BM-tiTeC* o Nr. 238 Anul V -Lr-tru nj ,!»>*■ r MU r* ’ aKi’’» bielele aielora r - - ’ • " |₄. ie, ziie d-lnî singsr, „n’aaee# gsn de nentrs a mingi.“ Asli-zi kiar, că țeara, a carii organisare . făcută, era DE SECOLl ARUNCATĂ I 2" u’;*¹*?⁸ Reg⁸ IN ADUSURI ȘI'NDES0RD1NIAD- \ ' es * a dl⁸,¹¹⁸l,lor M1N1STRATJVE ATAT DE NUME- ROASE CAT ȘI INVETERATE, țd. Supscris: Walevski. Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augustu. Toți șciau cS cetățiăniî din București se pregătiau a esprime în acea ții, prin- truă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoșcința românilor către Franța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă ții saă doue înainte a oprit ori ce manifestare, printruă ordinanță ad-hoc. ■ H i _ ■ unu.1_ | DEllEIUE TELEGRAFIEI. (Servinig nartikslar al RominslBl)- i Ragasa, 6 Sentembrie. 8n ranort Uruesk ansngi ks Blalls-ierl, la 4 Sentembrie sn n»mer de 5 nîui la 6 mii Mantenegrini a# trekst fisntaria, aă Isn- vit insala lakdal de la Skalari mi aă oks- nat loksl de kinetenie Branina lingi zissl lak. Loksitoril aă fikst kasss komsni ks Msntenegrinil mi aă blokat garnisona, kom~ nssi nsmai de trsne iregslare. Aceștia, vi- zînd nsnslinga d’a resista naterei lor kombi* nate, aă nss fok la magasie de nraf de nsm- ki, asvîrlînds-se în aer mi înmormîntîndsr se ssbt raine. Ieri, Ia 5, Tarip aă oksnat Ssbsiel. (Subzics). GaBernil îmniratslsl Franiesilor a tfss în Iskrare ks nea mal mare gribire facerea dramurilor de fer bi liniall, ka bl deskidi astfel kalea a- Berii m’a uiBilisirii klmnielor mi sa- telor ear na nsmai orainielor iclor mari ksm era Dini aksm. Sesisnea kon- sielor generali s’a deskis dar în Fran- ga nrin Boturi de adrese kitre îmni- ratsl nrin kare-I mBlgsmesk de binele iei mare Be Ba adaue aksm in toate satele drsmsrile semnall. „11 r o d b- „ne rea rai Kon ss mar ea, ziue zia- „risl le Constitutionel, ssnt am- „bil termeni ai anerii sociale, ini kii- ,,ie ssnt ekagisnea kare le întrsnenite; ,.kiile anoi ns serBesk nsmai nentrs „kremterea aserilor: ele simt mi agen- ții! uipiliairii ssnt toate formele, „gribesk Biaga soniale mi întiresk s- „nitatea Bere!.⁴* StrilBiigil nomlrii stilnl ei ge- rel, rai ks komnania lor de dosl-snre zeue kari ne gBBerni de 29 de ani, ÎSS5SH!S5EBSE3B!?5E!S!!S^^ rai kanalisarea rîsrilor, rai d-lor, în 29 de ani ns nsmai ks n’aă fikst nini sn disrn întreg, ns nsmai n’aă ka- nalisat nini sn rîă, ni Lnki aă keltsit tot deasua ssme mari de bani ka s'L oiireaski ksrssl Dimbonigei mi kasB nliteaski kontraktarilor uouililor. fbr’a a asea nini kiar uin’aksm o nointie de skrisorie, anei aginte al nini lisirif, ne gnbemte Biaga soniale mi ’ntiremte unitatea girii. $5 ne snse, si ni a- rate ne aă fbkst de kind ssnt în lu- me în faBoarea Ilrods ier ii, a Kon- ssmsrii m’a nirksliril, sine a- rate kind mxkar aă Borbit în faBoa- rea lor nrin skrieri, nrin tr’un ziar al lor mi ’n kamerele lor de la 1832 rai niD5 în zisa aneasta ? Stlianh, komeriiaiigil mi industria— mii, nonorsl, nrodskitorisl, aă nlitit nin’aksm sanie, o kirora adiyisne fi- kmdsse se Ba doBedi ki ks banii ie s’aă dat gsBernslsl nentrs drsmsrl s’ar fi nsfet faie ns nsmai toate drsmsrile •iele msrl ii iui Dsmnealor aă hat kst nimik, a zis-o Katarnis, nimik de toate sele Bewinalî. milioane iui n^es fi- le Adsnare' înssiul d. kît, ksm a adaos d. kît ksm tern sate s?a dt’înMisli'ut mAi Adsnare , ssc- tnal desnirgijp, ns dc orouiie rai de ' ki>te o narte, o fraknisne a nagisnii. I Gssim in foile franqese ksBîntsl Be a ■ ninși d. Biad-komitele dela Gueronniere i ~ j Ia deskiderea sesisniî konsilislsl ge- nerale al denartatnentslsi se8 rai ’n a • nel ksBÎnt d. La Greronniere fase a- neea-ml demonstrare *ie am fost fhkst ini noi m’arati nentrs >ie aS kizst a- si hter de lawi, de kit ssntem de yele gSBerne. ,,Kassa este, (zine ayest London iui flaris mi nini mn’aksm n’a-I „birbjt de stat ra’amik al îmnirats- FOIȚA boiâw Vl a v m a. fd-b । Partea V. • ⁶¹ XXIII. . h' ob ,1U.. a u« (urmare) - înțelegerea cordială ce urmă tractatulă de pace închiăiată intre Paolo și miss Jo- nes nu fu, după cumă se putea prâ lesne prevede, de cătă pentru scurtti timpii. După cumu se întâmplă fdrte adese ort în tractate cu multă mal grave, fiă ca- re din părțile con trăcta tărie avea modulă seă particulariă de a interpreta bona fi d e oblegămdntele tacite ce luase, modă cu totulă diferită de ală părții adverse. Este fdrte rară, în adevără, ca în asemeni îm- i) VedI Mo. ^4. Ion Entians, nalatarl somnisoase mi ai- lisl întrînsele. De la 1859 mi nm’a- ksm, si ne arate, kind d-lor a# Bor- bit în kameri mi’n foaia d-lor, nentra kare șe nling k’a# kiiltsit nm’aksm linii mii de galbeni, în faBoarea nro- dsieril m’a konsomirii, a kiilor m’a serBiMislal noslole? Aă sorbit ne- kontenit desnre nronrietitea terlmeUI, sa# mai drent, a# strigat nekontenit des- nre nronrietalea terjmsl»!, ie ralia# bine ki n’a fost mi ki ns noate fî în niii sn nerikls, knl ea este sna din aiele Iskrsrl le n;< st» în nstinga omeneaski d’a le distrage, dar nhl mikar sn ks- BÎnt înfaaoarea nrodsieril m’a kon- ssmirii, niii odati în faBoarea koms- nikirilor nostali nentrs a dsie Biaga în toate mgisrile gerei a înlesni lirksla rea m’a faie mi konsolida unitatea gerii. Oroicsele Berbalî ssnt fagi sure a kon- stata ki de la mtia deskidere a kamc- meril mi niu’aksm nartea stingi a Ads- nirii a reklamal îu faeoarea nrod»ie- pregiurărt condițiunile destinate a cimenta pacea să' nu aQÎțe resbelulă. Este sicură că ună asemene resultată nu lipsi de a se produce în ocasiunea de fajă. Pentru ca să facemă a se înțelege mal lămurită ca- sus belii vomă espune cătă ne va sta prin putință mal pe scurtă cele doue ver- siuni contra^icătorie ale tratulul, și preten- siunile rivali ce elă făceaă te se nască. A despăgubi pe Paolo de putina considerare ce ÎI arătase în timpii din urmă, și a se conduce pe viitoriă cătră dânsulă astfeliu în cătă să nu-I dea nici ună protestă do plângere, astufeliă era, nici mal multă nici mai pufină, osplicarea ce miss Jones ar fi dată despre tractată, ddcă ar fi fostă chiă- mată a da o esplicar-e, acestua era resul- tatulă practică și palpabile ală ardoril ce desfășiurase căutăndă uă împăcăciune. Astă felia pe cătă timpă îl permitea să viiă să o vă^ă, cea-a ce făcea în conștiință în u- Rols țlile iți ia nesce pre determinate, ți Bem um kiar o norate de skrisON, nini kiar aksin ns nstem4 koresuonde ns k» satele dar nini kiar ks orauiie'le. j Eakt dar, kl ‘este din noS do- Bedit kl d-lor ns s’aă oksnat nini o- datii de nagisne, ns s’aă oksnat nini odati de nrodsHere rai de konsomar re, ns s'aS oksnat nini odati dc în- lesnirea komsnikirilor nri nrin urmare ki .n’aS mtist ini n’aă Boit a înlesni a Berea gerel, n’aS mtist mi a’aS ro- it a duMesiaga iu toate mgisrile gerel, m’a fa^e astfel ini konsolida s- nitatea Rominieî, nentrs kt n’aS Boit niul Biaga nini unitatatea. „Ktile ini servilele nostali ssnt nentrs ko- meriiSzine le Constitationel, «ieea ne sânt nentrs uirkslarea translai o- menesk Binele kanilarie.⁴. Dumnealor as liiat nekontenit toate Binele snre a ns nirksla stnpele în tot trsnsl Ro- minieî rai adsktnds-o astfel în denli- m amorgire se noati s’o gie ssb jsg, se noati domni assnra iei ka neste sn mormînt mi st-i iea anele miliar- de ge însumi d. Katarpis a snus în kameri kt s’aă luat de kitre dsm- nealor fir’a fane nimik nentrs geart mi totul nentru dumnealor. Find kt Borbim desnre deskide- rea sesiunilor koosilielor generali ale Frangei se nrofitim tnkt de sn în- Bigimînt de mare însemnitate ne ne Bine d’akolo. Rititoril noiutriî rahaduk noate aminte kt kiar akum kite-Ba zile in slsdiele ye ftksrim în aneas- tt foaie ssnt titlul „ye se nregitera- te⁴‘ demonstrarim din noS kl sn gs- aern este tare sas slab dune tuia saă sltbiyisnea temeliei ne karestt; ral-a- duk asemenea aminte kl, nentrs a de- monstra atest adesir, eritarim kl gs- Bernele Frangei atît al Restauragiunil klt m’acela al Isi Lsdosik Filin as kl- pe cătu timpă avea pentru dînsulă uă fi- gură amică și surîr)înte, Lavinia credea cu bună credință că se ține dupd literă și spi- ritulă oblegământulul seu. In cea-a ce se atinge de schimbarea , manierei de a trăi în genere, în ceia ce putea displace lui Pao- lo, nici că ₛcugetase, și nici că ară fi pu- tută cugeta la una ca as'a, ne șciindu ca în ce felu modulă apestua de vidță lu-ar fi putută nemulțămi. Insă Paolo pnvi convențiunea loră dintr’ună puntu de vedere multă mal tinsă. După interpretațiunea sea, miss nes, cerându pacea, se înțelege că se pusese a satisface ori ce pretensiune, în- Jo- 66- raționabile în ochii eel, — a unei amante aceptată, pretensiunl cari, fiindu cd nu fu- seseră satisfăcute, fuseseră causa originale a rupturel loru. COțsî, ^icea Paolo, dâcd mă iubeșce, — și negreșită că mă iubeș- ce, căci altă felia n’ar fi țlisă-o, — ddcă mâ iube|C8| trebue sd fiă uă adevărată „Isî) k’anele gSBerne, ne aS aB8t ks- „Bsntsl lor d’a fi rai kare ar fi Boit în „ainneiilate a fane fericirea Frangei, „remesintaă nsteri ia o 1 a te, e s k I s- „sine în sonietatea nea noss,în „lok d’a renresinta sonietatea întreaga. „Ani este^ în dose kbBinte, tot ksBin- tsl nenstingei ni’a kidcril lor. A8 ,k5zst fiind k& temelia lor ns era tdestsl de larg&; fiind ks în Jok d’a fi gsBernele nagisnii întrege ns eraă de ktt gsser- ,nele snei nsrgi a nagisnii.*. Adeoirsl este susl, mi d’aceea zi- sertm aii mal în aiela-ml timn, yeea io ziiea în denartainentsl ₙHuUle-Vienne“ d. de La Gudronoidre, în nriBÎnga tre» kstelor rai kizstelor g. oerneale Frangei. Aieasti koiniidingi o Bizsrim ks mare nhiere nentrs ki astfel iele demonstrate de noi not dobiodi maî malti tirii, uii noate ki astfel gesernele mi kameri'e noastre bof îngeleue aksm ki, ne kît timn se bof rezima nsmai n’o narte m’o foarte miki narte a nagisnii, ele cor fi slabe, ks total slabe mi ns Bor nstea fi uriu srmare de niii sn folos nentrs nagisne tai niii kiar nentrs dînsele. Este în adeBir o orbire din iele mal neîn- gelese a maî Bedea, kiar aksm, dsne a- tstea mari însigimintc aBem ssnt o- kil nomlrii, kt mal ssnt oameni kari kred ki rizemmdssi nsmai ne trei mii de a- legitori într’o nagisne de linii milioane— kari ns renresinti de kît o fcakgisne de interese, mi kari niii aieia, nreksm dc- msnstranm alalti-erl, ns renresinti de kît ne nroiirietaril sol mari ear ns nro- nrietatea intr’adeBir-—gssernele mi ka- merele aielea not asea assnra nagisnii aiea mare ustere morale, firi de kare ele ssnt nenstiniioase a faie binele. Este o orbire de iele mal ne’ngelese, o zi- lom aksm ks o autoritate mal mare, a plăcere pentru densa de a se uni cu ide- iele mele cari nu facă de cătă a-I dovedi profunditate ași caracteriulă esclusivă ală amo- ril mele. Obiceiurile mele pdte că-I pară singularie j însă le cunoscea, și dbcă, cu- noscându-le, totă m’a primită, ce a putută să-și propuiă altă de cătă a mă lua așia după cunjă sum bună eâă reă? După cumă cR-itoriulă vede, Paolo era fdrte departe de acele rapsodie lirice, de acele estașl de acumă căto-va săpte- măne, căndă se mulțămiă numai spre a fi fericită să sărute looulă ce călca picidrele Laviniel. Acumă era mal pufină discretă, mal pupină încre^ătoriă; însă la acea epo- că Lavinia era uă deiță, astăzi nu mal era de cătă uă femeiă. Cumă se făcuse ace- sta? Suferința, astă maro fărmecătăriă, o- perase acea metamorfosA Cu prețulă u- noră nopți de insomniă, cu prețulă unoră ^iie petrecute a-șl chiăma mărtea și a blas- fema₍ ou prețulă unoru torture morali ne- Bedoa ki gsBernele noastre ns îngeleg kît este de strtmnti mi neste nstîngi a le sssgîne temelia ne kare stas,- ki mi- cile lor nsteri, esklssiae, isolate, strimn- te mi' nstrede, ssnt. neste nalingi în so^ lietatea 10a nosi. mal ks seami kinu kinitan Kostake Kexaic, u msrit întrs feriiire nentrs ki ora neste nslingi în soiietatea iea nosi, mi ki togi kigl ser Bor mal îmcrka al re’nBisa Bor fi nimte simnlif strigoi mi nimik mal mslt. „Libertigile lieill, a zis d. de Morny „la deskiderea konsilislsl yenerale din „dcnartementsl seă, daă omslsf, leligea- „nsiai, simngimîntsl ba 1 o a r iî s le in- „diaidsale, a datoriilor sale, însrflbn- ¹,¹ „dsî mal ks seami nreaederea mi gsRsl „msniel. Obiieisl d’a alerga tot deasna ,.la gseern, a so rizima linvBa no din— ; „ssl mai mslt de klt ne sine bisaiui, „di namtere lenil, slib.iisniî snirihlsî „io desbineazi ne indisid mi ntneuite „adesea simgiminlele sale nobllie.**' Aieste kssiute le am zis mi le am skris de la mtial n»mer al foiel aiest.a mi 16 am renegit nekontenit, mi ele fon nesokotile do toate gsae/nele noastre mî dekiarate de reaolsylonarie. Aksm dar, kind aBsrim feriiirea d’a le arzi rostite în- tr’cn denartameut de kitre nremedintele kameril framese mi de iei mai deBOtut' amik al Imniratahl Nanoleone, sner.in ki fior fi în sflrmit krezste mi de gs- " sern mi de letigiml. Ele ne da# ase- rp menea o înzeiiti autoritate surd a ziie din no# komnaniel de dosl-snre-zeie, iă agi fikst nentrs libertigile lisill ini ksrs de 29 de ani de kind gsaemagl ' esklssie? Nimik, ks totsl nimik; ba mki ~ niii kiar aiele nreskrise de regslament ns ÎS agi nizit. Ks ie drent dar jbi ' nlmyegl de alegitoril d-Boastri kl B’a j lisat în toate? Ks ie drent ansnkagi neatra kiar assnra aielil miil nirliiele o nsmigl geara legale kmd agi fi-' kst tot iă agi ustst nentra a sagrama toate libertigile 'uaili m’a ridika omalsi simgimîntal aaloaruî sale indiBidsale, al faie a amtenla tot de la gsBern mi ni-^ mik de la sine înssral mi B’agl silit ast‘ *• fel. se nronagagl lenea mingii, si des-^e Bînagl ne indisid mi si-I ntnigl astfel simgimîutele sale nolitiie? Uiringl kari tot agi niskst a fost sn kinitan Kos. take Kexaia, nentra ie ns ’ngeleuegl ;#₄ aurite; Paolo, visătoriulă Paolo, Jnu întâr- 1 ^iase a câștiga simpțulu realității; ochii sei n se deschiseseră, și elă eșise din oribilea încercare cu sufletulă șicorpulă sfărâmată, cununa din cele mal frumdse ilusiunl ale sdle dispărută, și c’uă bucată de speriință mal multă,, speriință, astă ipocrită ală căril adevAratu nume este neîncrederea. Lecțiunile de desemnă întrerupte fă- ră reîncepute de dbue ort pe săptămână, însă profesoriulă lua acumă mal putină ‘ plăcere la dănsele. Miss Jones, cu totulă convinsă că îșl împlinea tdte datoriele efi- tră Paolo, urmă în totă voioșia ănimel cur- sulă distraoțiunilor eăle lumescl; și mal multă ăncă, făcăndu în fiă care <)i none cuaoșcințe, ea so arunca mal cu ne- simpțire în vultdrea plăceriloră- Ea nu avea nici măcară conșciința oreloră ce fura lui Paolo. Rare-orî ÎI consacfă totă timpulă ce îl acorda. Aci venia uă visită pe care trebuia sâ mdrjă s’o prund* www.dacoromanica.ro 754 ki daki n’ogl n«t»t nrodsne do kît dis- nregsl onslsl este neste miting» se ks- legegî al( HbBfi de kît disnrcgsl nagte- ni! in'al Esrouei! GBBernsl ImneralBlsI Nanoleone, snsne Indenendinga se nregi- lemte a Inmite nrin denarlamenle »n oare kare nsmir din membrii kon- silisl»! de Stat, k» .misisnea d’a sl»- dia snirilsl nroBinniilor m’a konlrola ranortsrile ne fane în anest mare s»- bienl aBtoritalea nrefentsrale. Gb- Bern»l, zine koresnondinlele ziari»- Isi belgian, Boiemte si fii bine în- mliingal desnre tendingele oninisnil nsbline din Franga, în nrisinga anei disolnerl a kornBlsI legislalÎB. oare Bor rîde, ks rîsal anela al dsreril neligenil romini kmd aszi ki nel mal nsterik gsBern krede dator a stadia oninisnea bliki ns nsmaî nrin nrefengl ni Kil ds- Bor se ns- HUiTl A LV UIjU ? SenleiHbre. le zise „Tikilomilor⁴⁴ mi el îl res- ! ne simgimîni de inleligingi mi de j nsnseri „likoloml Miria-la !tk Oare Biagi esle stins; kînd anea nslere îogelesa» aksm anei Domni mîndril esle Benini mi se nsmemte Asslria ki nel kare domnemte niște likiloml mi mal ks seami Rssia atanHî ele, nrin tikilomie mi likilomemle Ba ki- dsne ksm s’a dekiarat de dsmnea- dea? N» mtim mi nini k’anem Ire- lor în kameri, ias kanetele în mini bsingi a mti. Snerim însi ki nel mi le es snre întimninare: „Kan«l i nsgin nagisnea se Ba fi demtonlat mi nlekat de sabie ns este liiat.¹⁴ Ba fi ’ngeles fii kare ki daki si IlBteiile anelea le n»n alsn il ne lași a fi likilomil în tikilomie se Ba nenl semnal lor, hranea lor, mi din liBili, mi likilomiemle se Ba sfîrmi. gsBorne ale geril le nrefak în ki- Foile striine sssgin, anele ka le- Iisze, în fcrayiorl, în mere altele ks suerange asksnse, ki armatei m’aslfcl geara ranortsrile tnlre tabinetele din Lon- nagionalitalea skinali, don mi Ilaris si rmesk din ho în ne este skinat de marea mal mslt. Flota ne trimisese Er\- dinlomagie a niringilor „gobarl¹¹ al este skinali, tot în sfirmit mi îngeleanta nolilinel kon- glilera în anele Neanolil a8 nro- dese de Koslake Kexaia. Uli negre- Bokat neanirat esnfikirl între am- mit ki ns noate fi alti nolitiki nen- bele gBBerno mi fir’ a mii daki a- trs o geari în kare „ns esle an no- nele esnlikirl as malgimit ne gBBer- uor⁴t în kare negsgitoril ssnt ka mi nai frannes aflim însi ki flota en- | boiiril, „de tot fel»l“ mi’n kare no kiar glesi a reintrat la 26 ale anosteia snsne komnania de dosl-snre-zene nrin membrii konsilislsl de Stal In- I în uorlsl iei de la Malta. Ks toate | ki ,-,kiar de la geara legale m’aa iui n’as mal remas miml înlr’adins, daki ea Boiemte di- I anostea oninisnea nsbliki srmeazi a Isat sneranga⁴¹ solBerea Kameril, kmd el a» bizbI Borbi de nneala ne ar fi mi kari ar nimik, nimik de kît noi dosl-snre- mi Bid gBBernele noastre ki nini ar fi kreskmd între Franga mi En- zene sirinigl m’aneia nrin 4—500 de mii mikar de glilera in’ aseasli bmaiali a mal galbeni ne a kiiltsit fii kare SBSgiind mi U- k’a» Boit Br’o este la noi o dati a oninisne nsbliki? Se | nriimit o nosi xrani nrinlr an dis- snsne ki ansi din fomlil Domni, mi I ksrs al lord»l»I Palmerslon nronsn- în giat la banketsl ne i s’a dat nrin kară a trekst de nel mal dibace ziariele KonserBalorisI n i r e a. Hestisnea nea mare la ordinea arta gBBerniril, nriimind o netigi»no I înslaUrea sa î.i demnitatea de lord zilei esle aksm rensmita nirkslarii a ” ' ' Ricasoli desnre kare Borbirim In faBoarea un»! fsnkgionar deslitsil nizitor al nelor ninnl norlsrl. .Fran- d-lal Toate ziariele liberali din Ea- anlasdi limoedea mi nagionalea nentrs nrenarikirl ar fi nss resols- „ga, zise el, ne ’nlinde mina drean- erl. giane ,,si stea la dosar ka doBadi I ,,ti nsind ne nea stingi ne mina- rona desnre Baloarea oninisnil nsbline.⁴⁴1 „rsl săbiei; aneasla n» este o ka»si nolitiki a gsBernslsI Italian. „Toate, Uli mBlgl admirări înalta îngelen- „kare si ne faki a resninge ks ne „zine Indenendinga, felinili ne nisne ne skrisese 6 resoJsgisne a- I „’nkredere mina ne ni se ’nlinde; I „kansl kabinelslsl Italian nentrs ka tit de înalti. Uli noi adminm a- „esle însi sn ksBÎnl ka se n’arsn- „arilat, înlr’sn mod eBidinle, ade- nea înalli îngeleanisne kare n’a ’n- „kim denarte de noi skslsl de ani- „Birsls assnra tilxiriilors ne, ssnt geles ki anele kaninte eras nea mal „rare⁴⁴ mi lordal Ilalmerston konkide „Bsrbon’, deBenisen mal o inslits- mare losire ne Domnsl auela da gs- la armare. „gi»ne nsbliki în regalsl Neanolil, Bernemîntslsl ses mi toatei anelel I ^le ferinigl s»nl oamenii nomtril „mi kare remm singsra nstere mi nenoronite mi snidiloarie sisteme de nolilinl kari as o noliliki Iradigio- „singsra snerangi a dinastiei kizste.⁴⁴ gsBernare. Ksm în adeBir, o 1b- | nale foarte îngeleanti! Mal mlîl ki Mirtareaski aksm togi aminil gs- minate Doamne, n’al îngeles ki da- el n» merg la nini sn bankel, nen- Bornelor nelor Bekie kît de delikagl ki oninisnea nsbliki es’e riliHili ! Ir» ki ns le di nimine bankelsrl mi I am fost noi în resnsnssrile noaslre, kslna este a sistemei Boasire de a- I nini el înmii ns ml das unii altora kînd d. Kalargis ne arsnka în fagi msare, de SBgrsmare mi de ’nlsne- I kînd na ssnt în geari omlirl de in- ne Rada Angel, ka «n nrodskl al kare? Ksm n’al îngeles ki daki na Basisne. Al doilea, ki, kiar daki ar nostrs, mi reksnoaski fii kare kît de konsalgl nini odati oninisnea nsbli- I merge, el na ssnt siligl si gie ks- mare drentate aBsn reaugionaril no- ki, ea trebse si slibeaski, si a- Binle mi se dea seama desnre nes- mirii kînd restsrnan ministerial Go- morgcaski, si ritineaski mi si- se I tiunile nolitine nonorslBl, sa« geril I lesks kare bbb neomenia a nrinde în iiearzi? K»m n’al îngeles ki daki legale, anelor trei mii de alegitorl kile-sa zile ne ambii tilxarl mar! domnial fin Boia iei mi nsmaî nrin kari n’as se Bede dane boitrl alle kari bmlBiaS anele jsdege mi kari mila lai Damneze»⁴⁴ a damneze»- drenlsrl de kil a Bota nentr» boiirl mki, ksm am fost antat, aB»n ne- IhI baionetelor, oninisnea usbliki tre - ka ssnsnere mi mslemte. Al treilea, omenia a zine înaintea d—l«I Ilioks- baia sa» s’a do arini saS si le re-1 d-lor n’a» trebsingi de sksl nentr» rator al tribanalslsl, ki ns ssnt el sningi? Uli k»m n’al îngeles ki de ki nimine n» le ’nlinde mina dreanti. lilxaril nel mari. te Bel korege, de n» Bel intra! [tăierile striine le arali lot deas- Danele Konstantin al Rsssiel a tre- kalea dreanti mi n» Bel fane na snalele, kmî mi gBBernele ka mi ksl erl ne la GalagI inkonito mi se na ne tot g«i ki sit’o în sfirmit nonorsl italian înssinl: nrin- Minial, mmginst ks atita nersistinjji de ska- snsl sinlslsl Ilelrs, ki nslerea îsmeaski a lianei ns noate fi desniruili de nea snirits- ale,“ a avst srmirl neamtentate uii nenrevi- zste. Ilartita naționale a adontal auest nrin- niaiS fer» kondinisne mi, fiind k» kontinsa- re« nsteril Ismemtl a nanei este dovedit ne- komnatibile ks snitatea Italiei, a înnenst a medita, daki ar fi o nerdere atxt de mare ini irenarabile, de s’ar înfetsra dimiiresni ks nsterea Ismeaski o nanei mi nea sniri- tsale a sintslsl nirinte. Konaingerea ki gs- vernsl Romei este kslnos, nel nsgin indirent, de mi'zelsrilo din nrovinjjele neanolitane, a koutribsit a miri întiiîlarea nonorslsi în kontra Romei. Ziariele robie ale nonorslsi, kari nîn'aksm a» evitat ori ne diskssisne a- ssnra neslisniî religioase, ak înnensl a ataka a kombale, ns ne monsiniorii Merode uiiAn- tonelli, ns ne kardinalil sas ne liana, ni in- siml biserika romani, mi ka kam ar fi nrii- mit o naroli komsne (un mot d’ordre) — nare k’as Isat de însiruinare a nregiti o skismi (desbinare) de biserika nanele. 5>ntîia kon- seninu» a aneste! desbinirl ar fi a ns mal reksnoamte necesitatea lianei ka kinctenia kremtini t igil katoli'ie mi a mlerge aueasti țese dintre dogmele kre- din^el. Aneasti mimkare esisle ns nsmaî în nonor, ui kiar mi între membrii klcralsi mi kimtigi din zi în zi o ’ntindere mal mare. Esemnhl klershl milanese a gisit în toate nsnlsrile neninsslel imitagisnl, mi foaia kle- rikale de la Tsrino „Armonia" înregislti în toate zilele liste de kanitole- dio'iesane kare s’as „desnirgit de Roma" adiki ks al- te ksvinte kari fak kassi komsne ks asni- nrile mi dorinuele nagionall în kontra uș- ierii temeiul! a lianei. Urolestantismsl, ori .în kare formi s’ar înfigiuiia, ns noate ksveni aiesUI nonor de- nrins ks ueremonil nomnoase, dar daki ns se va skimba nimik în litsrgii, în sakramen- te mi în ritel biseriuei katoliue, alsnut no- norsl italian va îndsra linsa sszeranitigii na- nalo ks aseiaml indeferinui ks kare bunul o ram Turin a îndurat linsa arkieniskonstei se&, kare de anî a emigrat în Franga. într’- adevir toate aueste mimkiri mi semne ka- rakteristrie n’aă hkst mm aksm nini uea mal miki întimrire la Roma, n’as avst nini uea mai miki înrterire assnra deuistenilor smtutei skasn, mi se vede ki gsvernsl Ro- mei este oluît, ka mi nîni aksm, a ns nri- mi nisl o învoiali, kare ar fi legati ks ve- derea mikar a snei nalme de lok. Tot atît de nosiliv este ki îmmratul Nanoleone nu se glndomte înki, d’okatn dali uel nuyîn, a rekiima trsnele sale de Ia Roma, de mi in art kte în ziariul „Le Siecle" îndik» oare kum ki kabinctsl Tuleielor a înuenut a nre- giti, iniei dar sistematiuemte, oninisnea ns- bliki în Franua în kontra lianei ne se kBBine nentrs a dislm- togi oamenii înlork soaiele nelor de- I dsne la Biena, nentrs neksnosksle m’a desfimia oninisnea nsbli- I sarmagl, nelor nomerinl kari el în- I snekslirl noliline, dsne ksm se zi'ieₖ Bel nerde tronai în zioa kînd I mii n’as înkredere înlrînmit; kînd a- I Ssnlem bine noi, fiind ki kalea ne Damnezesl baionetelor striine le Ba I noi Br’cna din trînsele le ’ntoar'ie kare ne dsk gBBernele noaslre n» lisa? Biet»! Domn n» ’ngelese ni- faga, daki anea nsiere este Franga, este nekanoskBti kinl n6-o hmineazi mik mi ne nemerninil ksrlezanl ne li8- sa» Italia, sa» Englitera, adiki re- dări anea desnoliki mi inenli re- nresinlanlele ideielor de la 1789, a solsgisne, In nlinilal mmdrie, II le nagionaliligit, m’a le liberligil, krez» de oameni îngelengl m’amhl gBBernele noastre si sili la dînsele al sel, nreksm asemenea ns ’ngele- ks nea mal denlini nemimkare, ne- „masalaoa¹⁴ trekslslsl. C. A. Rosetti. Ziarist vienes „Wandercr," vorbind în nsmcrsl ses de la 30 Asgsst desnre dcsle- garea aeslisnil romane, ks kare se msnHenile sese ki nronangiasen senlinga IbI msare ini ne’ngelegere^ k» bo kin în demert atu timn dinlomauia, ziaekiaiea ... formsli de sotejjisne, atît de mslt kitati mi de moarte anei j«dekilorl kirora el nii o Bililsn în sliruiil în kare ori negisiti de kitre dinlomauiî Esronel, agi- scă, aci cusetoresă sâă profesorulă de căn- pulă seu înjntcrvalele trecută de la uă. lec- gare nebună după plăceri, acea detronare tată, aci ună biletă la care trebuia se re- țiune pînă la alta, și se întindea cu corn- asolută a părții spirituale a naturel spunea îndată. O! acele bilete, acele bi plăcere asupra subicctcloră ce asorbiaă cu- păru ună lucru deșertă, frivolă, lete profumate, acele bilete de. chărtiă de getarea sea, — balulă ce fusese mal multe colori strînse într’unfi modă ca- cută și acelua ce era se sc facă prițiosu, Paolo avea orore de, dînselc;’ ele | toriă, și pe caro Maiestatea Sea eraă flagelulu esistințel sâle. Cătă dc i- I de Bavaria era să-lă onoreze cu nocințl și neînsemnătdrie craii cea mal I sea; și apoi frumușelele toaletei sera tre- demnă mal multă de ună păună, șliua vii- misiune este d’a înfla în pcn>, de Ludovic uă creatură raționabilă, dotată presința cu ănimă, și care priimise de sele, e- mare parte din ele, adresa unei modiste, fectulO. ce produsese, adinirațiunea ală tă- ună sufletă nemuritorii. Paolo îșl esprese într’uă ii! mi ■' i ii kt nun i ii ii a iu mi ni ■■■ mi defektelo sale, este, ns nsmaî bine, dar o datorii nentrs fu kare nagisne, a fane sn asemenea esa- men al konmliingel, a ksnoamte ka- liligile mi Birtsgile, defeklel^e mi gre- melele, nslerile ml slibinisnile sale, a kombina asninrile i ks mizloanele sale. Toi omsl are misisnea sa ne nimînt, esislinga Isi esle o trebsin- gi ns nsmaî nentrs dînsal, ni nen- tr» omenirea întreagi; astfel este mi ks nagisnilo, fii kare nonor a- fari de misisnea generale a omeni- rii înlrege, are mi misisnea sa nar- likslarii nrosidingiale. Misisnea nagisnil romine, sin- gsrsl nonor de piale latini amezat de sekle la limitele cslreme ale Es- ronel ka o senlineli, ka o anlegar- di a niBilisagisnel, a fost în Hmnil Ireksgl a fi zidsl de anirare, forte- rega Esronel kremline în kontra in- Basisnilor barbarilor, în kontra katro-=A nirilor islamism»!»!. Aneasti misisne ml-a îmnlinit-o k» deslsli glorii, stnmomil nomtri bitilie mi lente Romini, aă «dat kimniele noastre eS ilsslrat tn mii de eroine nomele de k’»n smge generos mi le a» dat, nrin anost s«k al mimel, fertilitatea lor aklsale. Daki slnmoniil noinlri iul-a» îmnlinit glorioasa mi sakra lor mi- sisne, nutem krede oare, ki nrin a- ’ieasla s’a lerminat rolul Rommiel? ne nslem înkin«i oare ki nagisnea romini se noate n»lri nsmaî ks a- danerea a minte a ansi trei-st glo- rios mi eroik? Ns ! nresintele, de mi nisksl din trekst, na noate Ini de kît alimentmdase din nresinte. Ilre- A 'O 4 u. cu la ( ndstre, asurdu, a cărui cătă de spirită și Creatorii maniera versuri de Tennyson citate la balulă de I ril obieclă fusese, atențiunea însemnată ce sea de a vedă lucrurile; elă o esprese pe seara, uă sonată seă uă romanță fă- I îl areta Grația Sea seă Escelmța Sea, etc. facă și cu asprime. Fâta sc revoltă și îlă Cută omagine frumdsel ce era la modă, Ea nu oserva de locă că tdte astea eraă acusă că-I refusă plăcerile naturali la eta- poesie și musică destinate asemene a nu ca untulă de le.mnă fierbinte pe ănima lui tea sea. Paolo declară că nu înțelegea fi nici cetite, nici cântate, neajungendu-I I Paolo; nici măcară nu cugeta la asta. Căndă lucrulu' astă-felă; înțelegea se bea cineva timpă pentru tdte; cătă de inocințl, ^isc-1 apucă uă dată calea descrierii salisfiicțiuni- deru nu pînă se se’mbete. Viăța este ea rămă, eraă acele bilete, ele respăndiaă to- I loră sele do amore propriă, feta cea mal ăre uă poleă neîncetată, întrebă elă, pen- te ună profumă de ainore care avița în-I fină și dotată cu cea mal bună ănimă pă- tru ca cine-va să o trăcă danțăndă? tr’ună modă spăimîntătoră nevrelc junelui I te păre ărbă și crudele. Nu e de locă dc — Dâră viâța este 6re uă îmormăn- Romană. mirare ca, în ochii lui Paolo, ca'e nu era tare, știse Lavinia, pentru ca să o petrâcă Era ăncă și mal răă căndă maiestrulă I inițiată în tăte astea, uă vieță de esposi- cineva în lacrime? și eleva aveați uă oră de linișce, și căndă j țiune personale și de misă în scenă cumă — Departe de ideia asta, respunse ^avinia H spunea cumti fusese ocupată tim-* | era acea-a de oare-I ge vorbia, acea alăr- j elă; însO viâfa are datorie a cărora lin- f ; • - ■ SPRE APRETUIREA SITUA- TIUNEl. T »l omsl este dator a-mi da în- sămi komul, a esaniina snde se a- fli, kare esle nosigitenea sa în so- Hietale, ka astfel si mtie ho noate fane snre a ImbBniligi starea IbI, mi ne noate amtenla de la Biitor. Daki este bine nentr» fu kare indiBid, a fane din kmd în kmd esamensl kon- mtiingel sale, a k»noamle kaliligile plinire aduce ore cari responsabilități; ci- neva trebue, prin urmare, se cugete la a- sta cu seriositate. — Așiă vrâ se șciă ce mare bune- tățl faci cu gravitatea miss Jones. — Pre pucine, însă, în ori ce casă, domniel-tele ? urmă este prd adevărată; lucreșlă și îmi căsti- gu pănea mea de totă țliua cumti trebue se facă unu omă săracii, silindu-me a me manține într’uă stare sănătăsă de corpii și de spirită pentru șliua, care trebue să viia, în care voiă găsi a lucra într’unfi modii mal folositoriă și mal serioșii pentru bine- le țerel melc. După uă scurtă pausă, Lavinia ^ise: „Despre lucru, dmenl nu ne-aă lăsată nouo femeieloru, de cătfi ondrea de a dre- ge ciorapii bărbațiloră și copiiloră noștril. Căndă îmi va veni și mie ora, sperii că-mi voiii îndeplini astă detoriă totu așia de bi- ne ca 0 pele-Ialte, PînO atunci, voescâ kam intîiBl nslrimenl al nrsnkBlBl esle r lăutele mamei, asemenea mi o na- - giane nrsnkb se noale natri kît Ba timn ks adsnerea a minte a treks- s IbIbI, dar, în nronorgisnea în kare se J ► desBolli, în kare dobîndemte nstere, anea alimentare ns-I mal noate fi de ajsns, kornfil înBÎrlomimd»se uere sn J nalriment mal ssnslangiale, sn nslri- ₐ ' ment notriail ks esornigiBl mi întrebi# bsingarea ușierilor sale^ Misisnea ' . nroBidingale a nonorslBl romin n» e,^ J terminali înki, a intrat nsmaî într’o alli fase nosi. Daki în timnil fes- " l i daliligii, în timnildrental»! hoIbI maicii tare, aBea a se Isnta In kontra ns-hv meroaselor nete de barbari, tot anea"^' Isnli are s’o sssgiii mi astizl. na- mal armele s’a» skimbat; mintea a înloksit nâmnBl, soirilsl materia. As- lizl konnistelo na se mal fak nrin . săbii mi nrin fok, tj nrin ImBigi-Jk t»n, nrin ninilisare, nrin resnmdi-^ rea ideielor, Konuislele fiksle nrin H se petrecO, neve^endu c3 este vre ună ma> re reil în acesta. Efi nu sum unu geniă ca se reformă lumea; nu am patriă de regenerată. i — Și este uă mare’ fericire pSnlru d-ta că nu al patriă, respunse cu amărî- ciune Paolo. Admiră că poți se iei în rîsă simpțimîntele cele mal sănte, — simpți- mînte pe cari ar trebui se le onorezi, d-ta care ești născută într’uă j^ră liberă. Lavinia avu mustrare de cugetă de ce șlisese, ca îngână uă scusă și începu a plănge. A o vede plăngândă era mal pre susă de puterile lui Paolo; la răndulă seă, elă ceru iertare pentru asprimea sea; și > ᵢf₁ căte-va bune cuvinte schimbați dintr’uă par- ,q te și din altă-a, reparară anco uă dată ună armisteță ce nu trebuia se durele rnultă timpă. (Urmarea pe măne). 0 www.dacoromanica.ro ROMANULU « 755 ■im...........W in'lW ii»!¹¹ .ⁱr 'ii'JM a nblerea iresislibile a uiliingelor, a eroilor, a indsslriel mi a komeriÎB- lal, ka s’o zhem k’sn singsr kaBinl, koniislele 4ÎBilisagi»ni! ssnt konyiste mal sikxre de kît nele dobîndit© nrin naterea armelor. Lsmea n’a ajsns mkt la anca kelme a miBÎlisagi»nif, snde sn res- bel între uonoare Ba fi aj»ns o ab- surditate, sn hkr» ka neu8tingi. Iloale aa k»rge tnki mslt smge de om, urni kind nonoarele bot fi în- țeles ki a4elc hule onmide na not resolBe ni4l o 4esli»ne, ki anele Bir- sirl de smge Balimi atit de mBlt nc însingitor kil mi ne înoins; mki m»ll timn, noate, Bor fi silite nonoa- rele a s>‘a gala nentr» resbel ka si noali asea nasea, dar kiar mi aslizl Bedem ki resbclele a» skimbat ka- rakleri»! lor, ns se mal fak resbele de konnisli, kml seea ne s’a do- bmdit nrin săbii, se noate uislra nsmal nrin săbii mi ns esle ninî o nstere atit de mare ka si noali mngine m»ll timn în sklaBii sn no- nor kaierit nrin nslerea armelor. Res- bele seklslsT noslrs ns ssnt nimik de kil konse4inga sistemei drentsl»! ie- I»! maî tare, konse4in.ua sihiril fi- ksti nonoarelor s»bj»gale, ssnt hula dreulah! nagi»nilor în konlra urelin- sbIb! drent diBin; aneasli huli ns intim kil noate dara, dar mlim ki Ba fi 4ea dane srmi, ki birsinga fi- nale Ba reînmea nonoarelor mi ki at»n4l Bor înuela țoale resbelele, fiind ki ni4l o nagihne na noate aBea an interes a slrika nauea snisersale; a- l8n4î nonoarele îmi Bor da mina mi Bor forma o smti aliangi. Misisnea Rommiel în sekhl no- slrs este toi alit de mare, lol alit de sakri ksm a fosl în seklele îre- k»le; naghnea romini are si fii sentinela 4iBilisagi»niI, anlegarda uro- gresshl, are si fii nsntea, kare îm- nresni ouidinlel© ks oriintele, nrin kare trc4e 4ÎBilisagi8nea csrouiani la nonoarele asialine, nrin kare se re’n- loarne k»lt»ra uerfekgionalt la lea- gm»l ses. fi Si n»nem ak»m mina ne k»gel mi si no întrebim, 4e am fiksl nîni ak»m snre a ne fa4e demni de mi- sisnea noasln? am înueles oare în- semn-ilalea rohhl, 4e n6-a înkredin- gat nroBedinga? Și ne întrebim, daki fii kare din noi a fikst tot 4e-l era ks nslingi snre înaintarea naghni! sale? — Bal! mi tem ki, ks foarte u»gino es'ieiigi»nl, Bom fi siliti a mirtsri ki ns nS am îmnlinit datoria noasln de Romm, ki n6~am ostenii înainte d’a în'iene, ki n6-am leneait fin a fi lakratt Si ne în- trebim, daki mal natem remmea în soasli slare de amorgire? daki 4ea lt»lli Eorona noale îngidsi ka sen- tinela sa si romiii în asii letargii, kare komnromile siksranga sa? Ea- rona, Bizînd niroleala noasln n&>a sksdsil ks iietere, n6-a dcmtental din somn mi nS-a zis: Begiag! mi hkrag! 1 Si skalBnm dar amorgeala dane noi, si ’nBingem morboasa nofli de somn kare ne anasi nleonele, ka ns ksmBa Esrona si ia somn»l noslrs de moarls mi kinlindone „Requiescanl in paco“ (Be4lniki nomenire), si n»ii în lo- k»I noslrs o alit senlineli mal de- mleanli. mal akllBi, kare si-ml îm- ulineaski mal bine d[e kît noi mis- Momenhl fatale se auronrii de ’ noi ks nami giganihl, trebse si dini semne de Biagi, daki ns soim ki Esrona si ne îngroane de eisl. Na Bedem mimkarea generale a tat&lor nonoarelor în fiisrsl noslr»? Franga mi Italia, ssrorile noastre, n6-a8 în- tins mina, resnsns-am oare la ane- hl lor? N6 a» 4er8l si fim — noi am resnans: ssntem! dar n’am mim- kat ni4l sn deget ka si doBedim fi- inga noasln. Ungaria s’a redeuileu- lat mi, srmmd demleanli Bekisl ses bi’s d’sn imneris magiar nîni la gs- rele Dsniril, nini la marea Neagri, ameningi esislinga noasln nagionale; fragi! nomlril ardelianl as nrotestat mi nrotesli ks energii konlra ten- dingelor lor, ear noi nriBim ks smge re4e incendiul BeiiriBlsI noslrs dsni doklrina egoiști a Isl Mallhus: „Fii kare Ia sine, fiikare ncnlrs sine.“— Ilolonia, nonorsl martir al liberliuil, a re’n4enst Isnla yiganliki, Isnla hi DaBid în konlra Isl Goliat, o huli de resislinui nasiBi, morale, mi noi? ni4l mikar sn semn de simnatii n’am assl nentrs a4est nonor de eroi. Ser- Bia înainleazi ne kalea nrogresshl mi srmeazi ks staiorni4ii skonsl ses d’a se fa4e 4enlrsl nonoarelor kre- mline ale oriinlehî, d’a krea ne ma- hl Dsniril sn stal al SlaBilor meri- dionali. Si ns kreazi 4ililori! nom- tri ki Borbim firi temei», ki toate a4estea ns esist dc kil în imagina- Uhnea noasln; Bazi, 4e zi4e ziarisl Bienez „Wanderer,u komenlmd dis- ksrssl Ironshl nrin4inehi Mixail k» okasisnea deskiderif adsniril najjio- nale a SerBiel: „Trebse si nriBim, firi îndoiali, „ka sna din dobîndirile timusUl no- „slrs mi, în narte 4el nsuin, ka me- „rihl îmniral»hl Nanoleone, kare ,,mi ’n a4eeasla a deskis kalea, fan- ,,t»l a4ela ki (irin4inil în alokeuhnile „lor kitre renresinlanuil nonoarelor „lor se denirleazi din 4e în 4e mal ,,msll d’»4ea formi obi4nsili mi ne- „șemnifikitoarii, în kare se komuBnca „mal ’nainle asemenea akle. Aslfel „Bedem mi’n ksBintsk Ironehl urin- „4inel»I Sersiel »n snirit Bis, fiki- „tor de bine, o kordialilate mi fran- „4egi îmnresni k’o originalitate, kari ,‘das a4esl»I ksBÎnt sn farmek narli- „kslar. în lok d’a se înkonghra k» „frasl generali, k» esnresisnl de o- „rakh, nrirninele Mixaeie Borbemle „înlr’sn limbagiS 4e-l noale îngelege „fiikare giran, de interesele ime- „ziate ale uerel sale, de greme- „1 e 1 e trekstsl»! mi iiresinle- „Isl mi DE MARELE B11T0R ME „BOEUITE A DREGliTI I1ATRIE1 „SALE, lirin'iinele n» se oksni de „teorie anslrakte, 4i k» fiikare frase, „ks fiikare k»BÎnl, se usne ne lirî- „m»l realiliyii; ej k»noamle lreb»in- „jjele gerel sale mi desemni di» de- „4isisnea snsl birbat, kare mlie 4eea ,,4e Boemle, kiile, ne kare snen ’s’a- ,Jsngi mal karînd mi mal d’a dren- „hl la skonsl se». Ksnoskslsl ka- „rakler al nrirninehl Mixaeie ne este „o garungi, ki ns se Ba mir- „gini nsmal la keninte, MI Kl) „BOR FI URMATE DE FAUTE. „Dar daki SerBia au»ki a s l- „fe1 ks îndrisneali mi ks în- „kredere î nț sine kalea refor- „melor, ATONII SE FAME MEN- „TtiBL NATURALE aI semingie- ,,] o r k re mii ne în Bo'n'n a le ale „i ra ner i s I » l oloman , ml d i „nrin a 4 c asia ÎMBOLDIREA LA „O MUIIKARE MT)REAH1> ALE „KTjRII URMTbRÎ nî4l n« senot „k a I k s I a î n mo meniși a k- „ls a 1 e.“ Ne mal Irebsemle o doBadi mal mare ki SerBia, Beiiua noasln Boemte s’a jsngi, mi Ba ajsnge negremit, 4enlr81 nalsrale al se- mingielor kremtine înBe4inale, ki SerBia Ba Isa rohl noslrs mi Ba îm- nlini misisnea noasln nroBedingiale ? Ka si ksnoamtem mi mal bine sitsa- gisnea akl»ale mi si huelegem, daki mal este timn, snirilsi seklshl nos- Ir», se sedem 4e zi4o ziarisl „Nord¹¹ într’o korosnondingi, kare în koloa- nele snsl organ rssvsk meriți toati atengisnea noasln. Anea korosnon- diaui Zi4e, ki „ssnl r»inele SeBas- „tonolil s’afli Immormînlali n» nemal „sinta alianyi, 44 iui clementele sale; ..Ungaria n» mal este sn nerikl» nen- ,,tr» «llsssia, nreksm mi Rsssjd a în- „4etat d’a fi a snaimi nentr» bnga- „ria, dar Ilolonia ar fi înslriinati „nenlr» loul tiranii snel Rsssie a- „liati k» Asslria. O re’nBiare a „smtel aliange este k» nenstingi; ea ns noate aBea ni4l sn skou mi ar „fi resn insi de o ni n i s n ea ns- „b I i ki în Rsssia?¹ Dsni a4ea- sta Bin srmitoariele nndsrl, kari, ksm zisenm dobîndesk o maro în- semnilate într’sn organ rssesk : „O „nOLITIKli LIBERALE, SINGURI) „IIUTINMIOAST) IN ZILELE NOA- „STRE, este singsral tirîm, „ne kare not nrosnera rcla- ,,nisnile ale 4elor trei ns- „teri. IIoIonia mi Ungaria „noi fi de&iBÎrmit I inimii te; ,.n s esle insnirati de oslili- „l a l e m i • d c » r i n o b i 1 e a i n i- „mi a Ironiralslsl Alesandr», „el mlie FOARTE BINE ki ’n „z i.»a de aslizl NU SE MAÎ ilOT „iNKItlA ALIANȚE IN KONTRA „HOIIOARELOR, MI NUMAI ALI- „ANJJE KU ELE, HII KM), AT1)T „I1ENTRU SUBERANU KI>T IUI „HENTRU NAJilUNE, NUMAI ÎN- „TR’O ASEMENEA II0L1TIKM) S’A- ,,FL1) GARANTA MEA MAI 8IKU- ,,RI) A irbMll Uli A FERIMIR1I.“ Tot 6 am mal nstea adioga ar fi slab în komnuraghne k» ksBinlele organshl rssesk. Ne fa4em însi datoria mi renetim: Si ne demlen- lim, si Begiim mi si laknm, ka si Bazi hmea ki ssntem uisi mi si ns ne arsnHO în morminl ka ne snil 4e as înșelat din nieagi! Winlerhalder. ■ v w ț îun: >a Jt TE ? gardele naționale J .^onajos ș; 1 I . I n d i 4 e a d i n g a României. । n ।. „mi D-hohsIh Domn Minislr» „du Resbel komnlekliiui kadrele ___J „regimentelor; la kas tre'tejjî ne- „ste balvel; am denlina înkredere in natriotisiiKil Kamerei ki Ba ’ țnktsainua adaos»!. Denii» kl ’ de kne ori streina! ne-a» In- "kalkat, a» deaenil din kausa, ”ki n'ain fost iircgilini." ^I.ESA^DKS lOAN I. (Jlinislr». 1»I de Kesbel in Kamera den»- — taliilor). 1. Aide toi, le cicl t'aldera,,., Ilentr» ka o nagie si se noati bsksra in nane de toate drentBrile ye a8 mouitenit, dei toate aBantagele k» kare uerisl iui nuninlsl a8 faBorat’o dș toate b»n»rile ue din țimn aS ns- >1 -ir r tst kslege, îl trebseaye o armați ne kare si se snrijine, kare se o sssgie, kare se o nrisigeze ini kare se o uro- teje, tot desna gata a o antra, a o faue se fii resnektati. Armata e ns nBnsmaî garanga onorslsi, indenendingei mi Biegel Sta- telor, dar ea nrotege msnka, nro- nrietatea mi libertatea fii-kir»ia 4e- tigean, ea interele komeryislBl mi demnitatea gerel. Ilrin krearea armatelor, amorisl sînt al natrieî se sssgine n^abitst țlin generație în ge- neragic. Ilentr» ka o nagie sl fii feriuili trebsesne ka yelagenii ye o komnsn sl aibi denlina kredingi în tiria gs- Bernsl»! lor; kredingt kl streinsl ns’l Ba inkalka kind Ba bo;, nnindsle li- nimlea, aserea ini Biaga kear; firi de kare sn stat ns noate dsne îndelsng. Metigeansl densne ne altarisl natrieî legisitsl ses tribst în dirl binemtî ini în dirl de brage. GsBensl în skimb e dator si’l asigsre: linimtea, pnor»l, Biaga, nro- nrietatea mi msnka. Ilrin ye ? Sigsr nrin formarea de o nstere armati, ka- re se nrisigeze într» aiurarea drents- rilor yeligenilor îngenere, kt4Î firi de ayeasll niyî dshele ksBtnt de „Ua- trie“ niyî Icgislagia ye am Boi a îm- nrsmsta, ns ne not seni la nimika mi n’am- nstea fi seksrî niyî mikar de konserBarea nagionalitigeî noastre. Odati înkalkat mi ssbjsgat de streini ori kare slat este redss a fi gs- Bernat dsni legile diktate de îmniit- torî. De mslt s’as reksnoskst, kt ba- sa ne kare trebsie si odixneaskt Bia- ga orî kirsea Stat, esle fin kontra ziyere sigsranga nistnreî Nagionali- tigei. Ideea de^i kare trebsie si ne oksne astizI mai mslt gîndirea, seks- Bine a fi de seksr kistarea modslsî nrin kare Rominia se noatt aBea ssb arme yetageni kît s’ar nstea maî în- desiși ks o kdlsiali mi întreginere de tot miki ini nesiingili atit nentrs Gssern, kil mi nentrs yetigenl. Statsl nostrs de yinyl milioane yetigenî, srmind strikta lege a rekrs- tagiei (fil-ne Bisteria klt de bogatt) ns ne noate da în minimsm de kît nsmersl de 50, m i i brage mi maksi- msm 75, mii. Do mi ayest din sr- mi nsmer jeneazi nsgin agriksltsra mi Isknrile mekaniye; se nressnsnem tolănii kt kear astlzi nstem disnoza de el; însi st ne nermitem mi o între- bare: Fisa el oare de ajsns întrs a- ntrarea indinendingeî mi nagionelitt- gei.noastre ka Stat. Ori uine ua în- gelege kt ns. Kare e deyi remedisl effikaye? De seksr formarea ka bani kibsaingt a ansi korn aasiliar saă a anei nameroase reserBe tot deana ga- ta la trebsinga gerei. Domnal Kolonel Schileti, în bro- mara intitalaii: ,₍Keslia armatei Hrin- yiriatelor-Unile⁴ krede kt sssgintnd astlzi ideea maremalalai Guvion Sen- Cyr, (ninsiti de malt de Franyia), noale da Romtnieî formarea kornalai aaksiliar mi a reserBeî, nrin treyerea soldatahî dani îmnlinirea terminala! de mease ani în aklisitate, înki mea- se ani în kornal de antrare mi deo- sebit mease în anei al resersei;¹ Inst inkoiiBeningele anei asemine nronanerî sânt foarte însemnate; din o narte, nentra kt D-lai ne dt kornal de a- ntrare tokmaî dani 6 ani, ka kam ar fi Hrofet, kt în ayea treyere de timn, Rominia na Ba fi înkilkatt, mi din alta, kt se gine s»b greatatea serBi- yialsi militar, an însemnat nsmer de yetigenî, snayis de 18 anî, karii re- mtn ast-felia neindeyiml la Bre o ulti meserie ntnl în Birstk ’lea niaî koau- tl de 36 sa8 40 anî; Btrstt kind, fit kare ora e dator st’ml aîbt bine ka- natati sneyialitatea sneî nrofesil, ktyl ¹ Noi BBntem de oninisne ka soldatul si n» serve în antivitate de kil 2 sa» uel mult trei ani mi algl 3 în reservi (Nota Redakgbnil,^ ir; linsind ayaasta yetigenilor, Statsh ye ma’ bogat sine în dekadengl. Întrs dentrlarea dar, snor ama uimite inkoBeningî, nronsnem sn alt mod de reserBt, ks a ktria formare, ns ni se noate rsina niyî finansele nrin keltseli de ssmî enorme în întregind!, niyi ns ne naralistm oksnagisnele a- grikole mi komersante. Ayea reserrn, ayea șolidt nstere kare se serBeaski de zid neatakabil e singsrl Garda Nagionalt ks a ktfîa formare ns- mai, kredem kt Rominia îmî Ba nstea asigsra indinendinga nagionalt mi re- kimta resnektsl seninilor. Ear no- nolii yiBilisugî se Bor gnbi a ne în- tinde mina mi alianga lor. II. „Mais ^trangeres oii indigenes les tioupes rîigulieies se tiouvent । toujonrs insnfrisautes, quand l’exi- I J stence naționale est menacee. _ (Dam. Ilistoire de Venise). 1 • O Noi nsnem în garda Nagionalt snika basl de anuare, nentrs kt o armati de garde nagionale mobilisata mi resniti în minsta nerik»!»!»!, re- suinge ks înlesnire orî ye agresie strei- ni. Ei e tare nrin nsmersi eî, nrin suiritsl eî. Ea e formați ns neutra a konksista nroBingii, yi nentrs a’mi a- ntra ne ale eî, ks ne drent atakate. — La arme yetigenî — e somnsl nor- nirei eî, — se resningem streinsl — e slrigitsi de într’smre. Resnsndegi-mî kare ar fi ssbjs- gitorsl ue ar îndresni se ataye sn Stat ast-feliS de yei.tgenesk konstitsat mi amrat.j /» :. Garda Nagionalt esle garau- ga yea maî solidt a snsl Stat konsli- tsgional; firi de ea libertatea e în ksmmnt. Avem miî de esemnle kt Garda Nagionalt a'it de neycsarie nentrs li- nimlea din uisntrs desine indisnensaT bilt, kind statsl e ameningat. în 1793, Franyia resninge ksali- gia Esroneî întregi nrin kiemarea ssb arme a Gardelor Nagionale, kare gări de desin în srmi nentrs inimiyî, yele 14 însmîmînletoarie marî armate. Snanioliî eartmî ks gardele na- gionale resning din teritorisl lor ne teribilei ksryeritor Bona-parte. în 1809, Franyia ks gardele eî însntîmînlt Englesiî nrin elansl s- nora din koxortele lor. în 1813 mi 1814, ele disuslt nas kitre nas mrnîntsl stnt al natrieî kon- tra nensmeratelor armate ks kare Es- rona întreagi le-aă fost insndat teri— torid. Dsni retragerea streinilor din Franyia, Garda Nagionalt nizemte for- tsrile mi arsenalele, ea mangine ordi- n»l nsblik nrin B’gilengt mi blînde- gt mi notoaie desesnerarea urin resig- nagie. <— Kear mi atsnyî kînd snil din reltyigi ksmmragl ks asrsl strein mi kare neînyetat lind a demerita Gsner- nsl konstitsgional, s’ar artta kontrarî sneî ama smte institsgiî, starea noa- strt financiari ne silesye se adonttm ayeasll instilsnie salstart, nentrs kt dsni ksm Bedem, ikonomia este ks- BÎnlsl kare yerkslt aeti-zl neînyetat în gsrile t»t»lor Miniștrilor, Admini- stratorilor, mi tstslor Denstigilor mi kontribsabiiilor; ikonomie ye ns o nslem gisi de kît în adontarea nro- nsst. (ua snna). Luni la 28 August 9 sept» la opt ore seara, în fața caselor d-lul Capșia ulița pescărie! d.FLU- GEL va începe cursurile sale co- merciale. Am arătat necontenit în această foie cât de neapărat este pentru uoî a avea o scoală comercială și credem că fiă-care comerciant snnpte in d ajuns câte perderl căusea^â nesciința pentru ca toți junii coinercianțl să alerge la cursurile ce descide d. FLUGEL. Guvernul n’a voit ancă să ne dea o scoală comerciale; să ne si- lim cel puțin să profităm d’aceea ce ne o trămite intim plarea. www.dacoromanica.ro 4 ROMANUL e DEUEIUE TELEGRAFICE Ksrssl BienI din Metaliie Nagionale . Akgisnele Simel „ Kredital London Silber . . . . DakagI . 24 August. 67 - 95 80 — 95 740 ----• 174 — 80 137 — 75 136 - 25 6—55 LIBRARII G. IO»L La această librăria a apărut: Noulu Atlasu de Geografie în limba romană, coprinZînd ur- mătoarele 7 Charte: Planiglobul^, Europa, Asia, Africa, Ameri- ca, Oeeanla și Daclea arangiate pentru usulu scoaleloru de Const. Șreder. Prețul unul essemplar cartonat e lin ^U^ernor. Cunoscut de 14 ani în București ca profes- sor de limbile francesă și germană, are dorință d’a intra în vre o casă însemnată în calitate de guvernor de copil. Doritorii se vor adresa la acest Ziar&> saă la d. Colonel Garbaschi. No. 526. 4 AHSKTiIULE ÎN H0RT8L EIVblLA. In zisa de 22 August 1861. de 3 Sfanți. La aceeași librărie: Konbil 11 Banoare ii sosite înkirkate. . . „ demerte nornite înkirkate. „ demerte . sosite............. nornite............ Jlreg»! nrodaklelor. 3 8 2 1 1 2 Charta Principatelor-Unite Prețul 3 lei. No. 533. 3 Meiul Patriei^* de dat în arendă chiar de la Sf. Dimi- trie viitor. Doritorii să va arăta la cantorul acestui otel. , No. 522. 14 I LIBRĂRIA L L KOSmi •' a Vinzare c^un scăzămint de preț de 50, 00 șl ÎO la sutâ. Pentru desăvirșila desfacere. 3 Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- rabilă spre a se putea desface loale câr(ile și cele iahe articole, stabilimentul acesta de librărie s’a mutat acum in ? ᵥ Ir». « □ L T1B di. la rondelă (Rondeu) unde se va continua vlnzarea.¹ Grîs n ,i 11 liakîr kalitatea I, kila kîrniB armat II 1, II, 11 11 240 215 190 236 225 205 Sekara . llorsmb#. . Orz# Orz no# Fasole . Raniua silbaliki Meisl kila 154 88 160 82 i' .- - j .■ >a. Illlensrl nornite înkw nenl. Salina - -/ ------ MISKT>RILE 1N nORTKLGALAHI In zisa de 22 August 1861. Koribii sosite înkirkate . . . . — — demerte . . . . -T- nornite înkirkate........... — i — demerte ...... Banoare sosite .................. — nornite....................... llrea»! Hrodsklelor. Grî» liakîr kalitatea I. . . — id ii 11 Sekari llor»mb# Orz# . 11 ii kîrniB „ ii ii arnisl „ n. . — I. . . 160 n. . — 138 2 4 220 142 fabrică de în * ⁷ ■ ■ ■ mahalaoa S-ții Apostoli ulița Ta- baci No. 50. Se recomandă pen- tru gătirea a tot felul de mașine d’agricultură, adecă mașine de se- mănat, mașine de vînturat saă cu- rățat șcl.; tot asemenea se gătesc în a noastră fabrică tulumbe trans- portabile de întrebuințarea udetu- rel la grădini saă și la primejdii de focă cu țevi orizontale. Reparaturi de ori ce felă în partea vapoarelor, cum și altoră mașine se priimescă și se asigu- reaZă esecutarea grabnică și pre- țuri moderate. No. 536. 4 Be arendai. Momia Kîm. nineanka, sa# Kilsgireni, sas Bal- doBlnenil, din jadeusl Errila, nro- nrielate a d-lsi Dimilrie Kimninians este de arendat, nrin liiitagisne ks oferte sigilate, ne lermensl de 5 ani, îmenînd de la 23 Anrilie ansi 1862. Liiitauisnea esle a se faie în zioa de 14 SenlemBrie Biitor la iokainua d-lsi Konstandin A. Krefia- îeska (»n»l din enitroni d-l»I Dimi- lrie Kimninians), în elina Mogomoae neste dr»m de ksrtea adminislraliBi. N» se bot nriimi oferte de kil de la aieea kare ar boi’ si ia nio- mia ne seama lor#, sa# de la îmns- lerniul din nartele nrin nroksre le- galisate dsne formi. nentrs a Isa ksnomtinui de kon- diuisnele arendiril, doritorii se not adresa la mal s»s aritabl enltron, No. 510, 18 Se arendează. Moșia Popești i poița din județul Ilfovu plasa Sabarulul, cu 210 clăcașl, optu roate moară pe rîul Dîmbo- vița, doă hanuri de Z'dă pe dru- mul cel mare și alte doă cîrciuml ana în sată și alta lunca Bolinti- nu, afară de hanul mori, 600 po- goane arendășeștî, afară din cele legiuite ale locuitorilor, și prisoa- sele ce aă, lunca pe Dîmbovița, lunca pe Ciorogîrlă, fîneață înde- stulă arendășească, avînd și locui- tori liveZile legiuite, ca la șapte sute vite streine pășuneaZă cu toc- meală pe moșie. Se dă în aren- dă de la Sf. George viitor; dori- torii sd potă îndrepta la proprie- tarul moșiei Manolache Faca di- mineața pînă 11 ore Sînt de dat spre tăiere și 820 pogoane pădure tot pe aedstă mo- șie, cu lemne de stînjen, pari, nu- iele, cercuri și araci, pădurea se poate da și împreună cu moșia. i ⁰ (No. 535.) ‘ 3 arendai. Moșia Joseni cu 110 familii, din districtul Bu- Zău, fiind de dat cu arendă, pe 3 sau 5 ani, cu începere de la Sf. George anul viitor și înainte; Subscrisa publică aceasta spre obștească cunoștință, ca doritorii de a o lua cu arendă, să se ara- te la subsemnata proprietara ce șade în casele sale din mah. bi- serica Albă după podul Mogoșoai. f M. Hronidi. No, 521. , , 1 ______■__L _ ti h_____ Pe rinzare. Se află de vînZare la d-na Catrina Hempel ulița Belvedere No. 111 — Să- mînță de gogoși MilaneZl galbene care se poate garanta;₁de prima calitate. riansola un No. 520. 5 -ayt i. Tot d’o datA se mai face âncA un apel g Domelor, cari aii mai reiiias datori la zisul g stabiliment, sâ bhie voiascA a plăti datoria g lor, fârâ a aștepta mi ah apei și alte mâsim " - “ ..... i ■- ■ - ■ ' |_ """ "st¹" j'¹ ANVNClC DE n.nnn ‘ sm ioh Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publică*^4 voiaj oră, că dilijanțele sale mergă în fie-care Zi de la BrașW) Bucuresci si Murgiu, iro^oi JrJ .11111 km bl adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la Bucuresci la Brașovti. Be arendat. Momia Ktrs- teaska dlitsrl k» Kornemtil, 4 ore denarte de Bsksremll, mi 2 de Ulo- emll, deaksm nentrs Sf. George Bi- itor, ka si noati arendam»! si’ml faki sdminilsrile de toamni. Mașterii mi not gisi akasi ds- ni amiazi de la 4 nîni la 6 ore în toate zilele nod» Tîrg» d’Afan ne- sle drsm de biserika k» Sfinyl. . Doctorul Tunișscu. No. 534. 3 Ârenduire. Moșia Comișa- ni, LaZurile, Suduleni și Văcăre- ști din sus cu satul Bungetul din districtul Dîmbovița, proprietate Zestrală a subsemnaților, fiind a se da cu arenduire de la sf. George viitor, pe termen de trei saă cind ani, se face cunoscut tutulor a- matorilor, ca doritorii de a vedea condițiile acestei arenduirl pot să se adreseZe de la 8 pînă la 11 ore dimineața și de la 5 pînă la 9 după amiaZl în toate Zilei® la locuința subsemnaților. t I în l»na aieasta, la 26 Asgsst se Binde nrin liiiiauisne la Trib»- nalsl de Ilfos# seksia 3-ea, momia GL1NA din dislriktsl IlfoBslS, ulasa DîmboBiuel, k» denirtare p ori de Bak»remtl. Aieasti momii are întindere de 1300 mi kite-Ba nogoane, toate de Iskr»; are 46 klikaml; treie 2 dr»> msrl mari ne dînsa mi are mare Bi- itor, adiki: afan din nogoanele în fiinui esle krikati de țoale nirgile foarte mslt mi desnre DîmboBigi fi- re si meargi nîni tn malka el ktnd Ba intra în stioînirea niminlsl»! ie i s’a dală nrin retragerea gîrlel: o I»nki kare di de ia 150—200 ka- re fin» de iea mal bani kalilqle. Doritorii se noi# adressa la D. Mesar Bolliak tn toate zillele nîoi în zioa liiitaflisnel de la 7 —10 o- re de dimineaQi, »nde not# Bedea karta aieslel momii tui l»a toate in- formagisnile neieșsarie. Loksinjja ne nod»l# Mogomoael, otelul Trisnea în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. do 1<* Giurgiu la Bucuresci, plecarea se reguleaZă după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulă Giurgulul. însciințările mal deslușite se a-vi cu otelul „la Concorde/* în fie-care Luni și Joi, la 5 ore- după prîncjtb locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. j _ de la Brașovă la Bucuresoi, în fie-care Duminecă și MercurI este ⁶ dimineața la 6 ore; plecarea de la otelul „la Cerfu“ Altstadt No. 2. va da în cancelaria dilijanțel vis- 4 no .i, ¹ ud Alesandru KOhle, antreprenor al Dilijanțel, ulița Nemțească. MAIUSK EN6LES (d’orient). No. 512. hBj I " 2 Dimilrie Florescu, Ji .<>i Efrem German, No. 532. (Cișmeaoa-Roșie, (casa D-ei pinca (Clinceanu. (Casa d-lul Enake (German. 13 Se închiriază ’ ■ nu Pe arendat. Ilidsrile dsni mouiia Gridimlea, jsde^sl JlfoB, ks denirtare de o nomtie din Bsksremll oii în Beiinitate de Kildirsmanl, nro- urietale a sabsemnalslsl, se da# ks arendi snre triere. Doritorii se Bor adresa la Ral mes Lokotenent Ger- man ie este ks loksioua în kasele mele, sliua biserika leni, snre a a- fla nreusi ini kondiyiile. loan German. pentru No. 525. 4 magaZie de lemne un locu cu de- stulă întindere dintre suburbiile Am4a și Popa Cosma allu d-nel Ana Baco viță, împrejmuit de toate părțile și pavată în laturile ce di u în ulițe. Doritorii d’allă lua în a- ceastă cualitate se voră adresa la d. Ștefan Turnavitu, locuitori în suburbea Manea-Brutaru, coloarea verde, ulița Sculpturel la No. 31, care este autorisat a contracta în- chirierea. No. 528. 2 Pe rlnzare. Casele d-lul Costandin Poenureanu ulița Antim No. 43 cu fațada de 18 stînjinl și trei palme și în lungime de 50 st. cu destule încăperi, grajdifi de șease caî, șopron de doă trăsuri, sunt de vînZare ohavnic. Dori- torii se pot adresă pentru mal bu- ne informații la Agenția Ge- nerală d’affacerl otelu Budi- șteanu, ulița France^ No. 26. No. 519. 1 L GHANT & C8EP. Callea Mogoșoie , i* ⁿ fabla Sârindariulul, Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline șî mobile mici. O- glin^l mari și mici. Paturi de ferfi și de bronz, paturi și 16găne de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. PAa^ărie ș’asoernutarie. pâmje sim- ple și imprimate. PAnȘe ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc. Bonetărie. CeorapI și Călțunl de ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Cămăși de pân^ă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feșie și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lărgimi. Ale venătdreL Arme de focii> Pistele Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitarie Bnglesă. Brice, bricege,f6n fece, cuțite etc. ete. Parfumerie, de tăte felurile și din cele mal bune fabrice din Paris. Marochiuăriă. Mese și obiecte felurite de lacu chinesesci etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlil de daruri, argint și plaquă. Climant, adevărat Engleseecu. Vinuri, licore, citări, ceai, cio- colată, bombdne, biscdturi. Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricola din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu sămă de Clayton, și Shut- tlewortli, Ransomes și Sims etc. serile de birje, a sosit ak»m o ki- tiuime de nietnrie de Marmori de iea mal fini ksalitale, adiki: mons- mente Iskrate, nlsmil, krsil, niiere de balkoane, fmtme, mese mi table, lesnezl de nardosit de Italia. Do- ritorM se Bor anta la antalsl lok, »nde not gisi an nrea moderat. ₜ jfₗJ George Simioi. ₙ. ₐ No. 511.,,, o im 15,