domnslsl Rikasoli ns era ssnskrisl de reye. Ksl se k»Bine a Irita assnra a- faierilor interne ale biseriiel ? Firi ’n- doiala Ilanilor. — Ksm a nstst ministrsl Italiei se sssrne aiest rol; datoria Isi era a s’oksna de nolitiki. ^e suie el, mi ie mtim noi tofil, daka nsterea ls- measki mi Usterea sniritsale a flanel se not saă ns akorda îmnresni ? — Ass- nra frasil: „Biserika liberi în stat»! li- ber,u domnsl Ferrari osersi: N’fiBem niii o biseriki liberi, niii »n stat liber, kiui triim într’o stare esuenjjionale. .‘iekiarat Ilorgel kl refssi țoale aiele post resninsi. Ikonanerea domnilor isMimiligl mi nleaki îndali. Aieasti Baldachîni mi Carracciolo d’a disk»ia eneryiki aliîsdine atit a Frangel kit «iest nroiekt de leye nsmaî atsnil, h’a renreslntantel»! Rommieî aă nss komisiBnea nentrs întrodsierea ne gîndsrl ne Sablimea Hoarti, mi noselor leul Ba fi nsmiti, a fostînks- fasikari kl s’a ’ntîmnlal m’ak8m ksm I BÎingati. Domns Allievi interneleazi se ’ntîmnli tot deasna kmd renre- sintanlele snel nagisnl o renresinli demnitatea iui lirja snel nagisnl libere, kare este otirîli a’uiî sssgine drentsrile ks ori 10 nregik, ki floarta a arsnkat în Bosfor toate nrelensis- nile sale iele ilegali, ka se ne sk«- leaski ne noi d’a le arsnka în Ds- "ire sas în DîmboBigi ini k’a ssii- skris sa» ssaskrie unirea simnli ne Mafia DornnitorielBl mî fin niii o sllT>kondigi»ne. Ni B’a»ik»ri ki Fran- atingitor de rsnlsra relagisnilor di- nlomatiie ks Suania mi întroabi daki d. Ricasoli noate înfigimia doksmen- tele resnektive? D. Ricasoli flgldse- mte ki le Ba uresinta în sksrt timn. D. Mandois Albanese ziie: Eri s’a înksBiinuat demisisnea uns! denstat a- kssat de ideîe antinagionaU. Daki a zeiea narte din neea ue se Borbemte atingitor d’sn alt denstat, ar fi ude- seraț, dekorsl Kamerei n’ar mai ns- Cavour a nroklamat, dsni enoka ane- sirilor, nosl urinuiniă al deientralisiril. S’a sorbit alsnil de renisno; dar togi ak simnijit trebsinga sneî organisirl sta- bile, snre a faie nonoarele atit de fe- riiite, în kit se mal noati auiteuta în nbdare kiyl-na ani zisa iea mare. Fer- rari întroabi, daki ।miniștrii as doslegat aieasti ueslisae? Ns meksnosk de lok, srmeazi el, qea-a ie aă fikst lokoleningil mi mi- niștrii; dar ie ressltat am dobîndlt? Kl Sn oram k’o nonora^isne d’o jsmitate de milion de loksitorl, kizst în rludsl snsi orarn nroBÎniial, ka Coseuza, esle obligat a da asksltare snsi oram mik, kl este gsuernat de oameni ue n» ssnt în stare a ndika real, fiind ki na ksnosk niii loksl, niii morausrile, niii oamenii. Daki msngil Ssdsl»! ns ssnt liberi, ka- loa la Roma ne este înkisi. Krez, 8r- meazi oratorisl, ki kalea do la Ma- nenta mi de la Solferino mal este des- kisi, dar mi aiea de la Marsala, Millazzo roi Palernio trebse se fii deskisi. Bri- gantismsl noate li slîrnit, sa» nrin îm- bsnitifiirea știrii Neanolil nrin leyl bane, în jjenere nrin suloatarea diktatcrel 1» Garibaldi, saă nrintr^j nstere armati de tea se-1 lase în slnsl eiț d’aHea^nre ț ir A ria ișea «m gțg UW lefi Kumcța se ie ari ks sneranua katoliiismsl, resnektati. ki Italia se ki d. Ricasoli sa asiksra ki biserika romani Ba fi D. Massari este de nirere noate konstitsi mi fin Ro ma, ki este o trebaingi srpinte a orga- nisa administragisnea din întrs, aieasta este singsrsl mizlok d’a Bindeka relele I- taliel. Kmd d. Massari sssgins ki Nea- nole este bine administrati ml dete gs- Bernal»! Botsl seă de ’nkredere, fs în-s trersot în mâi mslte rmdsn de skomote. Domns Masolino a kombit&t alianga fran- uese. Este nrobabile ki Garibaldi Ba asiste la medirne de mine. ¹ “ _____ । . ț ou Torino, 4 Deuembre. în adsna- rea sa de erî, maioritatea Kamerei a sat deuisisnea a treue la ordine de zi motiBatl, snre a konfirma otirîrea medingel de la. 26 Marliă^Jn nriainna. ii Ministerial Ba kontmsa in kondBlta sa nagionale mi ’n organisarea rega- t»l»I. în medinga Kamerei de erl, dom- n» Masolino termini ksBÎntsl seă în- uenst a lalli-erl mi trave konklssi»- nea, kl gBBern»! nentrs statorika sa înkredere în amiuigia Franuel saă kl mi-a Bitat datoria sa, saă kl n» no- sede în destsli inteligingi snre a ks- noamte trebBÎngele gerei, saă kl se nane în disnosigisnea snei HBteri strii- ne. — Borbind de Roma, oratorisl uer- ki a doBedi ki o indenendingi sni- ritaale ar fi ks ustingi mi firi nate- re lameaski; anoi kl nini liana, niii Franuisk II na snrijine brigantismal, ui ki aueasta se faie namal din nar- tea Frarnei (Aii oratorial este între- rant de nremedinte.) Dani aieasta termini k» deklaragiauea kl Ministe- rial a dat, atit in lesfianea esterni kit mi în uea interni, doBezi de ne- kauaiitatea sa nolitiki; nrin armare nronăngii votai seă de ne’nkredere nentra gBBernal aktaale. Aksm îmene domns Brofferio, k’o esaresisne de ne’nkredere în kon- tra Franuel, desanrobi ne domna Ri- casoli ks n’a dat askslțare înBegita- relor lai • Garibaldi k&m natem merge la Roma; desanrobi asemenea kon- dsita gBBernalsi neutra moliuianea ue a aretat în armarea gerei mi neutra ingratitudinea în kontra naliiogilor mi deklari kl Italia na noate fi kreati de kit mintr’o nstere uktiBi mi de fa- gl a-toatei nagianei; în sfîrmit kon- damni ue s’a fikst în administragia- ne, namirile mi nromalginle nejasti- fikabill, Borbemte de uermdaielele In ramarile noiigiei mi jadekitorieî, de neajausal instrakgianii nabhue mi bo- iemte mal bine se taki desnre nli- Vele fiuangelor. El uere konfiskarea momieloT eklesiasliue, snre a nstea a- dcf^snUii&tritese M «»eî kritiie genere skrisoaria domnslsi Ri- casoli kitre ksrtea romani mi termi- ni ks înnitarea, ka, în lok d’a faie anei la diulomagii, se ia maî bine în snanimitate armele) mi fin a rsmne alianța striini, se ns se ssnsii iei, nreserBinds-mi indenendinga; aieasta singsri este kalea la Roma mi la Be- negiat '< i- La sfîrmitsl medinuel gssernsl de- nsne aktele atingitoarie de Snania. Kalkstta, 3 Noembre. AiiI a so- sit nBBela desnre moartea Lordglsi Elgin. Bombay, 12 Noeinbre. Allakabad a fost destinat nentr» remedinga gs- BernelBl nrosiniielor nord-veste. La Kabsl xolera a înietat. Domns Rich- mond Shakespeare, aginte In India neutrale, a murit. )3 FRAGMENTE DE STUDIE POLITICE. m. „Poporulu, convinsă că uitarea si mutui suntu singurele cause afe ne- fericiriloru lumii, a otărîtă a espune într’uă declarare solemne drepturile sele sacre și nealienabill, pentru ca toți cetățiănil, putându compara neîn-' cetatu actele guvernului cu scopulă ori- cării instituțiuni sociale, se nu se la-, se nici uă dată oprime și avili prin tiraniă, pentru ca popOrulu se aibă totu de una înaintea ochiloru sei ba- sile libertății și fericirii sele, magistra- tulu regula detorieloru sele, legislato- riulu obiectulu misiunii sele. „Scopulu societății este fericirea comune. „Drepturile sele suntu egalitatea, libertatea, sicuretatea proprietatea. „Toți omenii suntă egali prin na- tură și înaintea legii. „Toți cetațianii suntu de uă po- trivă admisibili la funcțiunile publice, Popârele libere nu cunoscâ alte mo- tive de preferință în alegerile loru, de cătu virtuțile și talentele loru. ■ in „Dreptulu d’a manifesta cugetarea și opiniunile sele, sdu prin calea pre- sei seu prin ori ce altu modu, d’a s’a duna pacifice, liberulu esercițiu alu cultelorO, nu potu fi oprite. „Nimini nu trebue se fiă acusatfi arestata, nici închisu, de cătu în ca- șurile determinate de loge și după formele prescrise de dînsa. Ori care cetățianu chiămatu șeu rădicatu de au- toritatea legii trebue se se supuiă îndată; devine culpabile prin resistință. „Ori ce actu esercitatu contra u—■ nul omu, afară din cașurile preveijute și foră formele determinate de lege, este arbitrariu și tiranicii; acelu-a con- tra cărui-a s’aru cerca a-lă esercita prin violință, are dreptulii d’a-Iu res- pinge cu puterea. www.daconomanlca.ro ROMANULU * DECEMBRE. 10 1050 joei mwbh t B âS£* „Niminî nu trebue a fi judecată și ce regatulă Italiei schimbată în națio- pedepsită de câtă după ceva fi fostă nalitate italiană. în Franga ună regi- ascultată saă legale chiămată, și de- me liberale ar fi înlocuită regimele cătă în virtutea unei legi promulgate înainte do delictă. Legea care ar pe- depsi nesce delicte comise înaintea d’a asiste ea, ar fi uă tiraniă, efectulă re- troactivă dată legii ar fi uă crime. „Suveranitatea reșede în poporă; j dictatoriale; pretutindeni stabilitate, li- bertate, independință, în locă de na- ționalități necomplete și de transitoriă. „învingerile lui Napoleone I. deș- teptară pretutindine vechiele pretensiuni ! ale privelegiațiloră. Precumă confe- ea este una, neîmpărțibile, neprescrip- derârea Rinului lăsă pe protectoriulu tibile și nealicuabile. I .o# J seu, asemenea Elveția lăsă pe me^ia- ,Ună poporă are totă de una drep- toriulă seă, și curțile Nordului tre- » tulă d’a revede, d’a reforma și d’a schimba constituțiunea sea. Uă gene- rațiune Lnu pole supune legiloră sele generațiunile viit6rie.^- ii«- ; . .. îmgt „în materia criminale, nici ună ce- curo triunfatărie pe lîngo de bătaiă de la Sempach și garten. Urma, trecerii loră libertățiloră ceu Napoleone câmpurile de la Mor- fu violarea asicurase Elveției. Aristocrația reluă puterea în ună momentă co uă nouă coalițiunș । de regi s’ar face contra Frangel și ț indurați a sci, că Ungaria a co părțile resbelătărie ară socoti chiară I veⁿⁱtfⁱ suPta domⁿⁱa ?lo"⁶seⁱ ca,⁸e hab⁻ r * -k____• - ____* X kol-niA K Mxx Maiestatea Vostră prea grațiosă loru juste ce le au transilvanii în țera- de- ungurăscă. tățiană nu păte fi judecată ’ de cătă cantănele cele mari; poporulă perdu dup’u| jacusare priimită de jurați, seă din drepturile sele și uniunea se slă- decjețată deiputerea legislativă, în casulă bi. In unele cantăne, alegerile nu se în dapd se cuvine a urmă acusareap După acusare admiesă, faptulă va fi recunos- cută și declarată de jurați; Acusatulă va hvă dreptulu d’a recusâ pînă la dăue ^eci din ei, foră , a- și spune mo- tivele. Jurații ^cari voră declara fap- tulă nu voră pute fi mai mulți de doui rpre (Jece. Aplicarea legii va fi , făcută de judecători. Instrucțiunea va fi publică, și nu se va pute refusâ a- cusațiloră ajutoriulă unui consiliă. Ori ce omă desculțată de ună jurată le- gale nu mai păte ’n reprinsă ⁿicIⱼₐa7 cusată pentru acelu-ași faptă. „Nici ună omă, în casulă căndă închiderea sea* este autorisată de lege, nu pote fi condusă¹ >și închisă de cătă în locurile legalicesce și [în publică desemnate expire a servi de casă de cFn§|jliadp pasa liustitiă seă de în- onuq „Nici ună pă^itoriă seă temniciariă nu pote priimi nici închide ună pmă decătă în virtutea unui mandată, or- dinanță de 'arestare, decretu de acu- sare, seă judecată, și fără că transcria rea lui se⁰fiă făcută• pategistrulă seu. răi 08 jjn muijiifijr.iif uiăa mi¹; „Fericită poporală care, primener- gia sea, a știutul scutura jugulă Străi» nului! fericită->,p°Poruld care pdte jșlă însuși a-și da legi ! Onorș lui qăndă, aducîhdu-și aminte de ăntîia sa. scla- viă, are îndurare de relele ce a sufe- rită, uă dihioră, și tinde uă mână de âjutoriă victimeloru străinulbi. « ......................Mmpioq «noL^Napoleone I³nu instală pretutin- de interesulu loru a respecta neutra- litatea elvetică. Deco -coalițiunea ar în- vinge, ce schimbare n’ară suferi desti- nările Elveției! Ea ar recăde suptă ju- gulă aristocrației și alu puteriloru stră- ine : ară împărți-o pdte ca pe Polonia; )eco din contra, Francia, resbunahdu-și de Waterloo, ar renoui pe lena, Au- sterlitz, libertățile Elveției, cași ale Eu- ropei, n’aru priimi de la dînsa de cătu uă nouă întărire. Interesulu seu reale este deci d’a s’alia de fagă cu partita sburgice pugină după bătaia la Mo- haciu de la anul 1526; de era Tran- silvania unită cu Ungaria, ea ăncă ar fi devenită suptu domnirea casei hab- sburgice totu atunci; și Transilvania remase tributariă turcului, și se bucu- ra ancă pe atunci nu numai de alte drepturi de independință, ci și de dreptulu de a’și alege liberu pe prin- cipii sei, și a esercitatu acestă dreptu ancă mai doue secle de la venirea Ungariei suptu gloridsa casă habsburgică. Abia la fmitulu seclului XVII și anume la anul 1688 fu Transilvania ală cării sucesă îi asicură manținerea I fericită de a cădea suptă scutulă și libertățilord și independinței sele. protecțiunea casei habsburgice dar nu ₒ ,w ᵥ ,. „ . . ᵣ . . . ca unită cu Ungaria, ci ca țera cu „Sciu codin nefericire fericirea te t . . ” totulă independinte atatu de Ungaria fece egoistă. Găți-va Elvețiani credu că căₜQ șᵢ dₑ cₑₗₑ_ₗₐₗₜₑ țₑᵣi ale casei dom- separați de cealaltă parte a Europei ₙitărîe; abia la anul 1699 prin art. mai făcură decătă de cătră nisce co- legie electorali, în cari proprietarii cei mari de uă parte, și uă a trei-a par- te din consiliele cele mari și cele mi- ce de alta, aveau singure dreptulă d’a reșede șî d’a vorbi. Da, în numele libertății detronară suveranii pe Napo- leone; deră victoria loră nu Ifu mai • u pugină triunfulă sistemei aristocratice asupra partitei democratice, ală legi- timității asupra suveranității poporarie, ală privilegieloră și ală apesării asu- pra 'egalității și indipendinței. 1845 fu pentru Elveția ca și pentru^ cele-1- alte popOre, uă reacțiune libertucidă. ^anabr nî • , m-toT ' j l, „Sistema militariă (a Elveției) este i basată. esințiale asupra neutralității. Nu pote fi cineva neutru de cătă în d6ue moduri: seu armăndu spre -a aperă te- " • "* ‘ „a.-i — siderăndă țera sea ca unu cadavru, a- supra căruia totă lumea păte călca ne- pedepsită. Astă ..din urmă politică nu va conveni nici uă dată, speră, Elvet ției. Trebue dară a adopta neutralita- tea armată. ‘ Li • „Pentru uă țeră o pune la“ adepostu toți au unu interesă ună inemică putinte mare, neutralitatea de atacuri, coci a nu ave în spate mai multă. Amu prin instituțiunile și prin munții loră, 11 ală tractatului de la Carlovițiu a re- ară pute sta liniștiți în mițlu-loculă I cunoscută Părta ca Transilvania, care unei resturnări generale. Se se desa- "’î era tributariă, a trecută suptă pă- măgescă: I6lă Europa se (ine prin rⁱ"‘*ra stăPS“re ’* Putere a TÎ , j. , ,... „ . habshurgice. Dar de atunci și pona nesce legăture ned.solubih. Franța este |ᵣₐₙₛdᵥₐₙᵢₐ bᵤcᵤᵣₐₜₐ ₙₑ. în capulu lanțului, și de salutea Pari-1 fᵣdᵣₑᵣᵤₚtb dₑ independință sea atătu sului» depînde salutea libertățtloră Eu- de către Ungaria cătă și de către ce- rope! întrege. Ș’apoi egoismulă nu pro-1 le-lalte țeri ale coronei împărătesei. Din tăte aceste se vede că Tran- silvania e cu totulă independinte de Ungania, și ca ea ’și are atătă gu- vern ulă seă cătă și .1 legislațiunea sea cu totulă propria și neatărnată de cea a Ungariei; și mai multă, Transilva- nia necum se fiă în vre uă unire rea- le cu Ungaria, ci din contra ea se a- fla cu acesta într’ună procesă conținu ■ internaționale pentru comitatele și di- | strictele, ce se întindă pănă în Tisa, ' cari de facto suntă incorporate cu Un- garia, dar cari de jure sunt ale Tran- silvaniei. — Pacificațiunea vienese din 32 luniu 1606 suna espresă despre marginele Transilvaniei. . Ce se ține de legile din 48 și în spegie de art. VII, din legea de Posionu, și de art. I de legea din Clușiu, prin cari se țlice a se fi de- ¹ cretată uniunea Transilvaniei cu Un- garia, acele legi nu potă fi oblegăto- i rie nici cele din Posionu pentru Tran- silvania, nici cele din Clușiă pentru Ungaria; ca Ungaria n’a fostu com- petente a aduce legi pentru Transil- vania, n’a putută fi competeptg a a- duce legi pentru Ungaria — amen.- doue aceste țeri fiindă cu totulu jo- fită nici individiloră nici popdreloră, și I Legătura Transilvaniei cu gloriă- este uă politică rea a părăsi pe ami-1sa casa habsburgică e espresă în di- cii sei de temă d’a displace inemiciloră I pi⁰™⁹ saCr$ ^°P° sei. Politica tanetdm este cea mai rea l ₐ TᵣₐₙₛᵢₗᵥₐₙᵢₑIⱼ ₐcₑₛₜₐ dₒcᵤₘₑₙₜu din t6te, ea îmbărbătară pacei pe earî I dₑ ₛtatb, asecura independința Tran- ar trebui se-I intimide. ⁶ u I ₛiiᵥₐₙjₑj țₙ privința puterei sale noIiPț'MM . ob ni Cui I guvernamentali, cătă și legislative și „Prima calitate a unui poporă ce I esecutive; în puterea acestei cartă mag- aspiră la ună guvernă liberă este res-1 nă, Transilvania și are guvernulă seă pectnla legii. Uă lege n’are altă putere independinte de eelu ala Ungariei, die- , v.v • A 1- rv v I ta sea propnă și nedependinte de cea de catu interesulu ce are fia-căre ce- TI r. / . , ., , I a Ungariei, și tributulu seu cu totulu tățiană d’a o respecta seă d’a înfrânge. ₛₑₚₐᵣₐₜQ dₑ cₑₗQ ₐₗQ Ungariei, și mi- r în nonoră resnec-1 mî» Transilvaniei ’și are generalulă tulu legii, trebue ca ea se fiă esecu-1 seu nedependinte de aiu Ungariei, și B tată în interesulu¹ tutuloru, și se con-1 guvernatore și cancelariu cu totulu sacre principiulu egalității în tătă es-1 neatărnată de alu Ungariei. tinderea lui; trebue a recrea prestigiulu I ^oă argumentă de mare impor- , .. . a ᵥ j * I tanță pentru independința Transilva- putern și a mradecina in moravuri prin-1 . w , ., ¹ , ᵥ r . . ¹ I mei de către țera ungurescă, ca și cipiele revoluțiunu; cocc moravurile ₐșᵢ; ₙᵤₘM ᵣₑ₅₀|ᵤₜᵢᵤₙₑ ₐₗᵥᵢ„ₜiₐₙă din suntu sanctuariulu instituțiunilorQ. La I ₐₐᵤ| ,693, unde între altele se Jice nascerea unei noue societăți, legislato-1 că „cancelaria de curte a Transilva- rrulă face moravurile săă le corege;Iniei se fiă de totă separată (prorsus ve^utu adese qo, pentru ună Stătu de legile și le conservă neatinse din ge- de 6fe ce mai tăr^iă moravurile facă I separata) de Cea a țerei ungurești. ¹ Ear sanțiunea pragmatică- ancă nu prima ordine, astă sistemă permite a aștepta resultatulă primeloră lupte, ca se trecă în partea învingetoriuluî. Pen- tru unu Stătu mică, fantasma neutrali- î tații numește de cătă uă chimeră pe ca^e o mbr ăcișe^ă cu plăcere, pentru co as- cunde periclele unei posițiuni dificile; deră în adeveră, ea nu protege de locă A .. • .. i lega Transilvania de țera unguresca. nerațiune in generațiune. Candu insti- ®. , . c ,w L , • > * » j I Chiaru așia a fostu transilvania de țuțiunile suntu in acorda nu numai cu ᵢₙdₑₚₑₙdᵢₙₜₑ șᵢ ₗᵢbₑᵣS îₙₜᵣᵤ ₚᵣᵢₘᵢᵣₑₐ interesele, ci și cu simptimintele și de-1 sanțiunei pragmatice, ca și Ungaria prinderile fiă-căruia, atunci se formețlă j Transilvania a primit’o în cornițele sa- deni dv^ătă gUVerne" de transițiune în^ ideielU*» Vbchie și ideiele noue» Pre- tutindeni se pote însemna, în»ce stabi- Hcelăj doue «elemente distinse: uă. base jfrovisoriă Oii' aparințelb stabilității. Pro- visoriă, pentru ico șimpțiaUco Europa v&ia se iîă'9-regenerată; 'icur'iaparințele stabilității; ca se- nu fiă«acusată colin- de la jmperiulă lumii» Cu acestă ^copă pusg uă diademă imperiale peste» lau- rife sei republicani, exunoacestu uscopă puse pp frații scuipe trpnurl-jq „De yomă esamina> t6tă «purtarea lui Napoleone I, ^vomă 'afla pretutinde- nlo acele-ași tisimptome¹ de stabilitate. Aqestu-Ef esțp fundulă istoriei sele. Deră MW ^e,.ccăndo.-era se « termele, fₗ dₑc|ₐᵣₐₜᵢₗ fₒᵣₜᵤₙₐ ,ₑₐ_₄ astei stări provisorie? La învingerea | ygₙiₐ prafiș vingetoriuluiL <> & Anta : Solara,. la scăderea sistemei englase-j pentru ce unui poporă liberă ar remăne 6re spectatoriă- indiferinte căndă se rădică uă luptă crîncenă în- tre causa libertății și a sclaviei? Pen- tru ce Elveția ar remăne inactivă, căndă triunfulă celei ăntîie ar pendința sea, pe oăpdii dk» păfulu celei a doua ar repun^ d® W? S® presupuftemu www.dacoromanlca.no Oft se fii fostă dnvingătoriă,! ’s’ar fi ve- 4tttă ducatulă WarsZaweit schimbată înH modalitatea Rolonielp Westfalia schimbată în -naționalitate germană^ vi- : uⁿs' ¹ Acurnu ore înțeleserdihu pentru ce Na- Bl,J^olcone III supscrise acelu provisoriă ’iiO'tratatO de Ia Paris și datornice avetttă d’a areta că lă-amăflnțeLsă și câțunn ton^ vM? independința. fl. ?•) d..< încrede într’ună tratată semnată de tăte puterile; deru diferitele State nu suntă nici uă dată oprite de recea oser^ vare a țratateloru; forța iresistțbile a momentului le alie^ă seu Ic desbină. „In 1790, Veheția;;încetă d’a e- siste pentru co vru se remăiă neutră în locă d’a priimi tratatulu de alianță ofensivă și defensivă ce-t oferia Na- poleone. Nesciindă nici manține rolulă seu pasivii în mi^u-loculă unoră așia de putinți inemici, nici a s’alia pe fa- șă cu nici uqulu .din ei, ori din care âcelă spirită publică, acelă spirită ge-1 le de la anul 4722 și s’a înscrisă nerale care face puterea unei țere, pentru că servesce de scută contra ori cării călcări a puterii, contra ori cărui atacă ală partiteloră. „Este, glice Mon- tesquieu, în fiă-care națiune ună spi- rită generale pe care puterea însăși este fundată. Căndă ea lovesce astă spiritu, se lovesce pe sine și se opre- sce neaperată.“ Citiinu îh Foia pentru pentru Minte, Animă și Literatură: ADRESA COMITATULUI ZARANDU. Maiestatea Ta c. i'. apostolică! I. Transilvania, după dreptulu storică, după sanțiunea pragmatică, i- Și după tote legile posteriori, precumu și după voința Maiestățeî Vostre, și ; după voința maioritățeî poporeloră tran- silvane, e o țeră cu totulă indepen- dinte de țera ungurdsca; între Tran- silvania și Ungaria, după dreptulă i- storică pbnă astăzi în vigăre, nu e- siste nici o legătură seu unire reale, ci Transilvania st^ numai în acea re- Mim ce do“-. dependente una alta. Dar legea djn Clușiă de la anul 1848 nici pentru Transilvania nu p6te fi oblegătdriă, ci aceea e cu totulu nevalidă și nulă, pentru că: l-iu chiaru dieta de a- tunci a lucrată în contra voiei împa- 1 rătesci, de 6re ce n’a observată or-j dulă propusețiuniloră regesc! publica- te în acea dietă; 2-le pentru că aceg ege, legea uniunei, s’a făcută fără soi- rea și concursulu și învoirea românii loră, cari făcu ²/₃ a locuitoriloră Tran- silvaniei, și așia e lucru monstruosu, ca minoritatea se decretele și se im-J în tabulele legiloru transilvane de anul 1744 art. III. chiar precum s’a fă- cută acesta pentru Ungaria ,1a anul 1725 art. I, II și III. — Așia san- țiunea pragmatică ancă susține inde- pendința Transilvaniei de către Ungaria. Acestă dreptă de independință a Transilvaniei de Ungaria s’a esplicată și confirmată și mai tare prin decre- tele comiteteloră de la anul L790.— Art. V din acestă ană susține inde- pendința guvernamentale a Transilva- niei, și țlice că, Transilvania e prin- cipală de sine stațutoriă și neatărnată de altă remnă (per se subsistens, et ab alio regno independens Principatus Transilvâniae); art. VI susține inde- pendința legislativă, și ^ise că, pute- rea de a face legi e comuna princi- pelui (nu glice regelui) și dietei; art. VII, glice că, puterea esecutivă o va esercita principele; art. VIII glice că „Maiestatea sea în trebi atingătărie de Transilvania se voră consulta reflesiu- nile dietei.“ Totă la anul 1790 se decreta caₓ Transilvania se nu potă fi silită a £6uWWora cu Ungaria. anul 1688 se decreta ca, £1 pretenMora ce; pună legi maioritățeî; 3-le pentru ca românii în adunare legiuită au pro-i testam in uuuua rfuclct Ivgi dc uniu-.. ne ancă înainte de a se face ea în dieta din Clușiă; 4-le pentru că a-f cea lege s’a adusă prin terorismulu celă mai cumplită și în me^ulocul\ furorti galeriei din dietă; 5-le pen-î tru că acea lege de și pdte e întă- rită, dar nu e sanționată și nu s’a publicată nici odată, și așia n’a tre- .cută prin tdte * formalitățile de legi-, slațiune; . 6-le pentru că nu s’a pusă, în lucrare nici odată, 7-le în urmă,; pentru că acea lege prin resbelulă ci- vile, și prin usulă de 12 ani înedee j s’a abrogată cu totulă. i> După dreptulă publică ală Tran- silvaniei se cere la validitatea legale a 6re cărui articlu de lege, următâ- riele: La inițiativa principelui sau a dietei; dieta se facă lege, acesta apoi se o întărescă principele, apoi așia în- tărită se o primescă staturile și ordi- nile, și apoi dră se se trămiță la prin- cipe spre sanționare, și în urmă re-* trămițendu-se la dietă, acesta se facă articlu despre acea lege seu adecă se o înarticuleije, și apoi așia a treia trămițându-se la prmcipej acesta se o sanțione^e finalmente, de unde relră- mițendu-se era de lipsă se se publice, mai ântăiă în dietă și apoi prin totu jurisdicțiunile. Cum ca legea uniunei din 48 nu are aceste calități, și că nu s’a ob- servată totc aceste formalități, e evi- dentă și o scie totă lumea. Dar afară de aceste, Transilvania precumă pana la 48 așia și de atuns încâce. va se ^ică de la legea uniun» înc6ce, în cursă de 13 ani ânca a remasă cu totulă independinte de Un* garia. Eră reînviărea cancelariei aulice transilvane, a guvernului și a celor! lalte dicasterii transilvane, și ocupare» acestoră posturi prin cei mai învețați §i mai avuți fii ai Transilvaniei încă ardtă de uă parte independința Tran-’ șilvariieî, de naltă aparte nulitatea le^i- M din 1848, lofyȘ- 1051 ROMÂNELE .^DECEMBRE. 1U rwrt _ a După tâte acestea diploma dirț <0 Octobre 1860 și patenta din 26 februariu 1861 înco lasă și asicură pentru Transilvania deplina sa inde- ipendința. I Cu aceste credemă co amu de- i®onstrată continuitatea independinței ^Transilvaniei de cumă a venită aces- ta suptă scutulu casei habsburgice și în țliua de astăzi; amu demon- itrată, co Transilvania de atunci ponă (in acestu momentă n’a fostu de facto (aici uă dată unită cu Ungaria, eră de ijure nici nu pâte fi unificată cu ve- 'eina țeră a Ungariei nici uă dată. Așia, diploma leopoldină din 4 Decembre 1691; resoluțiunea alvinția- nă de la an. 1693; sancțiunea prag- matică inarticulată la an. 1744; de- cretele comiteteloră dela an. 17 90; nu- litatea legei de așia numita uniune din *H848; usulă de la 1848 ponă în țliua gea din 1836 adusă în Posionu, a- cesta nu p6te fi obligătoriu pentru Transilvania și cu atâtu mai pugină pentru comitatulu Zarandului ca parte nedespărțită și integrante din vecuri a Transilvaniei. Se scie co pe acela timpu Transilvania a fostă și este ponă în de astăzi; diploma dîn 20 Octombre 1860 și patenta din 26 Febr. 1861 ¹ suntu totu atăte documente ferme ale independinței Transilvaniei de țera un- wresefr. q ₜ j ’ II. Dupo acesta, Maiestate! ne lu- țămu voiă a trece la comitatulu nos- I‘tru Zarandu, foră de care integritatea Transilvaniei aru fi mutilată în contra documenteloru mai susă enumerate. Fatalitățile și . trasu-impinseturile ce s’a întâmplatu cu comitatulu Za- rândului suntu cunoscute — istoria le a .însemnata. Totu istoria înso ne e mar- l loră, ca'acestă comitată e parte in- tegrantă și nedespărțită a Transilvaniei. Se nu mergemu mai departe de cătu /a dietele ce s’aă ținutu în Transilva- nia numai de la an. 1722 încâce, și in tâte aceste diete vomă vedâ de- putății Zarandului representăndu acestă comitatu: acesta e simbolulă celă mai principale al tinerei nedespărțibilităței /lAvandului de țera Transilvaniei; altă , simholu apoi mai este și acea împre- «I . • 4 autonome fără scirea și învoirea si- trebarea anesiunei acestui comitatu i către jura ^ungurescă, dar dieta a dat’o I la uă parte și n’a' luat’o la desbatere, nici vre uă decisiune n’a adusu. Din' tâte aceste se vede, ca co- mitatulu ndstrm prin tremiterea depu- tațiloru sdl la diet’a trași Ivană până la anul 1848 de uă parte n’a recu- I noscutu legea din Posionu de la anul 1836, de altă parte prin provocările și rescrierile sale la comitatele țerei I unguresci a deoiarat’o de nevalida și a abrogat’o cu totulu; bine sciind co- mitatulu nostru co realisarea acelui art. de lege depinde de la învoirea sa ca corpu autonomii, apoi de la în- voirea Transilvaniei ca țara indepen- ’ dente, și de- la sanțiuuea Maiestate! Vâstre co Mare Principe alu Transil- vaniei. Aceste înso ponă acuma nu s’au întâmplaturi B Ihoij;aiA , .,ᵥ Așa vedemu co ponă. la anul 1848, Zarandu atătă de jure cătu și d^ fectu s’a ținutu de Trannia. :. 2) Ce se ținș de arț. 6 de legea nâdeloră respective. 3b mîntare a asistată măi mulți âmen celebrii din mai multe națiuni și* cu- ' vintele acestu-a a fostă reproduse de mai multe ^iarie din Paris:., In minutnlă d’a depune - aci trupulă unul patriotă Romănă esilată, care a fostă unulă din capii literaturel ndstre, îmi pare uă datoriă pentru noi a sfinți grăpa lui cu lacrimiele ndstre și cu căte-va cuvinte în limba aceea ce era pentru dânsulu musica cea mal dulce. Voinescu, frațiloră, a ce- rută a cerută a fi îmmormântată la Paris. Era pentru sufle! ulă seă celă ostenită uă mângâiate d’a fi depusă în acestă sfântă pămentă ală Francei de cătră compațrioțil sel și, în lipsa familiei sale după sânge, de cătră membrii familiei sale după credință, de cătră acești cățl-va amici cu carii aă Pentru aceea întregulă cleră gr. n. unită ală Zarandului de susă, a presentată la adunarea acestui comi- tatense o scrisoriă, prin care cu totă solemnitatea proteste^ă în contra tn- corporărei bisericei a tracteloră Za- randene cu diecesa Aradului; și adu- narea acestui comitetănu păte decătă se ’și unăscă votulă seă cu protes- țliua de astăzi țera ^autonomă cu le- gislațiune propriă și independinte’ cu totulă de cea an Ungariei — precumă și Ungaria e asemene independinte de Transilvania; așia nici Transilvania n’a putută și nu pâte se aducă legi pen- tru Ungaria, și eră din contra nici Ungaria n’a putută și nu pâte aduce legi pentru Transilvania saă pentru uă parte a Transilvaniei, deci Ungaria și respective dieta ei n’a fostă compe- tente nici la an. 18-36 a aduce ar- ticlu despre -care ne e vorba, și cu atătă mai pugină n’a fostă competin- te cu cătă ea în acea dietă nici n’a fostă representată comitatulă nostru prin deputați din sînulă seă. Realisa- rea și activitatea articlului memorată tu 10 aci miă memorată, care ’lă și acludemă Cu tâtă omagialitatea. - Maiestate! Deco legile, autono- și integritatea Transilvaniei nu concedă anesiunea Zarandului cu țera ungurescă, apoi mai suntă ancă și alte lucrată, a sperată ș’a suferită atâția ani, motive pentru cari comitatulă nostru I (jₑ C5tᵣ§ acestă venerabile ministru al nu doresce nici decumă o asemenea I biserisel, esiliată care luăndă cu dânsulă depinde singura și' suma de la acea I Ungariei din 1848 prin care s’ar vre anesiune. In legile țerei unguresci nu este | credința părințiloru nostril, veni între noi nici umbra de o garanțiă pentru sus-1 ca se mângâie și se bine cuvAnte^e în nu- ținerea autonomiei, drepturilorii mu- drel,lătl pe *e slⁱrsesca nicipaliiși a integritățeicomitatului-nostru. I " S“c2cₑ₍ᵢ „ ₐ ᵣâcᵤₗᵢₛ ₘₐₗ ₒᵤ ₛ₆ₘă Afară de aceea comitatulă nostru, I cₑ ₐ dorilă a face Voinescu, și patima de ca comitată ală Transilvaniei, are ună I cari muri, scițl c’a fostă patima de care dreptă positivă și reale, care anesăn-1 moră mal adesea cel esilațl, patima de care împregiurare, daco Transilvania repre-1 reaptivată legea din Posionu de la a-,I duse cu Ungarii l’ar perde numai de-I rauⁿ multă iubitulo nostru frate Nicolae cătă⁻ acesta e drentulă la cumnărarea Balcescu’ alQ căruⁱa ⁿume frebue Pro™n- vvl« dvvOLd w U1C U IUIU Id V>U111 Ud 1 d 1 Cd I « . ᵥ a u . j i rt « v . • w ᵥ . T , . - r - i • 1 țață ⁱⁿ ori ce adunare de Români, patima sărei cu unu [prețui moderatu și abia I ₐ|$ căᵣjjₐ isvoră este în acele suferințe pe jumătate decumu este prețiulă să-1 descrise de Voinescu cu aceste cuviințe. sentată în dieta legiuită ar fi aceptată I nul 1836, acelă articlu ănco e a- acelă articlu întru tot cuprinsul acesta însă dusă numai de dieța țerei unguresci nu s’a întâmplată, din ce 6ră la an. I în care nici Zarandă nici Transilvania 1836 nici nu s’a ținută dieta în Tran- j n.’^ fost representată, și așa acela ciar silVania,f>și apoi nigi în dietele postea așa nu pâte fi obljgatoriă pentru riori ale Transilvaniei nu s’a. adusă Transilvania saă pentru uă parte a ei, nici o lege^prin țeare ș’ară fi prii-1 precumjau e obligatoră celă din 1836. mită memoratulă art. ală dietei din Dar despre legile din 1848 se rei în Ungaria. „13 Septembre fu uă ții fatală ce va fi giurare, ca comititulă nostru atătă în administrațiunea publică, câtă și în cea judiciale a fostă totă de una și este și acumă suptă guvernulă și cele-1- alte dicasterii ale Transilvaniei. j Se aude însă, și ' ni se spune ăo ari veni în Zarandă hă comisiune re- gescă pentru anesarea acestui comitată cotre țera ungurescă. Comitatulă în- tregu s’a întristată de acâstă scire, și caută cu uă aversiune și neplăcere la realisarea acestei sciri, pentru co pe căndu de uă parte ară vede într’a- cesta o faptă, la care comitatulu nu si-a dată voia nici uă dată, de altă parte numai cu durere ară vede a se rțțmpe de cotre marea țeră Transil- vania, și se a arunca în bragele unei țieri și guvernulă străină precumă e Ungaria și guvernulă seă, și iară apoi de altă parte numai cu ănima sănge- , ,ratâ ară căuta la mutilarea teritoriului y și integrităței Transilvaniei prin incor- ■ țorarea acestu; comitată la țera un- Posion. Aciistau.ₜduoi. paptanți fagăJ nasce întrebarea: susceputa ea undeva! amenduoi autonomi,.amenduoi idepen-1 sau recunoscuta ea reaptivarea loră ? I dinți: Transilvania și Ungariacă Um Maiestate! legile dietei ungare garia se pâța lua ceva de, la Țran-1 din 1848 nu potă fi obligătârie pen-1 silvania, se cere învoirea acesteia, dar I tru Transilvania din motivele mai sus Transilvania nici uă dată nu s’a .în-1 enumerate, și în specie din fapta col voită (ța se cedă Zarandulă la Ungă- Transilvania e cu totulă independinte I ria. Apoi chiară și dieta de la anulă I de Ungaria. ¹ I 1836 d*n Posionă ănco a condițio- Dară în cătă pentru legile Tran- nată realisarea art. 21 de la învoirea silvaniei din 1848 noi amă aretatu dietei transilvane; acesta se vede din ₘₐi în susă nulitatea acestoră legi, acea împregiurare, ca antecesorele Ma- Afară de aceea, legile din 1848 nu estății Vâstre a împărtășită acelă ar- SUntu suscepute nici în diploma din ticlu cu dieta jrransilyanieî de la an. I 20 Octombre 1860, nici în biletele 1837, în care- dieta aTfostă repre- de mănă de acelașu dată, nici în pa- seqtată și Zarandulă, dară dieta n’a tenta din 26 Fevruariu 1861, nici în adusă nicij uă decisiune în acestă o- alte manuscripte saă instrucțiuni, nici biectă, prin urmare nu lu-a priimită nicăeri de ani 13 încâce, de căndă nici atunci nici de atunci încâce nici și până în <^iua de astăzi Zarandulă uă dată. Precumă la an. 1837 (adico I ₛ’ₐ ținută și se ține de Transilvania minteni la anulă dupo legea din Po- că țeara de sine stătătâriă. sion), așia și la an. 1841 a fostă chiă- pₑ lângă aceste, diploma din 20 mâți deputății Zarandului la dieta Tran-1 Octombre 1861, acestă actă de viață silvaniei, și întemplănduse că chiară | constituționale a imperiului, susține acești deputați se aducă în,ainte în,tre-1 și ăsicura autonomia Transilvaniei; barea anesiunei Zaradului cotre țera I căndă a ieșită acea diplomă, căndă ungurescă, dieta transilvană, va se d'⁻ s’a restaurată cancelaria Transilvană, frescă. Se aude apoi, ca acesta a- nesiune s’aru vre a se face nu nu- mai în respectă politică, ci și în res- pectă bisericescă; acesta scire înco a întristată ănimele nu numai a mai toți j locuitoriloră din comitatu, ci în spe- ’(^e a clerului și popornlui de legea neunită din Zarandu, de ora ce prin acestă anesare s’ară vede 50 de preoți cu ună poporă de 32,000 tă- jați de cotre diecesa Sabinului în Tran- silvania, și aruncați cotre diecesa A- ¹ radului în Ungaria. ? y . Maiestate! Anesiunea acestui co- mitatu cotre țera ungurescă s’ară vede co ară vrfc a se face pe fundamen- tulu ariciului 21 din legea adusă de t dieta din Posionu la an. pe fuiidamentulă ardeiului gea adusă de dieta din anulă 1848. j 1836, seu 6 din le- Posionu la ^ujNei negamu înso ca acostă ane Mai este apoi și acea împre- scrisă în analele lungeloră și feluriteloră giurare, co comitatulu nostru e lo- suferințe ale României cu sângele Pornpiă- ..v , v j ₓ » nloră, 18 Septembre va n scrisă în La- em u mat numa> de romăm, și eo ,t ₗₑₙdₐ;ᵢᵤₗₐ ăI4ₐ îₙ ₁₈ Sₑₚₜₑₘbᵣₑ ₛₘᵤₗ,, vedă periclitate tote interesele sale I de lingă copil, sociă, mamă, soru, frate, noi naționali, ddeo acestă comitată s’ar părăsirămă țera dorului ș’a iubirii, țâra în încorpora cu țâra ungurescă, ca nici care amă ve^ută lumina, țâra în care am uă lege ungară nu asicură pentru ro- I învețatu a îngâna pentru ăntîia dată vorbele, mănă drepturile acele de cari ungurii | Mamă, Tată, Romănu! , r - , .v.» i l insă sufdrmțele Voinesculul fură mal se bucura acumu de atăte secle. dₑ ₐₗ< ’ₙ₆ₛₜᵣₑ ₚₑ Dar uă atare incorporare ar tăia I j$Do$ cₑ;ₑ cₑ ’ₙdura în comnne cu noi nu numai interesele romăniloră din toți, elă se mistuia și de dorulă copiiloră acestă comitată, ci chiar și în inte- I sel, pe carii îl iubia nu numai ca ună tată resele a toți românii din Transilvania. I c* ca uă mamă. Copil pentru Voinescu, Pentru aceea noi amu vede aci ne-p¹ îⁿ geⁿere erau lumea lui de iubire. i- I „Lăsati copii se vilă la mine căci a loru cesitatea unui congresu naționalii ro- Mᵣᵤₗᵤᵢ„ , cₑₗd ᵣₑₛₜᵢgₙᵢₜ I mănescă, care de sicură n âr lipsi a I pₑ cᵣᵤcₑ₋ LăsațI copii se viiă la mine, pă- I ’șî esprime opiniunea și în acestă o- I ᵣoa că țlicea și Voinescu căci prin el nu- că, representețiunea țerei, ia Mechia-1 căndă s’a reorganisată guvernulă Tran- rată de călcători de jurămentă și * Retorii de patriă. La anulă 1843 mitatulu Zarandului a provocată comitatele țereî unguresci, ca se dice de la legea din 1836 din vîn- silvană, atunci Zarandulă s’a ținută și co-1 se ține ănco de Transilvania; aedsta. pe । ₐ recunoscută chiar și cancelaria au- ab-1 lica T ransilvană, trămițăndu numai Po-1 decătă dupo restaurarea sa încuno sionă, ce acesta se vede ca tacitamen-1 scințare în oficiurile din comitatulă te aă și făcută; în acestă provocare, I Zarandului, co aă de a corespunde arătăndă comitatulă nostru starea pre- cariă în care se află, a dechiarată ca la dieta țerei unguresci nu va trămi- te nici decumă deputați; și comitatulu apoi în congregațiunea sea din 2 A- prilie 1843 a arătată într’d represin- tațiune către antecesorile Maiestăței Vâstre căușele netrămîterei deputați- loră la dieta Ungariei, între cari cău- șe se vede a fi fostă și aceea ca con- dițiunile,’ suptă Cari s’a fostă adusă a- celu articlu din Posionă, nu‘s’aă îm- plinită. inhn biectă. Deci, precum uă națiune saă ua | mal mal trăiă, prin el numai iubia, prin țâră ori care din imperială Maiestăței I ei numai era sicuru că Patria sa va reintra și corni- I lumea de dreptate și frățiă pentru care . | elă suferia. mai pro 1 adeveră doue amorl puternice dom- Maestaței ₙjₐ$ singure jₙ ănima lui făptuită însă de Voastre, și basănduse atătă pec sim- I Dumne^eă a iubr totulu, și care ar fi și cu guvernulă și cancelaria Transilvană. Așa vedemă că Zarandulă și de la anul 1848 încăce și ponă în ijioa de astăzi chiar așa e parte nedes- părțită a Transilvaniei, și chiar așa se ține der acestă matre țera, că și îna- inte de. 1848; și vedemă apoi co a- nesarea, comitatului nostru cătră țera ungurescă nu se păte face nici după art. 21. din 1836 Voastre c. r. apostolice, așa tatulă nostru, alergă în cea fundă umilința la tronulă de la Posionă, nici dupo art. 6 din 1848 ală dietei Ungariel.-^d” Cele ce s*au țiulă țaței tele tele ^isă în respeptu Asemene și ța diet’a' transilvană! polîticu șî teritoriale, acele se potă a- din anul 1846 a luată,parte comi- tatulă nostru prin deputății sei: și la comitatele țerei unguresci a scrisă de nuoă din congregațiunea s’a din 24 Nbetnbce* 1846 co fiind că dreptu- rile și instituțiunile municipali ale co- mitatului nu suntă garantate prin art. sume s aru pute face pe fundamen- țera ungurescă. 31 din 1836 de la Posionu, așa se nu drgețle anesarea comitatului, cotro te jjuxniT bi de eterna dreptate ală Maies- iubita dacă âmenil ară fi voită, dacă 6me- Voastre, cătu și pe documen- nil ar fi înțeles-o. Elă îșl iubia patria pîn’a de stată și pe adevărurile și fap- voⁱ se ,trăⁱas⁽* dentru densa cu ori ce prețiă, ... - « . | și copii pîn a muri de dragostea loră. istorice uaai susu enumerate, se | L ₓ₁ₓ • * x-’ u- x • ♦ > - , „ i- ’ • I Dară, elă voia a trăi chiară intrunu mar- rogă cu cea mai supusă umilință și I uᵣiQ căruia mari și tainice suferințe elă omagialitate: I le cunoscea. Voia a trăi ca se mal p6tă - 0 ’ I. Maiestatea Vâstră c. r. apos-j săruta ăncă uă dată pămentulă României tolică se ve indurați a susțină Tran- fruntea copilașiloru sel. Dara do- silvania în independența sa constitu-1 ru^Q ^ru’ Puterea 5’ mur*- Românii ționale și integritatea, sa teritoriale, și așa uniunea Transilvaniei cu Ungaria se nu uă concedațî. II. Maiestatea durați pregrațiosu a siunea comitatului ungurească, .ci se Vâstră se ve în- nu concede ane- Zarandu cu țera ve îndurați a ’lă susține și de aci înainte că partea ne- despărțită și integrante a Transilvaniei suptă cancelaria aulica Transilvană, și suptă guvernulă și celelalte dicasterie transilvană, de aci Maestatea Văstră se ve îndurați a dispensa pe comita- tulă Zarandului de a trămite dată deputați la dieta Ungariei. III. Maestatea Vostră se durați a concede romăniloră unui congresă națională. vre-o- vâ în- tinerea | - r ------₁OVC yy muuamvu- ’ * articlii de legi; pentru că: Ear în dietă transilvană din a- plică și în respeptă bisericescă. Trac- turile protopopesci din acestă comi- tată s’aă ținută din vecuri totă de diecesa Sabiiuluî în Transilvania, așa cătă tăiarea a 30 de parochii și a poporului respectivă de cătră diecesa Sabiuluî și încorporarea loră cu die- cesa Aradului ar vătăma autonomia bisericescă și ar fi în contra sântelor canorie cari nu suferă asemenea stră- IV. Maestatea Vâstră se ve îndu- rați a conchiâma dieta Transilvaniei, în care se fiă represintată și comi- tatulu nostru Zarandu după usulă și ordinațiunea legiloru transilvane de pînă acumă. Dupo cari, suntemu cu cea mai umilită și supusă omagialitate. Ai Maest. Vâstre etc. 20 Îuliu 1861, Fiindă că publicarea scrierii lui loan Voinescu, credemă co este aci loculu se publicămă următoriulă cu- vîntă ce lu-â rostită la îmmormîntarea -’l) G§ 89 țin© nrt, 81 dș WBțd de tojli.... -L il U wwwdaooromanlca.ro dieceseM părinte; 6tă-lă acumă abătută aci. Și noi, sermane Voinescule, n’avemă ce-țl da acumă de eătă lacrimi și suspine. Patria ta chiară căriia voiai saJ dai tătă antica-I întindere și splenddre nu-țl păte da nici chiară ună mormtntă; și copii tel, lipsiți de 7 ani de sărutările tale păte că nu voră pută îngenunchia nici uă dată pe pămîntulă martiriului teul Dâră nu! tiriulă nu te va urma și din colo de mentă. Ceea că al făcută și ceea voită a face se va ’mplini. România liberă și, ca remăși|ele unul vechiu . s». Di C» A. RosetUi la ace» taor* - suflete d» coj>& Mar- mor- ce al va fi stin- dariă sfișiatu, trupulă teă va fi adusă în sânul iei. Copil tel voră deveni ămenl și voră urma cu bărbățiă pe calea ce le al însemnatu-o cu lacrimele ănimil tale. Ochii tel nu voră mal pute saluta cu lacrime de bucuriă țhua renasceril! Dară copil nostril voră veni se depuiă cunune de flori pe mormântulă teă I piciorușele loră voră călca ușioră îngiuru-I și numele teă cântată cu glasulă loră celă ăngerescă va fi uă ar- monia dulce pentru sufletălă teu obosită. Pătrunși de durere, dară siguri că ori ce credință adeverată cândă incepe a avă martiri este ’n ajunulă triumfului iei, noi te depunemă în acestă pământă ală ospitalității al căruia fii astăzi âncă com- bătu pentru aceeași causă pentru care tu te stinseși în esiliă. Adio dară, iubite Voi- nescule, și pe căndă noi te plăngemă aci, fiă ca sufletulă teă deslegată de suferințele ce-10 înecară ise se preămble fericită în acele lumi mal bune unde Patria nu este nici asuprită nici cotropită, ș’unde tote su- fletele suntă ca acelea ce atătă le iubi^X soi,—* ROMANUL ’ DECEMBRE. pot DEIIEIIIE TELEGRAFICE Ksrssl BienI din 10, Deuem. st. n de dnzftre în LA MAGASINUI Metaliie . i. . Nagionale . . ni', 66 — 50)in 81 — 50 Akgisnele Emnel > 748 -------- ■ii 11 Kreditsl rⁱⁿ‘ 180 — 50 London Silber . DckaQl p. :nn: Kn 1^1 b A . 140 — 50 ₖ „ 6— 68 ' IO* .;;j: mi 6‘ MISK'bRILE ÎN II0RT8L GALAJJI în zisa de 19 Noem. 1861 li JOII > Ui Koi tbii sosite înkirkate .... ¹⁰ — demerle £b « nt) 'u b_ nornite înkirkate. . iii iuirdemerte .’o» . . 1 ■■'J&3 ii /> . »b - , stînjinBl, loksl din sliga Nemgeaski vis-a-vi de otelsl Konkordja, komnssS ■ j 0 Momia MIEREA BIRNICI, nronrietatea d-nel Ana I o a n S b- de trei-zeuî stinjenl fag®, n Asemenea este de vînzare mika-Mgs din jsd,egsl Do|jis, sa uea mare din sliga BrfinkoveanB, în kare aksm lokaesue d. kolonel Ra- ds Golesks. | Ilentrs amindos doritorii ai se adreseze ia d. Mihail Angelovml, vis a vi de konsslatsl rsseskS. t ' . No. 618 •: nt 23 „ Spre tăiere. Hartea de n®dsre a fragilor Bolintineni ₍din, este a se vinde la 2 Dekegivris viitor, mi sejkomnsne de mal mslte trsnsri m®ssrate nogonemte, inssmate nre- ksm mal josS se arate, mi ansme: Pogănele d-nei Suju. ■ ₍„.75O ’OiOjî 132 IȘ 257 347 i • io* u .ob* •I Bi« Pog. în devălmășie. \ însi 350 tkiHb’ G Banoare sosite -ur- nornite . 1 > • -.8 I " C‘J llregal Ilrodektelor. Irî» ’țlakîr kalitatea L . , a' ~ kirnis O <« armat ,'iuo-’n. ti ... 195.? i llho) I Aj IJio;. — țț a» • • * '"11-9 r jV nsăbfi Tt ni n Gi n ’ l¹, M»hÎî“u i b'ekar® norsmbă 0rz8 „ . wn.■. 2 j tn-'-nobr îl lîn.'» ’ U>’ ‘ '* • * n • - • >«<' •— •șu 1^.. nt _ ; 137 138 MISKTRH.E ÎN II0RT8L BTRÎLE r în zisa de 20 Noemv. 861. ;ba' Konbil ni <, r» nun sosite înkirkate. . ₙî „ demerte > nbrnite înkirkate. „ demerte *1 ih2 IHIU111 Banoare luu ț?uo m<. -'o- sosite . □omite . ’ ’jfcnî • W U*’ . iy a ,>9o. 8 15 7 2 2 flregsl nrodaklelor/ Grîă liakîr kajitatea I, kila 220 ^tlui „ kîrmă „ arniBt Sekara . < Ilursmbk. U i: Temun T > i II, ,, 200 I, „170 a f 230 210 180 mic 105 156 110 160 Orz8 ₙq.j . ; , ț. j, 4.72^74 Orz noS .... — — Fasole . V” ',u?b ^i54: 58 >r.-. !. ; ; jniinr nî Raniga silbatiki iₜjjoJ ’ibii* k T5(Minr~ Meial kila / U / >4^ Mnp •" doctorul lign^iL S’a mstat la gan niegii Amzii în ka- D-lsl. Dragomirs Hngs administrarea Telegrafsrilors. s Kousaltagie dimineagai de la 8 la 9, mi dan® nrînzs de la 2 la, 4. (No. 703). MARTINOVITS i ASAN i 1*5 ; ■ | R hro;j7 nip oi n m B9 Strada Lipscanilor distrikt. Vlamka, în kare se g®- semte lemne de uer8 mi șlea8, în den®rtareₕka de dos® nomtl. Do? ritoril se not îngelege,₍ks d. T®- ’nasse Bolintineans, ue made. ssb Mixai8-Vod®, .vis-a-vi de d. Bre-, i * seans. m imbl oli^ol nl .umnaon» I —ue )iNo. 738 ,, ₙ gb । । ; 3 , ,iul-. 4O4.ₗfc^ij ^nd«;Chfh)k . ir iun t • Boit 384 k’. gb- nba • • • ■ I -tu 153 h » jjj< ।-. ins®i, 35 । -noq - 70 .i | initUe 72 we vin dare. .Kasele mele din maxalaoâ Kolgil vis-a-vi de Komisia de Rorns. . Doritorii se vor.întegima la nronrietara loră, D-na Elena lakovenko Ja gtedina sa din Deal8-SniriHb ₍₎ No. 735. .4 , marja de blănărie. «•' Desfauer ks nregsrl foarte mo- derate, kasa ks No., 9, de teng® biserika Skasnelor în,fuga nods- Isl (sliga Momilor). sjBjdynoij i.h No. 736. OB. i'3ibi;r f \lnsciiMpare.m Ssut-isk®ii- tsl gisinds-m® .astezl destitsit din fonkgia ue oksnam dsn® gisirea ks kale a gsvernsl8I, mi dorind 8 a eksarsa ₍flrofesia de AvskatS; gtebesk8 a faue ksnoskst k® nri- meskS a servi ks toate aktivitatea mi onestitatea ne ori uine va voi amil onora ks înkredingarea nron uesslsl ue va avea i atît în mate- rie uivile i komeruiale kst mi în kriminale mi korekgionale. uiuou qi Loksinga mea este în Bsks- remtl ne sliga Kraiovi vis-a-vi de xans Gollesks d’assnra nrsvslil de 'biksnie din kolgsl sligi. — 1861 Noembri8 29. , ,1 ndacd ie .shUbo; * -soteM ^Ștefan Borsnesks. ;JI| | -iwrfni (No. 737) otăo ,9ii«3 . / iohă 1 Dlc J Ptiblica(ie. Ssb-skrissl am onoare a faue la togi de obmte ksnoskst ks momia Kreaga sa8 Lemile mi o nereke kase ue s® ziue ks ar fi ale d-tel loan B®r- b®tesks, s® na se am®geask® ni- meni a le ksmn®ra fiind în jsde- kat® la onor. TribsnalS de Ilfov8 Seksia I, nentrs o enorm® res- nsndere de bani mi nentrs ks ns sut ale sale. ■ îi 1861 Noem. 25 No. 731. D. Zigsnesks. j . w Desfacere of Ssb-semnatsl fak8 ksnoskstS onor. nsblik8 k® voiS a m® des- laue de magasinsl me8 ue-18 am stabilit de mal msgl ani de tot8 ^isrl de Gisvaerikale adik®: rauelette, Meruel, Inelsrl mal. Iskrate în diamante mi bri- liante, mi tot felsri de A sicrie, ks nreg8 foarte skizst din kostsl Loi-8. _ 'Jᵥ B Doritorii vors bine-voî a se adressa la magasin ue este în 8- liga tranges® vis-a-vig de kaselc tel d/ Mixalake Gsgis (ling® faț-- mauie). ^nu -. ₜ ; isir — ₜ brllii I. A. STERU^^ r; No. 733. 4 ¹ ⁿ 'Vr Skimbare de domiciliu. Domna Kirille nrofessors de skri- m® mi gimnastik® m’u8 transnortatd loksinua in kasa Ilaladi sliga Serafim No. 36. 0* : (726) icni 3 u..l-'.sci â. ij) pjj i ‘i oqnQ ir, ii ,Umba.Komânâ.bₙ||ᵢ ■ dc Juiic Sosiuuh । ’a^mit de șsnt tinar ini țse afte •$e vidare la librăria d-Js! Șoqelț t^iu । co . .ini „ &oii ■ ‘b «• • . • V , 70 onritsrs în Mieriueoa, 2640. d> dan; I—A .leun j Amatorii de a k8mn5ra¹!,ns- mita momie* ssnt rsgagl a o vi- zita în nersoane la faga lokslsi, snre a se înkredinga 'de ssma no- goanelor mal sss 'arătate, ks o miks deosebire de mal mslte saS* mal nsgine nogoane din uele de- 'skrise, mi snre konvingerea d-lor de nlâadeviratsl svon rssnîndit de kstre uel teri konmtiingt, ks a- deki: zisa momie n’ar - avea a ueaste întindere. If ,,fI !-'î" No.J!721.!’ⁱ Ks aueasta .am onoare de a faue nlekata in- vitare, ks mtorkînds-mE • din ks- tetoria ue am tekst nentrs întin- derea komeruislsl me8 în Franuia, am adss din fabricele cele mal re- numite d’akolo uea mal mare ale- gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi de arte, lină de cusut în toate kslorele mi nsange, mașteri de cusut, mul. îmi nermit de a atrage atengis- nea aksm la apropierea șerbătorilor ks am adss mi cele mal elegante jucării pentru copil, lucruri de galan- terie mi de lucsu. Rsgsnd nentrs komnlesanta k-Esfare das asiksrare k® nrin nre- gsrile moderate, nrin sn serviuiS realS ’ml voiS konserva înkrede- rea akordate de atîgl ani. u-⁰¹ Micolae PopovicI, , Friser și nerskerS, strada