MUlieCA i&LtK» isn Nr. 230 Anul V .iro^ pj O U l.ₐ ' W ' Al WS ° — UU IIA N O ob n A și vei pate. a n l! '.-oni LChî î 24 AUGUST 1861. Luminegă-te si vei fi. fi J. Va osi în Idle filele afară de Lunia doua-^li după Serbătoriă. ⁸ i Abonarea pe un ari....... Șease luni...... . .. .«p .. Trei luni... Pe lună...... Jl H . * 11... Uu esemplar.............. înștiințările linia .. ,. I a Direptoriulu (jianului Romănulti și Redaptoriulă respuu^toriu: C. A. Roșetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) ' REVISTA POLITICĂ./ iol 16 . I 6 6 l D JÎB₀= Abonarea se face în BucurescT. la Administra (iunea Românului, Pasagiul Romăn No. 13. în județe la domnii Administratori și la coreț pondinții nostrii, sau d’a dreptul prin postă trj mițSnd și banii. Tot asemenea și în Iași. rn' s . calea' Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamării se vor adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. r' -• ¹ • nrn3-ln.-tr.iri ei’ IiJțnom t nrin - ’îToaou im kiî înkimî mi ks minele mi nicioare- । le legate nemericia, mi nekredința ce- lora kari ne-a gusernat mi ne guser- Linsindu-ne asti-zî foile străine ne remine lok ka si yercetim cezi- ye oniniunea nubliki Euroneani des- cnre starea antuale a nolitiyef, kare suni ideile, temerile mi nresununerile iei din kare negremit kă ne Bom nstea lami- na mi noî desnre starea noastră tre- ksti, nresintă ini Biitoarii: Mititorii nos¹ tril mtiă kă ’n Germania esisti o a- soțiațisne naționale kares’adsnă tren- tat în kite snsl din oramiele Germa- niei, kind mi ne snde noliția ns o nersekulb, mi desbate desnre interese- le nolitiye mi naționale. în ansi a- yesta s’a isat otirîre kl toți membri acestei asoțiațisnl si iea îndatorire „a lukra din toate nutințcle lor lin- „gă alegători sure al face a numi de- „nutați la kameri din acel nBmal ka- „ri Bor lua nestrămutata otirîre a sus- ,^ține konstituirea unei unice mi cen- „trale nuterl în țoală konfederarea ger- „maniki. Acea nstere, ka cea din „1848, se Ba rezima n’un Jlarlament iraționale.⁴⁴ j.. Dună o asemenea otirîre kare doBedemte nronămirea ce face în Al- mania marea mi mintuitoarea ideii a n unității germane, asociațiunea în ine- , dința de la 23 August a dekiarat. kă ,,numai un regim în adeBir narlamen-r „tariS ar nutea da fii kăruia guser- „nimînt ai konfederirii nute^ea tre- „bsitoarie snre a ține nent, nrin „mijlocirea unei aYmiri gene^ B-„rale, neriklelor ce ameninți Alma- -„nia.V „no ■ ' :1 , f. Amia; dar acea mare. înțeleantl °mi înBățată Germanie dekiari, kiar “ akum kind este în 'nane ku toată lu- mea, kă trebue si nroceadi la o ar- mare generale, în nresederea unor ne- rikle ce nu le numemte, nu le înseamr J hi mi toți nriimesk m’anroabi acea^ ] uti nrenunere. Ziariul frances leConk -Stitutionnel sorbind desnre acea^- " stă dekiarare se ’ntreabi kare si fiă' wⁱ„acele tainice nerikle desnre kare se „iireokuni asociațiunea germață? A- „runkind okii asunra Euronei, zice „foia francesă, Bede cinesă multe ce- „stisni komnlese mi mai mult sa» nî„mai nuțin înkurkate nentru gUBer-r ₙ „neminte; dar fii norba de Italia, de ⁸„Ungaria, de Serbia saS de llolonia ®‘„nretutindeni bede cineBa mimkarea fi?„unei singure ideie, ideia naționali- „tățil. Deci, ideia naționalității n’a- „re în ea nimik amenințător nentru aⁱ„Alemania mai ku seamă din nuntui de „Bedere al asociațiuniî naționale, kare Qₑ„ea insimi nu nrofesi altă ideii.¹¹ Din acestea dune ce Biaurim kă una din ideiele domnitoarie în toată I rEurona mi kiar în înțeleauta, nuteri- ka mi înBițata Almanie, este arm au- rea generale in nrisință luntelor t > celor mari ce se nregătesk; dune ne Bizurim Jsi ideia naționalității este la ordinea zilei în toată Euroua mi kă rea este aceea kare akum deskide res- belele mi face nayea, mal Băzurăm ănkă kă foile străine snun kă ideia naționalității domnemte în Italia, în llolonia, în Ungaria mi ’n Serbia, mi ki fii kare din aceste naționali- . tăți noate adsce înkurkături nentru Eurona mi nentru gUBerne, mi nini ki-mî mai adsk aminte d’o națiune de zece, doue-snre-zece milioane a kărei a naționalitate este foarte ame- nințată, mi ’n kare dune noi ideia na- ționalității domnemte ku cea maî ma- - re tării, adikă de națiunea Romini. Iiii kind Bedem kăt de afund kăzu- ț.rim, mai noate fi cinesa kare si se * mai îndoiaski de neriklele ce ne a- : pieninți mi îri kare ne arunki kuro- ns? Otirîrea Isati d’a'ieasti asoma- țisne ne arati mks ks în Germania “'stsrsemte a domni temerea 'ks Fran- ța Ba nrofila de Br’o okasiune nentrs a relsa Bekele sale oțare, adiki Hro- Binyiile Rinului mi nrin urmare, drean- ts saS nedreauts a^asti temtere, tre- bse si ținem sokoteals de dînsa fiind ks ea, kiar în stărea iei de temere, es- te o kasss decneodjns nentrs nayea Euronei. *! o'minil jnl n । A dosa cestisneL mareJila’jordined zilei mi kare nrcok»pi foarte gnjrjtelo este Roma mi Beneția co le reclami, ku drent kBBÎBt, antualclH rigat al Ita-. liel nentrs a nstea denlini unitatea^italU, ani. Nsmai noi, ne kari gBBcruarea bo- iirilor regalamentarlne a adus în stare a fi în toate ka nimine -HB8rim monstru- oasa oniowne ki un țrsn noalo trii; .fi-ț ițd trsnkiat în mal mullo bukiți. , Bo- iiriî regulamentari denrinmi a trii tî- rîndsse ka Bermil, ka rîmele mi ka racii s’aS fa miliar isat atît do înalt ka 1 milia tirîtoarelor înkit uă înccnBt a krede ns numai kl nstem Ini iiii trunkiați dar inki kt trKnkiindE-ne în ddsle nom kira- tiga ka mi rimele fikîndj nrin tr»nkiire djutr’sna singuri dose. ^Italia însi kare ^e konsiders în familia oamenilor uihe ki no kît timn îî na linși un singsr mi- dBlar Irșriul întreg Ba SB^eri ini d’aceea akolo națisne iui gBoorn ssnt otirîț! mi deklari ki este de nennirat nentra kaiItalia si noati trii isi se denlihea- ski nrin luarea Romei m’a Benfețiel Roma însi fiind tnki în npsesiBnoa ka- nulsl katolicismBlBi, s^sținst de tbate ns-* terile asolete, mi Beneția în aceeaalm-i neralsbl Austgieî. este îimederat ki Ita- lia ns bu nstea fin o sksdsire so kletine toate solide a kirora întră în drectarile suld atlt do maro îakit si tronsrile monarhiilor a- base esle numai cetWjCO ele numesk „drentsl disin⁴⁴ ear h» ința naționale.⁴¹ Oainiunea nubliki EsroniaTiă eAe mki foarte nrcok»aati do ț:ye8li8Bea Ungarielj măceșii nreokanare este ks atît maî mare kicl Asstria co are a lenta ne d’o narte k» Italia are a l»nta ne d’aiti norto ks Ungaria; mal esle mki o nreoksnare kicl yestianea Unga- riei alingo din nenorocire mal mslte na- ționalități ie ssnt centrul Austriei. Si mtie ki sugurii, ne karii îlf bbpn. mi-I adminm nentra amoarea cea mare ce ak nentr» a lor naționalitate mi non- lr» a lor uitejie, din nenorocire, ne înțeleasa patimi d’a. fi Inimicii celor- lalte naționalitiții. Ungarii n’.L» înțeles inki ki’n sekbl al XlX-lea 0 națiune n» - este mare mi tare- nrin miritnea terîmslsî iei iui mulțimea lokuitorilor ci mia ideia ue renresinti stindari»! iei mi nrin alianțele ue acea ideie atrage snre dînsa mi ’njurul ieb Magiaril aBind în silicele lor, în originea lor, Bekia mi barbari ideii a koncinstei, mi kre- skuți mi edukați de gBBernsl asstriak kare m’acela nrin ideia koncislel a triit mi s’a kreat acel mare imneriȘ atlt de mslt îmnetikat, aă ajuns a nsmai în- țelege nici seldsl în kare triiesk, nici issliția, nici adeBlvatsl lor interes mi Isntmd nentrs a lor naționalitate nli indenendinți, Isnti tot d’odali, noa- te fir’a mai înțelege ei înmii, ns nenᵣ trs a forma o Ungarie într’adeBir tare mi liberi, «ii nentrs a Isa loksl Bekislsl imiieriS a! Austriei mi nrin urmare kontra nrourielor lor interese națio- nali. A krede kl mai este ku nsthi- țl asti zl, în seklul reînuiiriî nația- nalitiților, a ssrua monarhia austria- ki nentrs ks temelia iei a fost nsss ne ssgrsmarea naționalităților m'a ri- dika în lokul lui imneriul Magiar, a- mezmdal rfaceea-mi basi este yea mai mare mi maî neste nutință dig toate nebusiile ambițiunii. Aqeasta în—* sl a fost mi este nebunia natrioților mi Bitejilor Magiari, aceasta a neno- rocit națiunea magiari m’a’ieasla, ne kît Ba ține, Ba da în Biitor’ ka mi ’n trekut tițiă Austriei mi slibiuiune Un4 gariel. Această nenorocită rătăcire a Magiarilor nu ne onreinte însi d’a n’ul iubi mi stima nentru amoarea mi erois- mul lor naționale m’a nu rekunoamte kă okiî Euronei întreul sunt ațintațj ku mare îngrijire asunfâ luBlelor ye- loj mari ae se nregătesit akolo. Die- ta disolută akurn, Bizurăm kă lonfa noliliki între Austria mi 'Ungaria stă aksm !ti aceasta însokind ldgrle de U 1848 dekiară kă. gUBcrnSl austriak gu Biolaț legea, kind cea ialti ne i oind a" rekuhoamte din anele legi de klt nu4 mai anele ce nu sunt în kontraziyere ku konstituțiunea Aromulgală de Imne-¹- ratorsl Austriei bă krede a fi ea îii yerksl legilor. TIe Ba emi din ayest konflikt nu mtim; ne mărginim nentru astă-zi al konstala, a nsblika mai la Bale mtirile ce mai aBem m’a mai fade ksnoskst ki foile striine ne susn ki gUBernKl asstriak aS^int în'imt a nune în hkrare psekHirile nentr» Im- nlinirca inmosit»!»! ce natrioțiî Magiari au refssat mi refssi’ a nlili. I n d e n e n - dința Belgîkl dsne o koresnondinți a sa din Biena snsne ki eseksți»nile încensscri la 21 Angast mi ki’n fii ka- re kasi din nartea de jos a Ilestel si mi nsseson¹ kile cinci țendarmî eseks- tori, koreșnondintele Indenendhnțel îmnarte, ne ccî kari n» boi: nlili (iior- bim numai de oraiuie Rid csekotarea sitiinilor este amînati Irrini la 20 Seut.) îa trei kalegoril; coi kari n’a», cel k^iri n» nor mi cei kari n» kuteazi do frikl' uolrioților. Hei kari n» Bor, ihenkoresnoDdintele, nriiincsk esek»ta- rea ks cea mai marc mirinimie. Ko- mitele Karolyi, snre esemnk, kari a- Bea 40 de yendarml în nalald seS, a- mmințindsl ki se Ba întrei numeral, a rosuaBB ki-I Ba, nriimi ks mare nli- cero. Koioitele Paul Szcchenyi a mii- mit 75 de yendarmî ini lea dat îndată cele mal frumoaso kimirî ale mdat»!»! seu; el a skos mki din grajduri kai sei de mare nreț m’a nss n’al gendar- milor. Un farmakones, kare ns era dator de kît 12 fiorini a nriimit asemenea o esekatare mi, ’n. trei natr» zile kielt»ise 120 do fiorini nentr» xrana lor, dar sți- rsiă a nu Boi a nlili ne cei 12 cal ce-* roa fiskul. Inki odată, sal»tim rte Ma- giari nentr» a lor natriotism mi le »rim din toati inima cel maî frumos triumfi Suntem însi datori a le snune, mi este lesne do Bizat nentru ori cine nu este prbit do natimo, ki daki nu bou Boi si înțeleagă k’acel natriotism ce a» ci il a» mi Kroații mi Serbii mi Rominil, sakrifiyiilo lor, fii kil de mari, nu bob serBi în 1861 de kît acelora kirora le a serait mi’n 1849. Foile din IlelresbBrg araii ki a- țitarea kremto nekontenit în nonorați»- nilo sluBe din Turcia. Negremil ki n» nutem nega această agitare; dar suntem datori a snune ki foile rusemtl au k»8into temeinice d’a o kunoamte mr mai bine m’a anta wki kt numai gUBornelo noa- stre nu s’au okunat nici odăii de yele ce se nelrekînjurule. Rolor.ia asemenea nainloazi ho loati zioa nH kalea iroiki no kare a intrat mi nrin kare-ml atrage amoarea, admirarea mi resnektul omenirii îolrege. Foile striine mi koresnondințele din Rus- sla snun ki îmhiratsi este neBoit a numi în toate f'unkțiunilo în llolonia R»ml nen- ti» kă „în kjașea do sus nu so not gisi „flolonl kari se Boeaski a nriimi o f»nk- „țiune. Oamenii cel mal onorabili s’aă retros din ^eraici»! rusoskț mr daki mal esto ici k ?lea kite unul, aceia sunt nri- ,,Bițî în țean ka desertatori al kauseî „naționale.¹⁴ E! mi ce Boiemte oare nobilimea noloni si ne arate nrin acest refes? Iltitrio!ism, înțelencianej ■ minte în adeBir nobile? N»; ns noi kari Bom natea fi amuțiți de kiil noii n6 a snas onorabililo simți- SBntem dînuiii, d. Ka- largi» mi onorabilile d. Dimilrie Gika, mi Gei-zade Știrbei, kl adeeerata nobi- lime, a kireia privirii* este nekie mi 'ri- alii , adiki aceea kare si trage din nra- b|J4 Iși Karațea mi Regulamentul orga- nik, îmi skam țeara emind naintea t«- tor inaasibnilor ka kanelilo în mini mi reBenind anoî în a loc frânte ka ncuts- rilo nline do delsorarjianl d’ale lor mi sernindalo ka cea mal denlini SBoaneros A'ieasta esle, ne a sn»s d-lor, -adeBerata diplomație natrioliki mi nrin srmaro, ks toate lande'o ie Bekî mi bitrinl Marel Biitanie’, ceea ie s’alinyo fikan flolonilor nimte lorzi din flarlameniBl hol suntem de nolitiki. datori, în de nalrio- tism mi de simțimințo nobile, se kredem ne boiiril nomtril ear ns no nobilii Ilo- loniel mi kiar al Englitoril. Ku toa.to a-r ccstea Rm, mi lokmal fiiind ki Rolonil înțeleg natriotismul ku totul înir’alffel dune kum ’laă înțoks mi ’l înțeleg boii- rii nomtril, Esrona are okii ținlpțl asu- sra Iloloniel mi nare îngrijati de cele ce se nregătesk mî ’n acea narte a Eu- ronei, Este anoi la ordinea zilei o ces- tiune de cea mal mare însemnătate mî kare s’alinge mi de Italia, mi de Unga- ria, mi de llolonia, mi de Rominia mj de tot Oriintele mi kare este cestiunea ali nțelor mi'♦desnre kare noi gjBm fost sorbit adesea în aceste koloane. j? Esle învederai ki skimbindu-so baseîo no karâ aă fost ‘nin’akăm a - niezate guBernele lreb»e si se skira- be mi alianțelor O koresnondînți din London a 4 n.d e n e n dii n ț el zice ki gBBernul rssesk „este in- disnus kontra Franței atribuind mim- karea Iloloniel ideielor francese, mi ki guBernul frances s’ar fi nlmgmd de alilsdinea kam îndoioasi ce ar fi ținmd Rusia la Konslantinonole. Si krede la Ilaris ki kurlea Rusiei s’ar "fi silit a ațîța ne’nkrederea Saf- ianului kontra Franțefi ABem însi ceea mi mal însemnat de kît toate acestea mi kare se dă ka nositiBi de koresnondințele Indenendin- țel. Afirmi ki îmniratul Nanoled* ne a zis intimilor sei în zioa» kind amlenla ne rețele SuedieL „Fiind ki nuleriiei cele hnarl so nosomoresk, fiind ki nu gisesk din h nartea lor de kît ne’nkredere, si ne ’nloar- cem okii sine tiulerile cbla> micls tiîraîelo uele mricV fakidri»* ile cele marî.“ Iloțl se-țl a- firm, zice koresnondinlele foiel bel— gice k’acoasli din urmi frasi (esluale. Uli noî însi n»lem esle a [ir- interesele materiali- iui morale ale ușierilor oc’dinlall.- Kind Imaera- lu‘1 Nanoleone s’a aliat ku rețele Sar— dinieî ace]a era regele unei națiuni klt esle akum ui’a noastn. Unde în* si guBernele noastre se kutezo a asnifa la alianțe; ai noiulril n’aă înțeles. în noliliki de kil desnolism în înlru mi ss- nunere. de sklaB în afari. ^lo ns nași noui dar,, daki îmmratul Nanoleone susține naționalitățile' iții krede ki niraele cele mice fak rîsrile cele mari; foaia celor do la goBern de- kiari k» Rssia^mi ku Auslrra ki la noî nu esle un_nonor, ki nu suntehi o națiune mi kim’aBem nrin urmare de kil a de nleka kansl ka si noati mal ks lesnire treceneste. noî sabia ... . -O i.;. ' kotronitorilor., oi -. vihiud «1 rî ■ > s e Toî acea kores’nondinți adaogi ‘ _ 'ÎL! , ki s’a bigat xle seami ki regele Ssediel Borbia ka mare resimnțimînt kpnlra gBBerntjl»! rsscsk. Se zice țnki ki Rusia ar fi esnres a iei mj- rare kl n’a fost informată 'de Franța desnre Bisita regelui SBodiel mi ki d. TiiOGvenel; ar Ir resnsns ks cea mal mare franceți, hi înlîmnlirile skimbmdu-se, nreksm s’aă skimbat do kitc-B^ luni,, ns mal era nici un kuBÎnl d’a Gnin ioya ne îmmra’ul Ru- siei desnre aceasti Bjsîli. în sfîriuit zi’Ie acea koresnondinți, ,,situați»- nea esle astfel, toati lumea konBÎne, înkit încerkirile ce face îmniraful 5 f Nanoleone, în nrieința ușierilor ce- ior mice, nar foarte nutincioase co- lora tari se okani de noliliki.⁴⁴ Si ne noliliki mi ideielorᵣmi cel kari se înțelegem însi; aBem noliliki. Asem nolilika nqlîtika ncîsoanclor. A- okuin k» nolitika ideie- lor^aă ttebuinți a atrag» oainis- naa uubliki a Euronei m’a forma a- lianu.ro, kiar daki ssnt îrH kaasl u- hel tfățiunî nuterhe ksm esle Fran- ța. Acel karl se oksni de nolilika nersoanoior n’aă trebainți de klt si se okuife îtf înlr» a $»gtumj Biersul oamenilor m’a Io r»ne cerbicele sunt jugul sklauiel, siguri fiind kl ’n a- semone uosițiuno se sa gisi -de si- kur q iiulere Becini kare si Biiisi-I ajute wr ’ntorkmd no dos kredința îmueratul»! Nanoleone se faki ka.rîs- rile cele mari se niii so ’noco nî- raiele celo mice: aceasta este kontra ma ki dsne boiiril nomlrfl regala-* ‘ mentarl îmnera'»i Nanoleone so ’n- moali; nolilika a lor nomtril esle ki „nemlelo cel maro îngilo ne cel mik⁴⁴ mi d’aceea al fiomtri! n’a» krezsl nit! odati ki Rominia are o misiune, mi maî n»țin mki k’ar anea o misi»ᵣ nc foarle mare ml foarte glorioasă, daki kirmsiloril nomtril aniaBeaîn- kredere în națisne m’ar kista, ksm zisenm nekOntpnlt, s’atragi snre noi nalareî, dar tokmal d’aceea este Iiiika elenilor i regula meri I »I»L Anunțim ku cea mal mare trislare ki onorabilile cclițian no ’ în- din nioiemll, Marin Mexedințeanu a mu- rit. Nenorocirile s’au gnrnidit în an»l acesta n’aceasli familii do na— trioul, bane ce îl denastari kasa mi acorea, nerdu anoi akum kite-Ba luni o fetiți m’akum kiz» mi kauul familiei, 0. A, Rgselti, www.dacoromanica.ro 1 i 746 t .1 *. .9« , * IWffiAMULU M ^tsi. 5 Șeii tenii) re. Ziarsl milanez „Pergeveranza“ de la 28 Asgsst skrie: Reakțisnea ame- ninți nroBințele Perugia mi Ascoli, s’a Isat missre nreBentiBe. Konien- trarea trsnelor n’auea frânturii a fost komandati nrin kondsita ameninți- nnnisnea nisilisati nretinde mi mima, adiki naționalitatea IbI. — Monitorisl armiei konrinde in No. 34 uimitoare- le : Lokotenintele-Maremial Genrge ko- mitele lellacicî si se treakl (ks dati toarii mi nroBokitoarii akționarie. a nartite! ve- de vi 1 SentemBre 1861) între nensiona- normali ssnskris: Fran'iisk loseB. Tsrino, 28 Asgsst. Hitim în „O- della Refere pinione“ ki țenerarisl Ba 18a în sksrt timn norlfolisl minis- terislsi de resbel mi Ba fi Inloksit în l i Sîlilia nri țenerarisl Erignone. Neanole, 26 Asgsst. La Foggia se ’mslțemte nsmersl insBryinților nrin re’nforțiri ie le Bin de la Be- neBeni mi Basilicata, (atatsrile nanalî): Trsnele a8 aBSt o loBire ks inssryin- țil. Reino a fost oksnat de 110 mi San Marko de 200 insarțințl. Neanole, 25Asg8st. Foaia ofiii- ale deraiate asBela, ki franiesi! ar fi ksuetat s’ataie ne Chiavone lîngl Ca- sanova la Spate. La Snmma, 150 in- ssrvenț! s’aă bitst în kontra trsnelor mi gardie! naționale. Inssrijinții a» nerdst 19 morgi, mslțî Bslnerațî mi nrisoniirî. Neanole, 26 Asgsst. Eri s’a§ risinit o bandi de inssrvinți la Monte Somma. Tîlxariî (Brigantij de la Ma- tise a8 fost înkonjisrațl de 24 Eata- lisni mi desiBîrmit înBinmî. Toijî kini n’a8 msrit s’a8 flkst nrisonieri. Fran- nesi! a8 nrins Bre 400 ne as Boit si treakl frsntaria. Jicnita, 29 Asgsst. Komisisnea komitalslBl d’aii! as Isat deiisisnea în adsnarea sa țenerale, în srmanro- nsneril d-lsl Beothy de la 26, a nro- testa în kontra disolBeril dietei ini a însita toate iele lalte komitate a Isa asemenea missre. Kamelaria ksrțel a deklarat aieasti deiisisne de ilega- le nii de la mi la țesk. ta de a ordinat lokotenințel a nroie- înkiderea niedințelor komisisnel o anketi nrinlr’sn komisar re- 0 ordine a lokotenințel, ks da- 28 Asgsst, deklarl: Komitatsl Ilemta a atakat, nrin nrotestsl ses, în kontra ’disolnerii dietei, drentsrile mi nrerogatiBele Reyelsî, mi ordini ime- diata inkidere a niedințelor Komisisnii. Berlin, 28 Asgsst. Aflim din Wars- zawa, ki eri gsBernitorisl, komilele Lambert a nriimit astoritlțile oramis- Isi. Ns s’a fikst nil! o aloksțisne. IJerdannil mi noliția aS nirisit stra- iele; biBsaksrile trsnelor s’as ridikat. Belgrad, 29 Asgsst. Denstați! distriktelor Ssie mi Podrințe as des- kris la Sksmini siluirile ie-mi ner- mit Terii! ne loksesk în mizloksl lor mi a8 nerst — konform ks Xalimerifsl— emigrarea lor din țeari, Triest, 27 Asgsst. Kontsmaiisl (karantina) întokmiti aii! în kontra nroBințelor din Tsiia, s’a ridikat earimi. ----- Belgrad, 26 Asgsat. Sksniina a nriimit, dsni o desbatere de 7 ore nosa lețe de kontribBțisne ka 203 în kontra 16 Botsrî. Dsni înkiderea skan- uinei, nriniinele Ba Bisita distriktele mirținiane. Belgrad, nriimit toate oksni inki 27 Asgsst. Sksniina a nroiektele de leye ini se ks kiteBa nlmuerl ale nonorslsl. Joî, 29, nrinuinele dl de- nstaților sn mare banket la KragsieBaț. de Agram, 26 Asgsst. în Hiedința astiz! a dietei a nronss D. Kva- ternik a nrotesta solemn kontra nrin- linielor konrinse în reskrintsl imne- riale kitre Senat, alingitoarie de kom- netința Senalsls! mi de întinderea de- lisisnilor sale assnra țerelor nereure- sintate la dinss, ka o kilkare a San- țisni! nragmatiie rai a aBConomiei re- gatslBl trinitar. D’o. dati ks nrotes- tsl dieta si se reserBe în kontra t8- tslor konseiințelor ie ar nstea deksr- ye din asemenea nriniinie. Aieasti nronsnere se Ba tiniri, se Ba trimite sekțisnilor rai dieta Ba finsa zisa nen- trs diskssisnea iei. 8n komitat, kom- nss de 15 membri, nentr8 teatral na- ționale Ba fi ales. în arma 8ne! Ko- msnikațiBn! a Sanslsî ki miine în- iene konțedisl se8 de natrs selitimî- ne, î! s’a trimis o denstațisne snre a Isa zisa bsni de la dinssl. Ille- dința Biitorii se Ba ținea Mierkurî, 28 Asgsst. Miîne, 27, dieta Ba asi- ste in corpore la sn serBițiu fsne.brs nentrs meiensl literatsre! Sud-slaBe, Domns SaBa Takeli. rea st in darislsl nostrs, de mi noi fsrim tot deasna nersekstațl mi de gsBern mi de boI în Bsksremll ka mi ’n toate jsdețelc. Illi fiind ki ns nslețl nega lifrele, ziiețl de nslețl ki kanitalea snel nflțisnl ns konține de kit 50 dc oameni kari ssnt nen- trs familii, nentrs ordine mi nenlrs nronrietale. Ks drenl ksBÎot, am ns- lea ksrma aii desbalerea, knl nrin nrouricle noastre mirtsrirl mi nrin lifrele usbjikate de boI Înmi-Bi ați donedil ki ssnlețl resiiinml de na- țisnea Romini. Ks toate aiestea se ma! Brmim ierielarea nenlrs a dsie Ismina în iele mal asksnse m- gisrl, snre a uslea fi ks denlinitale Bizsțl kiar d’aiol 500 ie „ks Bal ks kis“ B’aS dat Boturile lor la a- lețcrl mi trei sfanțikl nenlrs sssți- nerea ziarislsl Boslrs. Ziiețl, onorați membrii al„kom- naniol de d o s I-s n r o-z ei e¹¹ ki ssnlețl renresinlanțil familiei, al ordinii m’al nronrielițil. Ns Compania de doul-spie-țlece. IV. „Masca josu“ B. Catarglu. (A Bedea Nr. 232, 33, 34, 35). Ziil, onorate kan ai „K om na- ni el de d o 81-s n r e-z e 1 e, ki ssn- lețl renresinlanțil familiei, al ordinii m’al nronrielițil, dsne ie mal mlîl reslrînțețl bo! Înmi-Bi loali țeara în trei sas natrs mii de nronric- tarl miil, arendar! mi negsțitorlde tot felsl. Iți am demonstrat, rai nimensl ns-I esle ks nslinți a nega, ki daki în linii milioane de Ro- mml ns ssnt de kit trei, natrs mii de oameni nentrs familii, nentrs or- dine mi nenlrs nronrietale, atsmî s’a sfîriuit ks țeara aieasta: ku! fiind neste nstința omeneaski ka trei na- trs mii de oameni se domneaski iiml milioane de selbatiil kari Boiesk se siidi familia, ordinea mi nronrie- tatea, este înBederat ki ns mal re- mine alt mizlok de kit se însokațl, se kiimațl, în Biitor ka rai ’ntrekst, baionetele slnine nentrs a ssusne aiele n'ml milioane de feare selba- tiie sas de netoțl, ie ns not Ini de kil nrin desordine mi ’n uromis- ksilatea familiei m’a nronrielițil. Al demsnslrat anoi înssțl ki din aiel trei natrs mii de nronrietarl miil, arendar! mi negaților! de tot fe- Isl, abia ks Bal ks Boslrs în sakrifiiisl Br’o iiml sale, „m’aieia ki8u as sssținst organsl timn do sn an de zile ks de 7 lei; mi no! am adaos bi ’ntreb snde bi. este am zis ki ns terea mm la snde bi este nrietatea? d-le Kalarțis, Boiesk a familia, knl dsie desba- skandal; dar bi ’nlreb ordinea mi oro- Esle rsmine, onorate ka sn om ka dom- nia-ta se trateze o națisne întreagi ks atita disnrețiS, în kit se krezl ki ea Ba nriimi zisele dsmitale iele mal assrde în țensk! mi ks okil în- kiml; este rsmine, a nressnsne ki nagisnea Romini Ba ziie asli-zl, în ansi 1861, ka sfmisl Asgsstin al kaloliiilor „Credo quia absur- dum esl“ (krez, fiind ki esle a- ssrd). Illi ’n adeser nsmal daki nagisnea s’ar otirî a krede zisele Boas- tre tokmal fiind ki ssnt assrde, atsmî nsmal ea Ba aBea assrditatea a nermite si BorbițI de ordine mi do nronrielate, boI, miditoril ordinii m’al nronrie- tițil. Knl în adeBer: ssnlețl oare nimle juni — ksm zise d’alitea ori țenerarisl gsBernsls! de la Balta— Liman — kari aksm Beniț! nenlrs mlîia oari ne siena lumii, sas ssn- tețl nimle oameni bitnn! kari gs- Bernațl țeara de la 1832 mi mn’- aksm? Kînd dar ați gsBernal, mi mki ks iei mal denlin asolstism, în ksrs de 29 de ani, ksm nrelin- dețl oare si jsdekim desnre gs- Bernarea Boastn în Biitor de ns dsne modal ks kare 8țl gsBernat în trekst? Ksm nrelindețl si kredem ki 6oî, oameni bilnnl aksm, o si ne daț! drentatca mi ordinea kmc .... H - ..WIWI II..... I|HW ini refssmds-lo kanelele mi’nsem- nmdsle nenlsl — negreiuii snre mc- moria eterni a aielor natriotiio sa- crifiiie ks krsiT ?ii însi ufasl-fel. mneratsl Nanoleone mi kramiale. S’admilem ki s’a kalomnial B » j o r o a n «. Konie dune adresa Sf. M-ri Mornika ku Nr. 19 de la 27 Ianuarie anul 1861, kitre Ministeriul Huitelor. Renosat»! kiminar Grigorie Bojoreana Uit șoția sa Marginala nrin testamentele din www.dacoroinaiiica.ro ROMANUL 24 Asgsst. a Sentembre anii 1826 mi 1828, obligi atît ne ssb-sem- natsl ssnerior al M-ri Hernika, ktt mi ne ne! dsne vremi ssneriorl în kaalitate de e- nitronî, si înfiingeze o biseriki de mir la momia Tirtimemtl mi alta la kîmnina, nre- ksm mi o skoali de 60 elevi tot akolo la Kîmnina, si învege karte bisrmeaski, nen- trs a kirora menginere lași în administra- gia M-ri Uernika averea lor fonHien ini mobilieri; aceste disnosigil d-le ministrs ke- mind ase îndenlini ks religiositate din nar- tene de o kam dati am înfiingat nsmaî bi- serika kare se afli kliditi ne mouiia bri- nesHl nronrietatea Sf. M-ri, kiul anea ie era ase înfiinga la Tiitiuieuitî n’am fost mgi- dsigi de Sf. Mitronolie, iar nentrs uikoala kare se mal vorbemte în anele testamente de mi astizl esisti o skoali la oramsl Kîm- nina ks Nr. de 60 elevi însi învigitsrele Se li se n’edak de kitre nrofesoril de aksm ssnt foarte inferioase, din kassi ki nsmigil neavînd ksnomtingele necesarii n’aă nstst elevi nrodsue nini sn ssues nîni aksm, nre- ksm de aceasta vi vegi fi informat mi din relagiile dd. revisorl aî skoalelor. Ssb-semnatsl dar', nevrînd a atrage a- ssnri-I konseksingl grave în nrivinga aueas- ta, iui dorind asemenea a se konforma lite- ralmente ks disnosigiile testamentelor, ne de onarte a invitat ne d-ni Efori al skoalelor ka si faki într’aueasta ksvenita nsnere la kale; iar ne de alta vine a vi rsga mine d-voastri ka la institetsl de kare e vorba «rmeazi a fi dirijat no fliitor de o nersoani kanabili zik kanabili, kmî nrofesoriî skoali de akolo, srmeazi a avea ksnouilinge întinse de teologie, de aritmetiki, de geografie mi kaligrafie, ka ast-fel si se noati satisface doringa rinosâgilor donatori; iar la timn e- levi si se esamineze în nersoana noastri, a uersoanelor din familia fondatoare mi a al- lirei!»] nrodsklelor. tor nartikslarl. ■•HI, H rj. ■ Bi rog’d-le ministrs a faie ka nrin mijloacele de kare. disnsnegi si se trimigi la anea skoali sn nrofesor înzestrat de mt^- ingela de mai sss, mi lot într’o vreme si mi jonoragl ks rosnsns, ka si nociS kontrakta ks dmssl kondigiile ce srmeazi a mzi, mi leafa ce se ksvine i se nl»ti. de Sf. M-re Vernika. Hriimiyl vi rog d-le ministra înkre- dingarea nrea osebitei mele konsideragit ue vi konserv. (Iskilit) Diomid Arximaa. siarig» Herniki. Minister»! Kiltelorr mi Instr»kgi»ne ^Hsbliue;^ ⁰ ^u’oa ' Aueasti konie fiind konformi k» res- H8nssl dat de nîea k»v. starig al M-ri Her- nika, la 27 lansarie ansi ksrent Nr. 19, se . verifiki de ssb-semnatsl dsne orîndsiali, Im Irn-i Ier (lakilit) nentnj ministra S. Zisa. L. n. Oi < (lakilil) H. mefs sekyil Gr. Lakeska.' ⁿe“lr⁵ Conformitate < ₍ 4-.. -. n ; A. Bojoreans. * n»De la administrația țliariului. Joy.-u •Ssnt nsgaul togi DD. abonaul al kiror abonament la aiesl sein la 1 Sentembri» ansi ka si bine-Boiaski a gribi R rea 1»1, knl de la aica zi ziar e- ksrent, re’noi- admini- slrauisnea Ba fi neBoili a îmela tri- miterea ziarslsl lelor ie ns-l Bor j. re’noL ;I .; L m .’iuu’¹ .At/u . 4 Gn Sersrie* nan A *J¹ >' DEIIEUIE TELEGRAFICE -ₒₗ. -JH —'H l »n Grîs 55 5, 51 liakîr kalitatea I, kila kîrnis arnlat Sekara . IlorsmbS. Orz 8 :l Orz noS Fasole . țț II 230 215 200 236 225 210 II ” . '.154 ... îl ‘ • 160 82 Ln Clurernor. Cunoscut de 14 ani în București ca profes- sor de limbile francesă și germană, are dorință d’a intra în vre o casă însemnată în calitate de guvernor de copil. Doritorii se vor adresa la acest 4iaru, satt la d. Colonel Garbaschi. | LIBRARI l (. L RRSIÎTTI .'tu hr @ finZ((re dun scăzniiiinl de preț de 50, 60 și îO la sutâ^ d ju ■riTJIi i ^110 i ii 40 42 No. 526. 5 Raniua silbaliki MeisI kila 10 '1 I Illlensrl nornite înkir. nenl. Salina¹ r.51 ■ MISKT>RILE ÎN nORTRLGALARI In zisa de 21 August 1861. Koibbii sosite înkirkate . . . ᵣ — — demerte . . . ₛ — nornite înkirkalCi . . . . — — demerte . Banoare sosite . ... ....”. . 6. OC . —. nornite ₙ. ... . , 4 tt n rB -rib lireu»! IIrod8ktelor. Grîs 11 51 liakîr kalitatea I. kirni» 51 arnisl Sekan norsmbS Orz» ,. .15 55 55 55 • n rI. n. ,u na 2 1 4 1 ok J 'î r ei ' 7 ii i . n. 220 ' 142 . 80 ii Otelul Patriei^es^ de dat în arendă chiar de la Sf. Dimi- trie viitor. Doritorii să va arăta la cantorul acestui otel. No. 522. 16 Pe arendat» Moșia Joseni cu 110 familii, din districtul Bu- 4ău, fiind de dat cu arendă, pe 3 sau 5 ani, cu începere de la Sf. George anul viitor și înainte; Subscrisa publică aceasta spre obștească cunoștință, ca doritorii 'de a o lua cu arendă, să se ara- te la subsemnata proprietara ce șade în casele sale din mah. bi- serica Albă după podul Mogoșoai. , ₒfₙₒJ ᵣ M. Hronidi. ; No. 521. 2 -JjP Ini Ksrsal BienI din Metaliie . . Naționale . j. Akjjisnele Rimei KrediUl London Silber . Dskanl ■‘E ■i . UîtBVK i 22 August. - 68 — 05 80 — 90 742 ----- 174----- 13 —10 135 — 59 ⁹ 6—50 MISORILE ÎN nORl^L BRĂILA. In zi»a de 21 August 1861. Konbil ii 11 fianoare 15 sosite înkirkate. „ demerte nornite înkirkate • sosite nornite demerte 5 4 4 2 5 5 r Pentru (lesărb'nitn desfacere. îⁿ ⁹?’<' | Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- | rabilâ spre a se putea desface toate cârtile | și cele lalte articole, stabilimentul acesta g de librărie s’a mntaf acum in n‘ i PASAGIUL RBMM. la rondelu (Rondeu) ,ᵣ * j nude se va emrhmm vinzarea. f .1 Tof d’o dată se mai face ăncă uh apei! S Domnilor, cari afi mai remas datori la zisul § g Stabiliment, sâ bine voiascâ a plăti datoria g 3 lor, fără a aștepta un alt apel și alte măsură, g i ;ii ___________ J ■ • ' ■ 4 ■ fi.îdaloiaci » ANUNCIU DE DÎLWArrA..oiic.%w,n, ^ti*endl(ire. Moșia Comișa- ni, La4«rile, Suduleni și Văcăre- ști din sus cu satul Bungetul din districtul Dîmbovița, proprietate 4estrală a subsemnaților, fiind a se da cu arenduire de la sf. George viitor, pe termen de trei sau cinci ani, se face cunoscut tutulor a- matorilor, ca doritorii de a vedea condițiile acestei arenduirl pot să se adrese4e de la 8 pînă la 11 ore dimineața și de lă 5 pînă la 9 după amia4i în toate 4ilele la locuința subsemnaților. S^e rinznre. Se află de vîn4&re la d-na Catrina Hempel ulița Belvedere No. 111 — Să- mînță de gogoși Milane4l galbene care se poate garanta de prima calitate. No. 520. 7 ⁽ U ! Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publicu- ! voiajorii, că dilijanțele sale mergu în fie-care 4i de la '' ^c--'ⁿ Brațai, Bucuresci si ^inrgiu^Ă ⁱm . adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la Bucuresci la Brașovu. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. i de la Giurgiu la Bucuresci, plecarea se regulează după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulu în fie-care Luni și Joi, la 5'ore după prîn4h, locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. .îli? ■9iit im fil.ct No. 527. 5 ‘U. i । Pe rinzare. Casele d-lul ■ Costandin Po.enureanu ulița Antim No. 43 cu fațada de 18 stînjinl și trei palme și în lungime de 50 st. cu destule încăperi, grajditi de șease cal, șopron de doă trăsuri, sunt de vîn4are ohavnic. Dori- torii se pot adresă pentru mal bu- ne informații la Agenția Ge- nerală d’affacerl otelu Budi- șteanu. ulița Erance4ă No. 26. No. 519, 1 latsl Italian. No. 504. it ^riu ro^i de Hanul La momia Gergani, nlasa lalomigil, se afli gris rom» de Banat crima ka- lilalo; amatori ie Bor boi* st k»m- nere de^simînjji, si se adreseze la D. Giui' Maleosk» ie made la nrin- U»l Ion "Gika lîngi biserika nrotes- tanlb, snde noate si bbzi nrobe mi si afle nregsl. No, 502. 1 TiaQ^ralkț & A, KOSETTL alir For iști No, 15 UiUrîtll. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- _ I , J • -»1» bastră, însă, o perechia nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, ără cea-altăpe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce ș^de vis-a-vi, de d. Obedenu, ulița Mitropoliei. No. 493. 1 sw www.dacoromamâă^™^