VINERI 1 iii ”⁵ Voiesce r O ᵣ J «ₛ și vei pute Va oși tn tdto filele afară de Lunia ji a “ doua-țli după Serbătoria. Abonarea pe un an Șease luni........ Trei luni......... Pe lună............ .. Uu esemplar....... înștiințările linia ... 128 lei. 64 — 32 — 11 — 24 par 1 leu..; ‘iiâa ? .'nob .«rsiian * c me .elijrtid ”"Xr. 237 Anul V a iv n - 6 u JURIU POLITICO, CO^RCULI, LITEBAHIU buiLf" «I , ₍ARTICLELE ₜₑₐₘîₛₑ și nepublicatu SE VOR ARDE.) îl Lfc n w# ți ’ al» hiniwm ob jIb! 8, T⁻™* U* 411 -- :---- b f- 25 AUGUST 1861. ⁿ’ ,r'* < — sgeH sa Lumlnețlă-te si vei fi. > ii o a , Abonarea se faco în Buctucsci, la Administra țicnea Românului. Pasagiul Român Nn. 13. 18ac mu er [ , < f ' ia (11 IoIb^Hui ■ în județe la domnii Administratori și la coreț ₖnni ;,n .Ha 1 s/ pondințil nostriî, sau d’a dreptul prin postă tr& mițdnd ți banii. Tot asemenea ji în Iași. ? I "IM UI ! n ' Direptoriulfi 4iariu^u^ Romănulu și Redaptoriulu respun^etoriă: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) ■ calea Fortunei No. 15.? je loa if i it Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul 4iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. St iyi Jiv, r t?i.l ' SEATIM’A EUIlOPEl. 9 Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. • - „Guvernul împăratului.... știind însă că țeara, a cări? organisare trebuia făcută, era DE SEC0L1 ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘTN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATAT DE NUME- ROASE CAT ȘI INVETERATE, șcl. Supscrisj Wakvski. Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augustu. Toți șciau co cetățiănil din București se pregătiau a esprime în acea ști, prin- truă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoștința romanilor către Franța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă ^i saă doue înainte a oprit ori ce manifestare printr’uă ordinanță ad-hoc. romane ks cetele de tîlxarl neanolita- ne este o fanți doBeditl mi ksnosks- ' ti de Ismea întreagi. d. Rikasoli sne- rl k’a'iest argument nsternik Ba dove- di, o dati mal mslt, kl nsterea ls- measkl a nsmal de Ilanel este kondamnall ns logika iresistibili a snirel nagionale, ui k’a ajsns înki nekom- natibili ks cinilisarea ini ks smanita- tea, kare nsmal noi suferi onerile js- gslui ue se megiteinte în centrul ka- toliuismslsî, in înneleyere mi simiiimigtsl mi înksrayiarea kare reuresiuti ne nimînt ne zeă, gania mi nacea. Roma, ks kon- acelsia, Dsmne- niuiind !sS9 : REVISTA POLITICA» B măresc!, 5 Râpciune. Asem astizi o mtire destsl IU de însemnati mi kare este o noul cir- kslarii a nremedintelul kabinetalul I- talian, d. Rikasoli, kltre apinjifi se! akreditagl lingi nsterile stnine. A- ueasti uirkslarii demonstra kl kon- sniririle reanijisnil esronianese fak la ksrtea nanale, kl d’akolo ese nekon- țenit revolta, tîlxiriile, uciderile mi termini zikind kl ayeasti neertati nurtare a guBernslsi nanale Ba în- lesni aksm misiunea guBernulsi Ita- lian mi kare este denlina mire mi u- nitate a Italiei. Acest mare aht dinlo- matik komunikat nin’akum de kores- nondinQa telegrafiki Bnllier are data de la 24 August mi esnlikind situaiji- suea în nroBinuiile Neanolitane res- * nunde tot d’odăti, acelora kari konsi- -lii-ne Italia a renunța la unire, kl națiunea italiani este konstituiti mi kl tot ye este Italia, este al iei. D. Rikasoli komnari turbunrile antuall în nroBÎnciile neanolitane ku acelea ue s’au intimnlat, în diferite enoue de fransiniune, In Franga, în EngHtera mi ’n Snania; deslumemte kl mimka- rea neanolitani nu este de lok o ues- tiune nolitiki, ui numai o afacere de tîlxirie mi de jifuire. Din uinul-snre- zeue nrOBincii neanolitane, numai uinui sunt bmtbite de kalamitatea tilxireas- ki mi aceste cinul nroBÎnuil sunt cele limitrofe ku teritoriul nanale. d. Ri- kasoli aiatiki tîlxiriile, ue în diferite enoue audesastat rigatulNeanoleî, sunt o fanți istoriki mi deskrie ks koloa- rele ‘iele mai BÎue mi ku esnresiuriile cele mai eneruiue fosta armie neanolitani, kare, komuusi de 180,000 soldati bi- ne armati mi anroBisionaip, a funit innaintea unei miinl de oameni, de eroi mi a koronatS rsminoasa-i nol- tronerie, îmbriniimînd nrofesisnea de tîlxari, ridikmd în mai multe rin- duri stlndariul burbonian ne kare ’l ag desonorat neanirindul mi ne kare’l de- sonora mi akum fikîndu’l simbolul o- morului mi al tîlxiviilor. D. Ricasoli zice ki’i nare reu a fi silit si kon- state, ki tîlxiriile neanolitane sunt sneranija reakyiunei euro- niane, kare se afli într’o uiladeli, adiki la Roma. Fostul rene al Nea- nolii bate moneti Uli Roma suspine ne tilxarl. Dinariul Slutului Iletrb se întreb sinjjeazi a înrola brigangl în toatenirgile Euronei; munigiu- nea mi armele Bin de la Roma; uer- uetirile mi arestuirile siBîrmile in tre- kutele zile de kitre trucele fran'ie- se nB mai lași nici o îndoiali în aieasta nriuingi, îngeleperea kurzii înainte n’acea kale, neriksleazi inte- resele relițtisnl, fir’a skina interesele iBmemtl. Aceasta konvinuere genera- le, zice sfirmind, ca înlesni foarte mult gUBernslsI italian misiunea 1 sî, ne kare n’o noate denera,. Aueasti mi- siune este a da Italiei ceea ue’l linse- inte mi tot d’o dati a restitui biseriuel libertatea mi demnitatea iei. alî?" Kmd dur kanul hubinelulul «nul mare rigat s’adreseazi Litre toato nsterile, mari mi mici mi ne d’o narte susjjine ki la ksrtea Romei reanpiunea Esroninni sneltemto tilxiril mi ucideri ce 16 arsnki nesle toate uerilc, ear ne d’alta dekiari oficiale ko Italia îmi Ba îndenlini misis- nea iei, ns mal noate fi îndoiali k’au hat toate misurile atit în întrs -kil ini ’n ofuri nentru a-ml asiksra isbînda mi istem nrin srmare s’nmtentim in ksrînd realis.'rea celei inai mari mi celii mai mari mi celei mul salstario din toate re- Boluuisnile, adiki desființarea nuferii lș- inemll a nanalitiyiî. Este mtist mi do- Bedit ki nanalitalea a fost în kontra na- Uionalilițil italiane; întrsmți ks striinsl s’a mmuinut nrin stnin mi nrin trsnkii- rea mi uciderea Italiei. Aieasli krimi a trebuit, ka toate krimele, se koiumni uii se surne tronul kmcsk el llanalitițil; m’nslfel o mal renețim în kunnd nom Bedea ks okil nomtriî îmnlieiodu-se cca mal dreanti resnlati cere,’ski, cel mal mare fant nolilik mi karo Ba asea un c? fmit foarte însemnat assnra lumii înlreue. Ziariul din Biena Waiiderer uor- bemle desnre cel lall font însemnat no- litik desnre kare sorbirim în No. trc- krte, adiki desnre rcBolsțisnoa ce se face în Italia kiar în kontra nuferii reli- gioase a lianei, fie kil timn nuterea religioasi sa fi asociata ks cea lumeaski mi se nor încerka a so susține sna nrin alta, ele sc Bor komnromito una ne alta. Snațisl linsinds-no nom nubîika în nu- mtrul do mine mtirile mi refiensiunile ziarislsl din, Biena în. aceasta însemnați cestiune. îmniratsl Rsssiitor face o kihtorie în imnerisl ses mi oa bîz ta krimca mi kiar Gessarabia Romini ce este înki sunt domnirea Russiei. Gasernul Miriel- sale Domnul Rorninilor a trimis o de- nutațisne nenlrK a sabla ne Maiestatea sa mi kare se komnune de d. generar loan E. Floresk» do d. Dokan mi d. Balm fisl generarslsl Balm. Desnre nrocesul ce se deskisese în kontra foiei noastre, ku akusare de înalta tridare, fiind ki s’a fost fikut anei Ia nrblik a nu kidea In nici o kursi ui’u nu resuund'’, la nici o nroBokare, n» mai nutHnrii afli nimik. Sure a anta dar din nou d-lor Ilrokuratorl uniți, kît ne o- sebim de oniniunea d-lor, noi mal re- nețim mi astizi acelami anei kitre nu- blik, mi zicem mi astizi ka m’aluncl kl suntem do oninixiie ki trebue si resuin- gem ori ce nroBokare se Ba face desnre ori ce mimkare, neniru ki akum ka ui’a- t«nci kredem kl numai nartita regula- mentarii doremto o mimknre ka si noa- ti în turburarea anelor si neskuiaski re- gulamentul. Acei kari au tioit iui Boiesk EonDențiunea kati si minții k» ori ce urcciă iiniwUa mi si sllenski nrlntr’dor legale ini nuieriki roinți ini lakrare in-i .teliyiute ne toți cel kari Bor trekuUl st ' intre în Biitor, îmniniut de kredinga nn- gionale, d’acea kredingi desnre kare I- istis ziîea kl are nstere d’a slninsla kiar msngil.pnî o e'b " A. Rosetti. j . .„™„ ,-g—------------------------_ ’ Ilaris, 29 Asgsst. Kw-lea de kasauis- no a diskblnat Ue domnu Mir6s de krima Meritatei înmelstorie în kontra domnilor Dreyfuss, Beauvais mi Thierry ini de aceea a nrevarikirel de 21,247 akijisnl ale kasel k'i.ilor ferate, dar a konfirmal cea lai ti narte a srntinuel nreksm tui osînda nronsnuati. Ksrtea a resnins anelarca komitel&I Sira^on. — London, 29 Aagss'l. Banka Engliterel a țkizst diskonlsl la 4 la %, — Milan, 29 Asgasl. Ziarul „Perse •Vtraliza" de astizi zice, ki nosntea de la 28 Anglist s’a întimnlat la Toriro între Vie Ho tui Montebello sn mare inuend:». Kolo- nelsl Frotti din korusl knrabinÎTrilor wi ma- iorul Beaufort al snaî reyiment de infanteria din nresni. ks 11 oameni soldau! iui nom- niiri aă nerdut vieaua, omorîuî de derîmits- rit« Raselor; malul aiul oameni ai> fost tare valneraul. Irtcendial a konlins t mat multe ore mi la nornirec denenjei n»j inlp desivîruiit stins. — Turin, 29 Asgasl. Hidm în „Opi- nione“ de astizi, ki ministrsl nleninotenjjiar al Frangel, d. Benedetti a sosit ieri diwi- neșjji la Turino. oî .î ■ rH | — Berlin, 29 August. Diu frsntaria.no- Ioni aflim ki ziarele Warzsaweî de ieri uu- bliks «n reskrint al îmniratului kitre yene- rarisl.Lamberl, komnss într’sn stil îmnicisi- tor. Imnirelsl înkredingeazi. ijenerarislsl mi- siunea konfidenjjiale d a naoifika rigstsl ks kolaborarea Metiyenilor int. liyinui; afan d’a- ceasta reskriutsl figidaemte o mal întinși autonomii mi komnleta uitare a trekslslub — Dresda, 29 Asgsst. Desniruirea kri- minale a dietei isristice a nriimit k’o mare maioritato nronsnetile at’ngitoare de înli- tsrarea mononoluluî akssirel institutului nroksritoriei uri de transmiterea nroqeselor de nresi uri de kasse nolitice la dccosisnea unși Jury. Desniruirile in!îia-uiî a doua u- nite au nriimit uronunerea a so face o Iepe generale garmane konira reni odukjjisr.el i- legale (contrefacon) Desniryirea a treia cere Introducerea jsdekitoriilor de Jary în toati IJertnania. — Agram, 29 Asgsst. llledinija dietei. Mitirea mi trimiterea renresintaji’snel kitre Maiestatea Sj atingiloare de vice-kinilanul Uerei komitele leltacieî a fost aminati. S’a kontinsat diskujpsnea asunra organisirei nro- visorie a mHniciaalitvților. Com|hinia jle doul-spre-^ec«. « .r-î. '(*' ᵥ’>- bsont ©ic: .iaiio flasca josu“ în logika ta ono- iali bom nanii de do sl-snre- zece, kind te numemll singuri o li om n anii iui mki o k o ni n a n ii ka mirinimll kl boiiril ns ier nri— Bikyiele feodu 1 ie are asta-zl mki arfslokragia Euroniani în mal multe staluri ciBÎlisâteJ Bedejjl,<8LonoraijI BrlipI boiirl, astfel sunlegl în toate darurile, mirinimiele mi ksBÎntele noa- stre ; dirsijțl ce n’aBeal, liii norbigl fir’ a mii ce snsnegl mi fir’ a bi turbura nici de kum ki kuBinlele noas- tre sunt saă o derîdere saă firi nici un Injjeles. Ns cereți! nriBilețnele feo- dah? Dar de ce ns snunejil mi de la cine ns le cerem!? Do la nanis- ne, saă de la slriial? De ce nu sns- nejjl anoî, dalii a^l âurst ar’o dati a- cele drenlurl feodall ce bi liudapl ki nu le cereijl, ne ce temeiuri agi nstea si le cerejjl mi suntegl atit de le le ns no bani în kil agi oill ne ce cofe ns dobindi snunegl n’o faiegl mi daki intim de la cine mi ns intim ksm, de ie kum lo apl sssgine, s’ayl nzimaP ka se nu fiți restsrnagl? Ho nauisne? dar aul zis mi ziceți ki ea ns esiste în Romi- ni-? ne acel trei mii de alegitorl? dar acei-a ssnt foarte usținl nentru a Bi da drenlurl feudali¹; m’anol în- mi-Bi mirlsriul kl nici aceia ns ssnt ku sol, înmiBi ziceți „De la țea- „ra legale ne am 1 s a t nidej- „dea kid am Blzst a iei a- „na l i i a m or pi t oa a fi&I n^- „nisare desneranti.“ Bedețl dar k’a Boastri mirlnimii este ka mi natriotismsl sostrs, un noadeBer ce ori ce om îl Bede, X) derîder-e ce boI înmini arunkațl asunri-BiP Nu cereul drcniurile unei aristokrauie feodale ka a Engliterel? Da^ ge- neroml boiirl, uitatațl oare ki n’ațl aBBt hîcl odati ns nsmal momteni- rea aseril nentrs intîiul nisksl, nu nsmal momlenirca funkjjisnilor, dar nici kiar a titlurilor. Ns mal mligl ki esle ueste ustinui a gisi în bo- iirimea noaslri urinele kiar ale s- nel klase ka a Engliterel kare s’a unit ks nonorsl în konira ouresisnil tronului m’a dobîndil astfel un titlu la rekunomtinya generațiunilorf Bii- loarie? Kmd ăul aBSt boI fiefuri; unde si noate gisi la noi sn ce kare si semene kît de nuflin ks rauorlu- rile de n a l r o n mf k I i i n t e, dc n r o n r i e t a r meniul adiki o simnli kasli nri- bileyiati de funkgionarl jmi nimik mai mult, m’akiriia morale ml moralitate sti în nraBila Boaslri kare akoar- ! di femeel drentui d’a Binde a- Berea sa nentrs a I n11g a în rang ne sofislă iei? Eaki originea Boaslri, eaki moralitatea BflBslri, eaki temelia ne kar6 agi slat: rangul ce lungi f»i?-kare nrin k s m nirilo a rii, kum snsne kiar nraBila Boastri; mi kare rang bi da drentsl sl fiți boI tot mi toati na- jiisnea nimikb Uli» kslezagl anoî a mal zice ki ssntegl generoml, ki ns uregl drenturlțfeodall? kstezagl a bi komnara ks aristokragiele, boI nobili al nrauilel Iul Karagea m’al Regslamentslul Russiel? Dar nu este kslna Boaslriâ 4 Fii-kare este aceea ce l-a fikst originea sa; iui nrin sr- mare o origine ka a nrasilel 1»I Ka- ragea gfaiRegulamenluluI Organica! Rsssiel w’aBind dmoralilateii cea mal nersminali mi cea mal sciditoarii ridikali în artiklu de nraBÎli, ns ns- tea uroduce de kît terielor, inenisarea mine, stingerea din nagionale, moartea skiderea karak- în reă mr’n rs- boI a geniuful nrin stoarcerea de ori co suk iui nrin nutrezire iui nrin. armare mirarea ar fi d’ajjl fi fost înt^all-fel dune » kum ^untoțl, dani kam originea Boaslri bi kon- damni si fiți. E! do ns s’ar fi skars din boI, din kaasa originii bos- slre, tot sakal Biogel, do n’ațl fi ns- trezi, ajjl fi kslezat oare st skriepl mi si tiuiriți boI Imuiai toate kilo skriegl mi liniriți de la sn lima în- koace mi cele ce skriso mi Uniri la 2 August kanul „komnanief de doul-snre-zece. Agi fi kslezat si skriți mi si liuirițl ki: d nî „De la ijeara legale nfi am Isul „nidejdea kul am Bizui a, jet a- „aatii a mor gi lo ar i e, a ierte So- doma de foksl 4e o ameninga daki sa fi în uelale ze4e oameni drengl sa» kiar snsl singsr? Ulligl loarle bine k’asemenea mituiri (• okmell) ns se noi fa4e ks dinlomagia mi ki lol 4e mal itslegl nrelindc de la Br’sna din a4ele ușieri kare bi ks- noamte mal bine mi kare mlie kil ssnlegl de drengl, esle se bi ska- ne ne boI ka mi ne Lol, de iiloaia de fok, nreBeslinds-Bi în Biilor ka tui în irekst desnre ziua hmasisnil, ba mki înlrebsingmds-Bi, în Biilor ka mi’n Ireksl, a kiltszi a4el nori de fok kari a» ars m’a» nirlit d’a- tilea ori, ssnl a Boastn kiliszire, aueasli gcari odati util mi BÎleazi.. de feri4ili l & i «I i fl iOu’> u , rv ki ns mal e si sie. Agi krezsl se s4idegl geara, si 84idegl KonBengis- nca mi si nroBokagl aslfel insasis- nea mi înkornorarea Rominiel ks Rsssia sas ks Asslria, dekiannd a» ksm ki kiar a4ea gean legale de trei mii de oameni, este amorgili esle skizsti, kizsli, moarli mi ki B’agî luat mi de la dînsa nidejdea, mi n’agl Bizui ki daki ar fi aslfel kslna esle a soasln mi nsmal a Boasln. N’agl Bizsl ki daki BOI, în ksrs de ze4e ani, anii în kare Esrona înlreagi se fnmînla în dure- rile namltril, anii în kare se jska soarlea nagisnil Domine Inlrege, a matil mi glorioasei Dako-Rominie, dekiaragl înmi-Bi „k’ugl dormit, k’agl stal înlr’o nemimkare amorgitoarii“ esle înoederal ki m’a'tel kari dsne boI konslilscsk geara legale mi karii a$ fust înlr’sn konîakl mal d’adren- Isl ks boI, ns noi fa4o de kil 4eea i-agl îmgal si faki, teea uG agi fiksl mi boI „a dormi, a sla în- tr’o amorgire d e s n c r a n l e?“ Uit daki ni4l alit n’agl fost în stare a Bedoa, ksm oare era si aslegl Be- dea, ksm oare era si nslegl Bedea mi ’ngeleijte 4ele d’o ordine mal ’n- alli? Daki n’agl nstst îngelege ki dekiannd boI înmi-Bi ki ns ssnlegl de kil o „komnanii de do»I-snre- zc4eu bi sinsuidegl singuri; daki n’agl nstst îngeleye kl inssllmd mi dekiannd de morgi, kiar n’a4el trei, natrs mii de DronrietarT, arendări mi negsgelorl, în4erkmds-Bi a »4ido nagisnea mi regimsl 4el no», bi »4i- degî boi înmiBi, ksm oare era si îngelcyegl, 4eea 4e esle d’o ordine mal înalti, adiki ki nrin 4ele zise de boI konfirmagl 4ererea noasln de la 11 Isnis, reforma legii elektorale? Zi4egl ki ssnlegl renresinlangil nronrieligil 4elel mi4e mi n’agl fosl în stare si ksgetagl 4in41 minate se- rios mi se sedegl ki nronrietatea 4ea miki ns esle renresinlali în Kamen: N’agl nslst Bedea, ksyela mi ’ngelege ki nronrietaril 4el mi41 risinigl kilre natrs, 4in4l, în nliml; mi astfel kiar Rotind mal mlîis ri- sinigl mi ssnl okil ssnl-adminislra- gisnil în nlimile lor resnekliBe, m’a- noi a4el trei, mergmd în alti narle mi Bolind, nsmal ssnt, ns mal not fi ni4l deksm renresinlangil nronrieligil 4i ksral mi simnls al Boingei gsBernsIsI. Ksm ns BedegI ki nronrietatea trsn- kiali astfel, risiniti, mmsngiti în sule de firimitsre, esle neste ns- lingi si albi ideia iei mi si faki si triumfe a4ea ideii? Ksm ns ne- degl k’a4el intîl alegilorl nensltnds- se adsna ks logil la sn lok mi des- bate îmnresni ks logl îmnresni ks togi nronrietaril jsdcgslsl, mari mi mi4l, mi ideia nronrieligil mi ideielc nolili4e, le esle neste nslingi în a- deBir a aBea ideia snsl singsr korn m’a trimite anea ideii în Adunarea nagionale? Ksm ns BedegI anoi. k’a- 4el delegagl emigl togi dfntr’un trsn atit de grozaB Irsnkial, niil el în- mii ns se mal not adsna ks togi nronrietaril, desbale, kisla ideiele 4ele adeBirale ale nronrieligi', le S84i, le formsla mi le trimite anoi în Adunarea nagionale? Ksm ns Be- degI ki toate gsBernele, n’a» dat delegagilor aleml în nliml, nirksrî, nirkurl, de kii 24 sas 4el mslt 36 de ore, abia kil se noate nentrs a ajsnge la kanitalea distriklslsl mi a- bia skmagl din minele ssb-admini- slragisnil as intrat îndati ssnl gia— rele adminislragisnil m’a» Bolat, fi- remle, mi mal în genere, ideia în- ssflali de adminislragiunc ? Ksm dar nretindegl ki ssnlegl rcnresinlargil kiar al anelor trei nalr» mii de nro- nrietarl, arendări negsgilorl de tot felul? Ns, aneasta n’a fost nisl odati m’orl 4ino Bede ki ks legea aklsale esle nesle nulingi a fi. Dreanta, ma- ioritalea Adsniril ns renresinli în adeBir de kil o iiarle din nronriolalea 4ea mare mi nimik mal msh, mi daki aBegl maioritatea singsra kassi esle k’auea nronrielale di dosi renre- sinlangî. SkidegI mi nMea-a, ka ne 4ea miki la snsl, mi nsmiragl a- nol de mal anegl maiorllatea, Ilro- tirielalea sea miki fiind trsnkiali ea ns mal renresinli în adeBir nimik alt de kît nirnle înrîuiiri lokall mi trokilQQrte, tui’n tea ma! mare narle Boinga gSBcmulsI. Uli fiind ki nro- nrielalea Mea mare ns noale în ade- Bir kengine ideia ekonomiki, noii- liki mi nagionale a nronrieligil, nen- Irs ki ea este mslt mal miki, de kil loali nronrietatea miki îmnres- nati, adeeirsl esle kl nronrietatea ns este renresinlali în Adunarea ak- Isale mi ki maioritatea Adsniril ns renresinli nronrietatea, ni ideiele mi interesele Bekilor mÎBilegiagl regsla- menlarl, ale„KomnanieIdedosI- s n r e-z e 4 e“ -ka- re in residenga jsdegslsî s®S, Ba a- sista la 9 */₂ ore ks togi fonkgionarii nsblivl la Te-desm, kare se Ba salsta ks 3 salBe de namiL /n* Mi ou Ciqr hun La jsdegele snde se afl® renre- sentangi ai nsterilor slreine, DD. flre- fekgi îl 'sa inBiti a asista la Te-desm. .-<0 m ‘l XVI. DD. Ilrefekgi de jsdege la 11 ore Bor nriimi feliuitagiile tstsror fonkgio- narilor militari mi uiBill. XVII. DD. Iliefekgî nrin înțelegere ks msniuinalitsnile Bor nsne la kale a se îmnsrni n®ine mi karne la fegele sk®- n®tale, mi seara a se ilsmina toate edificiile nsnliue din orame. k Ministrs Sekretar de Stat la De- narlamentsl din întrs - ni.'c ■■LXI J! D i m i t r i e G i k a^ îllefsl Sekgiel I-is B. Gsnesks. Angl 1861 Agsst 19 Bsksremti. tr’»n Domnule RedaktorY Vizînd urmitoariele rinduri inserate în artikol nublikat” de un anonim în Mo- nitor»! ofiiiale Nr. 168, ka resnsns la arti- kolsl d-l»I Sixleans, fostul nrefekt în Vlaui- ka înserat în în jurnalul Romanul Nr. 211. D V: V „La satul Mereni de sus nksa Kilni- ,mteT loan Boriea kandidatul a nenit k’un (Slînjen dela IJiurgis ka si misoare nogoa- ,nele arendainiulul tui a dcklarat ki, Sevas- ,tian insn“ktor»l skoalelor i-a dat inslruk- ,giuni si ns se aibi bine ku nreonii, logo- ditul mi arendamiul, din kare diskordie a ,mi resuilat nearta între kandidat ku aren- ,damiul.“ Ile aieste rindsrl le liteazi a- nonimfl ka din aktele unei komisiunt! . . Datoria iui simnuul de romin îmi im- n»no a deskoneri în toati goliiisnea adeviral konrins în aieste rindari, laki în kondaita d-l«I Sevastian, mi întrebainueazii iui do un argument. sa ne- kare a- kare se D-nsl Sevastian insnektorul skoalelor komsnale fiind aktiv în fsnkgiunea sa, mi konforminds-se inslrskgiunilor sule, kare ’l îndatoreazi ne lingi alte mtiingo a învi- ga ne institutorii komsnall mi agrimenssra, fikind nugine esenigil ks dînmil dsni ksm Is-a iertat nuginsl timn, ka institutorii se noati faie un nrogrcs mal renede în agri- mensuri, a fikst nenlrs fib-kare insli’ulor un stînjen regalat, l-a dat fii kiraia nenlrs ka si faki eseriigic mi akasi. Aieasta e kassa de a venit Ion Bonea ks stînjensl în sat; ui ns ks instrskgiunl ka si misoare nogoanele arcndauiislil sas ka si se aibi nă ks nrcogil, logofitul mi arendamiul. Aksm se revenim la kausa de d skor- dii între kandidat ks arendamiul. — Tatii kandidalultl, klikam în aiel sat, are sn în- skris de la nronrietar: kinekitva fi ne mo- wia lui si ns faki klaki; însi arendamisl ne resnektmd înskrissl, ’l-a silii la klaki, Eati kausa de diskordii între kandidat ku arendamiul loan Boriea în nsmele tatllui a rekla- mat la ssb-nrefekluri, ssb-nre.fekt.sl nu ’l-a salisfikut, gi’iigl de ie.? loan Bonea ks stînjensl revolagionar a reklamal Ja nrefekturi, d. nrefekt Sixlea- nu nrin rcsolugisnea nusi ne ssnliki îndu- lori ne sub-nrefekt a satisfaie no reklamanle. Eati kausa de diskordii intre kandidat mi ks sub-nrefeklul. Aksm arendamiul ybzînd ne loan Bor- tari, sub-nrefektid mergmd la faga lokulsî, se fiku un înskris ne kare-1 sub skrise mi loan Boriea, kt Sevastian insnektorul i ar fi dat instrukgiunl si nu s.: uibi bino ks nreoail, logofit»! mi arendamiul, ne kare în- skiis se vede ki noate s’a basat mi onor, komis sne lilati de anonimul; însi mi mir ksm de n» a aflat d-ni komisarl mi desnre iil-lalgî stînjenl dațl la kandidagii, mi no kare kandidagil icnetinds-I ar fi nstst afla nradevirsl konrins în înskrissl dat de Bor- iea. ne kare înskris singsr el l’adeklarat de injust la JJisrijia mi atsmî krez k’aiesle rîn- dsri injuste ns s’ar [fi nsblikat în Monitor ka se alaie kondsita oamenilor; îndali ssb- nrefektsl înxigi ne loan Boriea îl trimiso la yisrgiu, snde fiind kl era timnsl komi- șiuniT mi a skimbirii nrefekgilor a mezat vre-o kîteva zile înkis în nsmkiric, kînd inlrobmdsse mi deklannd de injuste lele înskrise s’a trimis la ssb-nrefektsra de Mar- viae ks langsl do git îmnresni ks algî kri- minall unde luindu-i-se langsl s’a trimis din stângi în stângi nîni la sat. f,loan Boriea a ssbskris înskrissl. EU8 la yiaruis a deklarat do neadevirato ic la înskrise. Kare si fi fost kassa dea ssbskris înskrissl ns mti»! —. . . afbgl. Ilrin aieste rinduri' n’am voit a ataka aktele snel komisibni ii a deâkoneri sn ne- ademr kare ataka în kondsita oamenilor.' ' loan norîians.'-' Ne grtbim a ansnna nsblikslsî iubitor de frsmoasele arte sosirea în kanitala noastre a dosi arlimtl, fie-kaa re snik în felsl seă, D. Velle, nrofe- sor de fisiks mi de nrestidigitagisne, mi d. Faure, artist al jokslsi de biliard. Rensmele, ue aS dobindit dsmnealor, ori snde s’a8 arătat înaintea nsbliks- Ibt, ’I as nreies mi ziarislîka str^ins a nrokiemat lasda lor. Jsdekind ds- nt renensisnile ziarelor Sngariel nii Transilsaniei, Domnii Velle uii Faure as ajsns in kslmea nerfekgisnii ui merit® nemele de artiști. Skamoterii- le domnslsl Velle, kredem k® Bor ssr- nrinde kiar ne loksitorii Bsksremlilor, kari bS B®zst în aneaît® arte atitea Iskrsri S8rnrinz®toare, mi kari ssnt o- bi'insigi a Bedea skamotîndsse, ns ns- mal Iskrsri miui mi mimk®toare, ii kiar iskrsri mari mi nemimk®toare, kase mi momii întregi, kari as v®zst mi not Bedea, gratis, ks ne isgeal® se nrefa'ie sn reakgionarîntr’sn bsn na- triot, sn nretins liberal intr’sn satelit al desnotismslsi mi al’e asemenea melamor- fose. Ni se snsne k®, domns Velle, ki®m®nd sn barbi®r s®’l raz®, bielsl om a arsnkat brinisl ml a fsyif, b®- zind k®’I remase kansl singsr între m®inele sale ne ksnd kornsl disn®rs- se, k®Tii, bsrbiersl nostrs, de mi b®- zsse adesea oameni nerzînds’mi kansl, ns B®z8se ®nk® sn kan kare s®’ml nearz® d’o dat® kornsl. Domns Fau - re esle la joksl biliardslsl Heea ne este Morphy la joksl maxslsi; amato- rii anestsi nobil jok Bor remxnea ko- nrinmi de mirare de dib&uia mi de- sterilate kskare domnealsi mtie a mi- nsi taksl, ks ne siksrang® kalksl® toa- te bilele, ksm joak® k’o singsr® m®- n® mi kiar mi f®r® m®n®. Dește ns- nin Bor aBea togi okasisne a jsdeka înmile de talentul dsmnealor mi dorim, ka ®ntîia doBad® ne Ba da domns Velle de artea Isl de înalt® mayie, s’a- trag® sn nsblik nsmeros la renresen- tarea dsmnealor. be Ia administrația țlianulm. j ■ > Ssnt rcgdgi togi DD. abonapl al kiror abonament la aiest siiiru la 1 Senlembris anul ka s® bino-Boțask® a grxbi rea hi, ki’il de slragmnca Ba fi mileria ziarului re’noi. ziur e- kurent, re’noi- admini- la aiea zi nenoit® a îniela tri- iclor 'ie na-I bot Gr« Sererie । j www.dacoromaiiica.ro ROMANUL 35 Âggs'!t 6 Sentembre. DEREUIE TELEGRAFICE Ksrssl BienI din Melaliie . . Nagionale . . . Akjjisnele Bimel ,, Kredilsl London . . , Silber . . 9¹ . DskaQl . 23 August. 67 - 85 80 — 75 741----- 175----- 136 -10 137 — 20 ’ 6—52 MISK'BRILE ÎN II0RT8L ERTjILA. în zisa de 22 August 1861. Koribil sosite înkirkate...... țț țț Banoare țț 99 nornite » sosite nornite demerle înkirkate. demerle . 3 8 2 IMIRIU. II) WL La această librăria a apărut: Noulu Atlasii de Geografie în limba romănă, coprin4înd ur- mătoarele 7 Charte: Planiglobul^, Europa, Asia, Africa, Ameri- ca, OeCania și Daciea arangiate pentru usulă scoaleloru - >. de Const. Șveder/ î-’s-fl'b Prețul unul essemplar cartonat e de 3 Sfanți. La aceeași librărie: Charta Principatelor-Unite.:! Prețul 3 leI.;wG < No. 533. 3 Pn Guvernor. Cunoscut de 14 ani în București ca profes- sor de limbile francesă și germană, are dorință d’a intra în vre o casă însemnată în calitate de guvernor de copil. Doritorii la acest 4iaru, saă Garbaschi. No. 526. .......,---- se la vor adresa d. Colonel 5 4 otelul Patriei, este de dat în arendă chiar de la Sf. Dimi- trie viitor. Doritorii să va arăta la cantorul acestui otel. No. 522. JBJÎ____________ 15 2 BSSS9 UBRlîill L1. ROSETTI/ VUtzure c'un seăză mi ut de !>rel 3 de 50, 00 și ÎO la suta. . “ 1 Pentru desărir^ita desfacere. ' ¹ § Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- g rabilâ spre a se putea desface toate cârțile g și cele lalte articole, stabilimentul acesta § de librărie s’a mutat acum in § PASAGIUL nOMAH. ? la rondelii (Rondeu) u * unde se va ^outinua viazarea. GrîS țț țț țț. Ilreu»! nrod8kleloh liakîr kalitatea I, kila 240 țț kîmi» arnist țț țț Sekara . . . nor»ffîb#. . . Orz» Orz no# Fasole . Raniua silbaliki Mei»! kila II, I, ÎL g A m 215 ,, 190 J« pn ' 236 225 205 ! 154 88 160 82 Uliensrl nornite înkir. nenl. Salina MlSKTbRILE ÎN D0RT8L GALAJJI în zisa de 22 August 1861. Kor bbii sosite înkirkate .... iin awr h — demerle nornite înkirkate. — demerle . 2 4; Banoare sosite -n-. nornite . / .wlimw IIᵣₑ₎₁,f UrcMlelor’/ ' E9J l i"'- Grî» liakîr kalitatea ■6. țț bn: țț nj I. II ■j'. 11*.. țț țț kirniB țț arnial țț un *• ț, n țț • «..î • 160 220 Sekan ......... Ilorsmb# *........ Orz# .............. < ' DECLARAȚIE. 138 142 Se arendează. Moșia Popești i poița din județul Ilfovu plasa Sabarulul, cu 210 clăcașl, optu roate moară pe rîul Dîmbo- vița, doă hanuri de 4^^ Pe dru- mul cel mare și alte doă cîrciuml ana în satu și alta lunca Bolinti- nu, afară de hanul mori, 600 po- goane arendășeștl, afară din cele legiuite ale locuitorilor, și prisoa- sele ce aă, lunca pe Dîmboviță, lunca £e Ciorogîrlă, fîneață înde-t stulă arendășească, avînd și locui- tori live4ile legiuite, ca la șapte¹ sute vite streine pășunea4ă cu toc- meală pe moșie. Se dă în aren- dă de la Sf. George viitor; dori- torii sd potă îndrepta la proprie- tarul moșiei Manolache Faca di- mineața pînă 11 ore ăc Sînt de dat spre tăiere și 820 pogoane pădure tot pe acdsta mo- șie, ț cu lemne de stînjen, pari, nu- iele," cercuri și araci, pădurea se poate dă și împreună cu moșia. Pe arendat. — Moșia Joseni cu 110 familii, din districtul Bu- 4ău, fiind de dat cu arendă, pe 3 saă 5 ani, cu începere de la Sf. George anul viitor și înainte; Subscrisa publică aceasta spre obștească cunoștință, ca doritorii de a o lua cu arendă, să se ara- te la subsemnata proprietara ce șade în casele sale din mah. bi- serica Albă după podul Mogoșoai. M. Hronidi. No. 521. 1 fi iii?⁷'¹;. ini £> [ Pe rinzare. Se află de vîn4are la d-na Catrina Hempel ulița Belvedere No. 111 — Să- mînță de gogoși Milane4l galbene care se poate garanta de prima calitate. •> io'A No. 520. . vi 6 .1/ Tot d’o dată se mai face âueâ un apei Domnilor, cr«ri aii mal remas datori ia zisul | Stabiliment, să bine voiascâa plăti datoria g lor, fără a aștepta un alt apei și alte masuri. S Dni’ * ANUNCIU DE D1LUANTA. ? ⁹F Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publică- voiajoră, că dilijanțele sale mergă în fie-care 4‘ fie ia: iaî ir - m Brașov, Bucuresci și Piurgiu, ' - adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la Bucuresci la Brașovă. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore ; locul ple- (No. 535.) 3 Pe arendat. Momia Kîrs- teaska alil»rl k» Kornemtil, 4 ore denarle de 6»k»remtl, mi 2 de IIlo- emll, deaksm nenlra Sf. George Bi- itor, ka si noati arendam»! si’ml faki seminit»rile de toamni. Meșterii mi not gisi akasi d»- ni amiazi de Ia 4 oîni Ia 6 ore în toate zilele nod» Tîrg» d’Afan ne- sle dr»m de biserika ks Sfin^. ii ¹¹ Doctorul Turnescu. în l»na aieasta, Ia 26 A»g»sl se Binde nrin Ihilaniane la Trib»- nalal de IlfoB# seksia 3-ea, momia GL1NA din dislriktal IlfoB»!#, nlasa DîmboBiQel, ks denirlare o ori de B&ksreiun. i «tn Aieasli momii are întindere de 1300 mi kite-Ba nogoane, toate de Iskrs; are 46 klikaml; Ireie 2 dra- m»rl mari ne dînsa mi itory adiki: afari din fiinjji esle kilkali de foarte nuli mi desnre re si meargi nîni tn Ba intra în slinînirea are mare bî- nogoanele în toate airuile DîmboBigi a- matka el kînd nimînl»l»I ie No. 534. 3 carii de tulul. de la plecarea carea și plecării la cancelaria subt-semna- Giurgiu la Bucuresci, se regulează după pleca- sosirea vapoarelor; locul însă este de la portulă Giurgulul. însciințările mal deslușite se a-vi cu otelul „la Concorde?' । ■⁻L ;.l~T < Pietrar ie. Sf. George BekîS serile de birje, a în fie-care Lunî și Joi, la 5 ore după prîn4ă, locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. de la ^rașovu la bucuresci, în fie-care Duminecă și MercurI dimineața la 6 ore; plecarea este de la otelul „ la Cerfă" , .'. H Altetadt No. 2.' h ’T va da în cancelaria dilijanțel vis- " ¹,¹ Alesaiidru Ohie, . antreprenor al Dilijanțel, ulița Nemțească. La altar»] biseriii snde se adsn Iri- sosit aksm o ki- ᵥ Aflîndu că circulă în piață o- afe care bilete la ordin, polițe și înscrisuri cu girulu meu. — Și do- rindă a mă regula într’un felă în prinvința unor assemenea creanțe, și a lua disposițil pentru refuirea celor ce se vor găsi necontestabi- le, învitu pe toți cel ce vor fi po* sedîndu assemenea bilete, fie chiar cu termene neîmplinite, ca să bi- ne-voiască a se arăta la domici- liul meu din mahal. Scaunelor în termenii de o lună de la această publicare, căci acelă ce nu se va arăta în acestă termenă, biletulu Arenduire, Moșia Comișa- ni, Lacjurile, Suduleni și Văcăre- ști din sus cu satul Bungetul din districtul Dîmbovița, proprietate (jestrală a subsemnaților, fiind a se da cu arenduire de la sf. George viitor, pe termen de trei sau cinci ani, se face cunoscut tutulor a- matorilor, ca doritorii de a vedea condițiile acestei arenduirl pot să se adrese^ de la 8 pînă la 11 ore dimineața și de la 5 pînă la 9 Jupă arnial în toate 4iiele la i s’a dai# nrin retragerea gîrlel: o l»nki kare di de la 150—200 ka- re fină de tea mal bstn kalitale. Doritorii se not# adressa la D. Cesar Bolliak în loale zillele nîni în zioa liiitaaianel de la 7 —10 o- re de dimineaui, snde noi# Bedea karla aiestei momii mi l»a toate in- formawi»nile neiessarie. Loksinua ne nodslă Mogouioael, otel»! Trisnea (d’orient). • ** j tiQÎme de uielnrie de Marmori de iea mal lini k»alilale, adiki: mons- monle l»krate, nismil, kr»i), niiero de balkoane, fmtme, mese mi table, lesnezl de nardosit de Italia. Do- ritorii se Bor anla la antalsl lok, »nde noi gisi »n nreu moderat. ij No. 511. ᵥ George Simicl. 1 No. 512. 2 Se dă in iudei'C IJidsrea de Ia Erel»lemti Filkoenl k» denirlare o nosti de Bsksremtl. Doritorii si se a- dreseze la sib-semnatel. - K. St. F il k o ian 8.; jn ¹ I No. 499. 1 £}e arendat. ■ Momia Kîm- nineanka, sa# Kilsgireni, sa# Bal- doBinenil, din jaden»! Bnila, nro- nrietate a d-l»I Dimilrie Kimninians este de arendat,! nrin liiilagi»ne k» oferte sigilate, ne termen»! de 5 ani, îmenînd de Ia 23 Anrilie ansi 1862. Liiitauisnea esle a se faie în zioa de 14 SentemBrie Biitor la Iok»injja d-l»I Konstandin A. Kreu»- lesk» (»n»l din enitroni d-l»I Dimi- trie Kimninians), în slijia Mogomoae nesle drsm de ksrlea adminislratiBi. N» se Bor nriimi oferte de kit de la aieea kare ar boî si ia mo- mia ne seama lor#, sa# de la îmns- terniul din nartele nrin nrokșre le- galisale d»ne formi. Ilentr» a Isa k»nomliniji de kon- diuisnele arendiriî, doritorii se not adresa la mal sss antal»! enitron. locuința subsemnaților. fb său are, du i va remănea fără nici o valo- d Dimilrie Florescu, No. Șinoa Frisjjcenca. 529. b 1 Alinii DECLARAȚIE. Fiind că eu nu scitt să iscă- lesCă, și fiind că întîmplarea au adusă să vă4u circulând subsem- nătura mea ca girantă la unele din bilete la ordină, polițl și înscrisuri, publică prin aceasta spre obscea- scă cunoscință ca de astă-41 îna- inte orl-ce poliță, biletu la ordinii sau 4api⁸ în care va figura sem- nătura mea va fi consideratii ca nulă daca nu va avea pecetea nu- melui meă, și trei martori oculari. Xinca Prisicănca. No. 530. 1 Efrem German, No. 532. (Cișmeaoa-Roșie, (casa D-el pinca (Clinceanu. (Casa d-lul Enake (German. 14 Se inehtriază, “pentru maga4ie de lemne un locu cu de- stulă întindere dintre suburbiile Am4a și Popa Cosma alin d-nel Ana Racoviță, împrejmuit de toate părțile și pavată în laturile ce di u în ulițe. Doritorii d’allu lua în a- ceastă cualitate se voru adresa la d. Ștefan Tumavitu, locuitorii în suburbea Manea-Brutaru, coloarea verde, ulița Sculpturel la No. 31, care este autorisat a contracta în- chirierea. Be arendai, nid»nie d»m momia Gndimlea, jadeu»! IlfoB, k» denirlare de o nomlie din Bsk»remll mi în Beiimlale de Kildiramanl, uro- urielale a s»bsemnat»l»I, se da# ka arendi snre tiiere. Doritorii se Bor adresa la ful me# Lokotenenl Ger- man ie este k» loksinua în kasele mele, aliga biserika leni, snre a a- fla nreusl mi kondiuiile. ( loan German. No. 525. 5 ■■ -i de rinzare. Trei armă- sari, duol murgi mari și unul vî- năt de rasă arăbească. Doritorii de a’l cumpăra să șe adrese4e pe podul Tîrgulul d’Afară la d. Bo- hos Davitolu, vis-a-vi de oțelul Cernica la No. 6. w No. 531 3 No. 510, 14 No. 528. 2 rinzure* Casele d-lul Costandin Poenureanu ulița Antim No. 43 cu fațada de 18 stînjinl și trei palme și în lungime de 50 st. cu destule încăperi, grajdiă de șease cal, șopron de doă trăsuri, sunt de vintre ohavnic. Dori- torii se pot adresă pentru mal bu- ne informații la Agenția Ge- nerală d’affaceri otelu Budi- șteanu, ulița Franceză No. 26. No. 519. 1 Pe inehirial. La kii- direa iea no»i ue slina Mogomoae Bis-a-Bi de d. Kantakozino, ssnt trei anarlamenlBrl ks toali komodilatea Irebsimioasi mi kîleBa nriBiiil sini de dat k» kirie de la sf. Dimilrie Biitor sa# de aksm. Doritorii de a le înkiria în Iota! sa» in narte sînt rsgaul a se adresa la ssbskrissl nro- nrietar ie’1 noate gisi în toate zi- lele la kasa damisale anroane de ba- riera Mogomoae. Ivan tetre Manof. Pe inkirial. Î5n anartament în kat»! do jos al kassclor rinosa- IbIbI doklor Teodosie nesle dram do kassa rinosat»!»! Bilara, ka k»rle, grajd», monron, mi toate denandesele irebsimioase, se di k» kirie de la Sf. Dimilrie Biitor. Doritorii se Bor adresa la »n»I din enitronil aiestei kasse, D. Anaslase Filiii în alina BrînkoBean» nesle dr»m de kons»- Jal»! Italian. No. 504. • 1 No. 527. 4 Priiî roșu de Banat. La momia Gergaiii, nlasa lalominil, se afli gris rom» de Banal nrima ka- litale; amatori ie Bor boi si k»m- nere dejsimîoui, si se adreseze la D. Gini* Maleosk» ie made la nrin- U»! Ion Gika lîngi biserika nroles- lanlt, snde uoale si Bazi nrobe mi si afle nreusl. No. 502. 1 TlHografia P. A« MOSEÎB sliu» Ne, U, www.dacoromanicaj’Ort. J