țEKWMIA BBLOTfeCM 't/țu w>n$nj Nr. -230 Amil V. ÎX'și vei pute. Vameși în tăte filele afară'de Lunia și ’ dou'a-Zi după ' Serbătdnă. ""nr । ,eIooBeî 'im moi ir ebooo₍v j Voicscc X "-'DVM1NIC!? -illsns, , ’ nî ■! ’bM &P A ■tn» laornir «£il j³ a>l airtf o’ee 128 lift. ¹x¹ ¹⁰¹ 7t -f H .'-ecn fhtik» -'m nJ-1 fb- ; ~nT ii ■AID u! r .i •ioL. .r?‘id * î<"' htaeu ion ni in im: h. vei li ■i bO/la ' ■ : ob in ă f. 1 ® n b 41115 Abonarea pe un an Șc.:se luni..... Ti el lunî....... Pe lună......... Un esemplar..... îcsoiințările linia . .......1- ■c < • t 64 32 II ’ . ... - . 27 AUGUST 1861. .BTI i - —* - ’ 4 Lumfne^ă-te • a u i b ...... lUini POLITICO, COIOCIili, LITIBÂIO0.'trH^^^^ : rltaieat, em 9' în județe la domnii Administratori și, ta coreț A) oh.bm3₍ᵣ pondințîl nostriî, sau d’a dreptul prin postă tră ■ jfc nil i. mițând și banii. Tot asemenea și în Iași, ou lirioioni sy/nJ s ion *.... 24par- 1 leu bab otaon oe sn Sil £8 nitHsb nrh Urwlele tramise și nepubligate SE VOR ARDE.) ■fi 11 J U1a 11 f u FAbonârM ne face în Bucuresci, la Adihînwfta >0 eîw*/.Ha l-nu t Direptoriulu (jiariulni Ronjănulu și Redaptoriulti respun^torifl f C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea “Fortunei Nb. 15. ' • hhJnnib b!b ofHbc^» = \ ; . -.p -nn pairi c: Jiml ~1 a ₋ᵣag aii b elmuik.il i^iuti -jî i» Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C. D. Aricescu,rPas. Romăn No. 13. h^nsi^ >»<. 03 -b an ADMINISTRAȚIUNEA „ROMANULUI" face cunoscuta, cl Austria desființăndu a ri- dicata și poprirea oe era asupra acestui ^iariu pentru staturile sale ș’astfel „Romanul" este a emu liberu a merge în tâte părțile Româ- niei, iu Austria și in totu Qcidintele. Romanii și Filoromănii din străinătate se potu abona Ja tâte direcțiunile poștali ale Austriei, precumu și la Administrațiunea Vioriului. "ⁱb w' SENTINȚA EUliOl’EÎ. Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă, țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind insă că [eara, a carii organisare trebuia tăcută, era DE SECOLl ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘTN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATAT DE NUME- ROASE CAT ȘI INVETERATE, șcL Supscris: Walevski. . Uni ePnnie; REVISTA POLITICA! Io OHn bn<7 ' i •ns ofi'Bucuresel, . -Jj’ Mirkslaria d-lsl Ricasoli fiind akt nolîtik din Hele mal însemnate nbtind tot d’odati da Rommilor iui IcJ sn mi a- Hele instr8kvÎ8m nolitfae, qe linsesk fi- remte snel nagiinl kare a fost mm- jiinsti în sklaBÎi, krezsrim de nea- niratl treblingi a o renrods'ie asti-zl de nu în întregal seS uel nsfiin in toa- te ayele nirgl ye ns ssnt de sn in- teres esklssiB lokale. f „Denemia d-lsî Ricasol?, zice 1 e „Constitutiounel este snadeBiiat „memoriă de konssltat, karo ’nseamni „o fase în istoria, moderni a neninsslel. „Eu sa Iskra ks nstere assnra oni- „nisniî, în a'iensta este mal ks sea- „mi meritsl seS, de oare ie ks ra- „zimsl oninisnii mi, ka se zicem „astfel, nsmal nrin singsra iei „nstere minimtril reșelsl Italiei sor se resolsi uroblema mi si redea I- ,talia iei inse-mi fir’a ataka libertatea ,mi indisidualitatea Biseriieî.⁴⁴ Amia dar, dsne insimî foia ofi- yioasi a gsBernslsi franues, aedem ks gSBernsl Italian ns se razimi, ns se ’nkrede în alta nstere mal mare de kit in oninisnea uubliki nagionale mi F81TA ■»!. jr rnb£_ 92 ?>L b L J& A V INI A... O J 1 IȘ .uivJt; P artea^-Vi .«»il ... »ir.o ÎGmhlao îl ikm’'. t > (f-kb tu osuohl XIII.. ■noqr.9TOonî In. (ntmare) •Wob hlî : .‘r 1 > >n -■■■> f Marchisa dâl Fuego y Arcos fu unti nod merd de discordia între cel d©ul a- manțl. Paolo critică în termini categorici intimitatea t^aviniel cu acea ddmnă. Lavi- nia aperă pe amica sea cu uă căldură demnă de uă mal bună causă. A găsi ce- va de împutatu marchisel. Era fdrte cu- riosd în ■ adevăru ! Nimeni nu împărtășia as- tă opiniune. Nimeni nu vedea nemica straordinarid in lipsa ne definită a marchi- sulul ambasatoriu, nici în visitele stăruitd- rie mal multd seu mal puyind transparinti ale cutărul sed cutărul frumosu cavalarid. Nimeni nu cugetase vre uă dată a da atâ- ta importanță la bre cari scoipote co so 4) V«ll No. de eri. Esronianl, mi kl mi el mi foaia fran- ! si sazi nrin trînsa, ne Ungi altele, iese kred k’aiea mare nstere, ue se ! kstn mi ideiele mi mizloanele ks kari nsmemte oninisnen, este singsra hc noate reda mi tia da Italiei nsterea d’a se întiri mi kornnleta ui d’a fa’ie kiar asea mare konnisti, 90a mai maro ini mal grea dintre toate, Roma, kare fiind ssnt domnirea sneutrelal nanale no a ’ntrsnit nsterea Ismeaski ks iea He- reaski, a deBenit ast-fel mal nsterik de kit toate «iele lalte domnie. Sins altim asemenea ki skasnsl Ilanale o sssginst de baionetele Frangel ne kare Italia ns le noate kombate nrin baionete, ini gaBernel Italian mi foaia g8Bern818l Franuea dekiari ki o- ninisnea nsbliki eale singura 10 noa- te îuBinye mi baionetele frămese ini sientrul lumesk al monitiiriitorulul sfân- tului Ileth'. Dar noi ie faiem? Noi nu numai ki nu faicm nimik nentrs a forma mal mult oniniunea nsbliki în întru m’al di konuitiingi desnre a iei nstere , nu numai ta nu faicm nimik nentru a k- Eiina, oniniunea nsbliki Esroniani m’a o atraye în fasoarea noastn, dar ssgru- mim ne iea d’mtiu mi nesokotim ne 'qea-lalti. Oniniunea nublita din întru? Strigoisl lai kinitan Kostake Kexaîa nentru a o’nBinye. Oniniunea nublita din afara? Hei maij denlin (iisnreg, nentru ta ea este nenulimioasi a ajata o na- giuno „în kare nu este un iionor," in kare nu sunt de kil „kijjI-Ba negu- gitorl de tot felul/¹ kari nu nitiS niql ie sunt niii 10 not fi data ar boî, ini’n kare nu se afli dekît o komnanii de 12, kare a jertfit linii mii de galbeni, m’akum snilmmtati d’atitea uramie sakrififie „mi-a luat sneranga iui kiar de la jjeara legale¹⁴. He noate faie dar onmisnea nsbliki Esroniani a- ssnra ansi kadaBru? Aieasta a fost toi deasna kredinga Helor se ne a gusernat, aieasta este iui asti-zl ini d’aieea toati nolitika a fost mi esles’am- tentim ka nsterile streine si ne aranue din kmd în kînd un kmd Bor bine Boi lena firimitsre de la Banketsl lor nini Ba Beni zioa nriiiioasi ka bt’b- na din ele se noati si ne iea ssnt a iei d’adrentsl nrotekjjiBne, si ne in- gij^i iu sfîrmit, ka si nstem mi noi se serai reakgisnea ssnt anelea-mî în toate nirgile Îsiniî mi si inuelea- gi din trinsa iui ie no amteanti, de ns ne boi» demtegja, mi ie nstem fa- ?e, de Bom aBea ij|țdiniji în noi, de ne Bom simții Bis!.. " Snrd a, nstea fi h Loro îojjelcuo finul din skon*rilc 1^ a «riniril Ilremedintele Konsilifilhi gifetnm-M italian nrin nirta- laria sa, se'faicn) tanostat ta ziarisl Opinione din Torino, ie este sn or- gan oficios ziie kt, daki tranelc italiano ar «rmiri ne tasfifgtarjii fegarî kiar în Staturile nanali, karo ar fi rcsultalul? Adăogi, ki nimle înmreiiiurirî analove a« îndemnat no komitele Cavour a în- terBeni în Mane mi’n Umbria. Trecerea frBntariel nu esto o inBasiune, nu este o otanayîune, -’nici un akt do ostilitate în kontrâ Francei, ci nsmal o aiurare le-’ Ultimi. Nu este Brro° ierefe esorbitante¹ din nartea Italiei, ka Frariya si nun» un termiii Insurekjjiunil ne fruntaria romani saS, de nu uoemto s’o faki ea, si lase aieasta insircinare trsnelor italiane. Su- nresiunea reskoalel ea aBea de urmare rekunoamterea regatului italian de kitre iele lalte nuleri mi o soluuiune maî u- mioari a cestiunii romane, fiind k’aluncl nu mal noate esisle nici o kausi snre a nrelunui okunagiunea framesi la Roma. D’aieea Italia trebue si grrbeasta, ku toate mizloacele nutinqioose, suoresiunea insurekjjiuniî; este în interesul Franjjel a kontribui la aceasta, fiind ta’s’ar nu- teaiBÎîmnreuiurirl, în kareo Italii nuteriki, un aliat sitar mi kredincios al Franuol, si-I fii d’un mure folos. Franca dur trebue st ne ie înieleze d’anrotepe mi d’a întarauia inssruinul. -Ibî ³¹ ⁵,⁵¹ • Si''ne silim si inyelenem bine tot konuin aieste tastate ini kindieaom inueleye mai mulyî nutem fi sitari k’am fitat un mare nas ’nainte. i Este kit-va timn de kmd la fruntaria . mis în aHeste silinye, kare, ne, nlane între Franva mi Elveyia s’a ’ntîmnlat între - ₐ ₖᵣₑdₑ, Bₒᵣ g ,ₑₗₑ dᵢₙ ₅ᵣₘ£ ₐjₗₗₑ Inkxilnrtî «nxl cat Alvpnian tui ninifA anlAaiH - .. . " lotai lorii snsi sat elvețian mi nimte soldayi francesl o qearte kare a degenerat în bitaii» »u soldat saS do»! francesl, aă fost arestam de kitre autoritatea elveuiani mi qeraelarea iun Ist tarasl regalat -Aceasta mita întîm- nlare nare aksm anroauâ a Isa nronorj^isnl serioase, kici aflsm ki gsvernsl frances a cerst satisfacere nentrs kxlkarea frsntariel mi desnlgsbirc nentrs fran'iesil arestam uii vslneram. ----------------:¹ I Neanole' 28. La Cotrona a" isbsknit reakuisnea. S’a nornit garda najjionale. Enis- konsl de la Teramo a fost arestat ssnt ata- șare de sneltirl reaUgiunarie. Se trimit re- yimenle nose în Italia meridionale. Belgrad, 30 Asgsst. Toate nroiektele de leșie, din nreunt ks adaosele atingitoarie do moaiteniica tronslsi, aă fost sankjjionale. Dsmineki, la 1-iă Sentembre înkiderea sksn- uinel; Miertari nrinsinele îmeno kilitoria sa nrin distrikto. sib libertatea relatiBi a koraeriialsl ? O libertate mirginili, o libertate restrînsi în limite în e- scriipisl scS; dar aieasli mirginire, aieasli reslrîngera ns coate fi -alta de Ițit drenlsrilc egali ale ielor lalpl su8 nrin alto kasinle konksrinpa li- beri; anoi mononolsl esle diametrale ocss liberei konksrinpo, mononolsl o esklsde ks totsl. Mirlsrim mki o dali ki ns înpelegem nimik din ar- gsmontarea domnalsl Asrelian. Tot alit do misterios esle nenlrs noi mi finital arliklblsl se^ snde ziie: „Ne „Boim urobipisnea nil! anei mirfl, ptnsi iercm ks dr?nt Inksrapiar?» „indsslrie! nagionaie, Iskrs kare se „faie în toate Statele Esronel.⁴⁴ Ksm noate krede astorisl, ki nrin o laksi mare imnssi imnortapisnil ts- tsnslsl, se Ba înksragia indssiria na- pionale, ad.iki îmbsnitipirea ksltarel tstsnslsl nosirs ? Aieasti missn ns noate aBea de kil efeklsl konlraris. KsltiBatoril nomtri, siksrl fiind nrin taksa imnortapisnil, d’a Binde nro- dsktsl lor, Bor iere sn nrep mal mare mi ns-ml bot da osteneala a nrodsie o kalitate mal bsni, siksr! fiind de Bindere bop kista nsmaî a nrodsie msll mi ressitalsl finale ns noate fi alt de kît ki BOtn fi siliti a fsma sn tstsn sksmn mi nrosk AdeBirata înksragiare a indsstriel napionale ns se. faie nrin esklsderea nrodsktslsl striin, nrin nourirea konksrinpel, ii crin uremie de escortare, nrin es- nosipisnl, nrin rekomnense, nrintr’o mslpime de mizloaie do kare noate disesne ori ie gsBern. Fin mono- nol, fin nroibire sas uroleklare din nartea gsBernslsI, ksllsra tatsnsh! a fiksl la noi — mslpimiti «nor ksl- liBalor nartikslarl — în anii Irekspl mar! înaintirl, iui ns ne îndoim ki Ba nrosnera iui mal bine, mal ks sea- mi daki gsBernsl ns se Ba ameste- ka într’însa. । Winterhalder. . ----r . . .jflirn' GARDELE NAȚIONALE • I . Șl Indinendinpa României., | (Vezi No: de eri.) Daki am konsidera gardele na-! jjionale nsmaî ka o nstere nsbliki ne- uesarie nsmaî kontra reS-fikitorilor din nisntra; uetipenii s’ar nstea nrea bine disnensa de a se anira mi nimi înssinl, fiind de ajsns trscele soldate mi gendermeria între manpinerea lini mtei nsbiiue, 1) inse ea are sn alt bst mal nobil, mai imnortent, mai natrio- tik. IIssl de straji kontra inimicilor statslsl; ea Biegeazi la esekstarea le- gilor la kare mi ea se afli ssnssi, nrotege konstitspia, serBemte de ram- □arte insurmontabile kontra armatelor streinslsl; într’sn ksBÎnt, garda napio- nali este naladismsl liberlipeî mi in- dinendinpel sosi stat. Mine ar diskon- sidera sintsl ei aneî, komite de seksr sn krimen kontra napiel (lese-nation), faie sn atentat formal In kontra. seks- ritipei tronslsl konslilspional, a seks- ranpel Statslsl mi a celor mal sakre interese ale natriei; kici nentrs a ne disnensa de ea ne ar trebsi a pine ne nicior o armati nsmeroasi, înkit se noati akoneri în deajsns toate fron- tierele perei, osebit mi semicisl din nisn- trs; nsmer ks nenstinpi de komnletat dsni ksm am aritat. finii noate Bor striga de ue ar- mate nermanente, de ue garde napio- nale, kînd dsni cel din srmi tratat înkiliat In Ilaris între nslerile garante, Rominia ns noate ii inkilkali de ki- tre sn alt stat fin de a se nsne ei- sibil în resbel ks toate nsterile iski- lite în acel tratat; la aceasta Bom re- snsnde: uetipi mi Bepi Bedea, kite (ratate kllkate, klte konBenpil sita te. Romini 1 oare mi de aksm Bom mai nleka kanelele mi insia gensnkele kitre cel intlis Benit. Ssferi-Bom oare ka nimintal ne kare ne xnnim astizl îngnmat de sîngele mi uensma stre- bsnilor nomtri, morpi IsntîndSse nen- trs peari ce ks atltea fante eroice ne-as trekst-o de monitenire, si-l li- sim liber esess la înkilkirile întîishi Benit? Oameni de nartitsrl streine re- 1). Nici odati linimlea anei napisni nu esle bine a fi nizite în întră de trsne rega- late fiind ki aceastl kgramne onitiron wi degradi napisnea. Iu întră nsmaî garda napionali, se mînnie liniuitea, Red.^ BenipI din ritiiirea snde egoismsl b’&8 arsnkat; mi bi înkredinnapl astizl kl ue se netreksîn 1828, 1848 roi 1853, nu se mai noate ne.treue în 1861 mi înainte, Bol înBekipI în skimbirî de gSBcrne kredeni kl se Ba urma ka ini în t eksl; kredepl ki aroganpa strei- nslsi Ba mal domina nonolsl romin nrin intrigile noastre ? nu! Asti-zl statsl uel mal mare ns noate mal mslt sorbi ne ie mal mik, kînd aiesta mtie a-ml ssspine drentsrile sale; lieilisapia ns earti. Al- pil coate nor striga ki ns’ml ksnosk bine peara, kmd cretind a se da arme t»t»lor letipeniior; la aieasta deosebit de esemnlsl Italiei, kare krei kiar alai— tmrl 250 batalioane do garde napionale, li BOtn mai ziue: gisipiml d-B, alt mod de acirnrea indenendinpe! mi napiona- titipe! noastre, fin strsminarea finan- selor, fin naralisarea oksnapiilor agri- kole, komersanto mi industriale , mi a- tsnil lipi înkredinpapi ki Boi« fi iei în- thi» a bi felicita din adînksl inimel nen- trs o ama însemnați mi de mare crep diskouerire. A Rominia ks armata el neruianenli ka asant-garda, ks gardele el napionale, ka arriere-gardi, basati ce snrijinsl mi ajstorsl Tariiei (dat noi în 1848, dsni crotestarea cetipenilor: Golesks, Eo- leak, Rosetti etc.) mi ue oninia Esrouei ciBilisato îmi noate declin asigsra indi- cendinpa mi napionalitatea, fin msllo grestipi mi mari strsminiri. Ama dar garda napionnli Ba anira statsl konstitspional, ea manpinea res- nektarea legilor, Ba nistra mi lestabili ordinsl mi nauea csbliki, Ba seksnda armata de linie întră naza frontierilor, mi sa aseksra indenendinga Rommiel mi integritatea teritorislsl sek. k Ea se Ba komnsne din topi ueti- penil romini de la Birsta de 20 ani nin’ la acea de 60; afan de cei sk»- tipi de legi. SerBiiisl el konsli: în sereiiiS ordinaris, adiki în nisn- tra komsneî. în sersiiis de desnirpire, afan din leritorsl komsneî. în sersiiis de kornsrl desnirpilo, snre a seksnda armata de linie. Garda Nagionall ns sa nstea treie frontiera gerei. Ea sa fi organisati în toati Ro- minia, ne komsne sak ne orame; ea Ba fi formati în komnanil mi batalioane. Organisapia sa fi riermanenti. Ea «a fi ssnssi ssb nskaltarea ii- Bili: a Hrefekpilor, ssb-nrefekpilor mi Ministrslsl de Interne; afan însi kmd Ba fi kiimati a faie sn seroiMis militar, ki atsrnea se ksBino a fi ssb ordinele Ministerial»! de resbel. finiforma Ba fi ne basa kostsmslsl nostrs nagional. S»b-ofiieril mi ofiieril de toate gradele nin’ la aiel de major se Bor a~ lege de kitre ei înssinl; afan de ofiie- rii statslsl major, karii se sor nsmi de kitre Ministerial de resbel. Melipenil ns Bor nstea Isa armele fir’ în adins ordinsl mefilor imediapl, mi aceștia ourip! ssnt a da sn asemine, firi o reksisipie de h astoritatea lisili. Sa Bor forma legi nentrs Garda Napionali în deosebi. Garda nagionall se Ba adsna în tonte dsminiiele mi serbitorile la loksl însemnat el, întrs esersarea la minsirea armelor; mi nenlrs o mal grabniki for- mare, se noate fiksa mi dose trei oaro în ansme zile. Ea ns Ba fi soldați; afan do Sta- tsl-Major mi kipl-Ba mefl ssneriorî. Armarea lor se na komuano din O' nsmki, kalibrs ka aiel al armatei, sn sok o giberni iui 60 foksri. îmbnkiminlea mi înarmarea Ba fi ue konta msniiin litipel mi a komsneî. Gardele Napionale kmd Bor fi kie- mate a uirisi komsna saS distriktsl lor. Bor fi soldate mi xrmite ne konta Sta- tslsl. Tot în ama sons se aa srma ml ks gardele napionale menite nentrs ka- Balerie. în fine, formarea mi anlrepinerea gardelor napionale se noi moi nroniil mi no larg amezo nrin ansmo legi mi re— gslamonie, dsne stadii fikalo mai ks de anroauo nrioire kitre înkinairilo mi obi- leisrile perei. (bromisn de Kmilun Petru Krieska)i www.dacoromanica.ro ROMANUL » '«S: 8 Bentembre. DEIIEIIIE TELEGRAFICE Ksrssl Bienl din 25 August. Metaliie Nagionale " ,ⁿJ 67 — 95 . / 80 — 95 Akgisnele Bimel ^740 --------- ,, Kreditsl >eM75—10 London 137-70 _ „ • A !sa i Silber . .. . ijmm oj o 136 — 75 Dskagl . ; . • a ' 6 — 57 MISKTRILE ÎN II0RT8L BRĂILA. In zisa de 25 August 1861. Konbil sosite înkirkate......... „ demerte . . ⁹⁹ O'⁻ T ii- nornite înkirkate. . . . Banoare n u „ demente . sosite........... nornite............ Ilregsl nrodsktelor. 5 12 3 3 2 2 UBIt IRH G. IGUWL La această librăriă a apărut: Noulfi Atlasu de Geografie în limba română, coprin4înd ur- mătoarele 7 Charte: Planiglobulti, Europa, Asia, Africa, Ameri- ca, Oeeanla și Daoiea arangiate pentru usulu scoaleloru M de Const. Șveder.* Prețul unul essemplar cartonat e . .wiTt in^* de 3 Sfanți. -I h’^b .La aceeași librărie: ™ în» Charta Principatelor-Unite. srsftew Prețul 3 lel.‘ ‘ Mc No. 533. ' n ’’ 2 Un ^drernor. ' Cunoscut de 14 ani în București ca profes- sor de limbile francesă și germană, are dorință d’a intra în vre o casă însemnată în calitate de guvernor de copil. Doritorii se vor adresa la acest 4i»ru, sai Imd. Colonel Garbaschi. ’ wn» n? । No. 526. > “ni b iu 3’d Otelul Patriei, este de dat în arendă chiar de la Sf. Dimi- trie viitor. Doritorii să va arăta la cantorul acestui otel. No. 522. 13 [ UBRlRH (. I. ROSEI 11. ” fi Vinzare c'un scăzămint de preț Jn>sa o *a’¹ 1 - de 50, OO și ÎO ia suid." ■ '"f . Pentru desuvirșita desfacere. Timpnl fiind prea scurt și epoca defavo- rabilă spre a se putea desface toate cărțile și cele lalte articole, stabilimentul acesta de librărie s’a mutat acum tn PASAGIU!. RGMAW jU> i, la rondelu (Rondeu) al. 41 «h n ui Se arendează Moșia . Oi Gri# liakîr kalitatea I, kila 230 240 n 11 ' ti 11 ^1 111 210 220 „ kîrni#; ,, ‘ I, 11 195 205 „ arnist „ 11, --- Sekara , . « » • J --- --- Borfimb#. . . . . • 153 160 Orz# . . . . • 83 85 Orz no# . , . • --- --- Fasole . • ---• --- Raniga silbaliki --- Meisl kila . . . • ■ ■ ■ HUencrl nornite înkir. nent. Salina MISKTiRILE ÎN II0RT8L GALAJJf fₜbi în zisa de 23 August 1861 Kot &bii sosite înkirkate . . . 4 ro. - f — demerle nornite înkirkate Banoare⁶ sosite demerte î)d • 6 IMIT Gris n Oh „ 11 f»: liakîr kalitatea I 611 \ țț kirnis n armat » n n II _.g — . . 170 220 ‘b Sekan . norsmb# ₀ Orz# . . . . v oi iun De la administrația pariului. bn.iii. Ssnt fsgaul togi DD. abonagl Popești i poița din județul Ilfovu plasa Sabarulul, cu 210 clăcașl, optu roate moară pe rîul Dîmbo- vița, doă hanuri de 4idu pe dru- mul cel mare și alte doă cîrciumi ana în satu și alta lunca Bolinti- nu, afară de hanul mori, 600 po- goane arendășeștl, afară din cele legiuite ale locuitorilor, și prisoa- sele ce au, lunca pe Dîmbovița, lunca pe Ciorogîrlă, fîneață înde- stulă arendășească, avînd și locui- tori livezile legiuite, ca la șapte sute vite streine pășunea4ă cu toc- meală pe moșie. Se dă în aren- dă de la Sf. George viitor; dori- torii sd potă îndrepta la proprie- tarul moșiei Manolache Faca di- mineață pînă 11 ore Sînt de dat spre tăiere și 820 pogoâne pădure tot pe acdstă mo- șie, cu lemne de stînjen, pari, nu- iele, cercuri și araci, pădurea se poate da și împreună cu moșia. ] (No. 535.) ti tu, a?HaC2 . De arendat. Momia Kîrs- teaslra^ aliisrl ks Kornemtil, 4 ore denarte de Bsksreintl, mi 2 de IIlo- emtl, deaksm nentrs Sf. George Bi- itor, ka si noati arendamal si’ml faki semmilsrile de toamni. l³â-- n Mașterii rai noi gisi akasi ds- ni amiazl de la 4 nîni la 6 ore în toate zilele nods Tîrgs d’Afari ne- sle drsm de biserika ks Stingi. ^ Doctorul Turnesou. De arendat. Moșia Joseni cu 110 familii, din districtul Bu- 4ău, fiind de dat cu arendă, pe 8 saîî 5 ani, cu începere de la Sf. George anul viitor și înainte; Subscrisa publică aceasta spre obștească cunoștință, ca doritorii de a o lua cu arendă, să se ara- te la subsemnata proprietara ce șade în casele sale din mah. bi- serica Albă după podul Mogoșoai. Hronidi. No. 521. 1 De vlnzare. 4 • Se află de vîn4are la d-na Catrina Hempel ulița Belvedere No. 111 — Să- mînță de gogoși Milane4l galbene care se poate garanta de prima calitate. ' No. 520,⁸î,"?;“ ar: ?î < 4 . u Iu ..r o . , j I ᵣ . iid . In Isna aieasla, la 26 AegBsl se Binde nrin Ihilagisne la Tribs- nahl de IIFobS seksia 3-ea, momia GLINA din distriktsl IlfoBsls, nlasa DimboBÎgel, ks denirtare o ori de BBkBremll. al kiror abonament la aiesl snin la 1 Sentembrie ansi ka si bine-Boiaski a gribl rea l»I, kiil de la aiea zi ziar e- ksrent, re’noi- admini- ₅₃₄ .•luau : Jl' JO1H ari I 'dlinr ; slragisnea ea fi miterea ziarslsl re’noi. ₃₃ț cei*» ii ’Oi neBOili a îmela tri— '/elor ie ns-t' Bor . ’t:; u". Vir. ioa . । u- aiKlsP 1; Gr. Sersrie. ’¹, Luni la 28 August 9 sept, la opt ore seara, în fața caselor d-lul Capșia ulița pescăriei d. FLU- GEL va începe cursurile sale co- merciale. Am arătat necontenit în această foie cât de neapărat este pentru noi a avea o școala comercială și credem că fiă-care comerciant simpte în d ajuns câte perderl căusea4â nesciința pentru ca toți junii comercianțl să alerge la cursurile ce descide d. FLUGEL. Guvernul n’a voit âncă să ne ArendlUre. Moșia Comișa- ni, La4urile, Suduleni și Văcăre- ști din sus cu satul Bungetul din districtul Dîmbovița, proprietate 4estrală a subsemnaților, fiind a se da cu arenduire de la sf. George viitor, pe termen de trei sau cinci ani, se face cunoscut tutulor a- matorilor, ca doritorii de a vedea condițiile acestei arenduirl pot să se adrese4e de la 8 pînă la 11 ore dimineața și de la 5 pînă la 9 după amia4l în toate 4’l^e îa locuința^subsemnaților. (Cișmeaoa-Roșie, Dimitrie (casa D-el pinca »taoi»u -.(Clinceaiin. _ (Casa d-lul Enake Efran German, #₎ ₍ₐₑᵣₘₐₙ. . No. 532, J as lude 12b Aieasli momii are .întindere de 1300 mi kite-Ba nogoane, toate de lakr»; are 46 klikaml; trete 2 dr«- marl mari ne dînsa mi are mare Bi- itor, adiki: afan din nogoanele în fiingi esle kilkati de toate nirgile foarte miflt mi desnre Dîmbosigi a- re si meargi nini tn malka el kind Ba intra în stmînirea nimîntalsl ie i s’a dală nrin retragerea gîrlel: o hsnki kare di de la 150—200 ka- re ftnS de tea mal bsni kalilate. unde se va continua vinzarea. # .fi E fi Tot d’o dată se mai face ăncâ un apel fi fi Domnilor, cari au mai remas datori ia zisul fi fi Stabiliment, să bine voiască a plăti datoria fi fi lor, fără a aștepta un alt apel și alte măsuri. mo i ———----------- -------------------- ANUNCiC DE DILIJANTĂ. ¹ ’ irs eb slsnJm Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publică- voiajorti, că dilijanțele sale mergu în fie-care 4î de la iy;ₐ Brașov, Bucuresci si Giurgiu, , usmim adică de la Bucuresol la Giurgiu si de la Bucuresei la Brașovu. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de^la cancelaria subt-semna- tulul. ᵣ de la Giurgiu la Bucuresol, plecarea se regulea4ă după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulu Giurgulul. n . I . înștiințările mal deslușite se în fie-care Luni și Joi, la 5 oro după prîn4u, locul plecării - de la cancelaria subt-semnatulul.țț ,ᵣₑ₈ > j r. i ' ■ ' ⁹ r P’v de Ia BrașovA la Bucuresol, în fie-care Duminecă și Mercuil dimineața la 6 ore; plecarea! este de la otelul „la Ceriu“ . , Altstadt No. 2,: