LUNI iul MAR HI ' Pili Tcâmm/a Nr. 240. 241 Anul V. oiesce Va.eși. în: to‘c țîilelc afară de Lunia și a doua-^i după Serbătdriă. >ib •' 28, 29 AUGUST 1SS1. ’ ' । lb . _. snn iiiiu - .Lumfne^ă-te si vei Qț Abonarea pe un an Sense luni........ . TiCTlum............... Pî lună............. Uu esemplar.......... îtisciințăriie linia .. 128 leL 64 — 32 11 — - 24 par r giM paimco. GoagRciuB, iitmahiu Abonarea se face în BusurescI, ia Administra țiuuca Românului, Pa^giri Romăn Na.. 13. •Ț U 31 cestul ^lariu pentru staturile s.ale ș’aatfel „Bominuta⁴⁴ este acumu liberu a merge în tăte părțile Bomănil, în Austria în Ungaria ți In totu Ooidintelo. Komănil ți Filoromă- niî din străinătate se potu abona la tăte di- recțiunile poștali ale Austriei, precumu și la Administrațiunea pariului. SENTINȚA EUROPEI. .Asupra oamenilor ce aii guver- nat și guvernă, țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă cJ (eara, a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOLl ARUNCATĂ IN ADUSURI ȘTN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATAT DE NUME- ROASE CAT ȘI ÎNVEDERATE, șd. f „ c Supscris: Walevski. -«i""¹ REVISTA POLITICA/" ' Bociiresch ¹ Iw=?ui Afarb din Italia kare merpe ks I kredinjib snre denlina iei Bnitate, de Ilolonia kar6 se manifesta Esronel ssnt o fajib no8b, nrin kare mî-atrape ad- mirarea; amoarea mi resnektsl hmiî, de Ungaria ne ne silenite ne tojjl s’o antasdetn nentrs al iei natriolism mi de România, kare aksm katol deasna este mrnuinsta de gssernele sale în abatere mi într’o nemimkare Buidbtoa- riî, nolitika generale a Esroneî se ekaldb in anele minerali sa8 ne roșa kimnielor sure a dobândi nose ns- teri.nentrs lăutele sele nose mi foar- te mari ne se nregbtesk în «jele mal multe nbryl. Imneratsl Nanoleone es- te la Biarritz , Rețină Engliterei fiks 8n okol in Irlanda rai se aflb ks km- t tea sa la Bahnoral mi minimtril sei mal togi ne la momiele lor, Imneratsl Alesandib sigilează; Krimea mi Bine îibnb la Odesa, sude-l aniteanta de- nstajjisnea Rombnb snre a-1 salata mi a-i demonstra noate k’ar fi în interessl oi J-k>. Partea V. 4U. XXIII. . U UȚ • ₍o Paolo se dispunea într’uă ții a merge la miss- Lavinia, căndă fu întreruptii în preparativele se de Du Genre. "îmbrăcată din capă pînă în picidre în portă de că- lăloriă, realistolă venia se-șl iea țliua bună de la dînsulă. Era rechiămată în Franca de dorința espresă a nrtul bătrână unchiă, din Dauphinâ, și asupra căruia Facultatea de medicină pronunțase sentință de morte. tt- Dorința unul unchiă necăsătorită, ! ornată cu ddue-țlecl-și-cincl de mii de franci venită, este sacră în ori ce timpă» țlise Du Genre; mărturescă însă că nu । este delicată din partea acestui bună bă- trână să s’apuce să flă răă tocmai în aju- nulă carnavalelul, și se priveze așia pe celă mal devotată din nepoți de plăcerile ce-șl promisese cu astă ecasiune. „Sum întrș pachariă și buțle" cum se țlice la noi seă sb ne redea mi nartea uealulta a Beserabiel ye rație bine kb ne a leat-o namai nrin drentsl uciși mal tare. Da- nele Konstantin a sosit Ia Biena, ne- gremit nentrs a se ’ngelege ks Imne- ratd Asstriel în faBoarea nagionalita- yilor ui’» libertajiilor nabluie mi snre a otarî îmnreBS kb Rominii n’aă tre- bsin^s a sb iatrBni m’a se arma fiind kt naționalitatea mi esistinjja lor nolitikb 88nl asiksrate nrin tratate, ue tot d’a- ana aă fost ks reîiuiositate resneklate de toate nsterile, mi mal k'8 seamb de Anstria mi de Rssia; Reyele Ilrssiel se nrexmbta nsmal intim ne snde în auest min8t, ka ss noata Isa o denii— nb otirîre de trebse saă ns se mear- gb in Isna Biitoarta se faks o nisita imnsratslsi Nauoleone la tabbra de la Chalous, țui denstațil tstor națișnilor mi nrin sumare m’al nomtfîl se afli toți în mizloksl alcgbtorilțr lor mi nrin adsnbrl nsblrae desbat îmnresiib de«- nre interesele mi Irtbsințele lokale îu suire ks interesele uolitiue, komeraiall mi indsstriall ale țerei lor. Ast-fel Ciudă dar. .nolitika4 zile* ns noate st ne dea d’okamdati mal niul sn fant însemnat, fiind kb kam demsn- strarbm ea este în Iskrbrile nregbti- toarie, in inuerkbrl de întremare, de kombinare m. y. 1. Niul o alta mtire dar n’aBem de kbt konfirmarea nărui- rii d-lsi Laealette ka ambasador la Roma, mi kare ba dss la Biarritz snre a Isa de Imneratsl nartea a^eea de mstrBkțisnl ne ns &e daă niil odati înskris, mi rotrauerea ministrslsl din întrs al Regatslsî Italiei, d. Minghetti, în noslsl kbrsia a trekst d. Ricasoli, rembind d’okamdata -la ministerial din afars ad interim; ^enerarisl della Ro- sere a fost asemenea nsmit ministrs de resbel. D. Minghetti s’a retras fiind kb a remas uestrbmstat în oninisițea sa d’a organisa adininistrațisnea italianb nrin rețtisnl, ini nrin srmare a mbn- Decă măcaru acestă apelă mi-ar fi venită cu patru-țlecl și optă de ore mal tăr^iă! Dără. Trebue să fiă Ia Civita-Vecbiă în țliorl de țliuă; vapdrea este fdrte punctu- ale. Noi ăștia trăimă, pre legea mea, în- tr’uă lume asurdă! Ne nasccmă și murirnă căndu trebue și căndu nu trebue fără or- dine nici metodă, și voimă ca tdte lucru- rile ce creămă pentru trebuința năst.ră se flă modele de punctualitate! Jl'l" — Așiâ I ei aflu altă dată acele patru- țlecl și optă de ore de petrecere, țlise Paolo ca consolare. — Raționamentu din celă mal ne- logice, scumpulă meă Telemacă; uă per- dere nu se repa'ră nici uă dată. Dăcă treci uă ^i fără să mănânci' și dăcă mă- nânci a dduă ții de ddiie ori, cu ac&tâ nu vel repara perderea 'din ajună. Uiți că uă amânare de dăue ții le mi-ar fi per- misă a asiste la debutulă Armidîi, și-mi pare forte răă că n’am se fiă fapă. — Ce Armide? ce debută? întrebă Italianulu. Jⁱ'! Aide, nu te mal preface cu mine, respunse Francesulfl; ești pră intimă în dre care casă ca să nu scil nimicu despre a- cestă subiectă, prefăcutule ce ești. — Precumu este adevărată că esistti, te asicură oă n’am pici uă idoiă despre ce •ține lokoleninjja uieile în Neanole, kbnd uarlamentst mi iei lalți mini- mtril aă oninat nentrs o mal deulinb snitate în -administrapisnea ssnerioarib a regatslEh | 1 if Intuirea d-lsl Ricasoli la Mini- slerisl din întrs, oenind dsne rensmi- ta Hirkslarjb urin kare iiregbfemte o- ninisnea nsblikb nentrs o inBasisne în mika -nroBințb *ie a mal remas lianei, a dat negremit okasisne a se bbnsi kb s’a auroni^it foarte anei mdment a- tht de mslt dorit de toata Italia mi de toate nonoarele. Rcakțisnea îmi are aksm ksîbsl iei în Roma mi nrin 8r- mare interessl tstor nonoarelor uer ka ksibsl aueia se fib snart k’o orb mal ’nainte. Tot însb ue aștern iuti nsn’a- ksm mal nositÎB este kb toata Hresa englesb mi tranuesb a anhss ks de- nlin uirkslaria natriotslsî ministrs al Italiei, uii ueea. ue este mi mal sem- nbtor, toate organele gSBernslsi fran- ues s’aS Intrsnit ks g.sBernsl Italian snre a dekiara kb „talxbriele ue bbn- tse nroBințele neanolitane ssnttalxb- rie noliliue, ssnt fantele reakgisnil.“ Times arata tar ia, nreuisisnea mi franueța urm kare d. Ricasoli a rsnt maska reakționarilor, auelora kari n8- inds-se nretstindine ka aubrbtorl al reliuîsnil, ai familiei, m’al uronrieta- giî, ns ssnt în fantele lor de kbt stin- țierea familiei, 8 relițpsnil m’a nronriețil mi ns se sfiesk d’a se serBi kiar ks tllxbriele rai ouiderile snre a ssgrsma Boința naționale m’a readsue ue tron ne uel ue-I-a gonit nagisnea rai l-a sldsit oninisnea nsblikb Esronianb ka snil ue aS arsnkat jierele ue aS gs- Bernat în Bițiele sklaBiei, în desordi- ne mi absssrl nsmeroase mi înBekite. Ns voim a fnue komnarauisne intre reakționaril din Roma ini Neanole ks ai nomtril; ns noim a imita ne d. Ka- tarțis kare Boi s'arsnue assnrb-ne fan- tele lai Rads Angel mi toBbrbnita; vrei să vorbesc!, țlise Paolo c’ună tonă ce trada 6re-care neodină. * — Ga să te pul pe cale, voiă pune ponturile pe i, urmă realistulă. Mal ăn- tâiă deru, Armide este numele de resbelă alu unei răpitorie Inglesina, asupra că- riia vorba lumii, acea necorcgibile flecariă, pretinde că tu seijt mal multe de cătă muUY rr fi om j Paolo încruntă sprăncena. V ii . / — Obljgă-me de nu da supranume, unei persdne,( urtăl femeie -ce mă onoră cu amicia sea. :. ,i n<| »j< ¹ — Na^fc-al pornită'! susceptibile și bătăiosă ca unu senatoriă americanul strigă Du Genre. lărtă-me, dără nu daă fru- măsel de care e vorba decătă numele ce-I dă tdtă Roma. Nuₜadaugă, te asicură, nici uă intențiune reă voitdriă; din contra, Armide este unu nume făcută faimosă, după cumă am aurită spuiîndă, de unulă din poeții cel mari. Nici uă dată n’am citită pe Tasso; în poesia, Băranger este alfa și omega pentru mine.., Ij — Și acelă debutu? întrebă Paolo. ' — Acelă debutu va fi poimâine, pe teatrală privată ală marchisel del Fuego y Arcos. Toți dmeiliî cari, cu cuvântă sâă fără cuvântă, suntă în lumea elegante voră ’ ssntern lust> datori, nentrs inatrskjjis- nea nsblikb a dsue aminte kb la noi ziarisl’ Komnaniei de dosLsnre-zeue a Borbit nekontenii de „bsrsiane rele ue trebsesk stirminate⁴' m’a mers ni>u’a ne fale marea onoare d’a skrle rai ti- nsri kb dd. Ion Brbtians rai C. A.Ro- seti trebsesk lulbtsriiyî ks ori ue nreyiS. A ziue, mi bnkb in mal mslte nsme- re, kb dosi oameni tmniedikb Iskra- rea nartitei îutreue a trekstslsl, este în adeBir o onoare, ue ns de modeslib, ui nentrs kb o kredem, mbrtsrim ks uea mal mare nbrere de rb8 kb n’o meri- tbm; ne am silit însb, ne Bom sili mi Bom fi foarte feriuiRl de Bom isbsti a merita „8b fim stîrmina^I ks ori ue nreuS⁴' de oamenii mi de ideiele tre- kEtslsT, kbul auea nerire, auea moar- te ar nrodsue nentrs j^earb o Bia^b ue aste de ani mi aste de oameni ka noi n’ar fi în stare s’o dea mi s’o res- nbndeaskb nrin mințea mi inima lor. El Domnii meii B’ayl deurins a- tat de tare ks sklasia, Bagi deurins atbtdemslt a desmegsinagisnea, ans krede niul în a iei îutelițiinab, niul a iei inimi, înkbt krede^î kb rai na? uisneș este komnania noastrb, kb mi ea ka mi Bol ns trbierate de kbt nrin Boinga rai tmnslsisnea snsl in- disid. Din nenorocire tn«b adeBb- rsl este ks tot81 altfel:, _adeBbrsl este ki indiaidul triiemle aria suflarea uo-l di națiunea, kb el esle o mikb mi ne ’nsemnata narte a Bieyel iei iele! mari, mi nrin armare, ori kbt de malyl cegi stîrmina din noi na Beyl isbsti aiul odati a sfinție Biaga Rominilo!¹, nrekam na noate isbati a seka Dani rea cort kite mii mi mii de gileul de aci ar skoate din trînsa. Sară a receni ia uestiane, Ti- mes, felifita ne kanal kabinetaial italian „'ii nu s’a temat d’a disk^ța în orițiinea „sa țilxiriile, ie ssnt 'iei dane urmi „argument ul inimiuilor auitauil italiane“ mi-1 laudi foarte k’a katezal a formala fi acolo. Dâră destulă am spusă; tu șeii despre asta mal multă decătă mine. — Urmd^ă, terogă, țlise Paolo scurtă. ¹ Du Genre urmă cu neșce intonațiunl mal putină forțl decătă cumă era deprinsă: — Marchisa jdcă rolulă reginei Ehsabetel; Arm... Inglesina, voiă să țlică p’ală Măriei Stuart. Rolulă lui Leicester este dată unul tenore-amatoriă, care, am auțlită» este superioriă lui Mario, principele țle Rocca-Ginestra." Totă sângele lui Paolo îl se sui în față; doue secunde în urmă era palidă ce mdrte-a. Aste semne de violinte luptă in- teridriă nu scăpară lui Du Genre, care i n petto făcu oonclusiunile »ele, ddră care le păstră pentru sine. j, — Aide, adio, scumpe Telemacă, ur- mă elă dup’uă tăcere care devenia strîmp- torătdriă. Adio!*., .j, Dâră ună feliă de emoțione neaștep- tată ÎI sugrumă vocea. — De vet veni la Paris, urmă, speră c’al să mă cauți; căci, de sicură, voiă fl în acestă orașiă încăntătoriă. Vidța e po- sibile numai la Paris și pfite la Roma. Pa- risulă este loculă ce-țl convine, Parisulă te va vindeca de maniera ta tragică d’a privi esistința. Ești unulă din cel mal buni băieți ce cunoscă, si eă nu sum lin- ■konkideren iei dlkteazi louiko, Arbtanm asemene, în No. trekst, însem- nitntea ksaintelor ziarishi le Consti- t Ut io un el kare anla»de kabinelsl ita- lian k’a takst anei Ia oninisnea n8- bliki, sură a’nBinție mi trosnetele ska«- nsl»! sfmisiei Detrs iui baionetele fran- iese mi nrin urmare, din toate acestea, suntem în drent a krede kb’nkarsnd lo- ifika nricrnielor Ba triamfa mi se Ba do- niiai snitatea Ihliaui. Uli lovika ieara n& este nssb în stare d’a nstea sss^ine a gușitoriă; deră în unele punturi... Aldea, n’am să-ți Înșiră rătăcirile tele acumă. Cre- de-me și a se-țl flă bine. Vidța este uă împlutură (farce)! și, ou tdtă. * afecțiunea și reupectulă ce-țl sum dători^, îți țlică: la revedere 1 — Și eecelintele și nebunatică băiată sa- lută răpede și se dede iute pe scară, căntăndă c’ună tonă camă sforțată pdte: Totulă nu â p’astă lume Decătă jocă, și numai jocă, Resunetulă vocii cântărețului abia în- cetase d’a vibra și Paolo alărgă în strată și se îndreptă spre palazzo Morlachi. Este, în ănima chiară a unei femeie frivole ce iubesce, ori cătă do pufină, uă vână de aură care, bine căutată, păte ra- porta avuție mal mari de oătu ori ce spe- ranță ; fiii îndemânatică Insă, altrăminte me- talele se perde în mițlăloculă sfărămăture- loră amestecului seă. Dâcd junele nostro esaltată ar fl putută citi în cugetările celu mal 'intime ale Laviniel, în momentulă în care fulgera contra iei, ar fi căzută la pi- cidrele sele în admirare. Lavinia nu fu- sese nici uă dată așiâ de aprdpe ca în țliua acea-a d’a luâ uă determinare în sen- sulă dorită de Paolo; fu oătă-p'aci ca in- tențiunea să deviiă faptă împlinită. Idei- d’a avâ uă parte activă importante în 4 1 www.dacoromanica.ro * T62 RMINULU iei Boinni kontra naturalii neBoinne a inimicilor iei naturali? Rsssia dar are tot drentsl a cere amânarea unirii nen- tru trei ani mi înki trebse si-I fim reksnoskitorî ks s’a§ semit ks esnre- sisni atst de narlamentarie m’a cerst d’o kam dat* numai amânarea, nînl sl noati cere mi noate mi ordina mai deslsmit. „Ksm ne nom amterne ne Bom kulka,“ zice zikiloaria romini mi nrin. srinare kind gscerneie ne a- mterne oaie ka Bite som dormi. C. A. Rosetti. — London, 31 Asgsst. Hitim în „Army and Navy-Gazclte" ki> guvernul a oturît a înmiiți nsterea sa armați în Amerika sen- tenhionale; trei reuimenle. vor nleka akolo firi înlirziare. — Ragusa, 3 Sentembre. La 1 Seni. Munlenegrinii aii atakat ne loksitoril tsr.il de la Hodgoriiia, dar a», fost resniniui. Tsr- hîI ag teiut kanetde la 28 Msnlenegrinl nii le as adss Isl Abdi-Ilanna la Skslari. — Viena, 4 Sentembre. în mcdinija Senalslsi de astizi s’a ’iitil alte netijjiunl ini nrotestsl mai tnsltor komerjianjji în kontra netiuisnil kornorauisniî komerniansilor de la Brunii nentrs Distrarea siluirii kornorajjio- nale; anoî o netijjisne a mai tnsltor kombne din Silesia qerînd îmbunitijțirea instrskijis- nit nsbliue, nekondiuionata libertate de reli- yisne mi armarea venerate a nonorslsL j — Miskolez, 1. S?nt. în medinija de stizi a komitatslul s’a luat denisisnea a tre- <10 în nrolokolsl medintjei konsimngimîntsl komitatslsî la kondsila dietei mi a adonta nrotestsl komitalslsi de la Hemta în kontra desfiiniiirii dietei. Fostsl kariuclar al Kur- jjii, baronele Vay, a asistat la mcdingi. — Hernia, 31 Asgsst. Adsnarea re- nresinlaniților Muni'iinalitijjei a votat o adre- si de mslQimire domnului Smolka (denstat din Galijția la Senatul Vienci, kare a vorbit în^favoarea Sngsrilor mi a uerst si li se akorde leyile anului 1848, firi kondi|ți»ni mi restrikgisnl, si se komnleteze dieta «n- gsreaski mi anoî si amlente kite din nre- rogativele sale konstitisjționali va sakriftka dieta de bsni voia iei). Anoî a Isat deui- sisnea ki, în kas de s’ar otirî disolverea renresintaijisniT msnininale, funkuionarh si konlinși a oksna fankuisnile lor resneklîvc ne kît timn ns vor fi siliui a Iskra în kon- tra lețjilorS. Korhisisnii nentrs slrînyerca kontribsjjisnilor, kare s’a înfigimiat k’o es- korti militarii, i s’a medat registrele kon- tribsgisnt. — Hernia, 3 Sentembrie. Astizi s’a în- fiuimiat konsiliirisl jsdekiloresk, domnu de Koller, în ka'itate de komisar rerjesk, la ka- sa Msniuinaliliuii snre a sivirmi desfiinijarea renresintangisnii orimeneiutf, dar, fiind ki ns s’a uinst medinui, reskrintul atingi lor de a'ieasti disolvere se va uiți mine, kind re- nresintanuif orauiislsi vor iținea inedinjii. — Agram, 3 Sentembrie. în inedinjja dietei de astizi s’a uitit adresa kitre maies- tatea sa ka resnsns la nronosiyisnile reveniți tr’uă represintațiune teatrale ce devenia din ce în ce mal desagreabile și mițlulo- culă d’a-șl retrage promisiunea începea a o preocupa forte. Asta nu venia numai din repulsiunea instinctivă ce ca femeiă june și firesce modesta sâmpția, — după trecerea primei mișcări de vanitate, — d’a figura cu debutante pe scîndurele unul tea- tru calificată, de curtesiă, do teatru de sa- lone; apoi era spăriată și ncmulțămită de ardărea ce principele tenore punea în pan- tomima sea căndă sp adresa la dînsa, dc căndă începuse repetițiunile în costume. Leipester avea în rolulă seu privilegiulă d a cădea de multe ori la genuchil sel, da-I lua măna și d’a o pune la ănimasea- înlr’ună cucântă, d’a-I esprirne cu căutătu- ra și cu gestulă amorea cea mal pasiona- tă ; și totu joculu de scenă ce-I impunea acestă rolQ, îlu îndeplinia cu uă spuntani- tatc, cu unu naturale, co eraă nec plus ul tra alti arțil de comediană, dâcă însă acdșta era numai uă comedia. Bieta re- gină a Scoliei pro te mp ore era strîmptorată și contrariată căndă unele aparte, ee nu era Jn libretă, ajungeau la aujulă seă, aparte de cari principele comite era prodigă ori de căto ori marchisa regina eșiâ din sce- na. Po lungă acestea sc .adăugea uă altă șorpinte de nelinisce pentru miss Jones, atingitoare de relaițiunea Kngaripî ks kon- ’ silisl iînneriale de la Biena. Denslatsl Sandor nronune, ka dieta si esnrimi nirerea sa de riS nentrs ilegalea disolvere a dietei ungu- remll mi si Țoape ne maiestatea sa a o kon- vokn din nok Hei mslt în litnn de trei Isnî. Aueasti nronsnere se va disk&ta dani ter- minarea desbaterii adresei. I. D1VISIUNEA LUCRULUI. Logikamente ar urma ka mliinua, adiki teoria, sl nrc'iedb fanta; ks toalo astea Bedetn kt în lume se’n- tîmnli inuersal, adiki adesea ori fali- tul nreicde teoria; astfel nistoril rai naBigaloril s’as semit ku astronomia înalt mal ’nainte do a se forma din trînsa o raliinui; oamenii s’a» serBi ka medikamente mult mal ’nainte de a se forma mliinua medhineL Ase- menea rai diaisiunea lukrulBl sa» a ok»naui»niîor ț ka fant, esle Bekit ka rai indsslria, ka rai socie- tatea aman*; ka (cori* niliinuifik* ins* dateaz* nsmal de la formarea uitiioyel ekonomice, do la Adam Smiih, kare a fikst nrima analise wtiinui- fiki> din a’iesl fenomen ekonomik; de rai Italian»! Bekaria *nk* de la 1769 obsernaso k* ,‘Fi* kare Bede nrin sneriinui, ki inlrebainuind mima tui suirii»!, la »n acelaiul fel de la- krare, Ba gisi onerauisnea mal fa— cile rai resallat»! mal abondante rai mal bon. “ flrimBl ni incini» al d i b i s i o n i I lokrslol konsl* în fakollalea, ce are omd de a kontrakla skimborl k» semenii sol rai în necesitatea de a koonera îmnreonb snre a-ral nstea satisface treboinuele lor; nrin srmare, ksm am zis, diBÎsisnea Iskrs- 1 o I esle Bekii ka rai omsl; aslfel Bedem din istoria sakr* ki: Kain era agriksllor mi AboI mslor. Don* dm- wil diBisisnea iskrsl»! se -întrodsse din ce în ce mal mslt ama Javel aă innenlat korlsrile, Jobal inslrsmentele de mssik*, Tsbalkain Iskra fer»l rai Noema uesea lina. Ks toate astea de rai esle deslsl do Bekii, ns era însi nici araia de nerfekli nici ama de întinși ksm eslo asli-zl aceasli dib isi sn e de o k»na ui» nI. Indsstria în mintea snsl barbar este sn ce komnles, kare îmbnui- schimbarea completă ce se operase d’uă dată în manierele nobilii creole, de căndu începuseră repetițiunile definitive. Amicia sea, pîn’aci entusiastă pentru scumpa sea Lavinia, se prefăcuse într’uă recelă de ghia- Qă. D’aci pînă la ură numai era învede- rată decătă ună pasă. Miss Jones su- prinsese de mal multe ori fulgere de mă- niă în frumoșii ochi negri al escilințil sale amice, și note ascuțite în vocea sea. Pre- pusuri tari se deșteptară în spiritulă junii Englese: începu a sc teme că în adeveră marchisa nu era feliulă de femeiă cu care ar fi trebuită se intre în relațiunl intime, nici principele omulu cu care ar fi trebu- ită să joce și să cănte, și’n fiă care ții în- țelegea mal bine că Paolo avusese drep- tate în judecată ce făcuse despre aceste dăue persăne. Așiâ junele pictoriă nu fu- sese nici uă dată pusă așiâ de susă în opiniunea miss Lavinia ca în țliua căndă, cu capulu plină d’aceste reflesiunl, alărgă să-lă primescă în ateliăriulă seă. Dc târnă ca se nu fiă uitată citito- riulă, ne credemă dători a aduce aminte aici, ca parentesc, că conversațiunea ^.între măiestru și școlăriță era totă deuna italiă- ncsce și permitea prin urmare cea mal mare libertate de discusiune; căci conso- lele Laviniel, mistress Jones, și pamo- ineazi fokrarea taior obieklelor do kari arc treboinui. In koniliria nauionilor, ori ie indiBid nrodote în stn»l femiliel k» nea marc dlfikollate iui !mnerfekui»ne, loato lokrorile noncsarie kansl; fami- liei o în aMolauH tiran stiBoran, di- rektoriol lokririlor nisloreuill agri- kolo rai farailiurio. K» toate astea o- m»l fiind uerfeklibile ne anirat ki n’a n»l»l si rimiii în starea urimi- Ubi ui a nrogresat nekontenft, oro- gresol este leyea lol. K» kît sn nonor a» deBenit mal inslrsil, mal Misilisal k» alil diBisisnea lekrslBl s’a întins rai s’a nronsnjjat mal m»ll. Tot om»I are tendinua de a mik- raiora f a l i k a ra i dea m i r i r e- ssltat»! resnektiB. El bine, n» mal diBisisnea Iskrslsl îl noate d»4e de siksr la aiesl skon; kivl, kind fii kare om so anliki la kile o o- kbnauisne senarati nentrs kare esle adantat, dobmderale mal msll* a- bi li ta le, ekonomii de ti mu rai se di suirii»!»! mal mslli faci- litate nentrs i n b e ti u i s n I, ks alte ksBinle ajsnpo a nrodsMe mal mslt, mal bine, rai ks mal us-r Uini f a t i k i ? — Ilrodsie mal mslt nentrs ki ori ne om anlikin- ds-se tot d’asna la sn aielaiul fel de hkrare, membrele Isl se eserii- teazi, se înliresk mi se adanleazi din ie în ie mal mslt la anei fel de btrare, nrodaio mal msll nentrs kl n» nerde Umnsl a treve do la o Iskrare la alta, iui limnsl este asr ksm zinca Smiih: urodsne mal bine kml sn asemenea ls- krilor dobindeiulo o mare abilitate în snoQa Iskrslsl ses, rai ressltatsl deBine din ne în no mal bsn; nro- dsne în fine ks mal n»yini fa- tiki, nentrs ki neînlrersnla aten- yiano ne sn IskntoriS trebse se aibi la sn singsr fel de Iskrare di o ns tero foarte mare suirilslsl de a in- Benta nisluime de uronedimenle sure înlesnirea Iskrbril seale; în mare □arte, la o asemenea nstere se dato- reazi nele mal mari urogrese fikste în indsslrio, adiki deskonerirea le- yilor nalsrall kari as nss ure om în stare a ssbjsga kiar nsterile nele mal ameninQiloarîe do kari odati omsl tre- rista englese, — cari a'isteaă, ori tina ori alta, totă de una la întrevederile scie, nu sciaă de cătă limba loră maternă. Surîsulă cu care Lavinia merse spre Paolo era așiâ plină de speranța ca unu arcă ceresCă pe ună ceră norosă: augură avorabile decă Paolo ar fi fostă în silua- june de spirită a-lă interpreta într’ună modă convenibile; deră, la vederea figurel măniăsc a pictoriulă, fisionomia fetei perdă espresiunea sea ra^iăsă. — RefucI celui mal vechiă din amicii d-tele din Roma uă parte din plăcerea ce vel acorda mulțimii, începu Italianulă. Voiă să vorbescă, adause elă, vă^endu stîmpto- rarea ee se desemna în ochii albaștri al ^aviniel, voiă se vorbescă de plăcerea d’a vedă triumfurile d-tele de cantatrice și de actrice. Scirea viitoriulul d-tele debută a resturnatu totu orașiulă; și eă, bietu er- mită, m’al lăsată în neștiință d’acestă mare cvenimăntă', nu mi-al oferită măcară uă invitare, ună biletu de intrare, ar trebui se țlică. Tonulu cu care aste vorbe era înso- rite le da tdtă ironia ce voia elă a le da; ele ofensară pe fetă și alungară bunulă săă ăngeră. — Știam dinainte, respunse ea, că» pentru unG omă cu aspjra|iupl înalte și m»ra,adiki eleklrhitalea rai fok»l, astizi anosti aginfil ameninijitorl aS dcBe- senil nislc serBitorl donill al om»I»I. Din konseHinua dieisisnil ^kr»!»!, at- tenyisnea lakntorilor esle k» loial finsati assnra sn»! singur obiekl; se noate aiulenta dar ka anul din aieslI laknîorl se giseaski îndali modal de a fale Iskrarea sea mal sksrli sa» mal fasile. Mlea mal mare nar- te din mașine a» fost deskoueriie de niște simnlil laknîorl, kari a» fost ajelaul de alenuisnea «ie a8 Ire- b«it si aibi snre a nslea fa'iilila I»- krarea, kare finea singera lor ok»- nauisno. La urimele maiine k» absr se înlreb»inua »n konii a kir»I singsn okenare era de a deskidc la »n mo- ment olirît, dani kam niston»! se redika sa» se kobora, robinet»! nre snde inln ana rene în ab»r$. 6n»l din tnnrail t»rmental de dorinua de a se jska k» kamarazil sil, obser- bi ki de ar lega »i koardi de mi- ner»! ssnanel rai legmd vel alt ki- nitii» de alli narle a nminel s»- naua se Ba înkide rai se Ba deskide de sine rai el s’ar nstea j»ka în nane. Aslfel »na din iele mal inge- nioase uerferkui»nl î itrodsse în a- leasli mașini este datorili nliseril snel konii de a se j»ka, dani ksm zisea Adam Smilh. Uli asti-zl oa- re kite uerfekuisnl ns se fak ure fii kare zi în indestrie? IlrefekQisn) kari în narte ssnt datorite raliinye- lor nsnmdile în toate klasile sosie- tiuil, în narte dÎBisisnil IskrskL Ka si nstem anreyia rai mal mslt asan- lagile se aseasta a» adss indsslrielor nii sosieliuil, n’aBem de kît si fa- sem o miki komuarare între inds stria mansfinlsrarii ini sea agrikoli: In agriksllsri, kare esle ssnssi la Barieta'ea, timnsrilor, ns s’a naist in- trodase diBisisnea Iskrslsl ureoskari mal întinși, în agrik»llsn ns se noate ka sn lakrilor si are tot ansi, an altsl si semene, an alia! si treiere ele, din ’ kaasi ki timnal na le uermite, rai de aseea sn aselaral IskntoriS tre- bse si kanoaski nenamiratele ra- msrl ale agrikallsre!, ne anirat în- si ki în nisl sna ns se noate ner- cu deprinderi sublimi ca d-ta, petreceri a- șiâ de ușiore nu, potă ave atracțiune. — Ușiore, repeți elă, ești în adeveră forte indulginte botețlăndu-le așia. Se fiă dată D-^eă se fiă numai ușiore. Califică-le mal bine de . . . — Iertă-me, întrerupse Lavinia, cru- ță-rne de predicele d-tele, te rogă. Nu sum dătăriă a da comptă niminul de fap- tele mele, afară decătă aceloră ce țină pentru mine loculă tatălui și mamei mele. — Niminul altă? întrebă Paolo a- runcăndu-I uă căutătură fărte semnificativă. — Niminul altu. j Ea pronunță aste cuvinte c’uă voce fermă. — Ești bine sicură, urmă Paolo tre- murăndă din capă pînă în piedre, suptă imperiulă unei emoțiunl pe care căuta a o reprime, ești bine sicură că n’al datu ni- minul dreptă a-țl da consilie? — De am dată vr’uă dată astă dreptu, îlă ieaă înapoi acumă, respunse ea c’unu tonă resolută. — Bine, strigă junele lăsăndă la uă parte ori ce cruțare, bine, primesce felici- tările mele, — da, felicitările mole since- re că te degradezi, suptă pretcslulă d’a apera independința d-tele; că adaugi la in- covenința d’a țe yăta în publica în calitate fekuiona; nrin urmare eati sna din kausele CBÎdinni kari a# fikat ka in- daslria agrikoli în nrÎBinua nerfek- uisnilor, în nriBinya inBenyisnilorâ si fii k» mall mal inferiorii ind»s- Iriel mansfinlsrorii, kare a» fiksl nrogresse enorme, ajstali fiind în mare narte de diBisisnea Iskrslal kare se noate întrodsHe rai s’a în- îrodas nre o skoali destul de întin- și; rai ka si ne konBinnem de a- ’ieste mari nrogrese n’aBem de kît si obserBim ki obiektele kari o- dali cra§ de Isks, obiektele nre ka- ri odati ns rai le nstea nroksra do de kît rcyil rai aB»uiI, astizi le noa- te asea mal lot omsl. Aslfel nodem l|ura kanilalurl enorme; aieasti ies- fiune o Boiu Irafe în arliklul urmiloriu. — A, V e r i c i a n u. IJJenoBa ²,/₉ August 1861. ——------ iiiumii । ---— ‘ ¹ Acte oficină. Prin decrete domnesci se numescii: D I. Sorianu comisariu municipale la. culdrea de Verde din Capitale; d. C. Vălcinescu secretarii la Municipalita- tea Romniculu-Sărată; d. Teodoră Mi- chălescu direptoriu la prefectura de Brăila; d. N. George polițariă la Foc- șianî; d. D. Căiinescur suprefectă la plasa Snagovu; d. C. Balotă la plasa Topologu, Argeșiu; d. P. Rătescu la plasa Oltu, d. M. Vasilescu la plasa Piteșci; d^ A. Suiciană la plasa Lovi- stil; d. S. Vălianu comisariă la biu- roulă servitoriloru culorii de roșiu din Capitale; d. A. Pleșioianu direptoriu la prefectura de Buneii, și d. C. Verne- scu suprefectă la plasa Cămpu, Budeu. Ginestra aveaă vre ună motivă plausibrlc ? Ge făcuse principele așiâ de criminale? Ecă în dăue cuvinte. Principele, suptă masca unul hume plebeiană și unei posi- _ țiunl modeste,, amăgise uă .fetă din Tran- — stevero, renumită pentru frumuseța sea, și refusase d'a repara mișelia sea cotră den- - sa, căndă greșdla iei nu se mal putu a- ” scunde. De desperare, nefericita se arun- case în Tibru. Astă tristă evenimântă pro- dusese uă mare sămpțiciune, care durase tocmai ce dureșlă sempțiciunile cele mari în orașiele poporate. Principele părăsise Roma, și petrecuse doul ani în călătoria în străinătate, și la înlorcere devenise, ea maî ’nainte, ornamentulă celei mii bune socie- tăți, Sîmpțimîntulă universale de orore șl de desgustă, de care vorbia atătă Paolo, se mărginia, în adeveră, nurnal la cățl-va vi* sionarl ca dînsulă și la Transtcverini, cari nd uitaseră ce se întîmplase Uneia din alo loră, și cari, de alunei, avea ură contra principelui, cumă facă dc ordinariă ămcnil reă crescuți în asemeni cașuri I (Urmarea într’ună No. yiitoriă.) www.dacoromamca.ro ROMANUL ’⁹ ₁Q gₑₙ₍ₜₐₗₗᵢₛₑₜ Listă MISK^RILE ÎN HORT8L BRĂILA. ' Otehd Patriei, de dat Dr snb-scrlpțlnne pentru a putea contribui și In zisa de 25 August 1861. în arendă chiar de la Sf. Dimi- Romanii la ardicarea monumentului ee prepar Koribil sosite înkirkate..... 5 trie viitor. Doritorii să va arăta Popolil din Europa în onoarea Marelui Bărbat „ „ dem&rie ... 12 la cantorul acestui otel. de Stat al Itatiel, Ministru Cavur, și căruia „ nornite înkirkate. ... 3 No. 522. 12 noi Romănil, în parte, ÎI suntem datori ,, „ demerte .... 3 i recunoștință. Banoare sosite ......... 2 Be arendat. Moșia Joseni Numele ți pronumele subscriptorîlor. „ nornite......... 2 cu 110 familii, din districtul Bu- Din B»k8remll. Lei nar Ilreusl nrodskîelor. 4ău, fiind de dat cu arendă, pe 3 D. Slefan K. Golesks . • 160 --- Grî» liakîr kalitatea I, kila 230 240 sau 5 ani, cu începere de la Sf. --- Alessandrs K. Golosk» . . 160 --- „ „ „ 11, „ 210 220 George anul viitor și înainte;- --- Grigorie Mikslesks .. • 320 --- „ kîrni# „ 1, „ 195 205 Subscrisa publică aceasta spre _ 1. 1. Melik . . • . 124 --- ,, arni»t „ II, --- --- obștească cunoștință, ca doritorii --- G. Skirlitesks . . • 124 --- Sekara ...... --- '--- de a o lua cu arendă, să se ara- Grigorie Margiloman . .64 --- Horsmb#......153 160 te la subsemnata proprietara ce __ Doktorsl Davilla . . . 108 --- Orz# ..... 83 85 șade în casele sale din mah. bi- -l. Leonlie Ilsskaris . . . 6 30 Orz no# --- serica Albă după podul Mogoșoai. __ Teodesie Teodor» . . . 12 10 Fasole .... ,. - --- --- Ni. Hronidi. _ Diakon» Rssso S. IlonoS . * 2 10 Raniua silbatiki ._ . --- --- No. 521. 1 __ Dimitrie Mosk» . . . 10 20 Meiul kila .... --- --- __ Miokanelli . . . ' î‘ 12 10 Illlensrl norbite înkir. nent. Sslina _ At. TonkovioeanB . 12 10 MISKTRILE IN IIORTEL GALAXII _ K. Radalian . . ’ 4 , 4 20 In zisa de 23 August 18dl. __ An. D. Ariuesk» . . 11 .' 12 10 Kor&bii sosite înkirkate .... 4 --- Iletrake Teodoresk» f . 4 20 Gv * __ Rad» Roselti . . ’ . . 62 --- --- --- demerle .... __ Dindlrio Stxnesk» . yc 5- 1 $0 --- nornite înkiFfcate. . . . j 6 __ Dimitrie Kosakoviiî . , . . 17 20 --- --- demerte..... S. Iliskitnesk» . . 13 20 Banoare sosite ........ 2 --- Binterxalder . . . . 12 10 r«e i __ Dimitrie IlonnS 1. . . 32 --- --- nornite v --- Sn anonim (daka mal înkaae lu’aii MHia i» kîrir anonim) . . . . 12 10 .9I,8 llren»! nrod»ktelor. . ui t ' Sama 1291 20 Grî» uiakîr kalitatea 1. . . --- --- j, ■>.. ' ■ ■ । ■ țț țț țț U. . -r--- Din nidemtl. „ kirni» „(i 1. . 170 220 i irnuiiufc țț țț iț ÎL gî ~ D. loan Sk. SrliaeanB . , . , . 186 --- ., armat ....... --- --- . --- loan RadoviiI . ‘P 160 --- Sekari ......... --- --- --- Marin Mexedinjjeun» . , . 124 -ț < Iloromb# --- G. Radovinl . . . . 100 --- Orz#...........---c --- --- I. I. Stoiieaks .... 100 --- Pe vinzare. Se află de --- Dina Dobreska . . . 62 --- vîn4are la d-na Catrina Hempel --- Erectei Nikalue loakim . . 31 --- ulița Belvedere No. 111 - Să- --- MaUke SlT>ve8ks . . . 81 --- mînță de gogoși Milane4l galbene --- loan Gavrilesk» . . . 62 --- oare se poate garanta de prima --- Marks Xaim ... 65 calitate. --- Baaile loanide . . . . 31 --- No. 520. 4 _ 11. Georgis ... . 31 --- Licitație. "*^1^ G. Xagi Anton . . . 24 20 In Una aceasta, la 26 August --- Stan Uonesks . . 10 20 se Binde nrin Ihiîagisne la Tribu- --- 1, Basiliade . . . 6 30 nalsl de IlfoB# seksia 3-ea, momia --- N. Srsmean» . 3 2 GLINA din distriklul IlfoB»!#, nlasa T. Mereman» . “. 24 20 DîmboBijjel, k» denirlare o ori de --- N. Anostolesk» . . 12 10 B»k»remll. hoJJiu! ! i» îj, ■. --- K. T. Grigoresk» . . . 64 --- A'ieasli momii are înlindere de --- G. niivian» . . . . 12 10 1300 mi kite-ua. nogoane, loale de __ Alessaudrs N. DolHeaks . . 6 30 I»kr»; are 46 klikaml; trese 2 dru- ---. Tom a Negsleak» ... 66 muri mari ne dînsa mi are mare Bi- --- Istrate Negalesks l . 4 12 10 ilor, adiki: afan din nogoanele în ---. Ștefan Nik»lesk» ... 12 10 De Ia admiuistra(ia țliariulul. fiinjji este kilkati de toate niruile --- Xrists Dsmitriade . ’’ . . 31 --- S»nl rsgaijl1 toRl DD. abonau! foarte mult mi desnre DîmboBiui a- __ Teodor loan . . , . 31 --- al kiroT abonament la aMesl ziar e- re si meargi nini în malka el klnd __ loan Stolseaks . . . .32 --- suin la 1 Senlembri# anal ksrenl, Ba inlra în slinînirca nimînt»l»I se ---. Mixail A. Sekergîa . v 3 2 ka si bine-Boiaski a gribi re’noi- i s’a dat# urin relragerea gîrlel: o --- N«xe I. NaHioviM . . .31 --- rea Isi, km! de la a'iea zi admini- lunki kare dl de la 150---200 ka- D-na Anna I. Nasiorbi! . 12 --- slrauisnera Ba fi neBoili a îmela tri- re fin# de iea mal buni kalitate. --- Wilika Stoineskx . . . 12 --- miterea ziarsl»! belor ie n»-in bof< Doritorii ae not# adressa la D. D. Fdionesks .... 32 --- ro’noil ,mG .a ÎHfxnîa laiiuuf । Mcsar Bolliak în loale zillele aîni --- Domilr» Sfelesk» . t .31 --- /jlhdd vr”‘»î Gr. Serarie.. .. în zioa Iriitauiunel de lâ 7 ---10 o- --- Tadur Diamandesks . . 9 --- re de dimineaui, »nde noi# Bedea --- llreoul D»mitrs Teodoresk» . 7 20 karla aiestel momii mi lua toate in- --- 1. F. Bobesk» . . . 12 10 formuuiunile neiessarie. LoksinRa no --- L. Goekovakl . . . . 4 20 nodul# Mogomoael, otel»! Trisnea --- Manole Isdrailit&l . . . 12 10 (d’orienl). . --- Dsmitrs Blidesks . . . 24 20 ^! lNo. 512, '' 1 --- M. I. Georgesk» . -11',r , 22 20 ' L ' ' - .. ■ r Konstanlin Daka . . 12 10 1 Be arendat. Ridurile duni --- Basile DfBgoinesks . . 12 10 i momia Gndimlea, j»deu»l IlfoB, ku --- Sava Rxdblesk» ,, * n p 3 2 denirlare de o nomlie din Bukuremll ---■ ăl. Ridalesks . . 12 10 &n ineCaMC constructorii, mi în Beiinilale de KildirsmanI, iiro- --- G. Radovini . . - ATim. / J 24 20 francesu, dorescc să găsească ’ a în-' qriclale a subsemnalulul, se da# ka --- Zaxana Anliuesk» . ... . 12 10 trebuința timpulă săă, fie în con- arendi snre tiiere. Doritorii se »or ---- lletre I. Stoilesk» r '.’V1-’ . . 12 10 strucții de usine idraulice: presum adresa la fiul me# Lokotenenl Ger- Xagi 1 ll.iim# , . . , . . 62 --- mori de făină etc., fie la îngrijiră man ie esle ku loksinua în kasele --- G. 15. Etlrerk» " . . ' . * 12 10 usineloru sau mașineloră precum mele, elina biserika Icni, snre a a- --- Dubre Mannqea- . ^ . ■ . «r 2 10 mori treerătoare de grîne etc. fla nreud mi kondiuiile. •--- loan Skorjiean» . . 12 10 Doritorii se vor adresa la re- loan German. --- Haakale Dubrovinl . . 4 20 dacțiunea acestui 4iar$’ rNo. 525. 3 --- M. Skarlat Uanadonols • il fi . 12 10 No. 537. 3 --- I. Al. Uanadonvl» ... 9 --- ■i -________________________________________________________________ --- Dsmilr» SimioneBks . . 4 20 Se arendeazd.u; ’ ‘1 Moșia ---- Dsmilrs . . . . . 10 20 Popești i poița din județul Ilfbvu --- loan Konstandin ... 24 10 plasa Sabarulul, cu 210 clăcașî, --- Vasile Ncik» ; . . 12 10 optă roate moară pe rîul Dîmbo- Be arendai. Momia Kîrs- --- G. I. Kolixroniade . . 12 10 vița, doă hanuri de 4^^ Pe dru- teaska alitur! ku Korneoriil, 4 ore --- i)»mitr« Hanait . ... 12 10 mul cel mare și alte doă cîrciuml denarte de Bukuremtl, mi 2 de Hlo- --- Rada Hihrh.gean» • • 31 20 ana în sată și alta lunca Bolinti- eiull, doakurn ncnlr» Sf. George Bi- S»ma 1787 26 nu, afară de hanul mori, 600 po- itor, ka si noali arendam»! si’ml bîn Tsrns-Migsrelle. goane arendășeștl, afaiJă din cele faki sominilurilo de toamni. t>. Eraklie Damba > . . 12 10 legiuite ale locuitorilor, și prisoa- Mușterii mi not gisi akasi da- --- Dimitrie Konstnndinesk» 9 --- sele ce aă, lunca pe Dîmbovița, ni amiazl de la 4 nini la 6 ore în --- Antonio Bsxka • • .31 20 lunca pe Ciorogîrlă, fîneață înde- toate zilele uodu Tîrga d’Afan no- --- loan Qonesk» . . . 12 10 stulă arendășească, avînd și locui- slo drum de biserika ku SfinQl. --- George Argironols . . . 12 10 tori live4ile legiuite, ca la șapte Doctorul Turnesou. --- G. T. States.ks . . , 3 2 sute vite streine pășunea4ă cu toc- No. 534. 2 --- Grigorie Kristidi . .__12 10 meală pe moșie. Se dă în aren- Sama 92 22 dă de la Sf. George viitor; dori- DEflElUE TELEGRAFICE torii să pottt îndrepta la proprie- Bibliografic. KsfsbI BienI din 25 Augusta tarul moșiei Manolache Faca di- Bromra TEMNiUELE ABSTRIAME, Meialhe . . • --- 95 mineața pînă 11 ore konrinziloare de aiaua noliliki a I»j FE- Nauionale . . • 80 i- 95 Sînt de dat spre tăiere și 820 LIME ORSINI, skrisi do el însumi mi Akyisnele Emuel 740 --- pogoane pădure tot pe acăstă mo- trndasi de sub-semnal»!, a emit do ssbt ,, Kredilsl 175 --- 10 șie, cu lemne de stînjen, pari, nu- tinar, aii so olil de Binzaro la toate li- London . . . 137 --- 70 iele, cercuri și araci, pădurea se bririile mi în uasagiul romin lo Re- Sllber . . . . 136 --- 75 poate dă și împreună cu moșia. dokui»nilo ziarelor Romin»!, Ilonol&l mi DskaRl ... 6 --- 57 (No, 535.) 2 IpdenendlnH®! Gn Sorrurie, !4 s LIBRAR» L l ROSETTI. | Jinzare ( 'un scăzumint de preț | de 50, 00 și W la sută. £ Pentru de»urir^l(r desfacere. Timpul fiind prea scurt șl epoca defavo- g rabilă spre a se putea desface toate cărțile g și cele lalte articole, stabilimentul acesta g de librărie sa muiat acum iu PASAGWL ROHâBL la rondelâ (Rondeu) unde se va continua vi uzarea Tot d’o datâ se mai face Anca un iîft ■ | I ___________ _ ___ apel S g Domnilor, cari au mai remas datori ia zisul Ș g Stabiliment, sâ bine voiascâa plăti datoria | g lor, fără a aștepta un alt apel și alte măsuri. | ~™-—......~....—----—--- " ANUNCllJ DE DILIJANȚÂ. J’V¹ ♦ k au i Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publică* voiajorii, că dilijanțele sale mergă în fie-care cp de ^a . « ,< ;n od*» . . ₀₍ₐ Brașov, Bucuresci și Giurgiu, i< r-bo^u adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la Bucuresci la Brașovu. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. de la Giurgiu la Bucuresci, plecarea se regulează după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulă Giurgulul. înștiințările mal deslușite se a-vi cu otelul „la Concorde/' în fie-care Luni și Joi, la 5 ore după prîn4ă, locul plecării ₐ de f la. cancelaria subt-semnatuluLnUl ll?| îiOVf gb de la Brașovd la Bucuresci, în fie-care Duminecă și MercurI dimineața la 6 ore; plecarea este⁰ de Ia otelul „la Cerfh“