Nr. 243. 244 Anul V. J08I mi VINERI Voicsce și vei pute.’ Va eși în tăte filele afară de Lunia și a doua-țli după Serbătoriă. Sl^AUGUST, 1 SEPT. 1861. iții Jlchui' "Luinfnedă-te & b-.i i . Abonarea pe un an..................,.. 128 lei. Se se luni.............................. 64 — Trei lunî............................, 32 — 1’3 lună.........................., ... 11 — Uu esemplar. ........................... 24 par însemnările linia........................ 1 leu JIARIO POLITICO, C01EM1M, LITERARII!.’ ¹ ____ —--—- ■ - . ’ 19 ^ÎU ir !iu lim (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE./'"^ “ Abonarea se face în Bueureseî, la Administra țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 13, în județe la domnii Administratori ți la coreț pondințil nostril, sa 5 d’a dreptul prin postă tră mițănd ți banii. Tot asemenea ți în Iași, r .i Direptoriulu pariului Romănulu și Redaptoriulu respun^toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul diariulrl d, C. P. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ¹ ⁷ ‘‘ȘTIM î¹?"⁵ !* ADMINISTRAȚIUNEA „ROMANULUI" face cunoscutu od Austria, desființăndu cen- sura a rl di o atu și poprirea ce era asupra a- cestui ^iariu pentru staturile sale ș’astfel „Romănulu" este aoumu libera a merge în tăte părțile Românii, în Austria în Ungaria șl în totu Ocidlntele. Românii șl Filoromă- nli din străinătate se potu abona la t6te di- recțiunile poștali ale Austriei, precumu și la Administrațiunea ^iariului. dn i ■ ■ Tiiiibi ii— i, imiun.w n «,>»n i. iim.i ii SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. ¹ „Guvernul împăratului.... știind insă că țeara, a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOLl ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘFN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATAT DE NUME- ROASE CAT ȘI INVETERATE, șcl. , Supscris: Walevski. iDUn^ r Im. liB^iroJlEVISTA POLITICA -¹Ef Îob&. m ’ Organele mal mslt sa8 mal nrgin oficioase ale gPBernblsI franqes, dsne qe aS nablikat qirkslaria d-Li Ricasoli w’aS anlasdat-o, nbslreazii aksm qea mal denlint tsuere în nriBjnuaJtaliel. Rele lalte foje Jnss atit franqese Rit nh Englese mi Italiane sssgin ks ks!- dsrii kalea ne kare merge gbBernBl Italian mi zik kt d. Ricasoli Ba nsstra ssnt a sa direnlt gBBernare mi Mini- șterisl Iskririlor din afart ntiib ue Ba ajsnge la kanttsl ansnuat în a sa llir- kslarii. O nobt bromiart ue a emit în Ilaris ssnt titlal: Im nerators), Ro- ma mi re șei e Italiei, oksnt me- sa Englest kare atribsinds-o kabine- tBlsI franqes kaslt a gisi în ea Bii- toaria nolitiki» a ImneralBlsl Nanoleone. .A'ieastt bromiart înst, în kare intre f ‘ ⁷ altele saseamsnE drentsrile Italiei a- SBHia Benegiei ks ale Fr..nuei a- ssnra Belgiei, s’afirniL în Franjja kt este ks total streini» iusnirtrilor gs- ¹ ’ Shntemă la 28 Septembre, ții fipsată pentru represintațiunea cea mare la villa Torralba. Sera era rece și ploiosă, deru ce este frigulă și ploia pentru omenii avuțl cari au în disposițiunea loră trăsure co- mode, garnite de perine mol, și îmbrăcațl cu blane și cu cacheinire ca se garantescă contra unoră asemeni inconveniințl ? Fld- rea saloniloră este pe drumă spre a merge la marchisa del Fucgo y Arcos. Paolo este în camera sea din villa Babuino, mal multa morlă decătă viuă. S’a olărîtă, Paolo va pleca. Trăsura de călătoria este la părta din strata și lucru- rile deja așezate într’ânsa. Caii de postă suntă comandați și servitoriulă italiană ală lui Thornton n’aștâptă decătă unu cuvăntă spre a merge se-I aducă. Thornton ân- SușI, mal palidă și mal țepănă decătu totă- intim kt fit kare Magiar simnte liii ■dekiart ksmtndrit „ssnt 8ngBr“ mi este fericit aiui asiksrn a sa indenen- dingt nagionale ks nregsl anerii sale m’al sbnyeÎBi seă. Nimine ns noate nega aqest mare adcBer mi d’aqeea togi slimtm nagisnea magiart nentrs al iei nobile, tnare m’âdeBerat natriotism mi togi am fi ks denlin siksrl de tri- Bmfsl anei kasse attt de sfinte, dakt Magiariî, sa» noate nsinai nobilii ma-¹ giarl, n’ar sltbi eî înmii nsterea qea mare qe le dt ^stiudarisl nagionaliti- Itgii m’a lor amoarp ^ni deBotament nentrs aqest stindariă nrin nenoroqita, ilegale mi nstem zinc barbara ideit d’a Boi s’ameze tronai sngariei ne trsns- rile altor- nagionalittgl, kari m’aqelea, kia,r nrin esemnlsl qe le dt magiariî, asnirt, BOiesk, mi aă drental a asnira m’a Boi a fi m’a trii nriu n r o n r i a lor b i a g t. ■ Aqeaslt fatale rtttuire a da dat în 1859 gaBernalsi asstriak aqel sak de Biaiit qe-î linsia ks to- tsl tui nrin kare a ’nBins nagisnea ma- giart mi tot dinsa, lînitt ne stindarsl uagionaliltgn magiare ka sn Berme în tnima sneî noame frsruoase, ne faqe st ns nstem «firma ue ca adsue zjsa de mtne, st tremsrtm tnkt de soartea noastrt a tstslor, nentrs zisa de mtne. St snertm ks tocite aqestea, ktqi ar fi dsrevos nenlrs noi a nerde aqeastt snerangt, kt 8ngsrii Bor îngeleyc în sftrmit — mi aă nenlrs aqeasta drent esemnls înainlele gBuernsl asstriak — kt nsmal konuistele qele morali ssnt bsne, siksrc, temeiniue mi nsteriue; kt înlr’o nagisue ka mi ’n kornsl ansi om, ori qe korn strsiu ns usmaî kt n’ads'ie nstere qi îiikt nrodsqe de si- ksr inflamaie, kangrent mi moaKetmi mi kt nsmal duilma asimilarp noate adsue xraut, ttrit, niagt. N igisnea magiarilor are kalea iei trast gata în- naintel mi ub-1 mai remme de ktt a merge ne dinsa nentrs a ajsnge ks Irismf la kanots! doit, Ea are stiilda- Bern818i mi nrin srmare n’a nrodss în Franga niii an efekt. ' - ’ Foiele din Torino de la 5 Sen- tembre ne snbn k’afars din uium re- gimente qe a8 fost nlekatîn zilele tre- kate nentrs Neanole s’a mal ordinat nlekarea altor nalrs batalisnl de Ber- saglieri mi din kare dOso s’a mi îmbtrkat în zisa de 5 Sent. qele-lalte miqe mtirî ale zilei le reurodșqem la Bale, mi treqem la rotirile din Ungaria kari ssnt astt-zi qele mal însemnate. St mine minte kt komitatsl Uemtei a nrotestat kontra disolseril Dietei mi kt gacernal Asstiiak a ordinat înkiderea medialelor komitatblsi diri kanita- le a Ungariei. Komitatsl inst n’a Isat în konsiderare ordinanga imnefiale m’a am t nat medingele sale ntnt la 30 Sent. “„nentrs a delibera as8nr.a ordinau me?¹ Aueastt na- triotikt fantt a komitatslBi din Uesta, a kare de siksr ab aderat mi Bor a- dera toate komilatele din regatsl 8n- gariei, este InBederat kt are o mare însemnttate mi kt ele, iitstrtud8-m"i drentsl lor nrin anea aderare , ml-a8 sat timninenti’8 a se nregtti neutra zioa qe nor krede nriiuoast d’a intra ii în aumisue. GasemBl ABstnak la rtn- dsl seă, a ordinat aksm disolserea ko>- misisnit kotnitatelBÎ aii konstitbirea '8- nel nose komisisni. La aqeastt nost ordiuangt Maniqinalitatea Uestelalrt- mis Maiesttmii sate o netimiane miu kare qere re’ntokmirea kornalsî renre- sintaliB, adtogtnd kt ftrt aueaslt ad- ministragianea se nede în ne- n8tingt d’a Iskra, m’aslfel qestis- nea se komnlikt din ne în qe mi si- lemte ne gasernal aastriaksaă a qede qe- rerilor anei uagisni saă a nBue lîu la- krare a sa B0.Dgt nrin UBlcrea ar- matt. Negremit kt na natem iuti min qe fasi are se treakt însemnata! nro- nes qe se desbate între namianea Ma- giart mi gaBernal assliiak. Dar mlim kt Sugarii sânt nalriogl mi Biteji; deuna, se preămblă în lungă și’n largii în cameră, șede, se scolă și șdde erO ca se se scole 6rh ; este neliniscitu, turmen- tatO. In fine se risică ă țlicc: „Se tră- mitemO după cal, Paolo?" ¹¹ — Nu ăncb pînb ce mi va veni Sal- vatore; va fi aici îndată ce... îndată ce represintarea va fi terminată. Nu potO plecă dupd ce i-am ceru!Q se-ml promită se viiă. Morlimer tăcu; merge, vine, șede, se scdlă; în fine reie cuvântulii: — La ce sA mal prelungi mă astă a- goniă ? Decă celu mal micQ bine ar pute resulta din înțărcare; d6rO, scil bine, oa va face co a țlisO. Salvatore te a pre- venita astă demăneță că rfa aurita voi¹- bindu-se dc njcl uă schimbare în inteilțj- unile iei. E mal bine să pleci îndată, d6cd al de scopa să pleci. Aide, Paolo, fii bărbata. ¹ — A! este ușiorii a țlice fii bărbata, respunde Paolo c’una surîsa oare stdree lacrime lui Thornton; o mal anevoiă însă de făcuta, cănda tota ' sângele îți curge pe larga plagă a ănimel, ¹¹¹ Morlimer merge pînă la ferdstvă, și la lumina l'ălinariulul privcsce ploia cățlîndă în torințl, Mortimer simpatisdțlă cu atătu mal mullu cu simptimîntcle lui Paolo, căci vede în șmiculfl șed imiginea lui ânsu-șl de acumu cățl-va ani; numai elă n’avea amică lîngă dînsulu. Paolo se aruncă pe sofa și ascunde capulă seu în pe vine. Paolo nu păte crede că a să lase în adeverii Roma; nu păte crede co Lavinia va face uă faptă care trebue, i-a spusă-o, se-I d^spirță pen- tru totă-de-una. Totă ființa sea se acață ca desperată d’acestă femeiă, ca ună ma- rinariu naufragiată do seîndura ce es- te singura sea posibilitate de scăpare. Paolo în desperarea sea speră ăncă; gă- sesce preteslo legitime de speranță în tăte eventualități le posibili și imposibili ce-I trecea prin cri erii sel aprinși. în momen- tulu din urmă ea șl-a schimbată păte re- soluțiunea; represintațiunea a putută fi a- mănată din causa timpului (cea mal mică atnănarc ar fi fostă pentru dînsulă uă fe- ricire); iiă indisposițiune s’a putută întim- pla cui-va, ~ numai să nu fiă iei! Deru marchisa, principele aă putută răguși I seă foculă a fi consumată păte blăstcrnatulă teatru, săă ună cutremură de pămfnlu lu-a derămată pînă în fundamente în momen- tulă d’a rădica cortina. De c^ uu? asemeni acidinjl s’aă vă- iisl nagionale qe este, astE-zî mal ks seamt, qel mai nbterik, kiql ne lîngt aqel stindar tqate uagisnile se grsnea- zb, se konfcdereazi, se înfrigesk mi se îatranesk. Konqistele la kari asnirt na le maî noate faqe de ktt» nrin înrisrirî morali, mi nimenea n’o noate onri d’a faqe asemenla kon- qiste. Se întrsneze ks Sngaria or! qe moBings ksm a întronat Franga Sasoia, m’aqea întronare le sa fi atsnql o natere, ktqî s’ar faqe indalt o asi- milare, o denlint kontouire; dar st ns se mai rnqeiqe la întroniri silniue, ktql aqelea ssnt nesle hstingt mi kiar Irond isbstesk ele n’adsk ntnt In sfirmit de ktt inflamate mi kangrent, nreksm o not Bedea înaintea lor, în tablosl qe le înftgimeazt imnerisl Asstrieî. . । os or fiel'.Q- ⁰⁸et*V,lnî .,L. London, 4 SeotembreJ Ritim ,in „TimesS’a resntndit skomot»! kt di- nlomagia a ’mbrigiroiat ideia d’a usne în kr.nsl stat#f»l Meksiko no Juăn Bourbon saSine Pallorson-Bonaparle.'¹¹*'¹^ îfl A z^îiOlr-’ «(*-•“ ■ * f' Milan», 4 Senlembre. d„Persevc- ranza" nbblikt mtirî do Ia¹ Neanole din 3 Senlembre, kaii aorbesk de Isnte la Sant-Angelo, în ginslal Sora, lîngb San Gregorio, în dislrilit»! Salerno, roi ’n lo- rilorid de la Ascoli. în toate niesle hnlo insbryingil bS fosl btl»gl. ’v* Tot „Pcrseveranza¹¹ k» data de 5 Seul, snsne kt la 2 Sentembro a fosl o IbqIi mare lingi» Oervjnaro. O n»ine- roast nealt de msbryioul a fost btl»tt mi risiniU, listnd an mare namer de morgi ini uslneragl. La 4, noanlca, »n mare n»mef do ronkgionarî aîi desbtrkal’ la Sânt Elpidio în nroBinaia Ascoli; trsne roi garde nagionall fost trimise a- kolo snro a-I goni. Benerari»! Brignone a refssat lokoteninga Shiliei. Warszawa, 3 Senlembre, în loalo biserÎMoIo iui sinagoyele s’a celebrat sn țlută; își aducea aminte istoria unul svăn- turată pe care-lă duceaă Ia mărte și care a fostă scăpată de uă asemenea catastrofă. Tăcere! optă ore sună... ora fatale. Ea înainte^ă pe scenă în tătă strălucirea frumusețel sele. Sute de ochi suntă flp- sațl as.upra iei și devoră cele mal nobili forme ce aă eșită vre uă dată din mănele naturel Ea cânta; toți spectatorii îșl țină respirarea, s’ar auțli uă muscă sburăndă. Căută cuină scie ea să cănte, cumă cănta pentru dînsulă. Cănteculă seu a încetată, și lunge aplause făcea de tremurâ sala; la piciorelo sele câdo uă plăiă de flori; ele- ganți de tăte etățile, cu părulă încrețită seă cu fruntea calvă, uă mulțime de mar- chisî, de duci, de principi se plecă afară din logilc loră, bătîndu alene în palmele loră mănușiate cu albă , și se’ntrecă care de căre se primescă uă căutătură săă ună surîsă ală ici. Ea se înclină și surîde, a- pol surîde și se înclină eră; ese deră o constrîngă să repară, o bisuescă și o chiamă de mal multe ori. Nici uă dată asemenea turbare de admirare nu s’a vețlută. Ne- greșită că are dreptulă d’a fi așia do ra- diăsă, așia de fericită cumă este; fericită fără ca elă să aibă parte în causa acăstel fericiri। val! fericită fără dăusula, fericită s.'rBÎgifi fsnebr» komemoraflB nentrs ie! kizsgî la Bilna; nonoragisnea a nsrtal semne de doli« la nilirio; magasiele a» fost tnkise; oraroial e liniuitit. 1 KrakoBia, 4 Sentembro. Togi qel arestagl din kassa întîmnlirilor de in 2, alt fost D»uil în libertate. Dipekloriel no- ligior, baronele Peeumann a fost kiimat erl la Biena. " c*¹⁶’_____ Mostar, 4 Setitembre. Mbntenegri- nil aS atakat anroane de Miorito en trai s- nori de kal» în l»nti a» remas morgi oul oameni, o mslgime do kai as fost hagl de Msnlcnegrinl. Ilersoaoele b«I- nerale ssnl tsrqî de la Gazko. _____ 37 SibiiS (Hermanstadl), 4 Senlembre. . SniBersitatea nagionale-sasi s’a disolst .ieri firi a fi urodes sr’sn alt resbltat, de kit nsmal sn senat de isstigii ka a dosa inslangt nenlrs geara siseaski., ________________________r?। I ■ ' iî Agranip 5 Senlembre. n Dieta , în medinga sa de astizî, a diskstat ini a- dontat lakrarea komitet81«i ad-hoc as»- ura adsnirilor msniqiuall alo orauielor, tirgBrilor mi dislriktelor. Basile adon¹- tale ssnl renresintagisnea nronrietigiî mari, a inteligingoi mi a tionoragisnil în genere, dar în lok de nronrietate mare s’a nrs: „qel qe nlitesk o mal mare kon- IribBgisuefii kare din aqeste trei ka- tegorie alege sn nsmer egale do re- nresinlangî; organisaroa Romanilor re- mme în kiderea Romanilor kari însi ns se not denirla din aqeste nrinvinre.¹¹^ ■ «a ASOCÎATIUNEA. - *• u SI . j onsl din karakleriele qele mal țin b:jj< .«ii,ns ni enidingl, kare distinge moderna in- I? 1 »siu ■ e»8i ț’U d»slrii de qea antiki, este Basla a- -¹ !R TUO1# i il’J 'MV-W soqiagisne a kaBitakrilor anlikate la orod»kgi»ne, qste sistema soqieligi- lor indsslriall, kari îmiiresni k» mă- linele a» skimbal k» total faga ste- rilii qiBilisagia.nl anfiqe într’o qÎBili- fără voia lui, fericită căndă anima lui este sfâșiată. Nn asta nu se păte; nu trebue a fi. Ecă venindă resbunătoriulă. Ună june palidă, rătocită, mal semenâtoriă unei fantasme decătă unei creature umane, se tiresce pînă la dînsa. înaintea lui ca se trage înapoi coprinsă de spaimă; elă o ur- măresce, o ajunge și... se înjunghia la₄ pi- cioarele iei. Ecă ce a făcută ca | Pe căndă imaginațiunea esaltată a ne- fericitului aiuria așia foră frîă, Mortimer numera minutele. — Năue ore și jumătate, Paolo ; dc s’ar fi întâmplată ceva care să oprescă ro- presintarea, Salvatore ar fi venită de multă Să țlică se viiă caii? — Nu ăncă, pînă să nu viiă Salva- tore. AI pațiință ca mine, te rogă. Uă oră trecu, ună sunetă vigurăsă de clopoțelu se auțli la porta din strată» și Salvatore se răpeai muiată parcă ar fi stată uă septămănă într’ună puță. Apa curgea dupo pălăria sea desformată, de pe mânece, de pe pulpanele famosulul seă fracă. Curgea pe frunte, pe nasu, pe urechie, pe barbă, pe măne. Mersulă ^eu prin apartimentă semăna cu ală unul stro- pitoriă. Ună micu Iacă se făcuse în lo- culă nhde se oprise. Ar fi putută posa ' pentr’ună mitologică, www.dacoromanica.ro 770 ROtaOTLU *SEPTEMRBE I o 9 sagisne fekondi mi folosiloam. — Asoiiagisnea este snirea aolontarii a mal inșilor forge indiBidsall, kari toate tind la sn aielam skon, Ifslem ziie ki astizi în sfera indsslriale (îngeleg nrin indsslrii mi komeriisl) indiBidsI singsr esiste, dar ns mi kiar statele, ki trebse a se mi isolat ns n>ale nsmal indisidele ci nagisnile as îngeles asocia a se sni dsni elemenlsl lor, dsni afinitate srmmd lepea nafsrel, kare ns nermile nici kiar molekslelor inerte a sta isolate. Uea mal sakn asociagisne, la kare omsl esle atras urinlr’an ins- tinkl natsrale, esle asociagisnea fa- miliarii. Hei Bekl ns aBeas familii: femeia era sklaBl; birbatsl era ti- ran; oamenii gisias toati nlicerea familiele se snin între dinsele a forma komsnea, asemenea mi acestea se snin snre a forma statal. Ns Bois nerde însi timnsl în istoria a- ceslor asociagisnl, ci Bois a-ml kon- sersa naciinga lektorilor nentrs aso- ciagisnile industriali. Ilslem zice ki Grecii mi Ro- manii antici ns aBeas adeBirati in- dsstrii, el ns ksnomleas asociagis- nea, fiind ki dînsa ns noate Ini de kil în atmosfera kredilslsl. în a- cele lîmnsrl lisdate, în mizloksl lem- nlclor ndikate sssrnalorilor, în miz- loksl biilor, teatrelor, forărilor, în demert ar fi kislat cinesa a gisi sn edificis de fabrice, de acelea ce se meningati fiind de acea forgi de fer I nea, kl aBind 10 inml kite 500 kare ns Boia a ksnoamle alt de kil 1 a I galbeni de Ba înlrebsinga fii kare raisoii du plus fort, ns nstea a I senarat kanitalsl lor ns Ba nstea in- se konsersa în mizloksl acestor nerikle I irenriude nimik sas ki Ba aBea sn de kil nrin asociagisnl nrin k o r-I ressllat foarte mik, în komnaragisne n o r a g i s n I, kari eras asociagisnl ks ceea ce ar fi nstst anca daki togi defensiBe în kontra nsleril fesdale. acemtl mici kanitalimtl se asocia mi Daki aceste kornoragisnl ssnl kon- forma sn kanilale ssfîciinte nentrs oare damnabill în nriBinga altor ceslisnl kare înireurindere. Dsni cele Bizsle ekonomice, Irebsesk skssate mi kiar nslem zice dar ki asociagisnea esle anrobale într’o istoriei. asemene neriodi a fokondi In repliatele sele, ka mikon- lentrarea De o dati ks koruoragisnile înki akliBilate de la încenslsl seklalsl XUI komer- line kari ciangil Italianil innentan urima sis- 6 remas Isminel, adsni mi nsne în kanilalsrile, forgele nrodsk- daki ar fi fost isolate ar sterili; asou'agisnea este temi de soiielalc, societatea în «nsl din mizloaiele iele mal nsting nsme koleklÎB. Dsni aieasli in- ale umlisagisnil mi ale urogresslsl. Biegel nsmal în nentrs familii ns gisne. în medisl iniki nronorgisne for, în resbel mi aBeas nici o afek- eBs de mi în mal nrin inflsenga kris- Bid aslizl, konsakrale nentrs indss- Bengisne, fekondsl yenis italian krei f¹*"¹ dmsa ns s’ar fi nslsl faie ka- Irii, nenirs manka nonorslsl. Toate alte forme de asoiiagisnl nentrs a nalsrl, drsmsrl de fer, biml, son’e- argile folosiloarie, komeriis!, lotsl nstea satisfaie la trebsingele inds- l^fil de akgisne kare faie ka neno- ie asli-zl formeazi n’Bilisagisnea siriei nrogresinte, aieasta fs a c c o- I foiirile si se îmnargi assnra mal moderni eras înkredingale în minele m e n d a. Aieasli soiiotale este kom- I msltor sogl, kare a rinil lerslsl a- sklanilor, de aieea eras în iei mal nssi de snsl sas mal mslgl sogl so- i meningirile nenoroiiril, dani e ksm i îanismslsl, ks toate astea sentimen- tele aBeas aielaml ksrs, a gisi nli- ierea afan din kasi în înlrenrinderl kaBaleremll. IUi firi a mal lila loate fasile nrin kari asou’agisnea familiarii mare disnreg. în nesa se anlika la se snila nrin 10 mal ’nainte de a fonkgisne nsbliki. Eeogia, daki ii- lidarl, mi do algl sogl simnli îmnr»- I Franklin I-a rinil Irisnet»!; ftn sni- komeriis trebsia a mslilorL rin al treile ncrfekgiona- anl de InndiBii meni în suirii»! asoiiagisnil esleso- rilsi de asoiiagisne ns s’ar fi nstst treie kanalsl Mineiel nrintr’sn tsnel. asnira la Beri o cietalea anonimi, administrați ¹,⁸ s’ar fi ⁿ⁸t⁸I slnbale Alnil mi ni- Arislolele, acei de mandatari sas direktorl, mi kare rinei, ns s’ar fi nstst tiia islmsl de aS trekst în enoka norlanga Ns Boiă, not ziie ki aceasta nsmal noastn as Isat toati im- mi desBoltarea necesarii, domnilor, a acela ks aceasta ki în seklele trekste n’as esislal fa- milia, mi ki ns s’as dat oare kari esemnle, de mi destsl de rari, de a- fekgisnea familiarii. O! ns, aieasli asoiiagisne esle Bekii ka mi Ismea, ks toate astea nslem afirma ki fa- milia niil o dali ns fs organisali într’sn nod amia de konform ks na- tsra mi ragisnea omslsl, ka în zilele noastre. Familiele însi ns nstea» a ini isolate ii trebsia» a se ason'a snre a nstea faie în komsn, drsmsrl, e- difiiisrl, mkoale, a gine ordinea în- tre dinsele, a forma msite -alte ls- krsrl, kari eraS de folossl tstslormi a se anira în kontra inimin'lor; ast- fel din snirea familielor se namte komsnea. Komsnea esle, dsni familii, iea mal antiki din formele de asoiiagisne; amia ÎI gisim sr- mele în isloriele nonoarelor nrimiliae. Ks toate astea nsmal în msniiinisl Roman gisim nrimsl model de o or- ganisagisne komsnale. — Dsni ksm nu le sea — El bine? strigă Paolo. — EI bine? strigă Thornton. Salvatore âlărgase așiâ de Iute încătă putea respira și nu putea spune șciri- ce aducea. Aretă cu degetulă limba lipită de cerulu gurel, și c’ună gestă espresivă ceru de beutu. Mortimer aduse vină, și vrea se târne într’ună păchariu, căndă miculă omă, luăndu-I butela din mă- nă, o puse la gură și într’uă suptură o deșertă pe jumătate. Apoi scoțîndă ună lungă suspină de ușiurare. jumătate căn- tăndă jumătate vorbindă, strigă: Fiasco s o 1 e n n e! Bietu băiată ! nu mal țlicc uă vor- bă pînă să nu-țl schimbi vestimîntulă, țlise Thornton. — Nu, nu, mal ăntîiă și înainte de tâte, istoria mea, vociferă turbatulă mică pictoriă de decoruri. Cu tâte astea așiâ dori se-ml scotă cibâtele. Dâcă al uă pă- rechiă de pantofi! a-ml da, narațiunea mea nu va perde nimica din asta. „Și șe^ândă cu spatele la focă, căutăndă a-șl scâte cibâtele muiate, Salvatore începu în acești termeniVeți sci dâră că nici uă dată radicare de cortină n’a fostă mal încongiu- rată de speranțe,,. — Dâră miss Jones ? întrerupse Paolo. yeni» Basl mi filosofik, nriBia nre ar ■ esle mal mslt o societate de kani— S«ez, kare esle anroane de finii, o- lisanl ka o klase disnregBibile. Se- talsrl. Ilini aii ka si zik amia n’am nerl yiganlesie de kari s’ar fi mi- nofonle mi fllalone na-I konsidera mal fiksl de kît istoria asoiiagisnil, si nsnal seklele trek»te! Esle inslHe bine; neanirat ki înlr’o asemenea I Benim aksm si Bedem asanlagiele sas a merge mal denarle ks litarea be- stare de Iskrsrl, ns se nomenia de I efeklele ce înlrenrinderl de acelea ce se fak as- dskgisnil. lizl, na se nstea faie asoiiagisnl. Lskrsl în timnsl feadalitby.il, în kare do- I |ₐ masinsl dînsa noate adsie nro- nefhisrilor inkonleslabill, ne asoiia- nsmal alsnil noate ajsnye seă de nstere nrodskliBi, mina iea mal mare inorangi, kind kind bot fi snite libertatea tui aso- gisnea a ce om le Iepe. Dsni adss mi noale adsce, ori ksnoamle, le noato înge- maniera noastn si Benim forga era loial, industria n» ssferi «nagisnea; re»niroa forgelor kît de I ak»m, dam ie am esn»s aieste ideie, mal nsgin , knl ea tnemle k» li- miie formeazi o forgi mslt mal mare I si Bedem ksm se afli starea l»kr»rilor bertatea, mi istoria Esronei de la sama nirgilor nrimilise. Asl- în nriBinga asoiiagisnil, la noi în Benirea barbarilor nini la seklsl XII, f©| nsginl BeteranI nsmal înlr’o zi | geari. Ns mi not îndoi, ki li- ns esle de kît istoria snsl desno- dₑ ]₆kᵣ₈ îₙ asou’agisne *n»lsri înil- litorisl ns ksnoamle ki la noi suiri— tism brslale. In aieasti enoki fes-I ga obelisksl de Lucsor, mi daka n’ar I l»l de asoiiagisne se afli într’sn grad dale mi mal ks seami în seklsl XII fi «nil forgele lor înlr’o singsn I amia de mik în kil se întîmnli dcslsl mi al XIII, alsml kmd aBerea teri- lakrare ar fi trebsil a Ireie msll nini de rar ka 2 — 3 toBariml 'si so s- toriale, nronrielalea slabii© aBea mki st, faki aiel monsment. Asemenea I neaski nentrs a Isa Br’o momii, asta o imnortangi soiialo mi noliliki msll Renosesilor le ajsnse ns^in limn a I este singsrsl fel de asoiiagisne; kît mal mare de kil are astizi, kind îniinye letalea lor ks zid, leea ie I nenirs alele soiieligl kari si for- nenlrs dînsa nsmal eras reserBale | ns s’ar fi nslsl faie în sekle, daki I meze sn kanilale safiiiinle nenirs ori toate nriBilegisrile, loali nsterea, toati I fii kare letigianl n’ar fi snil îmure- I ie înireurindere, ssnt amia de rari libertatea (ksm Boesk si faki fa- I ₈ni forgele lor. O greslate oare kare I în kil not ziie ki ns ssnt de lok. momii nomtriî retrograzi) la niiioa- rele kastelelor în'iens a se forma ks înielsl klasea indsslriale, aBerea mo- biliarii înienea a-ml Isa loksl în so- lielale. Aieasli klase însi a Iskn- lorilor nsgin nsmeroasi, slabi mi a- ie ar nslea-o trape 20 de oameni în Rommia snde ditlribsgisnea n’o noate mimka mii de oameni daki nilalsrilor este, ka si zik ama, ka- 10a Ba Beni fii kare singsr a se înierna mal fmnoasi knl fie kare are kite s’o tragi; neanirat forgele înlrebs- an kanital mal mik sa» mal mare, ingate ar fi aieleaiul dar ar linși a- I fin ka si se înlilneaski iele 2 es- soiiagianea. nslem a oserBa aseme- tremitigl, esiesel mi k» linsa, la no — Miss Jones ? este a casă la dînsa ⁿu producă efectă cu nisce cuvânte așiâ I se duce la loculu unde regina Maria este sănătosă și nevetemată. Vel sci deră, ur- de patetice! Le am scrisă chiară eu din în lacrime: Pereche piangi? și cele lal- mă Salvatore, lasăndu pe Thornton a-l scă- inspirarc. Deru se mergemă înainte. Pe te. Ea-I esplică motivulă lacrimeloră sele: te vestimentulă și a-I arunca pe umeri uă velință de căletoriă... bă — A eșită pe Paolo. — Firesce că pentru a treia oară urma, scil, vine recitativulă de contraltă; jsola son tradita opprcssa. — Non Armidca, miss Lavinia, voiă să ^icO, lu-a I un cor che al mi o risponda: „Este scena seă nu? între- țbsa îhlrună modă forte superioriu. Astă I uă ănimă care respunde la a tea, ^ice Lei- parte a făcută furdre, fotoliurile chiară a- j cester. — Anima cui întrebă ea. — A mea.“ a eșită! și Salvatore plaudeaă. Pre legea mea, Paolo, căndă j Aci elă cade la piciorele iei și țlice ună e: Vctl sci i u$ femeiă are uă asemene voce este uă | sublime Io t'aino. Cu acestă teribile Io se Începe: Veți sci deci... deră Paolo îlă întrerupse răpede a I crime a voi s’o treia in®⁰*- t ’a m o se termină andantele viuă alu due- âră: I Decă al voi se al bunătate a lă- tulul, și îndată începe la stretta: m’a- — Ce i s’a întîmplată. sa Pe altă dată comentariele tele și se ne 1 m i d unq u e? lo t’amo, oh gioja! Scumpulă meă amică, respunse na- dai acumă numai fapte, respunse Paolo. ratoriulă, decă nu me veîlăsa să vorbescă — Gelosia il sen mi lacera, n’al se scil nici uă dată ce s’a întâmplatei I cântă incoregibilele omulețu. Vețl sci deci, reîncepu elfi pentru a patra — Foarte bine, urmă elu, să ne măr- âră, cumă ve spuneam, că nici uă dată ginimă deră în faptă. Recitativulă miss debutu n’a promisă mal multă; dâră nici Măriei Stuart este urmată d’uă cavatinăîn- uă dată asemenea n’a fostă desnodământă cepîndu printr’ună fârte frumosu adagio mal subită, mal tristă. Cu tâte astea, de- ce ajuⁿge progresive la ună andantino spre mine, trebue sc spuiu, n’am fostă vivace, în timpulă căruia principele de tatata, tatata. Aci după stretta, luațl bine aminte, eră nu înainte, trebue se viiă re- gina Elisebeta și se suprindă pe Liecester la piciârele Măriei. Aci e momentulă d’a ve face cunoscute âre cari preprusurl ce aveam eă Uă scriă de oservațiunl făcu- te fără voiă-ml asupra marchisel în timpulă ultimeloră repetițiunl îmi inspiraseră âre ca- nici uă dată fără unu p^esimplimintă c’a să se întâmple ceva, cor p a rla va...... H sospettoin Dâră se nu antici- pemă. Primulă coră a mersă dc minune si Ah! chi su so in questo ist an te ală tenorului a fostă cantată într’ună modă fârte plăcută. Ună scolariă chiară, și prin- cipele e departe d’asta, p'șp fi pytutQ să de Rocca Ginestra, Leicester de-țl place mal bine, face intrarea sea. Aici e puntulă culminante din primulă actă, duo între te- nore și contralto. Lasă-mS se ve esplică limpede intriga. Teatrulu represintă uă pă- dure. Leicester, care a însoțit pe regina Elisabeta într’uă partită de vânătâriă, se străcdră de lungă regala* sca dămnă, șj re temere mine reu. că acestQ duellu a se se ter- Vă^usem jpe senora schimbăndu- §1 fa va la âre cari pasagie; apoi era așiâ de singulariă cu cel doul cântăreți, criti- căndu-I neîncetate, ridiculăndă joculă esa- gerată ală lui Leicester, găsindă totu de- fecte la căntatulă junii Englese; într’uă ții propusese chiară se se lase duetului într’ună ouvțntO, purtarea șea era ajiâ de jieespli- dar asociagiseea ar nrodsie cele mal frsmoase efekle, knl din ssma ka- nitalsrilor mici s’ar forma sn kanital ssficiinie ks kare s’ar nstea face ori co înireurindere, adskmd fii-kirsl ci sog sn nrofit msll mal mare de kil ' I-adsce fiind isolagl mi în asl mod se noale aaea anantapisl kanilalsrf- lor mari fin a aaea dcsaBanlayisl ka în Englitera, snde masa loksilo- rilor se afli în linși ne kind milio- narii dîsnsn de lotsl; însi fiind ki Rommii ns ssnl mlrsnml de sniri- tsl asociagisnil sas si zik, ka D. Ro- selli, fiind ki nislreazi obiceisl slri- momesk, micii kanilalistl ns noe.sk a se asocia, ci o mare narte dintnnmil nerd kanila'lsrilo d-lor în kellsiele frinole, mi o miki narte le anliki la înlrenrinderl singsrl, firi însi a ns- lea aBea ressltalsl dorii; kid ks kil întrenrinderoa este mal mare ks atit ressltalsl esle mal bsn, acesta este adeBir konfirmat de sucriinge; amia auskinds-se cinesa de komerciS ks sn kanital mik, nerde timnsl tokmal ka mi ks sn kanital mare, ns noate face ksmmritorl mari, kari ssnt mal apantapioase, ns are kanital disnoni- bile a ksmnira alsncl kind nine o- kasisnea faBorabile, mi nrin srmare ns noale aBea nici sn ssces; la loate aceste inkonBeniinge s’ar ssnlini nrin asociagisne kare ar nroksra kanitals- rile necesarie, sogil ar înlrebsinga snil timnsl în înlrenrinderea socieligil algil l-ar înlrebsinga în alt ceea nar- tikolar, mi aslfel ns s’ar aetde lim- nsl, ns s’ar nerde msite kanilalsrl imnrodsktiBe. HerkagI, d-lor, aso- ciagi-Bi mi. figl sigsrl de ssces. De Boemle si faki cine-Ba Beri o înireurindere indsslriale, trebse ea- nml si disusii de kanilalsrl mari, ka si noati konslrsi edificisrile, si ksmnere macine, materie nrime ele., si noati face înlrenrinderl kari a- deseorl ssnt perikloace, kari însi a- dsk sn nrofil satisfikitoris, aseme- nea înlrenrinderl ns le noate face snsl singsr, kicl în. kas de disgra- gii remme rsinat, lo noate face însi foarte bine asociagisnea mal ks seami nrin akgisnl, kict ori ce sog konlri- bsind o miki narte, kiar dc ar nerde, ns-1 rsineazi, de ar kimliga îl nsne în nosigisne bsni. — Asociagi-Bi cabile îneătu nu me puteam opri d’a cre- de că gelosia reginei Elisabela nu [a se fiă prefăcută. ScițI, seă păte nu scițT, că se crede căjnarchisa... este greu de spusă, me costă d’a vorbi astăfeliă d’uă persănă a căril păne o mănăncu. — In fine, pe dreptă săă pe nedreptă, se ^icc că este uă in- trigă între dînsa și principele. Este a- deverată nu prea trebue să creții în ce so țlice. Ori cumă ecă cumu s’a terminată acelu duo. Leicester, totă în genunchi, căntase abia pasionatulă seă lot’amo, căndu, d’uă dată — perulă mi se rădică pe capă |numal adu- cându-ml aminte, — marchisa vine ca uă tigressă și restărnă pe nefericitulă principe pe spate. Orchestra, care era sS esecute stretta, perde șirulă.la astă intrare fără timpă, esită, se încurcă și se opreșce. Sala, în nesciința sea, aplaude ună jocă așia de naturale. Trebuia se facemă ceva. Sară afară din cutia mea de sufiătoriă, mS ră- pețlă pe scena la stânga și lasă cortina. Cătă de greă so lăsă acea blăstemată de cortină! Dâră în fine ajunse pînă josu; atunci me avînlal pe cămpulă de bătăliă. Totă statulă-maioriă ală teatrului era deja adunată acolo. Tragi-comedia ce se juca în acelă locă întrece ori co desor;pțiune, Principele, ou cățt-va din coriști, cerca www.dacoromanica.ro ROMANULU *SEPTEMBRE 15 771 dar, iubigl industriali, iui Beul nstea faie orl-ie întrenrindere. rienirs agrikullun asoiiagiun,ea ns este mal nsgin auantagioasi, kiH iui kullura agrikoli este sunusi aie- luianil nriminiu ekonomik kl k a n i- talulniilukrul ns Bor nstea asea t o a 11 nslorea n r o d s k• tibi de kît nsmai kind see- seriileazi în Basle î n l r e n r i n - derl. Îmnirgîgl sn nimînt, o kul- tsn rurale în mal mslte nirgl mine indenendingl sna de alta, aBînd fu kare kasele sele, instrsmenlele sele, mari- nele sele nai likolarie mi BegI Bedea ki kielluelile kresk foarte mslt întrebuin- gîndu-se mslte kanitalurl linse firi ka nrofilsl nărui al si noati egala nrofitsl re ar fi adus kind toate arele nirgl ar fi fost înlr’ui singsn kullisagiune.. De re la noi snde nimîntsl este dotat de na- turi, ksllsra agrikoli sti mki ka în limnsl lui Hiniinat? de re ns s’a in- trodus marinele agrarie înlrebuinga- îo ks utila sMes în Anglia mi în toate gercle rinilisate, de re ns s’a întrodss DrenagisI,¹} de re ns ka- nalurl de irigagiune? Ilenlrs kl lin- sesk kanitaIsrile. Dar oare areste ka— nitalsrl n’ar fi destule kmd d-nil nronrietari s’ar asoria între d—loț snre a fare toate ksmniritonle nere- sarie, toate îmbsniligirile nslinroase snre a înlrenrinde o koltsri într’sn rerk mal întins? Oare kanitalsrile ns s’ar gisi ks înlesnire kind d-nil nronrietari s’ar asoria a oferi o ino- teki kolekliBi snre a forma o ban- ki agrarii? Ilrima banki de arest fel fondati nrima dali la 1770 de negogianlele din Berlin Wolfgang Buring, fs fondați nre nrinrinisl a- soiiagiunil nre inoteka kolekliBi o- feriti de nronrietaril SlesianI, nre karl resbelul de 7 ani ii adusese în tr’o stare de rsini. Din nenororire însi la noi linsemle sniritsl do aso- liagiune, abia se snesk foarte rar kite 2 3 toBanml a Isa kite o mo' mii îmnresni, adeseori arendeazi singsrl ks sn kanilal amia de mik în ¹ Drenagiă se nsmeuite metodal nrin kare se înlesneiute sksrțerea anei, din lokarile billoase na nrin mizloksl niannarilur, «ii nrin Iubi uitindri'iî de nimînt ars, de o tsnyime dc kite-va nentimetre, mi 8niul ansi k8 alt»l în inanjjBrl akonerite ks ni- mmt. A'iemti tsbl atrag ana tui o dsk a- fari, din nimîntsl ksltivat. alina furia marchisel și a o scăte din sce- nă, ca se nu auțlă publiculă ce plicea. Deră marchisa, în culmea mâniei, nu voia să au^ă ncmica și slâ ainenințăndă cu ge- stulă și cu căutătura pe miss Lavinia, pe care o insulta cu cele inal ordinarie epi- tete, din fericire în spaniolesce. Miss La- vinia, albă ca uă marmure, deru liniscită și demnă și într’uă adeverată atitudine de regină, privia cu dispreță pe rivalea sea fără să pronunțe uă vorbă; n’a deschisă gura de cătă spre a-ml ^icc, căndă m’am apropiată de ea: „Merită ce mi se înlîin- plă pentru că am pusă piciorulă în astă Casă; și cu tăte astea am fostă prevenită. Spune acesta d-lul Paolo." Crede-me, a- miculă încă, este uă fem iă cumă se ca- de acestă fătă. Sala în timpulă ace- sta începea a manifesta simptome de im- pațiința. Ună scomolă asemenea cu ală Unsului mării, variată cu unulă sâă doue fluiărăture, anunța apropiarea furtunel. Aci era momentulă d’a me areta. „La asaltă Salvatore, amiculă meă!“ ml-am ^isă eă și eșindă în fața cortinei, și chiămăndă în a- jutoriulu meu, cele mal frumăse ale mele salutări și celă mal grațiosu ală meă su- rîsă, înaintai spre lampe. „Dămnele și dom- pil mei, țlisel, d-na marchisa presintă ono- kit mal ns noate nlili ni'il arenda; ksm dar în urmi Ba nstea k»hîs a ui- mmlul? kum Ba nstea tBea kimlig? s»u si zik mal bine ksm dc ns Ba aBea nekonlcml nagsbi, kind ni- mîntHl riminc mal mslt ne ku'ticai? El, domnilor, fiul siguri kt de som rimmea mki kil-na timn în starea in kare ne aflim, bo n fi denarte, foarte denarte de iele-1-alle gerl ii- Bilisate. IlriBiiiI Englitera, Olanda, Statele-Bnite (Amerika) ele, unde se afli Jtanilalurile aielca Pancu jndecAtoriu, d. Digianu judecă- toriu la trib. polițiAnescu, d. G. Păr- voroșianu suplininte civile la trib, co- merciale din Bucuresci. DEHEII1E TELEGRAFICE Kursul Bien! din 27 August. Metaliie . . . 67 — 90 Nagionale . t . 80 — 95 Akgîunele Bimel 740 — — „ Kreditul 176 — 20 London . . . 137 — 25 Silber . . . . 136------------ Dukagl . . . 6 — 52 MISIULRILE ÎN H0RT8L BRULA. In ziua de 28 August 1861. Koribil sosile înkirkate. . • • . 10 „ W denferle • • . 12 ,, nornile înkirkate. • • . 16 ,, „ deaierle . . 5 Banoare sosite . 3 ,, nornite , 4 Ilregul nroduktelor. GrîS liakîr kalitatea I, kila 230 240 n, „ 210 220 ,, kîmiif ,, 195 205 ,, arniut ,, n, «s. --- --- Sekara . . . • • • --- --- Ilorumbu. . . • • • 153 *160 Orzu . . • • • 83 Orz nou • • • --- ------’ Fasole . • • • 40 42 Raniga silbaliki • • ---- Meiul kila • • • ■ --- “*« IIHenurl nornite înkir. nenl. Sulina 5 MISlfbRILE ÎN II0RT8L GALAȚI In ziua de 23 August 1861. Koîibii sosile înkirkate .... 4 — demerte .... — nornite înkirkate.......... 6 — — demerte ..... Banoare sosite ................. 2 — nornite................ i Hregul Hrodsktelor. Grîu liakîr kalitatea I. . . — — „ ,, ,, II. . — — „ kirniu „ I. . . 170 220 „ ,, ), n. — — ., armul ■— — Sekari ......................... — — Ilorumbu Orză.............................— — manțil, și că veniserămă la timpă ca să-lu ajutămă a o opri. Dâră faptulă era atătă de flagrante pentru totă lumea, în cătă în- douința nu era nici ună momentă posibile. Principele trămise să chiăine gendarmil, — eraă șese de serviți ă la villa, — dâră mar- chisa, reluăndă cuvîntulă și părendă mal multă satisfăcută d’acestă intermețliă de cătă nemulțămită, șlise să nu se misce ne- mică. „LăsațI să plece omulă acestu-a, țlise ea. Nu mă miră că s’a descoperită că este ună fură; elă mi-a fostă presin- tată la acestă frumăsă dămnă;“ și arătă cu degetul pe miss Lavinia, caro părea în a- deveră mal multă mortă de cătă viuă. ț)i- sel Cleliel, încetă la urechiă, se ducă pe bieta domnișiără la rufăriă, po căndă eă, din parte-mi, voiă cerca a afla pe unchiu- seă și pe mătușiă-sca. Ful destulă de fe- rită ca se-I găsescă îndată, și ^isel de tra- se trăsura loră Ja porta din dosă. Bieta miss Jones cumă se ținea de Clelia mea! Pusese uă rochiă a acestei-a ca să se ducă. „Aci se termină istoria mea. Suin- du-mă eru pe scară, aflai că marchisa con- gediase răpede pe tătă lumea și sc retră- sese în apartimentulă seu. Clelia, ce de cincl-spre-^ece țlile se culca la villa, re- măsese acolo, țlicîndă că nu vocsce a lăsâ pe dămnă-soa în acestă momentă; nu-mi mal românea deci nomică de făcutu de cătă a alărgâ aici cătă mal iute arn pu- tută și âcă-mă.“ (Urmarea pe mâne,) www.dacoromanica.ro Ssnt r8gagl lojii DD. abonaul al kiror abonament la aiest snin la 1 SenlembriS ansi ka si bine-Boidski a gribi rea Isi, knl de la aiea zi ziar e- ksrenl, re’noi- admini- slranianea sa fi neBoili a îniela tri- miterea ziax»!»^ 'lelor no ns-1 bot re’noi. Gr. Sersrie. de vinzare. Trei armăsari, duol murgi mari unul vînăt de ra- să arăbească. Doritorii de a’l cum- păra să se adrese4e pe podul Tîr- gulul d’Afară la d. Bohos Davitolu vis-a-vi de otelul Cernica la No. 6. No. 531. 1 kiriut. pereche case noi mah. biserica Eni lîngă d. Brăiloiu com- pusă de 12 încăperi și alte como- dități, proprietatea d-lul lorgu Gu- giu, sînt de văn4are și de închi- riat, verl-cine va fi doritor, le po- ate vi4ita înțelegîndu-să cu pro- prietarul lor carele locuesce în- tr’însele. No. 539. 4 ROMANUL SEPTEMBRE. B. Petlijc, Medică allu aron- disementulul culoarel de galbenă, locuesce la otelulă de Londra, — No. 11. No. 542. 3 Besfacet Ci La Magazia de rakierie din strada Maniilor a Smarandake Ilie, se sinde ks d-lsl nre- Pabrică. de Mașini, în mahalaoa S-ții Apostoli ulița Ta- baci No. 50. Se recomandă pen- tru gătirea a tot felul de mașine d’agricultură, adecă mașine de se- mănat, mașine de vînturat saă cu- rățat șcl.; tot asemenea se gătesc în a noastră fabrică tulumbe trans- portabile de întrebuințarea udetu- rel la grădini saă și la primejdii 1? U»rl skizste srmitoarele: Bins Belus de Drigonianl, roniB mi limîioasi. albS, Rakisrl de diferite kBaliliuI. Onetă de Bină tare. BbjaI goale de DrigimanI. ZikitorI de rakiă mi Bină lerbarl de fier». Asemenea înkiriazi de aksm saă la Sf IlriBilia IlriBilia IIoBarna 1(8 de Dimitrie Biitor: din strada R xliBans. din maxaj. BdrikanI. ks 4 kazane d:n aie- ie eaml maxala. Doritorii mi notă gisi la orp ori, gala snre serBhi»! d-lor». Zmarandake Hic. No. 547. 5 de focu și turbune apă orientale. Reparaturi de partea vapoarelor, sau roate de ori ce felu în cum și altora mașine se priimescu și se asigu- rea4ă esecutarea grabnică și pre- țuri moderate. No. 536. 2 JLKaSK MGUiS L GRANT & C01P Olellll Patriei, este de dat în arendă chiar de la Sf. Dimi- trie viitor. Doritorii să arăta • la cantorul acestui otel. ¹ । ~ - No. 522, so' 10 e* n, Be vinzare. Rin^i kai k» xamsrile lor mi 2 tns»rl neakone- rile. Doritorii se notă adresa în toate zilele de la 2 nîni la 4 ore dane amiazl la iokBinua d-hl arxi- lekl Snerl, BÎs-a-Bi de kasele d-1»! I. Bibesk» alitsrea k» biserika Si- seaski. . .. . No. 546. 5 Be vinzare. Himi-zen no- gosno de lok» ne momia Kolîntina, în anroniere de oborsl» Tîrgslsl d’a- fan, k» Biii ne dînsslS de 5 no- ’ goane, gndini k» diferîul arbori roditori iui kasl b»ni de loksit, sînt de Bînzare. Doritorii de a le k»m- nira se nolk înjjelege k» D. Dimi- trie larka sa» d. I. Illolmesk» din M. KoluiI alifia Serafim. IlIerbmeskB. No. 543. ”"⁵‘” * 3F Se arendează. Priimind administrația averii mele 4estrale prin desăvîrșită hotărîre judecăto- rească, doritorii de a lua cu aren- dă proprietatea mea Drăgșănel ju- dețul Teleorman plasa Tîrgulul să se înțeleagă cu mine ulița Cons- tantin-Vodă No. 5. .. Sevastița S. Ciocîrlan, >ₜI„ ,■ nisksti G»ma. (No. 538). ₙ 5 Se da kirie. o cassă cu optă odăi în ulița Gabrovenii No. 55, de la Sf. Dumitru viitor; doritorii se vor înțelege cu subt- semnatul ce șade în aceste case. '' N/NăcescU. No. 544. * rr •* 6 Be Inkirial. De la Sf. Di- mitrie un hană nuoă de 4idu cu cafenea, băcănie, cârciumă, oda! de passagerl, grajdiu și șopronîi de cjidu pe moșia tîrgu Ur4iceni. Doritorii să se adrese4e la d. pro- prietară chiar în Ur4icenl, sau la administrațiunea acestui 4'aⁱ’u- No. 541 , .^bnț j-!-.. 3 Calica Mogoșoie în facla Sărindaiiulul. Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și mobile mici. 0- glințll mari și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și 16găne de copil, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’asoernutărie. Pân^e sim- ple și imprimate. Pâmje ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. ete. Bonetărie. CeorapI și călțuni de ață, de ■’ bumb acu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pân^ă și de flanelă. Fia nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentrq parchet și scări de fe- lurite lârgimî. J&.1© venătdrel. Arme de focd, Pistele Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Euglesă. Brice, bricege, fdr- fece, cuțite etc. ete. Parfumerie, de t6te felurile și din cele mai bune fabrice din Paris. Marochinăriă. Mese și obiecte felurite de lacu chinesesci etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlii de daruri, argint și plaquâ. . , ₐ -ii OoJl¹ ’J. Ciment, adevărat Englesescu.ₛ Vinuri, liedre, oigărl, ceai, cio- colată, bombăne, biscoturi. Comkidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu semă de Clayton, și Shut- țleworth, Bansomes și Sims etc. LIBK1KI11.1. MII. I înzare c'tm scăzămM de preț § ' i, de 50, 00 și «O la suta. .« ᵣ, § Pentru denarÂrșita desfacere. ⁰¹ ¹ ¹ | Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- b rabilâ spre a se putea desface toate cârțiie g și cele ialie articole, stabilimentul acesta g de librârse s’a mutat acum în ₜ | PASA®®! WKABL I la rondelu (Rondeu) unde se va continua vinzarea. Tot d’o datâ se mai face âncâ un B sl i $ Domnilor, cari aii mai remas datori la zisul -l g Stabiliment, sâ bine vmascâ a pEiti datoria g lor, larâ a aștepta un alt apel și alte masuri, g ANUNCIU DE DILIJANTA. □ t Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publică- voiajoră, că dilijanțele sale mergă în fie-care 4* de Ja Brașov, Bucuresci șv Giurgiu, adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la BucUresei la Brașovu. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. de la Giurgiu la Bucuresci, plecarea se regulea4ă după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulă Giurgulul. însciințările mal deslușite se a-vi eu otelul „la Concorde/' în fie-care Luni și Joi, la 5 ore după prîn4u, locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. f r de la Brașovă la Bucuresci, . în fie-care Duminecă și Mercurl. dimineața la 6 ore; plecarea este de la otelul „la Cerfă" ' Altstadt No. 2. ■ va da în cancelaria dilijanțel vis- I Alesandru Kolile, antreprenor al Dilijanțel, ulița Nemțească. Be arendai, Momia Kîrs- teaska alilsrl k» Kornemtil, 4 ore denarte de Rakeremtl, mi 2 de IIlo- emll, deakem nenlrs Sf. George Bi- itor, ka si noali arendamăl si’ml faki seminilarile de toamni. Mssleril mi not gisi akasi d»- ni amiazl de la 4 nini la 6 ore în toate zilele nods Tîrgs d’Afan na- ște dr»m de biserika ks Sfinjjl. Doctorul Turnesou. No. 534. 2 Besf acere. rienlr» mergere a Ini în slreinitale, Brînd a desfa- ie kasele din maxalaoa Negsuiloril k' loarea neegn, ie se komn»n de 12 odil, ne lok momlenesk, ks gra- ijd», o k» nionron mi îmnrejmBile k» zid», aflate “Ia iea mal bani noziyie nreksm mi Iflssrl noi de Biena, xa - msr( noi, asemenea mi kal de gara nemyeaski. De aicea se faie ks- nosksti ka line Bai¹,fi amator si viie ,«la ssb-s"kris»l W se afli înlr’aiesle ’’kase,>snte înuelegtlre helnlrs ¹ desfa- cerea lor ne nreiiBrl foarte skizsle. 03 Kr.rib ruikiii ' I . -« 0Î ftO'ikq OIBO ,ch;A I'6 k 81 K |* 6 U S.ib ~i(l .6uiv 545, Odum luni gmb oq Bou’ (d Ohonî ■ lat *;n ‘ ud • _i u ol» isaiV ‘i o njh ; ₜ haine gaia\S>ărbalenei Subt-semnatul întoreîndu-se a-* cum din voiajul său, recomandă bogatul asortiment de haine pen- tru sesonul de toamnă și iarnă ce ’I afi sosit acum, după jurna- lele bele mșt. nouțele Londra,₍ Pș4 ,Vienaₜ ᵢᵣ । I ah Chiefd George M. Krisianoysky rî.tq nu Podu Mogoșoae vis^a^vi de teatru, caș# d-Tdr frații Reșă ^niai '‘giuvaergii. No. 540. 7 Se arendează....................Moșia Popești i poița din județul Ilfovu plasa Sabarulul, cu 210 clăcașl, optă roate moară pe rîul Dîmbo- vița, doă hanuri de 4^ă pe dru- mul cel mare și alte doă cîrciuml ana în sată și alta lunca Bolinti- nu, afară de hanul mori, 600 po- goane arendășeștl, afară din cele legiuite ale locuitorilor, și prisoa- sele ce aă, lunca pe Dîmboviță, lunca pe Ciorogîrlă, fîneață înde- stulă arendășească, avînd și locui- tori live4ile legiuite, ca la șapte sute vite streine pășunea4ă cu toc- meală pe moșie. Se dă în aren- dă de la Sf. George viitor ; dori- torii se potă îndrepta la proprie- tarul moșiei Manolache Faca di- mineața pînă 11 orc Sînt de dat spre tăiere și 820 pogoâne pădure tot pe aedstă mo- șie, cu lemne de stînjen, pari, nu- iele, cercuri și araci* pădurea se poate da și împreună cu moșia, hi (' (No. 535.) toiJnhq. l Be vinzare^ l" Se află dc vîn4are la d-up Catrina Hcmpel ulița Belvedere No. 111 Să- mînță de gogoși Milape41 galbene care se poate garant^ pțiina calitate. l i I No. 520. 3 Al No. 442, sn an. LIBiURIl UOWL. La această librăria a apărut: No ulii Atlasu de Geografie în limba română, coprin4înd ur- mătoarele 7 Charte: Plaiuglobulii, Europa, Asia, Africa, Ameri- ca, Oceania și Dacica arangiate pentru usulă scoaleloră Un mecanic constructorii, francesu, doresce să găsească a în- trebuința timpulu său, fie în con- strucții de usine idraulice: presum mori de făină etc., fie la îngrijiră usineloru sau mașineloriî precum mori treerătoare de grîne etc. Doritorii se vor adresa la dacțiunea acestui No. 537. 2 re- Be arendai. Momia Kîm- nineanka, saă Kilsgireni, saă Bal- doBinenil, din jsdeual Briila, nro- nrietale a d-l»I Dimitrie Kimninians esle de arendat, nrin liHitauisnc ks oferle sigilate, n6 lermensl de 5 ani, înienînd de la 23 Anrilie anal 1862. Liiilagisnea esle a se faie în zioa de 14 Senlemsrie Biitor 1a lok«in|ja d-lsl Konstandin A. Kreu»- lesks (snsl din eiiilroni d-lsl Dimi- trie Kimninians), în clina Mogomoae neste dram de k»rlea adminislraliBi. N» se bot nriimi oferle de kil de la aicea kare ar Boi si ia mo- mia ne seama loră, saă de la îmns- lemiHl din narlele nrin nrokbre le- galisate dsne formi. Ilenlr» a Isa ksnomliny b de kon- diyisnele arendiril, doritorii se not adresa la mal sbs antalel euitron. No. 510. 9 Prețul de Const. Șveder. unui essemplar cartonat de 3 Sfanți. La aceeași librărie: Cliarta hincipatelor-Uiiite. Prețul 3 lei. No. 533. 1 e Be arendai. llidsrile dani *momia Gridimlea, jade^sl IlfoB, ks denirlare de o iiomtie din Rakaremll mi în Beiinitute de Kildiramanl, nro- urielate a ssbsemnatslbl, se daă ks urendi snre liiere. Doritorii se Bor adresa la fisl ine» Lokolencnl Ger- man ie oslo ks loksinua în kaselo mele, elina biserika leni, snre a a- flo nr|tu«l iui kondiuiile. । loan German. No. 525. 2 Areudutre. Moșia Comișa- ni, La4urile, Suduleni și Văcăre- ști din sus cu satul Bungetul din districtul Dîmbovița, proprietate 4estrală a subsemnaților, fiind a sc da cu arenduire de la sf. George viitor, pe termen de trei saă cinci ani, se face cunoscut tutulor a- matorilor, ca doritorii de a vedea condițiile acestei arenduirl pot să se adrese4e de la 8 pînă la 11 ore dimineața și de la 5 pînă ia 9 după amia4l în toate cailele la locuința subsemnaților. Dimitrie Florescu, Efrem German, No. 532. (Cișmeaoa-Roșie, (casa D-el pinca (Clinceanu. (Casa d-lul Enake (German. 9 /ie închiriat. La n». direa iea nost ne oliya Mogouioao isis-a -BÎ de d. Kantakozino, sânt trei anarlamcntsrl ka loali komoditalea trebsiniioasi mi kîleBa nriBilil sînt de dat ka kirie de la sf. Dimilrio Biitor sak de aksm. Doritorii de a le înkiriă în total sa» în narte sînt ragaul a se adresa la sabskrisal nro- nrietar ie’l noate gisi în loale zi- lele la kasa dsmisale anroane de ba- riera Mogomoae. Ivan Petre Manof. No. 527. 1 Un Guvemor. Cunoscht de 14 ani în București ca profes- sor de limbile francesă și germană, are dorința d’a intra îp vre o casă însemnată în calitate de guvernpr de copil. Doritorii se vor adresa la acest 4iarîi, safi la d, Colonel Garbaschi. No. 526. 2 Tlwafte & A, UOSETTI, allga Foitol țS, www.dacorom