81/ » H bkl‘1 oiîon. ri HILIITECA ₓ o im Uit VT . aii« Voiesce “j și vei pute Va eși în tdte filele afară de Lunia ji a doua-^i după Serbătdriă. d' / • ȚTJ-/. Nr. 243 Amil V MERCURl ! u "O >F 30 AUGUST 18GÎ. 4 » LumlnețU-h si wi h. Abonarea pe un an Șv. ae luni....... . Ti el luni............. Ea lună ............... Ud esemplar............ îiisciinfările linia .. 128 lei. 61 — 32 - 11 — 24 par 1 leu n nî 8 VIA9I0 POLITICO. COSERCIiLE, LOTRAp. foa o . .n £ 1 ■"Ăbonates se face în Bncnresei, la Adîniuistrh i li'^bA 6f»L Jî' țiunea Rapănului, Pasagiul Piomăn Ne.. 13. na.» <1 (ARTICLELE TRAMISE Șl NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) ₒJ ,ᵣ în județe la domnii Administratori fi la eore» pondințiî noatriî, ssîî d’a dreptul prin postă trf Sniț^nd ji banii. Tot asemane» și î» Ia»î, i IL iQXiM'nMriWIwrtMM ADMINISTRAȚIUNEA „ROMANULUI" face cunoscuta co Austria, desflinț&ndu oen- sura a ridioatu șl poprirea oe era asupra a- cestul diarlu pentru staturile sale ș’astfel „Romănulu" este aoumu llberu a merge in tdte părțile Romănil, în Austria în Ungaria ți în totu Ocldintele. Romănil și Filoromă- ntl din străinătate se potu abona la t6te di- recțiunile poștali ale Austriei, preoumu și la Administrațiunea țliariului. SENTINȚA EUROPE!. Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă că țeara, a căril organisare trebuia făcută, era DE SECOLl ARUNCATĂ ]N ADUSURI ȘFN DES0RD1NI AD- MINISTRATIVE ATAT DE NUME- ROASE cat și inveterate, șd. Supscris: Walevski. Din kassa sirbitoariel de as tizi, ti- nografia fiind înkisi ziari»! ns va emi mine. eae-șeSBii'iii !-!■ i ■ i'■■wgs=eun- i ■!'hwi .11 f DE11EUIE TELEGRAFIEI». înde * Q| (Serviiiă nartik»lar al Rominsl»!). RagBsa, 9 Sentembre. . Trsnele temuiti se komenlri la Tre- • t: binje. Eri kiueteniile ins»rvinuilor dimnre- »ni ks M»ntenegrinil a» ținal o adsnare r,ie— nerale la lIetințe, Se krede injțeiicre ki el vor tea ofensiva mi vor alâtaka armata ter- neaski» Ofili H . Rome, 8 Sentembre. Riuses îolae flenerarisl Goyon a dat ordine tihne- lor franuese, a resninție k» nsterea armelor ori 'ie invasisne ar uerka Italianii numiră lo- ksrilor oksnate de Iramesl. ^PrindiMlele'a~ I M. , L efcREVISTA POLITICA. ihicorescl, 10 Râpei une. f ni șui ■ Strbin«taroa d. Ricasoli la Mimste- rUl din îalra esle leslifinen as»nra kiri-a desbut toate foiele nsbliie, Snele zik ka noi ki aieasta s’a fiksl nenlrs a ns- tea. laa k mal mslli siksranui missrele iele grase, *ie iere aksm nolitika din înlrs; mi o koresnondiiiui din Torino ki- tro ziarisl Debats de la 3 Soni, yc-1 nriimirim asli-zl este întrs țoale de o- tere lameaski ii ka sn gaaern a kiraia nstere lameaski este îmnleliti k» iea sniritaalo; mi oe lingi aieasti sitaa- fiiano atit de delikali sunt anoi în uia- nd skaanalwi sfmtslal Helra baionetele franyese in kontra kirora ns se not ridika baionetele italiane, nentru ki> ssnt între Italia nil Franga legiminte de stnye, de interese mi de reksno- mtingi ne este anevoie mi nslem zi- ne neste nstingi a le rsne. Ul’auoi ks atita oare sfîrmirim? n’aBem a⁽ji mks o aneBoinjji din ’iele mal mari? Aiel îmnerat, atit de nsterik, admi- yind togi kl doremte ka mi Italia ka Roma se deBiii kit mai ksrind ka- nitalra noslsl regat, n’are el o msl- fiime de aneBoinge mi de niediie neste kari trebse si treakl nimb s’a jsngb la skonsl mi la doringa sa? N’are el a Isnta în înlrs kontra nartitelur ne lor Bckie kari kastb ori ie okasisne nen- trs a ssrna imnerisl in faBoarea Be- kilor lor kandidaijl la Domnis, mi n’a- re ne kțlsgsrî kari legag! ks Bekia narlits sb silesk a nrotita de amsvi- rea reliuioasb nentrs skonsrl nolitine? Illi ’nafarb n’are a Isnta kontra tstor iiriminilor, regilor mi îmnlra^ilor ka- ri domnind în temeisl drentsls! diBin ssnt inimiiiî natsraH al Melbra kari domnesk în temeisl Boinjțel națio- nale mi kari a# a kombate in Imne- ralsl Nauoleone n’auela kare a ridikat ofîmale stindarisl naționalităților u’as nrokiamat a lor domnite? el esle si- lit dar fir a nerde sn singsr minst aiu ideia sa liberarea Italiei, si okoleaski toate nediiele ie ^ns le noate însințe nreksm Nauoleone L ne ustind Ireie Aluiî i-a okolit. în nolitiki adesea kabinetele a# nrolestat foarte tare kon- kbl timn ne Bor Icondeie nreksm ne as kondss mi ne kondsk, Biitorisl ka mi trekbtsl os ,ne noate dbue de la la skbdere, la rsini, la iiiBasisni deulina nerdere. U. A. Rosetti. ■ m", kit tui i Verona, 3 Sentembre. Se asik&ri>, ki komitele A i ese va nriimi iiortlolisl ministe- rislsl de eslerne l H _ in» li b ¹ komitele Bambcrg ini l,leiierari»l-Maior Do- ₛ[i«bjrca ic! (Ic mBIDl Kmd Dî5ma branski renresintagisnl mi mai ne urmi ki- Rₑ₍|ₑ I^Qfjjhț nlmye aleargl îtl- teva doamne a mers la komil''le Bamberg iui a?> ier st liberarea ’ielor arestati. Șnre sean mslgl dintr'lniuil aă fost liberați. ? ^Gozelta di Torino di mliiea toarii din Peruzzi: | la Iv n ᵤ PETIȚIUNEA UNIRII. * e i i « : kii»\ I' Daue ie de la Mal în 12 mi nini ,0 iialrali de beisaglierî slnbitiud I la 19 Iulie ziaricl finirea a nus frantaiiile Statelor reiume, litigii San-Lo- nekontenit iui d’a dreulsl în akmre, ie s’a fbk»l iui n» s’a renziuo, inuielali urobabilo de »n kilmz, a ■ ■ , । . uenlFB tot intrat ne teritorial nontilikale. A iost o alai- mi momentani; dar, în »rma-»nei esnlikirl I flAsI, țB g8Bernele Miriel-sale, 11 Intre oliukriî franucal mi ofiuiirif uatrslel. ne tnSBUlI aieasta a intrat ne teritorial Italian. Domnitori»!, era de sneral ninianea gmrn«l mist do Brmi mi etnisi de noi. Aluii kred.ki fiaunes desanroabi nolitika e- d. Ricasoli în 'lirkblaria sa din k% tnriarirea morale « Frnnuel assnra kabinel»l»î italian ar fi nrodss tre- lerea d-l»i Ricasoli la Minisleri»! din înlrs. Ultirea ie ne di asli-z! korosnondinua noastn telegrafiki na da negremit mai inslli tiri« oninisnii din srmi. Ziari»! des Debats, ziie: „Skomotele resnin- ^dite în Torino mi ’n Paris dosedesk ki „nosa sitsayisne, ie nreok»ui In iei mal „nall grad oninisnea nsbliki, esle oko- „litb d’o denliDi întsneiime înkil ne este „neste netinyi si trayem o konkl»si»ne ,,maî siksri.“ De mi în adeair aieste linie a# fost skrise ka linii zile înainte d’a fi dat yenerarisl ne o fine k«nosk«li I etn telegraGki, noi Ojinianca ie nm fost ateste! foto iui mki Goyon ordinea te koresuondința noa- stir»im m’ak»m la emis în koloanele slirsim a krede kb siUamunea niii n» urca este atit de în- hnekoasi kit nare nslizl a fi ziarislsl des Ddbats. Negremit ki noi am rc- k»nosk»t mi dekiarat ki siteaniunea gx- Bern»l»I Italian in nrieinna Romei este Mea mai aneroioasi din toate sitsayisnile nolitiie în kare se noate afla sn gsaern, pentrs k> are a lenta na nsmal ks o us< tra snor akte a fi n ora îmiilinire ele din kontra o doriaS mi nrotesla# ns- mat nentrs ka sb-mi akonere a lor resnsndere in mininga dinlomație!, mi line ns mtie ks komitele Cavour, kînd a nriimit molestai Kabinet»!»! franies în kontra ’orl ktri! sucdițicni In Staturile IIanale, a konsokat înda- tă konsilisl m’a otirît suedițicnea, în- țelegînd din anei nrotest kt Franța a- uroabb anedițisnea. Asfel dar nentrs noi ordinea dat* țieneraiislsl Goyon d’a se ’mnotriBi ori kiii! nlBblirl Italiane ns ne ssnirinde In nimik, nentrs k'B era mi este înuederal kb d’o kam dalfc Im* naratei Nauoleone este silit a miunine kiar tronsl Ismesk al lianei. Este înss tot d’o dats înnederal ki Franța n’are alt aliat mai nsterik, mal sincer mi maî natsrale ka regatsl Italiei mi nrin srmare interessf kiar al dinastiei Nanoleoniaue nere ka se ns nearzi a- lest mare aliat mi sb-1 arsnie In bra- vele Engliterel. Italia dar na asea Roma mi Franța Ba ajata-o sB aibi Roma; ssnt însi daloarie ambele gsserne a krsța mai mslte sBuenlibilitiț! mi in- terese m’a alege ora mi mizloaiele; kbnd Ba Beni aiea ou mi kare Bor fi mizloaiele ns nslem iuti mani este anei intsnerik de kare Borbemte ziarsl Debats, loyika iniminielor însi m’al fantelor ne imnsne kredința kb Italia na trismfa nreksm louika nriminielor m’a fantelor te srmeaz^ gsnernele noa- sire ne aStoriseazi a afirma kb, ne Benegia, 2 Seutembrie. La marina ass- triaki s’a deskonerit mslte mi însemnate nre- varikirl; în srma anketei as fost areslsiul dosl-snrc-zeie indiaizî ka mal tare komnro- mimi; ieri, la 1 Sentembre tribsnalsl a nro- ki klh- tetei s’a hat deiîstenea a faie disiei o re- I bare de îdeie sa# de interes al ma- nrisșntajAtene, uerind ks dieta si intre în iorillțil alegllOFÎlor Sa# a inaioFÎ- negouiarc ks Maiestatea Sa nenlrs linșarea ₖₐIₙₑᵣjjț ₛkjLUb-b gBBoritel, a- kontribsuisnilor direnle mi indirente de tot .......... „, . , , , . • i , diki skimbi k» toiul sistema riolili- telbl iui nentrs rekiBlare iui sure a mizloii I o Invoiali, kare ue d’ouarle si koresnsnzi I UI ădsie asifel adesea O miile- ks Irebaințcle mi ks deiimitalea reyeaski dlkalO hkririlor, Blie Orf 0 amețeall uri îmmriteaski iui ne d alta st asikare ue⁻ m’ₒ naralîsil țenerale mi toi rel o aslonomii indenendinle d’orî ie Inrîa- | , , . » , . , deasna o ntirzure. Inși daki în nre struni, resuonsamle nsmai kitre die- ti mi Bsbordinati d’a dreutsi Maiostmii Sa- g»Bernemînl8l konslilBționale scskim- le. Aieasta teuresiniautene va li komsnikati I bl gBB. rnelc adesea, 800 ori înlr’o mi uelor lalte kuimtate sure a-î da adesis- I geullinmi k»m BlZ»rim la noi tui nea iui surijm»! lor. ₖⱼₐᵣ |fₑJ zᵢ|ₒ Aeram. 3 tieulembre. in tuedinua de .. , . , , , . • , , . . Franța ue la tmenBlsl asti.zi s a kontinaat mi uesbalerea asuma js- i'idikuihDil koinitatiilt>‘r; se ni'iimemte, dhin o I U®fal LsdOBlk Filj'lî, el disk&Hieue viei, urous.ierea denstalal»! Ziv- I Banlafiisl, foarle mate s’a biz»1 în domniril re- aro însi a- tn «fielo îm- kovics, d’a deklara io uriminia, ki kouiita- nrejsrirl (mi nenlrs snele țere, a na tolar li .« k.vi». j.ridiku,M« k. ™ .d-1 ₀ ₉ₖᵢₘbₗ ₖₐ„,| SU|₈|₈|. A'resU fiind ininistrauianea, da hikredinua »u»I komitat iihmit ad-hoc iddiamea «nei norme jaridik- »° reSUBOZlIor, UOnlrB kl nimik II» uionale uii d’a adresa Muieslijiil sale an mo- I UOal© faie firi seinnilBFA Illi nrin iekt de leye, basat ne vekia vieayi mani'ii- I armare firi konsilÎBl minimlrilor, fO- ualc uii ne deulina aatunotnii a jaiidikuiaml I I₁Jₗ₎ₙₑ ₙₒ $k|mbifl mi BOÎnța națio- koinilalelor. I , , . , ___________________ₙ I nale se usne în hkrare namal nrin Assnra intiimilintor la Krakoaia uilim I ₛkiinbarea koDSiliarilor SCI TCSIIHIIZI- In ziarsl „Csita** armitoisl raiiort lakonik: | . . . . , , . ᵣ ... , , L ,. ,. ., | torl. Kredem k am n^teu zne ki La 11 ore dnninoaub sa uelebrat in bisunka I Smlei Măriei ku servili» tenebra neutra uel I Lanul blalslal fcsle înlr sn gsneinc- kizaul la Bilna. în tinm»l serviutelal leale I mînl konslilBționale ICCa <10 este m«- magasiele feri inkiae. Iloliuia doskise oma- ᵣₐₐ jᵣⱼ familie, karo iea 0 doikl nori- ^.'b ka sila. N» vorbim desnre iele întîm- ₐ XᵣV|ᵢ ₒₐ ᵣcₘₙₑ ulate, kari uenlr’Bn skart limu s aă intim irîni . ki.. in Inlrnl W..riWI, .hi d'.».h ««ni- “lfel ⁿ"“aI kⁱ,"sl ,³⁰¹llll>l k;"⁰ mente ie sW Inlimnlal danisivirmneu ser- jailfle ka skBIDUblBle ka doîkti so fii eiijiatel ne niajja mi la kascle îuveiizat iₙ siniloasi, lăutele iei ban Uli xn- kari an minier de uersoane a fost aresta , M4 rmilui uetiui-sni fikat itiaiomiabfțl nilor tui kooitel bine Îngriji^ dalb mi urioleazv, ks nriuire* iei :i 'B do amoaro, drfki doiko n’a fbksî Br’sn rs * re# konîHlaT, daki osie înviat, în- grijii nul. Kmd nude ki kouilsL slibemlo kiami. mediii! kan leric- 11 . . • leazi din no# daki lentele doiitf nr. s’a slrikal, iui daki mediii! giscsk ki Doika, din Br’sn absș sa# din ori ie kas, mi-a slrikal Janlefa, tnsm» ln~ dați skimbi doih, uf astfel de mi bouilsl suferi ierni din aiea skimbare a hulei»! el însi nu romine firt gierca, îngrijirea mi isbirofl msmel % •familia ns BidoBOtule în siîrmjl mi ns so esiianc la melc mari ncnoroyW' or io noi ad»4e înlr o îamilii siusțisn l ■ , , Aieste sswt în sksrl mi uc kit le UBlerim esu8ii.o nrin aieasti Itoni» oarare, dararile iui defeulole g^ser-^ mintal»! konslilBționale. Kmd îns^ kau«l Șlehtei hsi mîsianca sa do Begii'or mi deniile ol însămi meilor mi giscmto luinimlri! sol korî se S8H8U h aiel rol, «a# fiind mi= nimlriî fak astfel InfiU si simți se cazi temea ki ssnt el ii Dom nihjritil|karc gouerui, mhiimtri! aieia seul sa# Iridiîorl Domniiorstel mî intereselor oațtenil sa# nimle deulin iicincrhf. ^ino netede în adreeir ki silitațiatiea si skimbi alaiul ks a lohl; 'line ns oodo ki daki Dom-ls nilori»! goBerui, imțiBnes este si± lîli ’ndsre Doniarc, kîur îmi cak=n în tiiere daka ar fi k b£B % țU kondssi ue kalea ueiri! aiea ga- rea, m’a- sklasii uit sa# si Iesle, iii’ahmî n'/^a uroțeslaro fiind koDlm Kamdbl StutsIdLjoakwi intrai d’a dioiilol lif resnsndere hi f’aha iiafiisoii iui e»ki l< o mu Fosnise d’o dali uri nersoana sa iui shjbjliîsfe^ sotieUfiiî ? tel mal do sms la o Kansl Slutshf, Oi omd fr»nle, maluimc nrin srmare-daki el nea osie ssnssi sa# esle însi om, do greme|e, nil gBiternl, nați»- si sofere loato relele Me-T Hor ad«ic aiele grcuiîale sa# si so esuao fa neaj»narile un sne ori la iicriHole fa kare so mte» ' esiibtie 'leruid îtidr eularop melor^ grciiiole. In₎ diionarifllo asoÎMe ziie jki Kansl BuhlM mi-a nnjiBît uslerea din loesrl, mi tHghiuoa Isf dakin krede ks lirii ki faiBi» esle a* l «ni! lelor ka kl 'IO neaski. noule gs^ernw Ksm B" «of nlhdrfo si-T ieWi ko$înt omid ti» »e roBvhi kontra sunt a furi, (lin . Suferim mpța mi Inpridț* rile, ««ferim MiVPI’trifa ml H«ț pegiaiv |n shruill mura* tohhl ku | mo»rlo»»i sminiod mi pfektud h 4 i i www.dacoromanica.ro 766 mANULU ?^₎ᵣₑ. U81, kicl na ne nslem l«nta konira legilor naturel; iui ks toate acestea oamenii s’aă silit mi se silesk a’n- âingo kiar Boinga naturel m’a kiulat iui kauti mijloace a’nBinge mi. seceta mi însndirile iui kulremsrile mi kiar moartea. Fio kil timn dar nonoa- rele as krezst ki Dumnezeii a dat sns! om drentsl din ceruri a gsBerna o nagiune, omsl acela a nstst gu- aerna dsn’a sa bsni sas rea Boingi mi Ismea a îngenukial ’naintea ace- lil Boinge cereml), ksm îngenukii ’na- inlea morgii konira kirei-a n’are nstingi d’a Isnta. încet încet însi Ismea a ’ncenut a nsmal krede în drentsl diuin dat snsl singsr om, ii tutor oamenilor d’o nolriBi mi bi- zsrim ie triste mi dureroase sfîr- mitsrl aBuri anei kari gusernaă în temeiul drenlslsl dinin mi’n Engli- tera, mi’n Franga, mi’n Italia mi kiar în acea „nraBoslaBniki⁴⁴ Russii. As- tizl kredinga ki drentsl diBtn esle d’o notriBi în fn-kare om s’a’ntins atit de mslt înkit Bedem ki „ss- Beranilalea nagionale⁴¹ a deBenil în iele mal msite geri ale Erronel, o lege neslnmutati, ki deaine din ie mal mslt o kredingi generale mi ki kanil Statslsl „nrin Boinga na- U ion a I e“ nrin alegerea mi sank- gisnea nonorslsl ear ns nrin dren- tsl Dinin mi ungerea nreogilor. Daki dar Kansl Statslsl este alessl nagi- snil , daki el domnemte nrin „Bo- inga nagionale⁴⁴ ssnss firemte acelei Boinge ie i-a dat namlerea, este da- tor a se konforma iei; mi fiind ki omsl este ssnss gremialelor eaki-1, daki gsaerni el, ssnss mi esnss d’a drentsl tstor nemslgunirilor ie noate încerka Boinga nagionale. SurS a eBita dar toate relele cfi ar aduce ks sine gsBernarea asoluli sas di- renta resnsndere a Kanslsl Statslsl, as inaeniat gsBernemînlsl konstitu- gionale, nrin kare Kansl Statslsl ne- nUtind faie nici o Iskrare firi a- urcbarea konsiliarilor s.I, el remme afan din ori ie resnsndere m’ast- fel Boinga nagionale se nsne în lu- krare nrin resnsnderea minimtrilor mi societatea ns se nsne în nerik- lele ce noi aduce skimbarea Dom- nilor, desnre kare îngelencisnea no- norulsl a zis ki esle bskuria nebu- nilor. Ilenlru ce dar la noi orga- nul komnaniet de dosl-snre-zece nune d’a drentsl în resnunnere ne Kansl Stalului nentrs rcaoa kirmsire a g8- Bernelor Miriel Sale? Ilentrucel’aă nus ssnt o nekonteniti mi d’a dren- tsl akssare nentrs toate relele fbkste de ministerial Eusreans mi mki kiar nentrs numirea d-lul Ensreans la mi- nisterial d’aci? Negremit ki Domnul numemle ue minimlril, kamera însi esle datoare a Begia, kamera are mal ks seami în mina iei lada ks bani ce o’nkide m'o deskide dsne a iei aso'stb Boingi; daki dar Kansl Statslsl a fikut res d’a dat gsBernsI acestui nrincinat d-lul Ensreans, ce era dai jos do la gsBernsI de din- kolo de kamera MoldaBiel, nentru ce kamera d’aci l’a nriimit mi i-a dat ne mini lada ks bani ? ba înki de dose ori, d. Ensreans a fost nrlns tn abateri de sekgisnea fi- nangia,rii, de dose ori, d. Ion Bnlians, în nriainga arendiril ok- nelor m’a konlraklarilo r nomliilor a estlus limorit Înaintea Adupirilț ka ritatea a Botat tn fuBoarea d-lsi E- nureans. Eaki dar kl kulna a fost a Kameril, nentru toate relele ce a fikst d. Ensreans ear nu a celsi-a ce l’a numit; eaki cel nugin ki maio rilatea Adsniril aBea de ]a încensl mijlok a onri ue d. Ensreans a face reu mi ns l’a onril; nentrs ce dar foaia kare esle organul ideielor maio- ritigil Aduniril as kilkat nekonie- nit legile konslilsgionale m’aă nus în jok, în akssare, acea înalti nersoa- ni kare ns trebse, ns noate fi în nimik nssi în jok fiind ki esle a- fari din ori ce resnsndere ka una ce nu guBeini, ns noate face nici sn akl firi konsimgimînlul, firi sun- skrierea minimtrilor resnunzitorl mi singuri resnsnzitorl naintea Adsni- ril? IUi’n sfîrmit aksm kmd nartea dreanli a Adsmril are mi mal d’a dreutul mi mal denlin gsBernul geril în mini, nentrs ce ziarist finirea, organsl iei, urmeazi d’a nsne în jo- kul desbaterilor mi hotelor nolitive nersoana inBiolabile a Domnitorislsl ? llenlrs ce, aksm kiar, la 22 Asgsst, ks okasisnea neligisnil nentra unire mi reforma legii elentorale, nsn în- nainlc mi’n jok ne Domnitoriă? O fak aceasta ka si ne nse în nens- tingi d’a desbate saă ka se kom- nromiti ne kansl Statslsl în afek- giunea nagisnil? daki o fak nentrs kassl mtîiă, laklika ns este leale mi nrin aceasta kiar komnania de dosi - snre-zece mirtsremle a iei slibi- cisne, dekiari a iei nslcezire. Da- ki o fak nentrs kassl al 2-le anoî Bioleazi regimul konslilsgionale, sli- besk nsterea nagionale mi komnro- mit în cel mal nall grad a noasln esislingi, kid d-lor mliă bine kil de tare ar fi nagisnea daki în Isn- tele ce noate Ba fi siliți a gine în ksnnd nenirs a iei esislingi slin— darisl nagionale ar filfii dsne Tro- । nul lui Ștefan mi Mixai înlrsnile. Dar tokmal aceasta n’o soiemle kom- nania do dosl-snre-zece mi d’aceea nsldiki la 22 Asgsst 1861 acdsle graBe, foarte grase m’aksziloarie ksBinle. „In a k le le rec in te ale In. „Sale, în nriimirea fikuti acestei ur- „mirl ne.okolile mi din nuntsl de „Bcdere al legaliligil mi din acela „al regiunii, ns Bedem de kît simn- „tomele snel nolrlice DE AKSM „NAINTE FIKST» IUI OTTiRlTE, „KA KONSEHINJJA 8NEÎ SJIE- „R1INUE D0BÎND1TE. „Kredem dar a zice ku „drent a le ki dane sneriinga fiks- „u, Domnilorisl BA IUTI D’AKfiM „NAINTE în cine si se înkreazi.⁴⁴ Si’nlitunm nentrs un moment lot ce s’alinge desnre neligisnea 8- niril m’a reformei elentorale, desnre kare Bom Borbi în arlikls al 2-le; s’admitem înki nentrs mal buni în- gelegore ki toate kite aă zis nar- lea dreanli konira acelil neligiunl ssnt adesirale mi k’acel kari as fi- kul mi ssuskris acea neligisne ssnt înlrs toate mi ks denlin ksluoml. A- ceasla admiși, întrebim ns s’ar fi natal oare kombate getigisnea mi toa- te ilegalitigilo ce so Ba fi komis fir’a mesleka în acea desbalere ne kagd Șial»l«l? Kmd fineau t^ne sn abussrilor nici regimsl konslitugionale, ci nsmal so nsnegl în desbatea mi aku- sarea nsbliki nersoanele inBiolabih în regimsl konslitugionale nenirs a ajun- ge ear la doue Urincinate, la doue Domnii mi nrin urmare la Bekia des- tnmare, trsnkiire mi neire. Eram asemenea datori a konslala ksm, ns- ind nainte nersoana Domnilorislsl, ne nsnegl în nenstingi sas în nerikls d’a nstea desbate ks boI , mal ks seami kind aBegl nsterea în mini mi în Bigoare organisarea judiciarii c$a Bekie mi legile cele Bekl dsne kare omsl cel mal inocinle este es- nus a fi osîndil. Acestea konstatalo din noS, ne Bom încerka ku (oale acestea se trecem ks resnekt ne lin- gi skulul ks kare B’agI akoueril mi s’ujsngem nini la dsmneaBoaslri, singurii resnsnzitorl naintea nagisnil în nriBinga sniri|m’a reformiril legii elentorale. C. A. Rosetti. UERUETbRl URIN MONASTIRl. Skimbirile cele dese în gsBern ns nermit nici o înlrenrindere seri- oasi. Kind m’arn întors în nalrii din esilisl mek, am Benit ks ideia d’a Iskra mi e^, dsni nslingi, nentrs ka natria mea si se faki ksnosksli lu- mii mliingifice, snre a se nutea ns- mira de aceasti lume între gerele cele klasice ale anticiiigil mi si-ml ia loksl ce meriți între aceste gere. Lumea mtiingifiki di Biaga morale gerelor ce as jskat un rol, mi atrage simnatia celor nslingi la realgarea lor. Grecia mi Italia ant în destul elocinga ce aS ruinele în faBoarea tirîmslsl ue kare se afiș. Dan, i- nima întruniți a generagisnilor tre- kste Borbemle într’sn limbagtâ ener- gik mimelor simngitoarie mi komni- timiloarie nrin ciBilisagisnea lor. Is- toria snel nagisnl este singsrsl iei Iii Iu de nobilegi fondati ne fante mi ne ssferinge. Ksm însi se Ba îriBinge Bandalismsl celor nolingi al nagisnil noastre? Nobilega lor este fondati ne desnobilirea nagionale; nsterea lor se razimi ne desnsternicirea na- gionale ; fiinga for esiste ne desfiin- garea nagionale.— Dar nentrs ce a- tita nredikare în demertsrl? lIe nro- duce aceasti escilare konlinsi a i- nemikslsl, kind acela nentrs kare Isngl ns te îngelege? în ansi 1858 am întrenrins o kililorii arxeologiki nrin geari; dar neste o luni de zile am fosl silit si mi înlork în kanitale nenirs ki gsBer- nsI Kalmakamslsl Aleku Bodi Gika îmi nilscise ki aceasti kililorii ar fi fost noliliki mi ks skon de reso- Isgisne. Togi aceia ks kari am Bor- bit nrin oramiele ne snde am trekst atunci, mlis daki în acea kilitorii am ameslekat kitsml do nsgini no- litiki. Am nsblikat kileBa deskonerirl atit în nriBinga geografiei Bekie kît mi în nriBinga numismaticei Daciei, mi a trebsil si amtent un timn mal faBorabile ka si urmez asii kililo- rii. Kind d. Alosandra G. Golesks era la Ministerial Ksllelor mi al In- slrukgisnil nsblice, am fost însircinat si cercetez obiektele arxeologice mi doksmentele istorice de nrin Mona- stfrile noastre în kileBa distrikte. Dsni kileBa zile kizu acel MingsteriS mi Beni la Kslle d. C. A. Roselti kare-ml dede mizloa'ie mi mal întinse sare îndeplinirea acestei misiuni. A- bia încenuiS si înaintez în Iskrare mi seni la acest MinisteriS d. Boii- resks ks kare negremit ki ns mi mal oaleam îngelege. A trebsil si ksrm Iskrarea uublikmd nrin Moni- tor ranorlsl meu oficiale, mi o serii de kigl-Ba arlikli assnra Monaslhilor noastre tn ziarist Romi nul. Suni ranorlalor al sekgiunîl, însemnatele 1 nume în iui nigabitoarele uotiknirl alo d-lul Eneteanu iui ks toate acestea maio- mijloksl unei desbalerl, c- sle însederat kl nrin aceasta sau nu- ne acel nsme în desbateroa nubliki saS se serBi ks dînssl ka ks un sksl mi silomte ne togi a ssferi în ti- ecre ka nimte sklaBl nenutind de- sbale, saS a komile o Biolare de le- ge loBind în skulsl cel sakrs nentrs a nstea Ioni no frikomil kulnoml kari s’as asksns la analele skstslsl. Aci însi esle sn fanl nolilik d’o grasi- tale mi mal mare, kid ks kile-Ba ksBinle, organsl komnaniel ce este la gsBern akssi din no$ mi d’a dren— tul ne Domnilor nentrs loate gre- mialele mi relele ce aS fiksl loate minisleriile de la 1859 mi nin’akum? lU’akszarea aceasta gram mi nekonsli- lugionale esle ne fagi mi limurili ast- fel înkit ori cine o Bede, o ’ngelege, kiclzice ksrat „ki’n a klele recin- „le, în aklele d’a ksm a le înil- „gimel sala, se Bede sîmlomele snsl „noi iii ce, d’aksm nainte fi nse „mi olirîte, si Bede k’a dobîn • „dil în sfîrmit o șneriingi, ksno- „mlinge bsne col lioseaS nini a- „ksm?⁴⁴ Amia dar mn’aksm nolitika miriel-salc a fost rea, mioBiiloarie mi fin sneriingi. Ul’a aceasta de snde o intim? Negremit dsne fantele trekste. Amia dar acele fante a fost a le înilgimel salo ear ns a le mi- niștrilor. IUi se bigim de seami mki k’aceste ksBinle ssnt renegile de do se ori în acela-ml arlikls, ka ns ksm-Ba se noali skina din okil Br’snsI cililor distranl ginta în kare s’arsnki sigegile organului an- tsale; „kredem dar ki Domnitorisl b a iu t i d’ a k 8 m nainte⁴⁴ ceea ce nin’ aksm n’a ml ist. Uli si mal bigim mki de seami ki nentru aml nislra ne Bii- tor kimnsl deskia nentrs al IobI din noS, organul komnaniel de dosl-snre- zece ns di uresintea îngelencisne, natriotism, sneriingi mi bsne ksno- mlinge ale Miriel-sale de kil suni forma î n d o ijo a s i; „Bedem s i m n- lomele⁴⁴ „kredem,⁴⁴ dar ns ns- tem afirm# mki, n’aBem de kît nimte simule si mnlome mn’aksm, dekit o simnli snerangi, mi cine ns mlie ki simntomele noi fi adesea amigi- loarie, se not skimba. Aceasta dar bi esle legalitatea mi amoarea Boa- sln nentrs stabilitate, nentrs unire mi nenirs regimul Konslilsgionale! Noi ns ne minm, kid am mtist de mslt m’arn demunslral în aceste ko- toano ki „Isusl îmi skimbi nirsl dar ns mi moransl.⁴⁴ Noi ns ne minm kid însumi onoratul d. Kalargiu a zis, în renumita! se8 artiklu de Ia 2 Au- gust „ki este mal lesne d’a judeka „cineBa din nsntsl de Bedere în kare „s’a tiiskst mi s’a kreskut de „kît din acela ce KATT> si’l a- „d o n l e d i n l r’o [z i î n a 11 a.⁴⁴ Ksm negremit, dinlr'o zi într’allaagl fi nstst adonla ideieie de stabili- tate mi de konslitsgionalitate, afan din kari s’agl nisksl mi agi kres- kst? Noi am mlist-o aceasta mi d’aceea domnul loan Bnlians b’o zis iu Kamen kl nagisnea mtie bine ce skon agi aust mi la ce resshal agi ajuns atsncl k ind în Kamera re- gslameglarii agi mal zis mi skris Isl Bodi Gika „ki geara a ’ngens- kial.⁴⁴ Eram însi datori a mal kon- slata mki odati nrin nronriile noa- stre kwdnto ki nu noigl nici liber- tate» desbalerilpr । nici îndrentirile www.dacoromanica.ro Ministerial d-lsi Ștefan Golesks, kre- zsl ki Boiu nstea si srmezs alit ki- litorîa arxeologiki Dako-Romani ce o ksrmasem în ansi 1858, kît mi cercetirile nrin monastirl. Ikrniis ks mare grăbi. Aceasti kililitorii fs mi mal norociti de kil cea d’mlîiu. Am deskonerit msite ruine nekunqs- kute alil de cetigl Dace kil mi Ro- mane; am gisit mslle obieklc, msite medalie imnortangl atit neammdoso laturile Duniril kil mi în inleriorisl gerel, ne kari sner si le nsblik într’o zi; dar Minister iul d-lsi Ștefan Go- lesks kizs, mi Beni al d-lsi 1). Gika mi eă trebsi si mi înlork ka si ns fis silit a mi întoarce nreksm am fost , silit s’o fak ssnt gsBernsI Isl Aleku Bodi Gika. Lsnlele nolitice ksrmi ori co altb lakrare nagionale. Ilublik aksm aceste doue ranor- tsrl ce a trebsil si das d. Ministrs aktsale de Iskririle mele nrin Mo- naslirl, mi sner, nesle nsgin, si ur- mez mi arliklele mele arxeologice DakO'Romane. C. B o 11 i a c. RADORTBL I. D om n 8 1 e Ministrs. în srmarea adresei ‘d-Boastri ks Nr. — nrin kare agi bine-soit si mi însircinagl a urma cercetuile mele nrin Monastirl, încenute ssb Ministe- riele d- lor Alessandrs G. Golesks mi C. A. Rosetti, gnbesk a ssnsne la ksnomlinga d-Boasln kl am Bisi- tat Monastirile din distriklsl Teleor- man, nrekum mi cele din disir. Ro- managl, afan de Monastirea Kobia nentrs kare Boiă ranorta ks al dosile. Eă am îmnirgit, d-le Ministre, aceste Monastirl în: Monastirl neîn- kinale, Monastirl înkinale mi Mona- stirl RrankoBenemlI; ssb diB’sind a- nol Iskrarea în fii kare, nolrir.il kom nelingel aktsale de akgiune a gseer- nslsl assnra fii kiria din aceste ka- ligoril. 8 k i 18 D i d e sc i. în Teleorman am Bisitat mal mlîiă skitsl Didesci kare este al Mitronoliel. Acest Skit gine lok de biserikiasalslsl Di- desci! mi în budget figsreazi ka skit de klasea 3-a ks sn slat de lei 16,106 ne an retribuigl la 9 ner- soane ce trebse si fii tot d’asna în fiingi snre îmnlinirea sintelor serBț- cisrl ale bisericel. Biind aci am gi-¹* sil ne 8n nirintelo Anastasie, nreol*’ de mir din satsl Merimianiî, mi ne an alt bilrîn kilsgir mal în slare de ' idiotism mi kare zicea ki esle km- “ lireg. Numai ne aceste dose indÎBide am gisil în toati Monastirea mi nen- irs tot serBicisl diBin mi ckonomik. Am aflai kl Egumenul linsia la Bs- ksremtl ka si nriimeaski statei; am Bizsl ki în lok de un duxoBnik mi sn nreol kirora li se nresedo în slat kite 1000 lei de fu kare, sinlele serBicisrl se siBÎrmesk de orcului sa • tulul Didesci mi de nreotsl Anastasie de mal sus kare Bine de la un sat din Becinitale, mi kl acemlia ser- Besk ku senlimina în Monaslire. A- cemll nroogl fiind xirotonisigl nentru trebuingele sitianilor, remme si js- dekagl d-Boastri, d-le Ministre, kum îmi Bor fi îndenlinind tot do o dali ammdoue sarcinele; kicl snre esem- uls fiind de rînd la skit nrcolul de la MerimianI kare este într’o maro denirtare de Didesci, el nu noate linși de aci nmi la îmolinirea rîn- dslsl; anoî în timus] asta, ce fak no- noranil sol fin nreol în sat ? IUi de Ba linși de la Monaslire cine-I îm- nlinemte lokul ? Asta o nenirs nartt a morale; iar nenirs cea materiale am si bi ani, d-le ministre următoa- rele: Ilreogil do sale fiind skuligl nrin legiuiri de drenlurile iironrieta- riceiull, se bukuri toi de o dati mi de țoate foioasei? ho Io vani ordelei 1 & ROMANULV * WL - i* Asia esle 'icc^-hc el nrimesk drenl retribHyisne; nrin armare nreojjil de la Monastirea dc kare e Borba, în loksindase nrin nreoul de mir, karc’iul a$ resulilirea lor lisați de leijl, leafa Melor din Monaslire, si resnanzi igs- mend la ue se înirebainyeazi. Am mal doBedil ki Diakon ns esle de lok: linseuile de la Kriuian; si mal arate smisl nirinle igsmen Me se faue mi ks leafa DiakonsIsL Din dosi kinlireul, nenirs karl esle alo- kali în badnet o ssmi de 1400 lei, eslo în fiinyi nsmai busI, mi auela foarte slab, în starea kare am an- tal mal sas, de Btrsla ka de 73 ani mi kare snsnea ki nîni mal de-sni-zl nrimia drenl retrebsuisne nsmai 600 lei ne an. Ilarakliser n’am pizat de lok; dar ni s’a snss ki esle Isat de igs- men la Bsksremll ka sercitor. Ba si ziki ki naraklissl îmnlinemte lo- ksl rlndamislsl, dar n’al naraklisers- Isl uine-’i îmnrinemle mi ks Jeafa Isi Me se faMe? kiMl aiul serBitorl ns mal ssnt în ksrte. N’am gisit niui norlar, dar igsmens nriimemto leafa nentrs el. Bedem dar ki din 9 ner- soane mreBizsuI nrin stat am gisit în fiinyi nsmai 4, îmnresni ks uel-ue linsia la Bsksremtl. Ilrin armare a- bss la lefi, abss la ssma alokati nentrs nslriment, kare e sokoiiti nentrs 9 nersoane, abss la toate în fine, kiMl Mine mal noate Isa sokoteala Melor alte ssme karl ssnt lisate ks totsl în disnosiyisnea igsmenslsî, ksm niui renaragisnl, keltsiala biseriuel, xra- msrile m. m. 1. flermiteui-ml, D-le Ministre, si bi mal trag alenyianea assnra snor alte îmnrejsrirl Me am mal desko- nerit la aMest skil; kiMl ssnt mslte mi de mslte felsrl îmnrejsrirl nrin MonastirI, karl trebsesk slîrnite ks nesiBÎrmire, kiMl konlribsesk la de- moralisarea nonorslsl mi fak ka re- liyisnea si niarzi din Me în Me din nrestinisl ses. AMesle îrnnrejsrbrl ssnt: Igsmensl are Balra skitslsl li- sați assnri’l ks nreu de 40000 lei ne an, mi a ssb-arendal’o ks 80000 lei, din kare nrolil de 40,000 lei ne lot ansi ns faie niii o îmbsni- tiyire la Monaslire, kiMl îmnrejmsi- rile ssnl într’o stare foarte denlo- rabile; odiile foarte neîngrijite mi kiar mi neBirsite, afan de dose, karl le am gisit Mesa mal ksnuele: auestea ssnl odiile de gisdsit nas- saqeril; biserika am gisit-o ksrati dar uaBanisl de tot neîngrijit, adiki kirimizl skoase mi altele; klonolniye n’are mi klonolele slaS ne nimte lemne ardikale nsmai în naente în kil not si fii în nerikol a kidea mi a se snarye. In fine am Bizst neksnuenia mi neingrijirea în toate niruile 1 Monastirea Drăgănești. Tot în dislriktsl Teieormanslsl am mat des- kouerit o Monaslire bBekii, kare, mi s’a snss de loksitoril dsni momia el, ki în Bekime a fost loksili de ki- Isgirl mi ki este ssnssi miuislirel Bikiremtl, dar aksm este ninuiniti mi mal de lot dinomati. Are ka zestre momia Driginemli ne kare se afli zidiți biserika mi kare se aren- deazi 1,500 galbeni ne an, din kari bani ns se kellsemie o nara mikar nentrs înlreuinerea el. Me zik în- treyinere, kiMl ssnl mal mslyl ani de kind ns s’a aszit în aueasti bi- seriki, alil de bine zidiți mi bine dolali, niui o Boue în lasda Domns- Isl, niii sn nreol kare si nsmeaski ne fondatorsl mi dolatorsl el. Tiue- rea deseBÎrmili desnre aMeasti mo- nislire doBcdemle în deslsl ardoarea Ho as nirinyil kilsgirl greii de a faie total ka si se niarzi mi kiar memoria anelor Ministirl ne-mi as înscmit drentsl a administra, o dati ne el ’ml as asigsrai Benitsrile mu- miilor aneslor ministirl. Mei nași pirinkbl fhkiresk# daki pomenirea klilorilor a Inițial, daka mormintele klilorilor mi ale rsdeniilor lor as ri- mas în kimn ssb niuioarele Bilelor (kiul în biseriki se smbresk Bilele aksm) mi daka monsmentele karl ar nstea da ne faQi absssrile ie se- BÎrmosk kilsgiril greul se bot nierde. El îmi ia Benitsl momiel; asta esle nrinuinalsl nenirs sine. E8 ssnt de nirere, d-le Ministre, kl ar trebsi si se îndatoreze nsmai de kît igs— men» Bikiresks a renara anca bi- seriki Bekii mi a o înlreyine într’sn kin konnenabil nini se Ba resslla Meslisnea Miniștrilor înkinale. Alitea Ministirl ssnt în dislriktsl Teleorman. Hotăranii. In dislriktsl Roma- nayil am Bisitat mal mlîiS Xolira- nif, monaslire înkinali. Aii am gi- sil nsmai dosi kilsgirl: sn igsmen mi sn ikonom; n’am gisit nreoul, n’am gisit diakon, n’am gisit km- tireyl, n’am gisit nimik în fine din ne ar fi trebsit si aibi. Sersiuisl biserhel se îmnlinemte de nreoyil mi daskilil din sat; iar igsmensl ns se krede îndatorat a faue nimik alt nentrs biseriki de kît a slrînye Be- nitsl momiilor mi a-1 înlrebsinya dsni nlaks’I. Aueasti monaslire are 5 mumii, 2 Bit mi kasc în Karakal mi adsni sn Benit ksnoskst neste 6000 de galbeni ne ani, din karl ns faie niui o îmbsniliuire; kiil toate obiektele diBine, toate odoa- rele biseriMel ns nreysesk mal mslt de kil de la 50 — 60 galbeni. S’a fikst în anii treksul sn zid de o în- tindere deslsl de mare, snde era olirît a se faie o biseriki mal ma- re nentrs ki nea în fiinui esle Be- kii mi foarte miki, dar biserika ns s’a mal fiksl înki mi zidsl ks klo- notniua kare se mi fiksse: as înne- nst a se derima. Aieasli Monaslire este zidiți de jsnan Mitrea Borniks Ia ZMS (. . .) mi ns konrinde niii o anihilate; ba n’am gisit înki niii nomelnik nentrs klitorl; kiteBa nsme însem- nate ne o xirtie se Bedeas a fi de ksnnd skrise. Am Horst egsmens- Isl si’ml arate'ne doksniente are desnre starea Monaslirel mi’mî a res- nsns ki le a Isat ne toate egsme- nsl Bikiresnilor la Bsksresnl; dar ki stare ns nrea are mare. Iiii ks sns limbauis foarte alingitor de i- nimi ’ml a snss ki în ansi anosta abia 1500 de lire a nstst trimite nirinuilor de jos snde ssnt 130 de nirinul kilsgirl grenl karl triesks ssb toate Besauisnele Tsrnilor mi ka- ri ns as alti sneranui de kil ns- mai în Heea ie li se trimite de ainl ka si’ml nliteaski birurile nele gre- le mi nil. mi nit. Bmilil la asime- nea ksBinle am nronedat la nene- tarea zestrei Monastirel nolriBit ka- lagrafiel ne nosedi Ministerial. Bn alt kilsgir ikonomul Monastirel so- si Boios de la Karakal snde fsse- se snre înfiuimarea snsl nrones la administrata. Ssnrins în Beselia sa îmi marlsrisi ki ar fi mal aBind o kouii dsni sn șinei. Slirsinda- IsumI ks seriositate ns nsls si ns’ml arate anest doksmonl nreyios. Este konia snsl akt nrin kare Maria Fil- koianka areati ki nriimeste mi ea a se înkina momia Fsnds-Bornikslsl Monastirel Xoliranil dsni ksm gli- ssesk dietele fislsl el Barba mi ne- nots-ses Konslandin, ansi kinitan de kouii din kasi Ia Konslanlin Brin- koBeans mi alini kinitan de Do- robanț, kari fiind înkiml ks Bnn- koueans la Konslantinonole mi bol- niBinds-se de nismi din kare a# nu mărit as fikst anele di< yl. Me kon- diQisnl Bor fi mal konrinzmd mki ns se mal nomenemte; iar dietele Irebsii si le konyii. — Am mal des- konerit de la oameni karl as bbsI afanerl de mal mB& hhwe yuia bărbătești Subt-semnatul întoreîndu-se a- cum din voiajul săă, recomandă bogatul asortiment de haine pen- tru sesonulde toamnă și iarnă ce ff aă sosit acum, după jurna- lele cele mal noul de Londra, Pa- ris și Viena. George M. krisianovsky Podu Mogoșoae vis-a-vi de teatru, casa d-lor frații Reșă r < giuvaergii. * ■ No. 540. 8 de focă și turbune apă orientale. Reparaturi de partea vapoarelor, saă roate de ori ce felă în cum și altoră mașine se priimescu și se asigu- rea^ă esecutarea grabnică și pre- țurl moderate. No. 536 4 an' C ₒ . A Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- rabilâ spre a se putea desface toate cârțile și cele lalte articole, stabilimentul acesta de librărie s’a mutat acum in >H ia ’ n PASAGHJL BOMM la rondelă (Bondeu) ⁷ ' unde se va continua vinzarea bii sosite Îîîkirkate , — d^iaerte b—* multe înkiriateA v ■ — — deșerte , . BaE@ar® sosite L—, .Ui . K’X. 4 )KzI. Hi 6 uu ;9b jmksti, Gama. f (Ne; 538lM'iib 6, ■■j, im '....■ m rw^isr'Vn—Ari-i'i BTI ' Fn mecanic constructoră, francesu, doresce să găsească a în- țtebuința timpulă săă, fie în con- strucții de usine idraulice: presum Tot d’o dat A se mai Face âncA un apel S | Domnilor, cari au mai remas datori la zisul g g Stabiliment, sâ bine voiascâ a plâti datoria g 3 lor, fârfi a aștepta un alt apel și alte măsuri. I Kii. jffl r»'» ‘«na ■ AₚOjCI(j DE DiLIJANȚAf^J™^ l?n3 Jțo. mori de făină etc., fie la îngrijiră ii/b "U usineloră saă mașineloră precum Hrod5fo€|oF.Mfloi mb Inorl'treerătoare de grîne etc. îiaMr kali’atea 1, n n n î! uau .m»-rᵣ«nîDB9r j rtLo-htamȚii Vini, ; 1,18» 22Q) Doritorii sc vor adresa la re- rlwrn .ie^ci or ■ W 537 îi arnwt Sekan norssab^ Ofîi î* r «d laăufl i&wiN. t-ltinaJob «iH .. i 314 o g .da- loiio Se u^efidează.^^ poiță din județul Ilfovu im ufomBii uF'soii piₐₐₐ Sabarulul, cu' 210 clăcașl, ■ 'j& V iâi -fOîa-b h.| Op^ ᵣₒₐfe moară pe rîul Dîmbo- ’j'b '-oi no De Ia administrația 'il' Ssnt r^ga.gl pjh abonati al kiror abonament ăia «rțest ziar e- snin Ia 1. Ș^Tcmbiri# ansT^ktycnî^ ka si bine-®O!aski a griD'¹ re'not- rea Isl, ki’il de la aua zi admini- i. aivMutj sPaU^noa ^nc8oiliₙg înceta iri- .vița, doă hanuri'de 4idă pe dru- mul cel mare și alte doă cîrciuml âtfȘT în Antă și alta lunca Bolinti- riâj afară de hanul mori, 600 po- gdâne arendășeștî, afară din cele legiuite ale locuitorilor, și prisoa- sele ce au/¹ lunca pe Dîmbovița, lunca pe Ciorogîrlă, fîneață înde- stulă arendășească, avînd și locui- tori livezii® legiuite, ca la șapte sute vite streine pășuneaejă cu toc- Mobilări depline ?i mobile miel. O glințjl mart și micî. Paturi de feru și de bronz, paturi și Idgăne de copil, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. F&n^ărie ș’asoernutărie. PânȘe sim- ple și imprimate. Pân^e ne’nălbite, mease și șervete, scergare etc. etc. Bonetărie. Ceorapl și căl(unt de ațA, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pânțlă și de flanelă. Fia nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de' fe- lurite lârginu. Ale vânătdrei. Arme de foctt, Pistdle Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc, Ouțîtarie Englesă. Brice, bricege, for- fece, cuțite etc. ete. FarfUmorie, de tâte felurile și din cele mal bune fabrice din Paris. Maroohinăriă. Mese și obiecte felurite de lacu chinesescl etc. etc. BrOnțlăriă. Pendule, Lampe, ᵣ articlil de daruri, argint și plaque.' ' t -rr Ciment, adevărat Englesescn. ⁰ Vinuri, liodre, oigări, ceai, cio- colată/ bombdne, bisodturi. Comisidne pentru ori ce obiecte 5 din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterei și mal cu semă de Clayton, și Shut- tleworth, Bansomes și Sims ete. No. 442. #n aih raitsrep. •taler NI “nș-4 c»Qr >- >)l - juCîhwir .lOiiO «I înrn-Mini re.’nob im^BtiTudr. rb ©d No, 531, hn -abntaoD w ț ițlstini torit $otă îndrepta la proprie- tkl^ ĂSbșiel Manolache Faca di- mineății pînă 11 ore *| °*u de dat^ spre¹ tăiere și 820 pdgoh^W ’ piidure tot pe acestă mo- șie¹;'^ 16 iu ne de stînjen,' pari, nu- iel^ ȘSfcurl' și araci, pădurea se 1 poate da șf ^mprdimă cu moșia.' ■ h u . • noii.us aiJf De arendat. Udările am momia Gndimlea, jsdeusi Ilfos, ks denirlare de o nouilie din BskBreml! mi in Betinilale de Kildirsnianl, nro- nrielale a ssbsemnalsbl, se da# ks arendi sure tiiere. Doritorii se nor adresa la fi»l me# Lokolcnenl Ger- man iicu-al voiajoru, că dilijanțele sale mergă în fie-care 4i de la Brașov, București și Giurgiu >1 ui cod •Jasinhisn adică de la Buouresci la Giurgiu si de la Buouresci la Brașovd; în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. de la Giurgiu la Bucitrescî, plecarea se regulea4ă după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulă Giurgulul. însciințările mal deslușite se a-vi cu otelul „la Concorde." I ’J Q 9 I j ■ în fie-care Luni și Joi, la 5 ore" după prîn4ă, locul plecării de la" cancelaria subt-semnatulul. J “ .t . 91 de la Brașovtî Ia Bucuresol, : în fie-care Duminecă și Mercur! dimineața la 6 ore; plecarea este de la otelul „la Cerfă“ *.J '’d." Altstadt No. 2;^ Fnon va da în cancelaria dilijanțel vis»® ..." fii «i,aoîfl Alesandni Olile/⁴ antreprenor al Dilijanțel, ulița Nemțească." ■ b j .1 • j -nm , ,, . - ..........a- J » Be arendat. Momia Ktrs- teaska aiilsrl ks Korneirfil, 4 ore denarle de EakhFeiulI, iui 2 de IIlo- emll, deaksm neutru Sf. George Bi- ilor, ka si noali arendam»! si’ml faki seminiterile de loamni. Mssteril mi not gisi akasi da- ni amiazl de la 4 ntni la 6 ore în loate zilele noda Tîrga d’Afan ne- sle dram de biserika ka Slinul. ] pi t Doctorul Turnescu. I A No. 534. ' 2 Bibliografie Bromsra TEMNIRELE ASSTRIA’IE, konrinzitoare do Biaya nolitiki a kl FE- LNE ORSINI, skrisi do el Îushiui iui lrad»si do sab-semuale], a emit de ssbt tiuar, mi so aflb de Binzare la toate li- bririile mi in nasagid romm la Re- dakuknile %iare|o^ Romind, Ilonohl mi Indeucndinua. Gr. Serrurie. hirbfi-. pereche biserica Eni lingă d, Brăilqiu&orrr- pusă de 12. încăperi și alte¹ ocomo- ditățf, proprietatea d-lul lorgu, Gu^< giu, sînt de văn4'areⁱ ^f^îe- închi- riat, veri-ci ne va fi doritor, le po- ate viepto. înțeleg'îndu^să că pii)- prietarul lor carele locuescc în- tr’însde, j’¹^. j A No, 539, .^e tinzare^' ăe v^jară¹ Ia d-na Gatrina Hempel ul^a Belvedere, No. 111 Să- mmfăJ,de gogoși Milarie4l galbene Patriei, esle slol 10..; m'b Be închiriat. La kii- direa vea noai ne aliua Mogomoae Bis-a-Bi de d. Kanlakozino, sanl trei anarlamenlarl ka toati komodilalea trebaimioasi mi kîtesa nriBilil sînt de dat ka kirie de h sf. Dimitrie Biilor sa# de akam. Doriloiil de a le inkiria in loial sa# in narte sint ragaul a se adresa ia sabskrisal nro- nrielar Me’i noate gisi în loate zi- lele la kasa damisaie anroane de ba- riera Mogomoae. Ivan Petrei Manof. No. 527. 1 h cantorul aceetuf otel. ' “ ■ -l^arbaschi. Ne. m ■ ,it J. 1 1 w la acest cjiary, saă la d. Colonel No. 526. WWII I W IU 5 w 2 de Const. Șveder. Prețul unul essemplar cartonat de 3 Sfanți. La aceeași librărie: Oharta hincipatelor-Unite. Prețul 3 lei. ' No. 533. i ' e Dimilrie Fior eseu, ib iw ‘ Efrem German, l . No. 532. rij I ¹ II r ni .li ’ .«w. . .1 ii im " . iu Jg F&mi Jioj |sf www.dacoromaniț^^^ (Cișmeaoa-Roșîe, (casa D-el pinca (Clinceanu. (Casa d-JuI Euake '(German. ,10 Be vinzare, 4 Tontoride kile 500 Bedro de stejar# ban# la- kra ksrat# mi solida se afli in ma- xalaoa Dadeska, in faui ka mini-^ slirea S-lorS AnoslolI, No. 3h ""“ț ; | G₁. Audreas Boșco, o rf.«î <8’IliOipVfl < dogar#. No. 506. 1 7 M