1 742 . , 4‘ - - RMÎANULU » A8g j Bol mirlunsițl Înmi-Bi ki nar- tfta, ssnl stindarisl kiriia aBem noi onoarea a serei, „rabdi, ssfere, „jertfemie mi de mi sxraki di „Mei dsne urmi knițariS, îmbski- „lura din gara sa m’a familielor sale, „mi ki nimik asemenea ns s’a Bxzst „din narlea konfragilor Bomlrh kon- „serBalorl?*¹ Dar, onorate mi mslt slnlucile kan al „k om nan iei de d o u I-s nr e-z e c e,“ kare esle omsl ce noate rxbda mi suferi feluritele nedrenlițl mi kinurl ks kari no res- fițațl de zeMe ani — m’aksm ns mal nslojil nega, kiMî singsrl ați mirlsnl ki rxbdim mi ssferim — kare, zicem, esle omsl ce noate nbda mi ssferi kînd ns are înlr’înssl o kredinți tare kare si-1 sssțiii, si faki konlra-grestate? Kare esle o- msl kare rabdi, ssfere, jxrlfemle, mi de mi sxrak di cel mal dsne srmi krii- țar mi mi kiar bskxlsra din gsra sa m’a familiei sale kmd n’are în trînssl amoare, deBOtamenl, kredinți? mi Mine isbemte mi krede de ns cel Bis mi sxnilos ? IUi boI, kari ns ssferițl nimik, ns sakrifikațl nimik, boI kari de mi aBsțl ns dațl nimik, ns fa- ceți nimik, kare mal mare doBadi noate fi ki ns mal isbițl nimik, ki ns mal simnțițl nimik mi nrin ar- mare ki ssnlețl nslrezl^ morțl? IUi kare mal mare doBadi de kil a Boa- sln Înmi-Bi mirlsrire? ' ¹,⁰ ♦ Am ssfcril, domnslo Kalaryis, este foarte adcBeral k’am ssferit mslt, am nbdal mslt mi kredința noaslri ns nsmal ki n’a slibit dar mki s’a ’nliril nrin înlemnițxrilc, nrin nerse» kstirile mi jifsirilo Me n6 ați fiksl, kicl aceasta este Icțea nalsrale a Islorkredințelor celor înlr’adeBir mari, Uonorsl Romin, națisnea Kommi, a ssferit mslt mi foarte de mslt, de toate kinsrile ks kari ați bmlsit-o, de toate „jafsrile mi nedrenlițile ns- meroase mi înackile¹¹ ks kar6 ați tcsksit-o. La 1828, boI mi ks Mss- kalil Bomlril, ați adss în slare no- norsl Romm a mxnka koaje de ko- nacis m’a si ’nxxma eî în loksl Bi- lelor, snrfi a trațe karcle omliril de insasisne, mi boI mi ks al Bomlril erați atsncl kanil țerci mi esekstațl loale acele firi de lețl. IUi lot boI m’al Bomlri dekiarați singsrl ki, ’n lok d’a face toate acestea ksnoskslo Esronel, ați dormit în ksrs de zece ani ne kînd noi nronagam Rominia la țoale națisnile. La 1848 nartita Boastn din Moldania a kiimal inBa- sisnea rssseaski, sas cel nsțin a nriimit-o m’a serBil-o mi ns nslețl zice nentrs akolo ne «dcBirsl ce zi- ceți ncnlrs a’ii, Pa Benil insasisnea din kassa ReBOlsțisnil, kicl akolo n’a fost o HeBolsțisne. Aci Reso- Isțisnca a onril-o cel nsțin Irel Isno de zile; mi daki atsncl ns era în kansl gsBei nslsl ReBolsțisnil, oameni kari kresksnl nrea inșii de boJ nu mal aBcaS kredioți în națisne, Ro- minia ar fi fost d’alsnd ceea ce esle meniți a fi, mi ceea ce Ba fi firi coia Boastri. . Bol însi ați fsțil de națisne la 1848 ka mi la 1821 mi n’ațl Bonit do kil kmd slriinsl B’a- dsse mi bi dede din noS kîrma țe- rel nentrs a fi slujitorii mi kalîil Isi în kontra aceslsl nonor romm kirsi-a asli-zl hiar ÎI negați, îmnresm ks Rsssia mi Asslria, mi inimi, mi in- telițințx mi kiar esisința. „La noi ns esle sn nonor¹¹ ziceți kiar aksm la 2 Asgssl în foaia Boastrx îmnrcsni ks Rsssia, m’anol kalezațj, tot în acea foaix, a bi ulioțo ki națisnea ns bi. sssține mi bi leaaidx ka nimte kornsrl moarte mi nslrezile? A! In adeBir korsmnerea s’a asii la boI de la mimi la KreerT, daki ați nerdsl jsdekala nxn’ a ksteza a skrie în- mi-Bi a Boasln senlințx de moarte m’a ns ’nțclcye se skriețl 1 IUi B’ațI amețit atit de mslt B’ațI lîmnit atit de lare înkit kiar în acest artikls reduceți loali națisnea la simnla ți- fri de trei, nalrs mii de nronrielarl anndari mi negsțilorî do lot felul, al kiror, ziceți, ^ngsr element de esislinți esle ordinea mi resnektsl nroorielițil. ₛ Dar, cinstitele membre al kom- naniel de d o s I-s n r e-z e c e, oare nonorsl, acolo cinci milioane de su- flete, kredețl ki 16 ați ucis do lot, sa£ susțineți ki el n’are trebsințx de ordino mi de resnektsl nronrie- tițil nenlra a Ini? Oare msnka aceea a sxlianslsl, a meserianslsl m’a ko- mercianlslsl, ns este mi ea o nro- nrietate, mi mkx o nronrielate foarte mare? Sas fiind k’ațl jefuit nekon- lenii, msnka* lor nrin „acele absssrl atit de msllo kil mi *nBekile“ B’ațI denrins a ns mal ține nici de ksm sokoleali de dinsa m’a sssțino ki el n’are Irebsințx nici de ordine nici de resnektsl nronrielițil ? IUi daki națiunea Romini ns se mal kom- nsne, dsne boI, de kil do trei sas nalrs mii de oameni, ksm korsmne- rca mi nslrezirea în kare ați ajsns B’a lîmnit nm’a ns înțelețe ki sn gsBern kare ns sli de kil no trei nalrs mii do oameni, în mizloksl a cinci milioane de barbari mi do i- loțl kari ns isbesk mi ns resnekli nici ordinea nici nronrietaiea este nesle nslinți a se susține firi ba- ionetele sinine, mi kx nrin urmare aksm ka toi doasna inuasisnea o nro- nagațl? Ksm ns’nțelcțețl ki daki Rominia aceasta do cinci milioane de suflete ns numiri de kil trei mii de oameni kari înțeleg resnektsl ordi- nii m’al nronrielițil 6ste nesle ns- a mal dilnsi mi ki mine Ba kidea în sklaBia celsl d’mlîis kare Ba simnți trebuința d’a o subjsga ? IUi ksm n’ațl bizsI mi n’ațl înțeles, kx daki boI Înmi-Bi dekiarațl kx kiar din a- •iel trei mii de oameni ie lăți ales in’ațl konstilsil nrintr’înmil toati na- țiunea, abia numai sr’o natru sas cinci sule, m’acel-a nsmal ncnlru limn de Irel lune, aS susținut nrintr’osim- nli konlribsțisne de trei sfanți, m’acei-a ks Bal ks kiH, ziariul Boslrs ce ziceți ki esto adeBiralsl renre- sintanie al ordinii, al familiei m’al nronr ielițil, saB națisnea aceeea esle ks deulin moarli săli boI sunteți ks denlin nstrezl mi morțl mi rosninml de națiune 7 JJIi pe lingi |oate a- •ieslea, ksm aBsnțl alxta linși do nalriotism mi de țini, kum zice Ro- mmsl, îakbl si nreferițl mal bine a dekiara, în lina", în fața națiunii m’a Esronel ki „karakteriul națiunii „Romine esle în panere, nenisarea „indiferința, amorțirea, lîmnîrea, ni- „ki nan si le mxnînk¹¹ de kxt si rekunoamlețl ki națisnea esle bibi mi kx boI ssnlețl morțl mi d’acea a ssnlețl rosninml? ksm ns BedețI kx kiar da n’ar fi astfel, interesai pe- nerale al națisnil cere s’afirmațl ki este astfel ka s’o rxdikațl în okil iei mi sx-I rodați Biața ce i-ați sksrs-o alxl demult? însi națisnea romini este bîsx ; douadi, ns zik eroismsl iei cel Bekiu ci kiar erois- mul nomniirilor de la 13 Sent. 1848, renolsțiunea d-lsl Tsdor mi cea de la 1848, mi resnirperca ce B’a fu- ksl ori do kite ori as aBsl okasisnc. Eurona Ocidinlale însxml a simnțil, dune biliiele xnimel Romxniel, ce aS ostul ajsnpo oinx la dinsa, ki esle Bisi m’a8 dekiarat kx o reks- noamle mi-I înkrede oaza UubîsIuI ce- Isl mal mare al iei. Nanoleone III a nslut, ku nilrsnderea sa, si slrt- bali nrin bxIsI mo ați rxdikat între Rombnia mi Franța mi si Bazi kx națiunea Romini esle Bisi mi si-î rodea misiunea iei cea Bekii d’a fi zidsl ce Ba aiura Eurona ciBilisalx în kontra „nekontenit kreskînților niBblirl ale Nordului?⁴ Națisnea Ro- mini esle Bisi, mi doBadi aklÎBi- latea, nbdarea, suferințele mi sa- krifniele sirakulsl, ce boI înmi-Bi le rekunoamlețl. Națisnea Romini este Bisi mi doBadi ki B’a roku™ noskst de morțl mi B’a resnins tot deasna. IUi kil nentrs acel Irel nalrs mii de nronrielarl, arendări mi ne- gsțiitorl ce ziceți kt ssnt alegi- toril Bomlril, esle un neadesir. Fa- ceți adițisnea solurilor ce ați do- bmdil, „ks Bal l u kin⁴t saS ks k i s, daki bi nlace si kisițî, mi Beți Be- dea ki cifra ce renresinlațl ka de- nutațî esle mal lot aceea ce aBsnțl mi la foaia Boastri; restul a fost lot deauna ks noi, adiki ks Biilorisl ear ns ks Irekslsl, nentrs Biați ear ns nenlrs moarte. în aleperl ka mi’n zia- rie maioritalea a fost ks Biața ear ns, ks moartea, ks națiunea car ns ks inBasisnea. (Ba srma). C. A. Rosetti. Sal»l Slobozia Korotenil Rimniksl-Siral. 861, August 16. tu Domnsle Redaktor, Urin skrisoarea ce am aBSt onoa- re a bi adresa mai ’nainte, mi ne kare a-țî bine Boit a o nsblika în No. da 30 ale Isnei lui Islis din nresni ks enistola kitre Domnul Gika Ministru de Interne, am nroBokaf, nreksm bi adspeni aminte, darea de fațt iul ns- bhkarea anketel siBirmili de rnefs de biuros din Ministeriă, trimes din nres- ni ks nrokurors nentrs a konstata Hele deklarate de cinul nersoane ka- rele s’as dat de nronrielarl mari mi sas nresentat înaintea Domnitorislsî ka Denstațisne din distriktsl Blamka. A’ieasti nronokare ’ml assts efeklsl el, nreksm m’am asuentat, mi dorința mea fiind îndenliniti, gribesk a fa«ie ceia 'ie-mi imnsne datoria kitre ns- blik; mi sner kt intîmnmirile uesoiS face aksm la ceia «ie deklari nota ns- blikatl in Monitorii, mi renrodssi de ziariul Snirea ks oare kare obserea- țisnl kare mi nrÎBesk ni mine, sner zik îutlUJninir^ ue uoiS faue a- ksm, basale ne akle oficiale, BoiS ls- mina într’adeBlr nsbliksl acela kare înki ns s’a konnins saS, uearki a în- litsra skonsl cel adeBirat al nretinsel denslațisnl kare s’a nresentat înaintea Domnitorislsî kondssi de d. Slis Kre- țeans. Mal nainte însi d’a trata aci de- snre cele konrinse în nota Monitorislsî îmi BoiS nemite a snsne în treakit d-lor de la Unirea ki ns ssn,t sinceri, mi nici arati ceia ce kred kînd zikki eS am cerst nsblikarea acelor dosi l’sknrl ale mele ka se mi anir ni mine mi administrarea mea din dislrik- tsl Blamka. Nici deksm, d-lor de la Suire! Eu ns am fost akssat de ni- meni, nici nociS si fîS, mi daki a’ml fi kemat si da8 seama de administra- rea distriktuluî ce-mi a fost înkredm? gal, si fie sigsr orî- cine, kt diferite- le cirksliri, Iskririle mele de toati zioa nislrale în dosurile Urefekțsrol mi ne ori snde am trekst ks resisisnea în kOnrinssl distriktslsi Bor nroba kț am fxkst tot ce datoria imnsne snsl fonkgionaris konmtiin’.iios. Ns, d-lor de la Snirea, ns am kistat st mi a- ntr ne mine; am Brst, o mal renet mi aci, si da8 de fagi nlismsirile ur- zite în intsnerek 1/8 kîte-Ba zile înain- te de a Beni dreanta la rnstbre; am Brst si nrobes, si asigsr ne cel ns- țini kredincioml, nrin demaskarea in- tripilor, ki mi în distriktsl Blamka, ka în toate nirgile Romtniei Suite, netigisnea din 11 IsniS a fost inneleas- st mi ssbsemnatx ks entssiasm mi fi- ri nici sn fel de nroBokirl, de felul acela desnre kare res Boitorii as îm- nrimtiat Borbe ks atita smsringe; am Broit si se mtie ka asie idei mari de îinire, asti asnirațisne la o feri- cire komnlekti mi ne întrersnli, ast edificiu Național a kirsia base ssnt amezale în inima fie-kirsia Romin ks iubire nentrs Qeari, ns Ba nstea fi atins de Uigmei zilei, karil ssnt gata în tot momentul a se tiBili în nulberea ce last dsni dînsele imsasis- nele striinslsî. Biind aksm Ja nota Monitorisiuî nreksm este ea renrodsst de ziariul Snirea, Bom snune mai întii kt sunt într’însa nasape neăte kare ssnt silit a trece, ktc’ ns le am nslst înțelege. Ue a Brst st zikt de esemnls astorsl acelei note ku frasele. „Dosarele ce face astorsl îmnirginds-se in dosi, întru ceia ce a'inpe anrețierile sale inBidsali, liber fiind ori cine a kspeta mi a-mi emite oninisnea sa, nre kit s’ar ține în cerksl bunei ksBiinți, saă înlrs ceia ce st alinpe de imnrejsrarea anketel fiksti în județul Blamka, ce- stisnea fiind de domenisl nublik kre- dem de trebuințe etc.⁴⁴ E8 n’am ns- lut îngelepe, o mai renet, mi ml Blz silit a emite, îndati mi ne kxt se Ba nutea mai sksrt oniniunea mea assnra notei aceștia din Monitorii. BoiS sns- ne în toati frankeța kt asti nott esle ks totul desbrikalt de karakterul de drentate, de imnarcialitate mi de sin- ceritate ku kare trebue st se deose- beaskt mai ks seamt o Iskrare ofir- cialt. ■ ' >O i Ea ns este sinceri ktcl, cerkînd a face st se înțeleagi, kt anketa a- ceasta era trimeasi de sub Interiorul D-lui Orbesku, ns mensioneast nici de kum desnre celle emisse de mine în nrisirea Renisorslui acelui Minisleriu, înlokmit nentrs asemenea ccrcctiri, kare renisor linsea Într’adeBlr din Ka- nilali ne tiranul Interimului, mi nu a sosit de kit ks o zi mai nainte d’a Isa inițialina d-lui Ministru aktsal#. Negremit metil birourilor din Ministe- riu not st fie nersoane destul de o- norabile, mi noate ki li s’a mi înkre- dințat în trekut missiuni de felul ace- sta; din momentul însi kmd Miuiste- riul are un Renisor mi si inesk ces« tiunl atît de delikate, mi si nare kș ar fi o umuringe a si abate diQ www.dacoromanica.ro nOMATOLU’’^ 743 ■nBaaauoaiuiHiwaiaajiiinK^cj^^!™ intokmirî. — Nota Monitorislsî ns es- te imnarțiall kiuî fsri se iea infor- mați8nî esakte, sa» tokmaî fiind ks aBea asemenea inlormagisnl, Bine si anere trayerea mi mederea la nrede- uesedorsl meă, a trimisslsl D-lsl Mi- nistru aktsal: IHefsl Biroslsî 1-iă a sosit în IJisigiă la 9 ore de dîminea- țl, a stat în Ilretorisl Ilrefektsreî ka jsmitaie ori, ueruetînd snde stE 18- krarea, a kemat în urmi la 2 ore ue Komissariî nîrițî kirora lea leat ta- krirsrî în timn de o orE mi ne la 5 dsni ameazi a nlekat dsni mine la Bsksremti. D-ni amnloiațl aî Prefek- tsreî muiă mai bine snde a netrekșt D-1b1 reslsl de 6 ore, snde inia ftkst dejsnsl mi nrînzBl. Nota aueasla es- le narțiali mi nsțin ikonomE înki nentrs tesasrsl Statslsî, kînd snsne Re ne direkțisnea nea dreantE ne fiind kaî de nostE, a trcbsit se ansue Ko- misarii nE drstns Hakaremtilor în di- rekțisne ks totBl onssi nentrs a fa- ue sn drsm îndoit, deniEnd kear mi din tr’aueasla ks doE noste nentrs a- peni nrin B8k8remlî mi mi a lEsat dren- tsl se kred ks s’a Isat dBns mine în- dats ne aă aflat ks am fost kemat; mi aueasta negremit fiind ki ss temea ks Boi» da de fați kind d-leî de a- nrouede: kiul îienlrs nretestsl ks ne direkțisnea nea, dreantE ns era kai de noslEj Boiă snsne 1 $ la Departamentul Cultelor N. A. Niculescu. No. 11367, anul 1861 August 17. No. 518. 1 Pe arendai. Momia Kîm- nineanka, saă Kilagireni, sa# Bal- doBÎnenil, din jsdey&l Brăila, nro- nrivtate a d-hl Dimilrie Kimniniana este de arendat, nrin lifitagisne ks oferte sigilate, ne termenal de 5 ani, îmenînd de la 23 Anrilie ansi 1862. Liiitajjianea esle a se faie în zioa de 14 SentemBrie Biitor la loksinQa d-lsi Konstandin A. Kreu»- lesks (anal din enilronî d-lsi Dimi- lrie Kimniniana), în alina Mogomoae nesle drsm de kartea administrativi. Ns se Bor nriimi oferte de kil de la aieea kare ar Boi si ia mo- mia ne seama lor#, sa# de la îmns- ternigl din nartele nrin nroksre le- galisate dsne formi. Ilenlrs a laa ksnomlinui de kon- digisnele arendiril, doritorii se not adresa la mal sas arilalal enitron. No. 510. 16 ^e recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Criste se află unu mașinist, care are o pracsă fdrte bună mal cu sdmăla mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințeZe mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă in ce grad cunosce meseria sa, voesce a intra măi întîiă pe probă. D-nil proprietari și aren- dași cari aă trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susă numitul espeditor. No. 496. 1 Pielrăi'ie. La altarsl biserici Sf. George Beki# snde se adsn tn- serile de birje, a sosit aksm o ki- tiuime de iiictnrie de Marmori de iea mal lini ksalitate, adiki: mons- monte Iskrate, nismil, kml, niiere de balkoane, fmtine, mese mi table, lesuezl de nardosit de Italia. Do- ritorii se Bor anta la antalsl lok, snde noi gisi sn nreu moderat. George Simioi. No. 511. 1 ,..... ~ I I HI....... I &e dă In la lei’C Iliderea de la Bretslemti Filkoenl k» denirtare o nosli de Eskaromll. Doritorii si se a» dreseze la SKb-semnatsl. K. St. Filkoians. No. 499. 1 n LIBKIRI1C. LIIOTTI rt nni' Viu za re c'un scăzămlnt de preț a de 50, 00 și 70 la sută. Pentru desăvârșita desfacere, i.su r $ Timpul fiind prea scurt și epoca defavo-1 g rabila spre a se putea desface toate cărțile g | și cele lalte articole, stabilimentul acesta g librărie s’a mutat acum in PASAGIUL ROMAW. la rondelu (Rondeu) unde se va continua vînzarea? Tot d’o datâ se mai face âncâ im apel 3 Domnilor, cari au mai remas datori Ia zisul g Stabiliment, sâ bine voiascâ a plâti datoria | lor, fârâ a aștepta un alt apel și alte mâsuri. g ANUNCiU DE D1LIJANȚÂ. Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publică- voiaj oră, că dilijanțele sale mergă în fie-care Zi de la Brașov, Bucuresci și Giurgiu, n adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la Bucuresci la Brașovă. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. de la Giurgiu la Bucuresci, plecarea se reguleaZă după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulă Giurgulul. înștiințările mal deslușite se a-vi cu otelul „la Concorde/⁴ JUGASIS ENGLES l SUIT & CO». Calica Mogoșoie în facla Sărindariuluț Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări decline ji mobile mici. 0- glin^I mari și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și 16gâne de copil, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’asoernutărie. Pânₜ No. 504. 1 fO.OOO Lei de dai ka dobîn- di. Doritorii si se adreseze la d-na Elenka Trifeaska ie loksemte la d. Bekar, alina Filaret No. 29. No. 507. 1 CI .1. . Jl-L, I —1 r t ¹ ' - ^rlă roșu de Banat. La momia Gergani, ulasa lalomiuil, se afli grî# romu de Banat nrima ka- iitate; amatori ie Bor Boi Sb kcm- nere de^simînui, si so adreseze la D. Giui^Mateosks 10 made la nrin» nai Ion Gika lîngi biserika nroles- tanli, snde noate si Bazi nrobe mi si afle nreipd. No. 502. 1 gț ROSETTI, «1^0 Fomnl Noj 15f www.dacoromamca.ro⁰⁶* x -