a , LSNl rai MARRl «’n i-'wt . ,. Voiesce și vei puțâ;""’“ Va eși în tăte filele afară de Lunia și doua-^i după Serbătoriă. ; Abonarea pe un an . Șc-se luni......... ' 'Trei luni...»... ț fs lună.......... I Uu esemplar....... ' înștiințările linia ... 128 lek 64 — 32 — 11 — . 24 par 1 leu 3,- ju-. i a Rib eti'u'uș-; "difloi ; itjjt¹ ti 9Î- . । jll t»b oino fi ii li r.ffibv' fi 21 22 AUGUST 1861 Lumlnedă-te * I si vei fi. = iUl ”! _ -1 o t im a'tA -mr.iboi aara o o * face în Bucuresci, la Administra ----- ' I * • * ■ ’ * țiunea Românului, Pasagiul Român No. 13. ‘ se în județe la domnii Administratori și la cdret^ⁿJ pondințil nostrii, sau d’a dreptul prin postâ tră A miț&nd și banii. Tot asemenea și In lașl.^ț q Direptoriulh (Jianului RomănulG și Redaptoriulfi respun^ătoriti: C. A^ Rosetti.— Tipografia-C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 __iₘJ{ₙ ₉ₙ .jₘ »n i âPentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C._D. Aricescu, Pas. Român No. 13. SENTINȚA EUROPEI. le ne arata kt nitiS mi Bor a fi, nen- . trs kt ne dl în fit kare zi donezi de Asupra oamenilor ce aii guver- • ₜTᵣjₐ energia ks kare rație a-mi nat și guvernă țeara noastră. | „Guvernul împăratului... i știind însă câ țeara, a cărit organisare trebuia făcută, era DE SECOLÎ ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘfNDES0RDIN1 AD- MINISTRATIVE ATAT DE NUME- ROASE CĂT ȘI INVETERATE, șcl. Supscris: Walevski. Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augustu. A To^i ^ciau co cetățiănil din București se pregătiau a esprime în acea prin- tr’uă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoștința românilor către Franța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă fi sau doue înainte a oprit ori ce manifestare printr’uă ordinanță ad-hoc. In:: DE11EHIE TELEGRAFIEI». . ᵣ (Serviuiă nartikslar al RotninBlsI)-^®^ Ragssa, 1-iS Sentembrc Omer-Uamia anangi astoritirjilor oto- mane ki inuene astizi onerajjiBnile kontra inssrpinuilor, dar figidaeuite ki va onera avînd în vedere toate konsiderauisnile nstin- Hioase. -JlOÎj;; i ii Belgrad, 4-i8 Sentembre. Aalizl s’a înkis sksniina, ksvîntBl nrin- nineÎBl a fost nriimit ks’n mare eiitssiasm uii ka visei mi snanime aklaihauiBiiI. • ᵣ. Ilaris, 2 Sentembrc Monitorisl de eri nsblikT. mal înalte skimbiri în nersonalele ambasadorilor. Dom- nul Lavalctto merge la Roma, domn» Mou- stier la Konslantinonole mi domns Gramont la Viena> • ..____ 4 I . -ini; ini Bia REVISTA POLITICA. ' Bucuresci,² 2 Râpciune. înuenem reBista noastri ks Ser- nentrs kt este Beuina noastri. nentrs kl o isbiin ks amoarea noli- tiks ks kare isbim ne toate najjisni- antra indenendinua ini nayionalitatea sea; nentrs kt înfine slirsinga sea în noli- tika naționale ini nestrLmstarea ks kare merije n’astn kale, ne arata mi mal Bidit starea denemerinitrai de tîmnireîn ka- re ne-aă ginst toate gsBernele, mi, de qe st n’o snsnem? ssntem kiar datori a o snsne, în kare stam mi msnezim mi aksm, Sksnqina Sersiel a Botat, dans nronsnerea GsBernsltil, mai mslte mo- difikLrî la lețrile de îmnosile, mal a- les ks skon d’a înlesni k s m n s r a re a de arme nerfejkjjionate nentrs armarea miliției, nentrs ka SerBia st fit gata nentrs ori ne eveni- mînte He se not nrodsqe în 0- rieute. S’a Botat asemenea o lege nentrs reorganisarea armatei, mi o re- solșjiisne nrin kare Adsnarea roagt ne nrin'iinele domnitor d’a asiksra Biitor isl nerei, alegînd sn srmt- tor, nentrs kassl ksnd ar rjmmea fl- it momtenitor. Aueste fanta ale Adantrii SerBe mi alegSBernslșî n’asneBota de komentarie, ele Borbesk de sine; o nauisne kare nro- iede în modal acesta atraue reAaektd tui simnatia tstslor, aritmd ki na mii ini ki mtie a Iskra snre a fi, mi silind astfel ne nei-l-alul a rosoekta fi,inua sen; Bal însi de nauisnile anelea kari, in lok d’a «inia o noliliki nauionale ud enor- uiki, stuă nitite mi mste ka neoite kir- tiytd kind moment»! k»lrem»rBl»I ea Beni, kmd CBcniinente ka anule ne kari le nreBede Serbia m’ori ne o u Boieuile a so sita so bot Brodise, ele bot fi sft- rimate mi nauisni le Bine mi BÎrtoase nor treie neste. dînsele. Kmd oaie Bom în- ueleue aieastn? Kmd ne boid otirî a emi din starea de tîmnire, do msiezire, do mstism îu kare știm d’atila timn ? O koresnondinui de la flaris a In- denondinuei snsne ki nonoranisnile italiane, întirîtate ini neliaimtite de iele ho se netrek în uroBinjiele neanolitane, akssi de toate anestea nuterea timnsrale Asînd a alege între simouimîntele lor religioase iui ideia nauionale, ele se fa- miliariseazi din ie în ho mal mult k» i- deia »nel skisme snirihale kare, fin a modifika tn nimik fsndsl doktrinelor ka- toH'ie mi formele esterioarie ale k»lt»hl, ar desniryi ne nonoraijisol de ssnrema- Uia sniritsale a Romei. „Sn asemenea ressltat, zrâe ziari- slsl belgian, trebse fatal ine uite ss se nrodsks. Ksrtea nontifikale a renegit ainia de des ks interesele sele timn?- rall se ist in iSBînt, eresieî konfsnd ks interesele biserisei in fine aS înuenst a fi krezata ne auria de mslt în kît snektrsl iui al skismel, d’atate mi d’a- tate ori inBokat, ns mii snarii ne ni- mini. Nenstînd fi tot d'odata mi natri ogl mi katolinl romani, în sensul soit de Smtsl-SkaBn, Italianil Bor kista a ns nistra din religisnea lor dekit He- ea ue ns Ba fi nekbmnatibile ks in- teresele ndlitine ale perei lor. „Nimte snirite striBizitoarie aă nrezis de mslt timn asts konseningi a gremealelor mi erorilor ksryil Ro- mei. Ea înnene a se nrodsue, Ba mer- ye kreskînd. Kare este de ne aksm Întinderea iui nsterea ~3ea de akpisue? Asta ns am nstea nreuisa, dar este destul ka o miuikare în sensul acesta si esista mi ka klerul însumi sl nu Bl strlin la dînsa, nentru ka si ns- tem fi asikurat ks o Bom Bedea mi- rindu-se mi ajungînd la nimte nronor- pisni în kare Ba deBcni ameninpitor nu numai neutru interesele lumemti ale kurgii Romei, singure in kassi ni- n'akum, ui inkl mi mal ales nentru interesele sele snirituall." Ilentr» a se da sn sfîrmit astei or- biri a g«Bern»l»i nanale ns .este alt miz- lok dekit a se înceta oksnayisnea fran- nesi din Roma. „Ktnd oksiiayisnea ea înseta, srmeazi mai jos ziarist belgian, nsterea timnsralc kare nsmal esiste de- kît nrin oksnare Ba kidea iui Banalita- tea, kare se krede în nenstinga d’a re- nanga la dînsa, se «a s»n»ne fantal»! îndeplinit, kind a dosa zi dsni sakrifi- qisl sc» se bh Bedea ear doamni no destinirile sele ne tirîmsl religios?¹ La aieasli argsmentare a Indenen- dingel Bolgine n’aBeam dekit a esnlika ere o kite-Ba din ksBinlele sele. Î5 n asemene ressltat trebse fatal i- 4 e m te s i se nrodski, ziie ea. îa adeBir asemeni triste ermiri, ka skis- mele ne se nrenid în Italia, ssnt ressl- tatsl fatale la kare kondsk ne nonora- gisnl toate aiele gSBerne kari, în lok d’a domni konform Boinijel nauionale mi Icgalitigiî, nretind a domni nrin desno- tism mi nrin anisare. Este »n ne firesk, am zis mi o mai renețrim, ka komnre- s'rnnea si nrod»ki csulosianea mianeasli esnlosisne si fii k» atit mal forte k» cit anisarea este mal mare; skismele deil ue se ansnjți în Italia na ne s»- nrind de lok, le amlentam, le nreBedeam. 8n»l din denstajiil Kamerel kom«- nilor din Englitera, d. Roebuck, a zis ntr’tm diskars nronsnual la Sheffield, ki are k»nomtinjai d’o Konnengisne în- kiiiati între Frnnjia ini Italia nentrs șederea Sardiniei, Monitorisl Fran- gel deklan ki ns nbrmd aktsl anosta n» esiste dar kl nini n’a trekst Bre odati nrin mintea gsRernslsl frannes a intra în asemeni negojjiiri ks gssernsl tarines. Vooabulariul oel „Evgenicos“ al boiărilor Regulamentari. lIei doae-snre-zeue stilul Regsla- meniați ai noiutrj, resusud în sfîrmit la stB,diele fikste de noi în iele 9 ar- tikle, s»nt tițlsl „ue se nregileuite“ mi doBedesk ks argBmenle tari uri kcuBiugitoarie kst kBgetarile in’anre- jjBirile noastre aă fost degretnite. A- uest resnsns este dat în Snirea de Slmbița treksta din kare nsnem s»nt okii nsbiikslsi bu mik estras din ar- gsmentele ‘iele mal solide rai mai „eB- genikoase’⁴ ale boiirilor nointri ne- lor Bekî. u » >» }) „Noi am gisit aneste istorii foarte in- .toresante mi le dim toalt kredinjta în kît ,s atinge de t r s d i r i 1 e fanariote, fiind ki ,d. C. A. Rosetti trebse si le fi ksles în .analele familiei sale“ (Acesta este resnektsl familiei.Ț -- *b .f-iisib irm J „în onera kare a întrenrins nB este de „mirare se îinuremate nome striine, ka s’a- ,,'ine imnresisnea de groazi se ar nrotlsne , nsmele seS asouiat k» Cgsra sa moustr»- „oasi iui ka skBimlBrile de venin." (Res- , nektsl uersoanelor, argBmentario solids, lim- „baqiă de oameni nobili). ¹ „în kastelsl din deals Ilitemtilor, ssnl „insnirațjiBnile îmbilitorÎBlBl nodgorean Ba- „k»s, eltv»! IbI Mazzitii, a gisit multe tri- ,.dirl în viajja sa, Inqerkirl de asasinaturl, „Biolirl de konmtiinjii. „He ssnt dar klefetirile ne reuel s o i- „taril natriotism»!»!, în adever ne revoltim „d’atita obriznisie, ini ne nare kl vedem „naintea noastn oameni ₜskmajil de laMir- „ksga. “ Anesta este resnsnssl komnaniel nekare-rrenrodbserim zikmd nsmal: Boiirsl." ob de 12 „eaki i: ARTIKL8L ObBLIKAT 1N 8N1REA mal LA 2 A8G8ST. ₀ Sc Snrâ a nstea fii kare aBea o”» deulini k»noratinui a însemna- FOIȚA BOnANULUI ui t • a r m _fl Partea V. XXII. (urmare) Scumpă lady Augusta, „Complicare neplăcută. — Eram aci cu scrisoria mea căndă diavolulă meă spa- niolă a venită se sară în giurulă meă și m’a luată la villa Torralba. N’am cesă de- cătă cu condițiune să am uă ții de repa- osă, și am avută uă ții în comparațiune liniș- cită, — uă preămblare de dăue ore în tră- sură și uă oră de dată la semnă. Nota bene. începu a deveni forte tare în a- cestă esercițiă. Timpulă celă-l-altă lu-am petrecută în casă, cea mal mare parte la teatru. Ună june, mică cătă se păte, îm- brăcată în negru ca ună medică seu ca ună călugeră, și uă june fetă, d’uă frumu- seță însemnată, dirigeaă repetițiunea coru- riloră. Junea fetă, a nume Clelia, simplă cusătoresă, îndeplinia sarcina sea c’uă li- nisce, uă demnitate de regină; miculă omă negru, din contra, îndeplinia rolulă seă cu 1) YedI Nq, 232. uă vervă și uă bunomiă bufonă, care făcea uneori de rideaă cu hohotă pe toți cel de față și pînă și pe junea fetă însă-șl, cu totă gravitatea sea de regină. Este unu pictoriă dc decoruri de ore care reputația une, și Clelia este fidanțak sea. „Nu țl-am vorbită md uă dată de rivalii mei în ănima marchisel, — cănii sel. Are, cre^ă, căni de tote spețele cu- noscute, și-i îngrijesce esactă ca pe nesce copil în legănă, se sparia la cea mai mică indisposițiune; într’ună cuvînt, îi iubesce mai multă decătă ar fi permisă unei fe- meie raționabile. Unulă din aceste ani- mali favorite era morbosă; de acea-a mar- chisa eșiâ în fiă care cinci minute spre a merge se-lă ve^ă. Nu sciă ce m’a apucată, deră în timpulă uneia din lipsele sele , am în- trebată pe miculă pictoriă decă cunosce pe senioriulă Mancini. La acestă nume, ochii sel și ai încăntătoriei sele consoțe se iluminară ca prin farmecă: „De-lă cunosce- seniorulă Mancini era pentru dînsulă ună frate." respunse elă. Urmă uă pompdsă laudă despre senioriulă Paolo ca artistă, ca amică și ca omă. Clelia îmmulția lau- dele la fiă-care vorbă! Juanita veni pe căndă miculă omă erâ în mi^ă-loculă dis- cursuriloră sele asupra acestui subiectă fe- cundă, ji cu curiositatea iei ordinariă, a în- sistată ca se-i spuio camă avusesem oca- siune a cunosce pe seniorulă Paolo, cu cine semena elă, care era profesiunea sea, etc. etc. Și eă, cedindă, speră, mal pu- țină, unul mobile d’amdre propriă decătă dorinței d’a face servițiă seniorului Paolo interesăndă în favdrea sea uă persdnă de rangulă și cu starea marchisel, i-am vor- bită de obliganța ce avusese elă d’a-ml di- repta studiele mele de pictură și, — imprudință păte din pane-mi,-— despre portretulă meă la care elă lucra, și care era mal terminată. Abia terminasem frasea mea și impetuosa Juanita declară co tre- bue se ve^ă portretulă meă cătă mal cu- rendu, și vre șe-șl facă și pe ală seă; și decă așiă fi lăsatu-o, ar fi plecată îndată ca se iea prima sea ședință. Figureațiă-țl frica mea, eu care cunoscu așiâ de bine deprinderile senioriulul Paolo! Totă ce pu- tui face, fu d’a o convinge se lase pe altă dată visita sea la ateliăriulă din via Frat- tina, aducându-1 aminte ora tăr^iuă a ^i- lel, și oservăndu-1 că aipă ajunge forte tăr- ^iă la Roma. în fine, a renunțată la jdeia sea, și visita se va face măne. „Ca se spuiă adeverulă am camă esi- tată asupra otărîril ce aveam să ieă ; am cugetată de n'așiă face mal bine se-Iscriă ca să-lă prepară ja astă visită și se-lu rogă a împlini dorința marchisel, seă sc me lasă eventualitățiloru. După ce cugetaiă bine acestă din urmă otărîre mi se păru preferibîle. D. Paolo este strîmptorată, în acestă momentă compte^ă mal multă pe srîmptorarea sea decătă pe buna sea vo- ință. Puntulă celă mare • este d’a-lă prinde, decă ar fi prevenită d’înainte, este în stare a se închide în aleliărulă și a nu primi pe nemine’. Te miri că am asemeni temeri; nu e așia? causa d că senioriulă Paolo este supărată contra mea, și nu prd fără motivă. Mărturescă că lă-arn tratată ca- valaresce, celă pucină în aparință, înr tim- pulă ultimeloră mele petreceri. A venită de doue ori se me vd^ă; uă dată de de- măneță, in momentulă căndă plecamă la ună concertă la Torralba, și altă dată sera, tocmai căndă me suiam în trăsură ca se me ducă la bală. Fireșce a fostă suțirinsă șr contrariată. Ce e mal rdă este că și într’uă ocasiune și într'alta, cu scopă d’a-lă consola, i-am promisă că voiă lua uă ședință a doua ^i, și am fostă nevoită a nu me ține de cu- vântă. De atunci n’a mal venită. Ultima oră căndă lă-amă veijută , era la Corso; eram în trăsura mărchisel, și purtam caraculă meă celă roșiu. Am ve^ută căutătura lui fipsată asupră-ml și m’am simpțită roșindă; de sicuru nu șciă pentru ce, căci nu este l»l»I arlikl» al d. Katarpi» il renro- daneni în întregal .seB, de la mika narte te n»blikarim No. trekst rai srmitn desbaîerea mslnnd ksm zi- serim, mir»! astfel nreksm ia nlikst ăstorslsl si uii’l faki. „Ns, D-le Redaktdr, Adsnarea n’a uiOBiit, adsnarea n’a komis o slibinisne nini Ba komito ne kil timn îl nor fi îa- krpdinuate drentsrile ueref, ea a lekrat ks birbiuie tot aeea ne ’l a fost ertat de a hkra iui n» s’ak uonrit de kît în nrag»! ilegalitiuiL Dar daka adsnarea ’inl a îndcnlinit datoria, para legali, ale-1 gstor.l eî ’uil a8 Hndenlinit’o oare iu£k dînmil, în toati întinderea el? N». Ale? gtlorii în miinile kirora Konseiuia a demis soarta perei n’a8 ksnoskst toati întregimea misii lor. N» BOrbim de anei alegitorl ne ak trimis ne anostolil l»î Ursdon, Ui L. Blanc rai lai Kosidier ka si se auere familia ini aserea în Kumen; Borbesk de alegilorii konaerBatori; ane- mtia o dati ki se Bizsri skinapi de o- nerapia alegerilor ka de o sarnini, ka de o nodsadi din 'iele mal nenlikste, sokotiri ki ak fiket tot; dar snde e snrijin»! moral ne Benin si dea manda- tarilor lor, ne kari ’i Bedea kntmd zioj uă crimă a purta cineva vestimânte roșie. Șalurile de călărea asta suntă destulă de comuni; ori cumă, elă avea figura sumbră ca nu s’o unu ceru furtunosă. . . „Ce neesplicatȘ enigmă anima omului putemu nici măcaru citi tn a năstră și înțelegemă; căci adesea, suptă impe- riulă impusiuniloră sele momentall, nu simp- ^imu noi, nu lucrămă, nu vorbi.mu într’ună modo a căril ideiă am fi respjnsu-o cu in- dimnare, decă ne ar fi precisă cineva asta cu uă oră înainte? Ml-a ducă aminte că am aurită într’uă ^i pe ună autoriă cu ore -care renume declinăndă ori ce complimentă asupra operiloră sole, afirmăndă co nu le scrisese elu ci ună mică geniu, unu ho- rn u n c u 1 u s, cumă îlă numia elă, ascunsă în întrulă lui, totă de una fără scirea sea și adesea fără voia sea. Presupuiă că am în mine ună feliă de demone analogu, uă feminulă, de cuvintele și de faptele căriia eă, femeiă, nu sum responsabile. La ce tin- de totă preambulălă acestn-a? el se me întrebi. A te prepara, scunțpa mea, la ceva fărte straordinariă; deră trebue să începă de la începută. „Amă fostă eri, Juanita, și eă, cumă otărîserămă, la ateliăriulă senioriulul Man- cini. Elă era ocupată mu ca totă de una cu pictura ci a scrie, N’am espresiune fa 3 JTÎ3 ?b ,e5c ac 3a f i.. .H;-—ₗᵢₐ ₀ k», î^no'i www.dacoromaxiica.ro iwaiwlu 3 ScuU’M.brC. mi noanlea nentrs binele obnilesk k« sa- krifiiisl aeerii, liniiuliul, libertinii lor îndisidsale mi kiar n siniligiî lor? 8nde e aiea stirsingi eneryiki de a auira ne trimimil lor nrin toate mijloacele legale nreksm o cedem în alto nori? Ultiă ki o si ni se resnsnzi ki Ismea în nara -noastei, ns e înki înBigati ks reuim»! konstitKgional, ns ksnoamte înki toate keilo acest»! mekanism, dar de ce oare o frakgie miki din aceasti l»mo a noa- stn, mi cea mai fin konsislengi în gean, mti» si afle acelle kei mi ne di donezi de o norseaerinni aredniki de o kassi mal demni; de ce aceuatî oameni nisksjjî, kresksni tot în aceasti geari, ssnt ama strîns legau! între ci, ns dorm, ns mînmki, n’a» astimnir sn minst kînd e aorba de a Iskra în folossl nringinsri- lor lor? rabdi, ssferi, jertfesk, sssnin nedreutsl 1» kildsra celsi maî înfokat anintor al drentigif, onir ne cel mai BinoBat u’întro dînmiî ka ksm ar nstea jsra do a Isi inocenyi; de mi slabi, fak tot ka si se arate tari, de mi siraci daS cel de ne srmi kniyar; înbskitsra din gsri a lor mi a familiilor, kind tre-* bsinna konfrtgiilor le cer. Bizst-am no ceea de asemenea din nartea konfranilor nomtri konserBatorî? 8n jurnal am kreaf, noi zik, do I-s n re-ze c e din renresentangil lor, mi do doi ani, îl sssninem ks fon- dările noastre; acest jsrnal a. absorbit mm aksm neste cinci mii galbeni. Ks ce as kontribsit la acest organ de nni- rare al ordini mi al aBcril trei, natrs mii do nronriotarl arendami mi negsgi- torl de tot felsl, a kirora singsr ele- ment de eksistengi e ordinea mi resnek- tsl nronrietigiî? în ansi d’mtîib KonsșrBatorsl ass ore o ont nosi sste, de abonogi, dar din aceștia, abia bt’o cinci ssto, ks Bal ks kis, nlitiri abonament»!, mi din el cei mai mslgi, nici ne sn an întreg ci ne mase mi trei Isnl I Ks toate acestea nregsl jsruqlslsl era de nai-sore-zece sfangl! Mcia-l-algl n’as nlitit nici nini azi mi nici so krede ki Bor mal nliti, de Breme ce aă tikst la atitea reklamagiî ce li s’aă adresat. Ama se înlîmnli mi ksjsrnalsl bniroa kare ns gisi din nartea konsersatorilor interesau! la ordini alt ajstor dekit sa- krifiviile fondatorilor. IlruBerbsl: niki nari si te minink, se Bcde ki este fondai karakterslsl nostrs în genere; mi aceasta o konsider ka o mare nenoro- cire nentrs sn nonor karele se încearki nentrs întlia dali la reuimsl konstits- gional, reyim do knte mi de sakriflcil nekontenite. Daka mefii inajoritigil ar fi anat mai nsgini energie mi mal nsgini stirsingi de klt aă antal; daka mi el s’ar fi ko- să-țl traducă impresiunea penibile ce ml-a făcută alterarea trăsureloră sele; era palidă ca m6rteaf fălcile afundate, ochii injectați; era umbra lui însuși. „Fi-vel așiâ de bună ca se arețl portretuiă meă amicei mele, marchisa del Fuego y Arcos?“ îlă întrebai uităndu-me în pregiurulă meă ca se caută a-lă vede. Deră închipueșce-țl suprinderea • mea ve^ândă tdte cavaletele deșerte și în- tr’ună ănghiă ală camerei ună obiectă ce părea ună sulă de pănse. Elă deveni ro- șiu, și respunse îngănândă că portretuiă meă avusese ună acidinte, căzuse și fu- sese atătă de multă stricată în câtă fuse- se obligată a-lă trămite se-I repare pansa Am vățlută îndată că spune uă minciune, dării cu ce scopă? Manifestai tare, disi- mulăndă cătă putui mal bine dorința ce me devora d’a șei ce devenise în adeveră por- tretulă meă, că marchisa, dec’arfi fost satisfă- cută cum eram sicură d’înainte că va fi, otărîse să-lă roge d’a face și p’ală iei, în casă căndă ăcupațiunile lui, e.ram se adaugă, i-a per- mite; dără elă nu ml lăsă timpă șe ter- mină frasea mea, și se grăbi a țlice că fiindă în ajunulă d’a părăsi Roma ca se schimbe aerulă nu putea lua nici ună felă de oblegămîntă de uă camă dată. Aste cu- vinte eraq adresate maî alesă marchisel, cOci elfi evită d’a me privi, pe cătă îl per-1 j, • nrins de nenisare, mi s’ar fi tras din a- dsnare, ar fi denss mandatele lor. .1 ie s’ar fi înlimnlal oare?.. De multe ori ’mî o Benit si krez ki ks aieasta noate ar Jj .slujit mal bine interesile gereî lor. De doi ani în koa el se fik«ri Isntro mi nsnte ka si no- toloaski Brauiba ie domnemto între o- sebitele frakgiî n lo sogieligi!; ka si se anionio de Domnitor no kare biiui- mainii ordinii îl înkonjoari de toate nirnile mi se mcnuesL a ginea denir- lat de oamenii ordine!, ka sl înloar- kl nronrietigiî seksritatea de kare aă linsit’o felsritele bintairi ale nertsr- batorilor, mi ks dînsa se redea nego- 118181 kreditsl a ktrsia kidere ’l a rsi- nat ks total, sl înlesneaskL meseria- msl8l nLinea din toate zilele ue azi kLinligL ks atLta aneBoingi din nri- uina îmnsginirii IbkrslBÎ, ka st ardi- ue în sfîrmit moralsl slsjbamilor ns- b’iuî asigBiLnds’! kl ns Bor mai fi is- gonigî din nostsrile lor fLrL altL nri- nint de klt aneea kL ns nrofesL ks- tare saă listare idee mi snre a fi în- loksigî de nisue nemerniul al kLrora singsr merit ssnt defLimLrile mi înjs- riturile în kontra aris tokr a gil o r. El, denstagiî majoritlgiî, fiksrl ks sn ksBÎnt, tot ue le fs nrin nstin ni ka sl arate Ismii kL konserBatorii romini ns sLnt nimte retrograzi îflge- stagi, kL boerii ns uer nriaileuile feo- dale de kare sl bsksra mi sl bsksrL mi azi, în mai mslte statsri din uele mai uinilisate, aristokragia Esroniani. Kl nronrietari! din aue istL geari, ns sint, dsnL ksm sl ziue, tiranii nls- garslsî, ui natronii lor, nreksm SLnt aueea ai meseriamilor osebitelor între- nrinderi din uele-alte uLri laminate. Auesta fs skonsl, auestea sLnt re- zsltatele la kare dori sl ajsngL kom- nania noastre mi nentrs kare fLks tot ue’I fs nrin nstingL, dar în zadar. Ea aB8 drent resnsns mi rLsnla- tL, injsria, kalomnia, ameringarea, de la aueea kLrora le întinse mLna ks atLta sinueritate mi frLgie. ᵣ Ea fs disolBati de trei ori dp mi sssgins or ue minister li sl trimise ka 8L Iskreze ks dînsa, mi kLnd auele ministere eraă ks totsl streine de ea mi kiar □rotisniue ei. DonadL kL Adsnarea a fost în tot d’asna laBo- rabilL gSBernslsi SLnt bspetele ue a- kordL ministerilor în same îndoite de ue fsseseiL hlul aksm, fLrL sl se gîndeaskL la nemslgsmirea kometen- gilor, ncmslgsmire, de kare, kiar aue- le ministere, înuerkarL a sl folosi ks atLta nerfidie. Adsnarea fs akssatL kL ns Boe- mte a SLBLrmi lețtea rsralL, ui o hl- miteaă convenințele. Ii șlisei atunci că speram că nu se va duce mal departe de cătă pînă la Tivoli seă Frascati. „Tocmai așiâ, țlise elă, la Tivoli seă la Frascali, seă. . nu sum ăncă fipsată în privința locului. — Nu pentru uă lipsă lungă? a- dăusel eă. — O! nu 1 pentru cătă-va timpă numai." Eram și aci sigură că me înșela, simpțil prinsă d’uă nelinisce de ₓmorte; mi și me era frică se nu plece pentru totă dcuna. Atunci, ideia d’a-lă perde de- veni pentru mine ună suphciă. Fusesem uă miserabile smintita, uă creatură fă- ră animă, llă negesesem, pe elă celă mal bună, celă mal sinceră, celă mal de- votată din omeni; pentru ce? pentru nesce cause așiâ de rele, îu cătă pena mea re- fusă d’a le scrie. Totă sufletulă meă se agăfa de dînsulă cu energia desperării, și cu tote astea trebuia se staă aci, în pi- ciore, spunendă la secăture. Ilă iubiam, da îlă iubiam, și elă era se me părăsescă. Urmai pe marchisa pînă în capulă scărel, cu ideia nebună d’a-I spune totă și d’a me întorce la dînsulă. Pusesem, deja piciorulă pe scara trăsurel, deră cu neputință se mergă mal departe, pisel marchisel că îmi căzuse una din brăfariele mele, și, fă- ră s’așteptă respunsulă șeuₓ me răpeai pe scara ce conducea la ateliăriă. streazL ka o armL, ka kare Boemte a sl sersi în nroeklele sale de ambiție, nînL ue în fine, maska kLzs mi se do- Bedi kare sLnt aueea ue doresk a fli- nea auest tLHBne de diskordie ansrsre ne stins. în sfLrmit kansiliariî talniul mi interesati a! GsBernslBl BLzLnd kL ns not ajsnțe la skonsrile sale ks o ma- joritate, ue Brea ks dinadinssl ka Kon- Bennia sl fie sn adeBLr, merserL nînL a arLta nsterilor garante kl kamerele Romini! sint o adanitari de nriBi- liuiatî ue ns Boesk si faki sn nas înainte nentrs nrosneritalea tirif, mi uersrl ka si o înloksiaski ks altL adeBiratL adsnitsri ue Birtejsl reso- Isnionar ’i ar adsue nrin mijlouirea snsl Bot sniBersal îmbrobodit. Resnsnssl nostrs la aieasti ne- kalifikabill akszatie ar fi, de am sim- ți trebsinjja si le ziuem : kare bl sînt, o sol miniștri, în Beul nrcnsitori 1 nro- ektele de lețiT ue ati înfLjiimat ads- niriî ,mi Bi s’a resnins, saă kare staă msuezind în sediile ue, afan din a- uela al nronrielitil ye Înmi-BL l’atî stlBilit nrin mii de mskouirl Biklene. Kare bl sint ssmele de bani ue atî uerst mi ns Bi s’aă akordat, ks toati strimtorarea în kare kriza finanuiale, tine de dosi aul ne bieyi kontribsa- bili de orî-ue treanti. f₍. ₕ. Ano! e mlist ki în reuimsi kon- stitstional, Earometrsl atitudinii snii Kameri în fata oblldsiril e notarea bsuetelor mi a nroektelor de. legi ue ’l si ssnsn. Daka dar toate auestea Bi s’aă nriimit, mi ks nrisos, de ue bl mai nlmnetl. Xa! blz de ie bl nlîn- teti. Bl nlînyetl kiui ns B’am li- sat sl sfimiatl KonBennia, singsra temelie a libertinilor noastre souiale; bl nlLnyetl kl ns B’am îngidsit d’a kilka leuile în fiinui nini ue ns le Beți înloksi ks altele mai bsne; bl nlmtetl kl ns B’am lisat a sfirima nrin miji oaie reuoÎByionare, toate le- gimintele souiale mi d’a nsne Bointa Boastn oarbl în loksl leuilor ka din ea sl naski anarxia mi din aueasta desnotismsl ^el mal anisitor. Aue- stea am nstea nsnsnde de am aBea ksi mi la ue. >1 Dar ksl si rtsnsndem ? de la ui- ne am fi nstst amtenta îndrentare? de la minister»? de la natronii lor? Dar ks reaoa kredinti rezoneazi ui- nesa? LUi ue eraă alt auel oameni de de klt reaoa kredinti în katne mi oase? Ei n’aseaă okl ka si Bazi n’a Beaă sreki ka si aszi, mi limba lor ns si mimka de klt ka sl minți, în Beul si minți.!!! Ksi dar nstem risnsnde, ksi si „Elă se preămbla prin cameră cu pași mari și sta cu spatele spre ușiă căndă de- schisei ușia. Vă^îndu-me, elă remase în- cremenită. Mersei dreptă la dînsulă și-I țlisel : ₍₎— N’am de oătă ună minută; ce al făcută cu portretuiă meă? Lu-am ruptă bucăți cu chiară măna mea. • Și unde pleci? ‘ i ■; „— La Paris. J ' ’-H'' „— Căndă pleci? I!’ ■ „— Astă seră la optă ore! „— Nu vel pleca. „— Vbiă pleca; o voescă. „— Decă ești omă, nu vel lăsa pe acel ce te îubescă. „— Cine me iubeșce? „— Eă; da, eă, și din totă sufletulă meă. Pleci seă remăl? „Esită ună momentă, apoi țlise t „— Remăiă! „11 întinsei măna; cățlu la picidrele mele, și o strînse pe ănimă sea, pe bube- le sele; apoi fugii. ¹¹ H ‘ „Acumă îmi remăne a-țl esplica pre- ambululă meă și termină. Este ună ce, presupuiă, în natura omenescă că valorea ce dămă unul obiectă se măresce cu te- merile ce avemă d’a-lă perde, și se îm- puținezi cu sorții qe avemă d’a-lă recă- aritim adeBirsl ? De la teara legali ne am Isat ntdejdea klui am Bizst a el anatie amortitoare, a ei nenisa- re desneranti, ns ne rimin de kît nsterile streine ue aă Isat angajamen- tsl d’a faue si se resnekte legile ue ne aă restatorniuit. Triști neuesitate ue ne ar kondsue la o illegalitate din uele mal nrimejdioase ka st komba- lem illegalitit'le reuimslsl ue se în- ksibase, kare nc ar nsne în fatala no- zitie d’a uere aiurarea drentsrilor na- ționale nrin mijloaue ie ar sllbi mi ar nimihniui noate ks totsl, auele dren- tsri kiar. Illi uine ne asigsri kl auele ns- teri, ele înmile, ns ne ar ziue hi am emit din legalitate? Ns aszirim, ziUe trekste, kl 8- nii din renrezentant’, ar fi kritikat ma- joritatea zikind kl a mers nrea de- narte ks darea sna! ministeriă în js- dekatL mi isgonirea uelsi-l’alt, nrin Botsl el de neînkredere? Ns garantim de adeBirate aueste obserBatii, am nstea din kontra, mai lesne krede kl, mi aueasta, e sna din fabslile inBen- tate de fii neadeBirslsi. în fine daka auele nsterl aă Boin- ta ka, naktsl nolitik ue ne aă dat si se nizeaski în neklintire, ele îmi aă renresentanti aui la noi, mi auemtî oameni ns not fi, mi el, de rea kre- dinui ka libertății noștri, din kontra. Sl not însi, e adeBirsl, anii ui. Din nenorouire am vizst aueasta adessea, mi ns e de mirat. E mai lesne d’a jsdeka, tot d’asuk, din nsntsl de șe- dere în kare s’a niskst mi a kreskst uînesa de kît din auela ue kati si adonte d’într’o zi în alta; mal ks sea- mi kind auesta e ama de osebit de uel-alt: soiă si zik, kînd leuile, obi- ueisiile, niraBsrile, interesele nonsls- Isi ue sint kemati a stadia, sint a- ma de diametral onsse ks leuile, mo- raBSrile legltsrile sociale ale națiilor în kare el aă Bizst Ismina. TTIi de am Boi noi si susținem kl se înmeall, de am aBea mijloaue a faue aueasta lingi ksrtile lor, ns- tem oare nidijdsi kl nb ar krede mai bine ne noi de klt ne trimimil lor? kmd intre altele am Bizst klt e de greă d’a nriuene o stare de Iskrsri a- tlt de denirtati de aueia a terilor lor? Din toate auestea eksnsse noate nrea îu larg, în interminabila aueasta skrisoare sl Ba Bedea sokotesk kl retragerea tslsror inefilor majorititi* din kameri ar fi noate uel mai mare akt de deBotament din nartele kitre tean. Atsnul g8Bernsl ne mal aBind a faue d’aui înainte, de klt ks nimte știga. Este sicură că erl, în căldura ac- țiunii, nici ună sacrificiă nu-mi părea pre mare spre a me scăpa de perderea de ca- re eram amenințată, de ore ce astățll, — s’o spuiă? — astățll, după doue-țlecl și patru de ore de securitate, privescă,, pre- țulă rescumperăril mele nu tocmai cu pă- rere de reă, deră c’ună simpțimentă de suprindere care este fărte aprope de pă- rere de reu. Cine va cerceta pentru mine acestă mișteriă? Cine-mi va esplica acestă contradicțiune ? Nu este ea ore de cătă reacțiunea momentană ce urmd^ă dup'ună acesă de friguri, seă me lașă fără scirea mea a fi influințată de oservările amare ale marchisel, care lu-a luată d’uă dată la ură ? Sciă că este unulă din defectele me- le d’a da pre multă importanță opiniunil altuia. Trebue se caută a me corege, al- trămite acestă defectă me va opri d’a ur- ma vre ună ce cu constanță. ^Am fâcută despre mine și despre Paolo uă altă oservare care me strîmpto- reț|ă multă. Impcriulă seă asupră-ml e- ste considerabile căndu este elă de față, forte mică căndă este departe de mine. Crețlă în adeveră că me magnetisețlă. Rîțll decă vrei, deră așiâ crețlă. Sum plină d’al- te ideie fantastice și de presimpțimînte u- rîte. A devenită în aceste din urmă tim- simnlii nronrietari, n’ar mal anea de ne st se snerie în tot minslsl, n’ar mai nstea zine kl n’are în faga IbI de klt nimte nrisilețimgi ambijjiomi afari nsmai dak’ar deklara o dalt kl la o- kiî sil, aBerea -e sn nriBileyă mi bo- inna de a’nil-o anira o ambigie, er- bsrl rele ie trebse sl stlrneaskl nrin nsterea nonslart. Atsnnl GsBernBl ns namal nstea nretinde kt ambinia aueetor oameni îi îmninție nini la asniranii de domina- re, saă kl atsn»ii domnia ar trebsiss se dea ks anslă, saă Ii8 Isna, are si se înnargi ne jsdege mi ne nlimi. —- Dar atsmi skizînds! Baloarea Ba skl- dea mi nofta de a o dosîndi. AtBnii anostolil nertarbagii, ar fi siligi si’mi reni mi ei, maska mi se mirl8riseaskt kt ns ks aristokragia, ni ks anerea aă resbel, saă ki neîn- driznind a fane aueasti deklarngie Bor înseta ale lor altaksri înBermsnate, ne maî aBînd ne uine attaka. Atsn'iî konserBatori de toati Irean- ta“Bor gssta înmile amirinisnea nos- tslsî ne ne a fost înkredingat mi Bor fi, ne Biitor, maî drenuî. . Atenui în «iele dsni simt, nste- rile streine Borksnoamte noate maî bi- ne, snde a fost adeBirsl misndemin- nisna ? 8nde ambigia mi 8nde mode- stia, snde inBidia mi likomia mi Snde ne-interessl mi yenerositatea. Hine a fost mtrmaBBl, nrensito- rsl, intrigant»!, mi nine ornai de onoa- ' re, omsl de Imniusire, ornai firi ma- ski, mi firi alt interes, alt mobil, de klt binele geri! Isi, ksuetsl stă ? X. I I Compania de diioi-spre-^ece. j ou „Masca josu“ ..itrti.X ol ttUiUui An * r. B Catarglu. ^A%ₑdₑₐ 232) Kansl jos, domni alegilorl, oro-, nrietarl, arendatori mi negogitorl de lot felsl, ksm bi nsmeinle d. Ka- taryis, krezînd d-lal ki negsgiiorial este ka mi boieriși, de tot felsl mi dsne îmnreBisnrl. Kansl jos ki bo- iirisl s’a ssnirat, s’a skslat firi kef dsne somn mPsimnle trcfbsinga si bl nilmsiaski, dsne BekisI obiieis. A! boI agi kslezal nentrs mtîia oari si lisagl ne boiirl si nearzi lini- mtea Iot, mergmd Ia Adsnare, nii ns 16-agI fikst mn’aksm o gratifi- kagisne ks bani! Kansl jos ingragi- lor, kiil boiirisl esle ssnirat mi tre- bse si bl mlmseaski. A! boI agi puri cu totulă neguvernabile; este adevărată că l-am și dată dreptulă d’a se ofensa. In adeveră lu-am neglesă oribile; lu-am tra- tată, voiă țlice într’ună modă fărte nescu- sabile. In viitoriă me voiă oserva. Deru este și culpa lui. De ce nu merge în lu- me ? Dc ce nu. danțe^ă, de ce nu face ca toți cel-l-alțl? Ne-amă întîlni mal deseori, și ar fi mal mulțămitu și eă asemenea. Val! val! simpță furtuna în aeră; tcmpe- statea va esbuci căndă. elă va afla că am se jocă ună rolă pe teatrulă marchisel, și ce e mal reă, co trebue se căntă cu fiin- ța cea mal nesuferită lui, principele de Roc- ca Umestra. Marchisa, susținută de un- chiu-meă și chiară de mătușiă-mea, m’a rugată așia de multă în nefericita ții a curseloră, în cătă ml-au răpită uă promi- siune, contra voinței mele, o declară. A me trage înapoi acumă este cu neputință. Ce rațiuni așiă pute da, căci n’așiă cute- țla a spune adevăratele motive? Se ne lă- sămă în voia întîmplăril și în resorgințile disimulării. începe a-ml păre reă că am venită la Roma; și elă este capabile se mă omore; da, pre legea mea! Faimosă desnodământă pentr’ună romană. Pucinl ămenî in vieța reale îubescă în destulă ca se mergă pîn'acolo. îmi vel împuta că sum romănescă; deră este ceva adulătoriă a fi iubită c’uă amăre așia de feroce,¹¹ (Urmare într’ună No. viitoriă). www.dacoromanica.ro ROMANVLU ²‘ ^⁵L, 3 Sentembre. ] Alezat a lisa ne boiirl si kieltsiaski ceste linii mii de galbeni în dosi ini ka sl nfiteaski mojicilor kari tuli» si skrii 1)? Dar de kmd a- neasli geari este geara bourilor kmd s’a mal nomenit, ka boiirisi si kiel— laiaski o leskae mikar nenlrs aiea 1 leali de mojiil, iironrielarl miil, a- fi p^rendarl, negsgiitorl de lot felsl? r ii Togi aiemlia cras nin’aii noslssnhil boiirislsl, ini mki stas zile întrege la suna Isl nmi si „kaladekseaski⁴⁴ I boiirisi si-I nriimeaski, adiki si ₜ nriimeaski banii lor; m’aksm si lase j el ne boiirl si kellsiaski sinii mii Ide galbeni nentrs a gine ziariele Ko n s e r b a t o r i s 1 mi Unirea, în lok ka anei nalrs mii de mojici si iea îndali mikar kile limf mease abonamente fu kare mi șei nsgin I nenlrs linii mease ani înainte? Me j fel ? si se koboare boiirisi, nentrs 1 intîia oan în Bieaga Isl, a deskide * sn ziar, kare jsmitale si fii în lim- ba Rommeaski, mi ssnt redakgisnea d-lsl Enilols, mi mojiiir ^ironrie- tari miil, arendări mi negsgii- lorl de tot felsl si ns îmnle ks asr kamera redangisniî? Aieasta este în adeBir o krimi din iele mal neas- zile mî eaki în sfîrmit ki boiirisi nerds ribdarea mi ks amar bi msslri, I ba mki bigagl bine de seami mi senigl îndali ks nsnye ks bani, dsne ' eekisl obiieis, sas de ns, boiirsl B’a- meningi ki bi lași, m’atsnil Ba fi Bal-de boI mi Bal-de gean, knl ș- tsmy, ziie mal la Bale d. Katargis, „gSBernsl ns Ba mal aBea înainlel de j kil nimle simnlil nronristarl⁴⁴ ear • is ka mn’aksm nimle boiirl kom- n I i k a g I. Dar si ierietim naragraf ks na- ragraf filinika d-lsl kan al komna- ni el do dosl-snre-zeie. Ziil,| fonorale d-le Katargi, ki $ant o narte din alegitorl kari n6-a Inmis ne noi în Kameri s’aniriro familia mi aBerea, *m’o ziif aieasta in derîdere. Sn om atil de onorat ni’atit de „eBgenis⁴⁴ ka dsmneata, ns noate ziie sn singsr ksBÎnt fir’a a- | Bea îndali mi mina nllm de doeezl I temeinice snre a sssgine zisele sale. Bine Boiemle dar, te rsgim, a ns- | blika sn lablos, ks nsmele nronrie ale noastre — îgl dim nermisisnea mi ne legim aii înaintea nsblikslsl m’a d-lor Ilroksratorl ki ns Bom re- klama la tribsnale — desnre starea în kare este la noi familia, komna- ratiB ks starea în kare a fost mi este ) familia la d-B. : "i ț Bine-Boiemle a snsne kînd noi am I îilkat legiminlele iele sfinte ale fa— miliel, lismd ne sogia noastn akasi ks konii iei mi noi mkilsind ks fe- meiele altora mi snirgmd kiar ki- 1 sitoriele ? Bine Boiemle a snsne kmd nS-agl Bizst alergind nrin kase ns- 1 blNe de femeie mi de jok de kirgl , mi nrofanmd astfel în faga Ismil sm- tele legiminte ale familiei, sas a- nnd gioale mi inki afimimd a noa- I sin nersminare? Snsne d-le, sna kiîe sna, fin delegile te se komil In. familiele noastre mi nsnegile în *-----------------------ile'J'i j i) D. Dimitrs Gika a anss singsr în K o n- J s e r v a t o r i 8 I ki ks bani ksmmri din uel kari eras în nartita naționale mi îl nane de skrii ne va Voi, Am dori în- si si mlim daki în anemii linii mii galbeni intri mi iei dose sas trei miî 1 ie kasa Ennkoveanslal a dat d-Isi E- Jiade Kavassl? fagi ks doBezile tete mslle de mo- ralitate mi sfmg nii ie fsrniki în familiele dsmneaBoastri. Bagi de seami, bnorale d-le KalargiS, ki es ns zik sn singsr keBÎnt în kontra fa- miiielor dsmneaBoastri, dar tot d’o dali, bagi, te rog, de seami ki nini ie ns BegI nsbkika fin dele- gile ie se komil în familiele noastre, dekiar ki ori de kile orî ziiegl ki ssnlem noi în kontra familiei ssn- tegl nimle kalomnialori nersminagl, mi njmle nlagiatorl nemeriîl. Mal a- daog inki ki ne înssgl dsmneala d-le KalargIS, le onresk, aszl d-le Katargis, ne înssgl dsmneata te 0- nresk d’a mal ksteza de azi înainte a nro.nsnga nsmele de familii. Am zis, mi si fii konstalat ’nainlea ns- bl.iksjsl ki de BegI mal ksteza în bî- ilor a B’alinge de familiele noastre, de BegI mal ksteza a nronsnga în kontra-ne sfiniși nsme de familii, ns Ba fi kslna mea de skandalsl ie se Ba faie. Aieasti leslisne regs- lali si treiem la leslisnile noliliie. Akssl, domnsle, ne alegitorl ki n’aă Benit si bi dea snrijinsl mo- rale ; ki’ndati ie s’as skinat de 0- nerarea alegerilor, „ka d’o nolBadi din iele mal nenliksle, el sokolin k’as fikst tot.⁴⁴ Dar de esle astfel șine iC-a fikst edskagisnea noliliki, noi sa8 dsmneaBoastri? Daki este adesirat ki ek amleanli ,,si niie nara ka s’o minime⁴, aieasti neno- roure, si fii oare ksm ziil „fon- dai karakterislsI nostrs în genere⁴⁴ sa$ efeklsl edskagisnil ie nă-agl dat? Ns se mlii ki edska- gisnea esle o a dosa natsri? Kare dar este edskagisnea de aktiuitate mi de Iskrare direnli mi aktiBi la trebile nsbliie ie agi dat nekontenit din lati în fia, de ns non^rslsj iei nsgin aielor natrs mii de nronrielarl mișl arendări mi negsgiitorl de tot felsl, la'kare te adresezi aksm sure a-I mimai moraliiemle, ba mki snre a nilmsi toati nagisnea m’a o kondamna la moarte zikmd, ka mi Rssia mi Asslria,⁴⁴ⱼᵢki nenisarea mi nemim- karea este fondul kărakterislsl nostrs în genere⁴⁴? Esle lesne meseria boiireaski, domnsle Katargis, a 0- sîndi ne ici lalgl kînd ns-I Bine ne nlak boiirslsl, dar e»te în ade- Bir ns nsmal aneiroii dar neste ns- lingi a fi boiir în regimele iei kon- stitsdionale ie este ksm zii! sn „re- gim de Isnle mi de sakrifiiie nekon- tenile⁴⁴. Si ns înminm ksBinte 11 si desbatem mi si limsrim ka oa- meni ks. minte mi ks jsdekali. R Te nlingl ki ?a)egitoril dsm^ neasoasti îndali i£ as skinat de 0- neragisnea elektorăle „ka d’o nodaadi din iele mal nenliksle⁴, ns s’asmal oksoat de mandatarii lor. Dar oare mandatarii oksnals-s’aS de dînmil? • STJ j Si ne ’ngelegem. . ₍ De la Regslamept - mi^nin i la kiderea Isl, kari ssnt skrierile mi ziariele ie agi nsblikat nentrs a 1s- ming; fii mikar ne iei uatrs mii de nronrietaR, arendări mi negsgitorl de tot felsl, m’a le faie o eds- kagisne noliliki? Niii sna. TIrin srmare nrodsklsl lai nimik esle nimik. Tnere adînki. Ilrin sr- mare luerea agi nronagat, luerea Bi restisnde. Hli de la qromslga- m Kon B-e n g i s n ii, kare ssnt a- dsnirilo electorali, ie agi nroBokal? kare din joi s’a dss în kolegisl e- lentor&le m’a desbilsl akolo lestis- nile noliliie mi ekonomiie din între mi din afari, 3 fikst nrofesisnea sa de kredingi jn’a ierst asemenea n’aielor lalgl kandidagl ie se nro- usneaS sas ne kare-I sssgineael? Kare s^ril leslisnile noliliie 10, nrin înskris mb nrin grais, agi des- bitst în faga alegitorilor înaintea a- legerilor mi dsne alegeri ? Dsmnea- Boaslri logl i-egl tratat în timnsl K o n b e n g i s n i I ka mi ’n timnsl Regslamenlslsi; l-agi tratat ka oa- meni ssnsml la Boinga boiirslsl, ka oamdnl al kasel, sas ka oameni kari da$ Botsl lor dsne rckomandagÎ8nf, ne slsjbe, ne nrinzsH, în jokeri de kirgl mii. K11I ns Boiesk a ziie ni- mik din ie n’aml nslea dosedi în- dali. Ksm nretindegl dar, kînd d-B. ns i-agl tratat ka alegitorl liberi mi inleliginil, ka el se bi trateze ka mandatari liberi, onești mi inleliginil, mi se bi sssgiii nrin a le lor fe- Isrile manifeslirl morali mi materiali? Ksm nrelindegl se bi kslkagl într’all fel dsne ksm n’agl amlernal? Ksm nretindegl se Bi se faki Boii ieea ia'boI n’agl fikst altora? AmI dori mslt ka d-B togi se nsblikagi, de nslegl, înaintea alege- rilor mi dsne alegeri srmitoariele linie ie noi le am nsblikat tot deasna. „N’am ierst în nartikslar niii „snsi alegilor boIsI ses, n’am bi- ,,zst în nartikslar în tjmnsl alegeri- „lor ne nini sn alegilor.⁴⁴ j ¹ Noi,® domnilor, am tratat ne a- legitorl ka^oamenl mi oameni liberi. Ns le am fikst Bisile n’a kasi; ns le am mionlil nimik la srekii; n’am jskat ks dînmil kirgl niii le am dat bankeie; n’am nss nev niii ^nsl în fsnkgisne niii n’am nromis niii s- nsi-a mikar o fsnkgisne sas o res- nlati oare kare. înaintea alegorilor mi dsne alegeri le am dat mal lot deasna sokoteali nrin linar, desnre toate ideiele mi kredingele noastre, mi i-am konBokat tot deasna în A- dsnirl în kare le am ssnss kredin- ga mi ideiele noastre noliliie, le am deinsnstrat nentrs ie le kredem bsne mi nenlrs ie kredem rele n’a le nro- tisniiilor nomtril mi le am zis tot d’asna si ns dea Botsl lor nimsnsl fir’ a-I iere nrofesisnea sa de kre- dingi, fir’ a desbale în nsblik fii kare kanditatsn m’aszind astfel tot ie si ziie nentrs mi kontra si noali Bota fii kare în ksnomlingi mi ’n libertatea konmtiingel sale. Astfel dar țralinds-I ka oameni mi oameni liberi, ka adeseragl alegitorl kari Boteazi dsne a lor Boingi, kredingi mi konmtiingi, mi konsidennds-ne nsmal ka nimle simnlil Mandatari al lor ssnlem în drent a iere do la dînmil tot ie mi dînmil ssnt în drent a iere de la noi. DsmneaB >astri ns Ie agi sorbit niii odati, niii nrin linar niii în adsniri; ns le agi es- nss niii odati nrograma Boasln no- liliki bine definiți, bine limsriti mi ns i-agl kiimat se desbategl îmares- ns aiea nrogrami, m’anol se nsnegl kandidalsrile în nsblik ssnsindsle mi ne dînsele fa desbaterea nsbliki. Agi fost tot deasna msgl; agi nss kan- ditatsrele în taini, agi Bolal în ka- meri In taini, astfel în kit alegs- lorsl ns bi noate Isa sokoteali, i-agi desnregsil într’sn ksBînl lot deasna mi nrin srmare n’aBeg! drent a-I 0- sîndi daki mi dînmil a8 nriBil ale- gerile ka o simnli notaadi mi s’as nirlat ks Bol ksm B^agl nsrlat boI ks dînmil.*¹ Tnere, mi disnregis le agi dai; tnere mi disnregis B’as întors. Z11I, d-le Katargis, k’agl des- kis dose ziarie, KonserBatorisl mi Soirea, mi mirlsremlf singsr ki n’agl nslsl aBea de kil bi’o 500 abonagl, m’așeia „KS VAI K8 Klb, mi „nsmal ne trei Is n I, de mi nregisl a f o s h n s m a I 14 sfangl. Mal adaogl mki, mi te nlmgî ks amar, ki KonserBalorisI B’a asorbit nm’ aksm neste iiml mii galbeni, îmnirgigl între dosc-snre-zeie, ieea ie Bine nenlrs fii kare sn sakrifiiis de 416 galbeni în timn de dosi ani. Al zis mal sss, onorat # d-le Ka- largis, ki alegiloril d-B, „B’as bi- „zst Isnlmd zisa mi noantea nenlrs „binele obmtesk ks sakrifiiisl a b e- ril mii. Al zis mal sss ki noi ssntem inimiiil familiei m’al aBeril mi dsmneaBoastri amritoril lor. A- ksm le rog, oslenemle nsgin nenlrs o miki limsrire. Ssnlegl kanil gerei mf nrin namlere mi nrin mliingi, mi nrin îngelemisne, mi nrin nolitiki, mi nrin natriotism mi nrin aBere. Bol agi zis-o; mi inki agi mr fi' ksl-o, knl agi nriimit în ksrs d’sn nsmer însemnat de ani a fi boI mi nsmal boI la kirma gerei m’agl 0- nril nagisnea d’a Isa iea mal miki narte la Isknrile nsbliie, ns nsmal nefiin4 toate klasile renresintale d’o nolriai-în Adsnare, 11 mki agi 0- urit ori ie adsnare nartikslarii în kare si se desbati Isknrile nsbliie mi k|arborl ie nsblikare de fol ns- bliie. i Agi gBBernal nekontenit fin Adsniri nsbliie mi narlikslarie, fin foie nsblHe; a-gl gsBernab asolst. Aiesla este * an adeBcr ie ns-l ns- legl nega fiind ksnoskst de toati Is- mea. Kiar de la 1859 agi nretins nekontenit ka gSBernsl se fii nsmal ai Boslrs, agi reklamat nekontenit kontra libertigil tinarislsl mi konlra întrsnirilor, nreksm dosedesk nroie- sele Berball ale kamerei. Este a- semenea mirlsrit de boI înmiBi ki ’n timnsl aiestor zeie ani din srmi „agi somnolat, agi stat într’o nemim- kare amorgitoarii.⁴⁴ Esle asemenea ksnoskst ki de kînd ssnlegl ne Isme n’agl nsblikat nimik nentrs laminarea mi înstrskgis- nea gerei, ki n’agl nsblikat niii oda- ti o foaii nsbliki mi ki abia la sfjrmitsl ansisl 1859 (29 Dek.) agi imenși foaia nsmili KonserBatorisl mi’n kare inki e’am antat, nsblikmd noi tabla materiilor 18 agi tratat în Konser- Balorsl, ki afari din kite-Ba ar- likle ale d-lsl Arsaki desnre uronrie- tate, n’agl tratai în aiea foaii niii o leslisne Bitale, nimik kare si la- mineze mi se ’nsege nagisnea. intim mki ki ks kit sn om esle mal sss ndikat de' nagisne ks atit el are mal mari datorie kitre dînsa; mi ki datoriele aielea ssnt îosslil mal marî kînd omsl aiela, ns nsmal ki nrn- memte rolsl de kondskilor al nagis- nil, îl înki îl iea aiel rol ks sila, nreksm ns nslegl nega ki I-agl fost Isat, knl ns nslegl, ks toati îndns- nealji ie segl nsne, a zile ki na* gisnea B’a fost nsmit în nesurile : iele mari 16 agi oksnat nekontenit. Bine BoigI dir, bi rsgim ks smi- lingi, a ne snsne kare ssnt „sakri*- fiu'ele ancril ie ziiegl k’agl fi- ksl, nenlrs kare ieregi imnerios mani- 1 esl 1 rile nagisnit morale mi maleriall ? Me! Frsnlamil mfaBsgil gerei, nenlrs ki ’n ksrs de dosi ani as kiellsit 416 galbeni^ nsmesk aieasta sn sakrifiiis al aBeril ie nagisnea, esle daloa- rîi a-hfeksnoamle, a-I resnliti, ssnl osîndi d’a fi dekiarati ingrati, lîm- niti, fenemii, o nagisne al „kiriia karakter în genere este, niki nari si te mmînk?⁴⁴ Briamil amnlorl al aBeril s’as sniriat de sakrifiu'sl iei mare 16 as fiksl kieltsind 416 galb/ în ksrs de dosi ani ks nsblikarea snel foaie nenlrs a anira aBerea, familia mi nagionalitatea m’a Ismina nagisnea? Frsnlamil nagisnil nenlrs k’as kiillsil 416 galbeni, s’as snil- mînlal alit de mslt în kit dekian k’as sakrifikat aBerea lor mi ki na- gisnea esle ingeati mi mparlikius le ndiki o statsi mi ns le dirsiemle kile o nromelate nagionale? Dar ie Bel ziie oare kînd îgl boîs resnsnde, mi la trebsingi boîs donedi, k’aiel oameni no kari îgl di mina a-I nsmi de- siisiitorl al anerilor, Golemlil, Bn- limil, mi algil ne kari ns soiesk a- sli-zl a-I nsmi, a dat fii kare în narte ne altarisl natriel, mii de gali— benl nentrs a nronaga în Esrona Rommia mi ideiele aiele ie era a lor kredingi nolitiki, mi ks toate a- lestea ei n’as akssal nagisnea de in- grali mi moarli ki ns le a dai ba- nii înanol, niii ns s’as lisdal ka boI k’as sakrifikat a lor aBere nenlrs o gean al kircia karakter esle „ni- ki nan si te mmînk?⁴⁴ Konslalim dar, mlîis, ki, de kmd ssnlegl, agi isat nekontenit de la gean — nrin lefsrî, ne mslgimim ks f atit — mi n’agl fikst niii odati niii sn sakri- fiiis neksniar. O ziiem, o dekia- rim, bi akssim în nsblik ki nsmal agi Isat m e r o s mi n’agl d â t niii odati, boI, Beligil boiirl regslamea- tarl, mi bi desfidem si doBedigl kon- trarisl. LisagI modestia, mi snsnegl de nslegl kmd, ksl mi kil a dat fii kare din boI din aBerea sa nen-r trs Iskrsl nsblik? Konslalim ki boî¹ înmisi dekiaragT ki agi deskis sn ziar ns nentrs ka si IsminagI nagis- nea ii nsmal nentrs sn interes ma- teriale în faBoarea snel klase; kon- stalim mki k’agl kieltsit dsne a Boasln ziși, 416 galbeni, ka se ginegl p foaii nsbliki mi k’aiesl mik sakrifiiis B’a ssnirat atit de mslt în kit B’a fikst se inssltagl nagisnea mi s’o nsmigl ingrati mi lîmnili nen- trs ki ns Bi i-a înanoiat ks dobîndi, Aieasta nentrs nartea materiale^ în nsmirsl de mme nom ierieta mi nartea morale a mirtsriril Boastre mi kare, ks toate leslisnile morali, este mal înalli mi mai instrsktiBi de kit leslisnile materiali. C. A Rosetti. cciiu r; Bondarulu Foaie smorisliki, anare în toate zilele ... de dsminiki, Ilregsl np sn an 56 de lei, ne jsmitafe de an 28 de lei, ne sn nalraris de an 14 lei: iar nsmirsl 1 Ies. Re-* daklor I. B. ADRIAN. în laml bis* ros! Bondârslsl e Ia Redakgis- nea Daliei. în Bsksremll la re- dakgio •konffațelsl^es Nikinenea-*iț I www.dacoromanica.ro ROMANUL ²⁵ ^”'4 3 Sentembre. 10 n DEnEUIE TELEGRAFICE Ksrsal BienI din Metaliie Naționale . Akjjisnele Biniel ,, Kreditsl London Silbei¹ . . . . DskaQl . 18 August. 68 — 15 80 — 95 740 ---- 174 — 60 136------ 138----- 6 — 56 Principatele- Unite. KONSILISL MBNWIMALE DIN BRKbREMITI. în hna aieasla, Ia 26 Asgssl se Binde «rin Ihitanisne la Tribs- f LIBRÎRIi C. I ROSETTI. MISKT>RILE ÎN II0RT8L ERCbILA. în zisa de 17 August Koribil ii Banoare sosite înkirkate. . „ demerte nornite înkirkate. „ demerte . sosite............. nornite............ IlreuBl nrodsktelor. 1861. . n. . 3 5 3 3 3 Grî» ii ii ii liakîr kalitatea I, kila kîrniS anual 51 n II I, II, 230 215 190 240 225 200 Ilentra ilaminauianea ie s’a o- tirît a se fale de Maniiinalitale în seara zilei de 30 Aagasta ksrent^, Anisersarial Onomaslikă al M. Sale Domnitoralal Ilriniinatelor-Soite, la edifiiiele ini niegele nsbliie din nitali mi ansme: rialalhl StalBlsI, Edifliisl mi niaga niația Gika, i — Amza, . — Sf. Anton, — Eniskoniel Teatrskl, ■ o î mi- Sf. George nso» ka- 6 I B : V b ijalsl de IlfoBB seksia 3-ea, GLINA din distriklal IlfoBalS, moroia nlasa DîmboBiuel, ka denirlare o ori de Bakareroll, Aieasti^moroii are întindere de 1300 mi kite-Ba nogoane, toate de lakra; are 46 klikaiul; treie 2 dra- nurl mari ne dînsa mimare mare Bi- itor, adiki: afan din fiinyi este kilkali de foarte mult ini desnre re si meargi nîni in Ba intra în stmînirea nogoanele în toate nirQile Dîmbosini a- malka el kînd nimîntalal ie Vinzare c'un scăzămint de preț de 50, 00 și ÎO la sută. Pentru desăvirsita desfacere. a hi- Timpul flini! nrea scurf și epoca defavo- rabilâ spre a se pi7^a desface toate cărțile și cele lalte articole, stabilimentul acesta de librărie s’a mutat acum >*? <«* * PASAGIUL ROMAlî la rondelu (Rondeu) u ■ • ■» I-liv •l« l-w Sekara . . . norsmbS. Orză Orz noă Fasole . Raniya silbatiki Meisl kila 155 80 1 162 85 Milenari nornite înkir. nenl. Salina 2 MISK1»RILE ÎN II0RT8L GALAJJÎ Honsilisl Ba Qine în sah medin- yelor sale liiitauisne la 25 ale ks- rentei Jane Asgsst. Doritorii de a se Insiriina ks faierea aieslel laminagisnl ssnt in- Bitagl a Beni la Msniiinalilale în a- ntata zi Ia 12 ore din zi, aBÎnd ks șinele mi garanuie BalabilI snre a se faie liiitatjÎBnea. Iar iei ie Bor boî a ksnoamte mal dinainte kondiuis- nile dsni kare se Ba înkeia kontrak- tsh, not Beni în kanielaria Msniii- nalttiuil în toate zilele de Iskrare mi se bot îndestsla. Membri Konsilislsl Msnininal. ₍ D. B rit ian b. A n t. I. Arion. (JLesar Boliak. D. Berindel. i s’a datS nrin retragerea gîrlel: o lanki kare di de la 150—200 ka- re fînă de iea mal bsni kalitate. Doritorii se notă adressa ia D. Hesar Bolliak în toate zillele nini în zioa liiitajjianel de la 7 —10 o- re de dimineaui, snde notS Bedea karta aiestel moroii mi laa toate in- formagisnile neiessarie. Lokainya ne nodală Mogomoael, olelal Tnsnea (d’orient). No. 512^ i 5 unde se va continua vinzarea od :-a b a luîou s» 3 J ’ u i 3 , ,.t-, I S Tot d’o dată se mai face ămă un apelg M Domnilor, cari au mai remas datori la Pistil a f g Stabiliment, să bine voiască a plăti datoria £ j 3 lor, fără a aștepta un alt apel și alte măsuri, g “ni jr IW I o h DE DIL1JAXTA. t afinSub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, pubhcu- In zi8a de 19 August 1861. Kor tbii sosite înkirkate . . . . — — demerte . . . u —î nornite înkirkate. . . # . — — demerte............. Banoare sosite r . . . a u . — nornite . . . ti . :. ⁹ llreQsl Ilrodaktelor.¹^⁸ 3 5 3 Bh’,4 No j! Gria ii . • I liakîr kalitatea I I. I. Melic. 4644 anal 1861 August 21. No. 524. 1 voiajorii, că dilijanțele sale mergu în fie-care 4i de Be arendat. Momia Kîm- nineanka, sas Kiisgireni, sas Bal- doBinenil, din jadeusl Briila, nro- nrietale a d-lsl Dimitrie KimninianB este de arendat, nrin liiitagiBne ks oferte sigilate, ne termensl de 5 ani, îmenînd de la 23 Anrilie ansi 1862. Liiitaipsnea este a se faie în zioa de 14 SenlemBrie Biitor la loksinjja d-lsl Konstandin A. Kregs- lesks («nsl din enilroni d-lsl Dimi- trie KimninianB), în sliua Mogomoae neste drsm de ksrtea administratiBi^ Nb se Bor nriimî oferte de kît de Ia aleea kare ar Boi si ia mo- mia ne seama lors, saă de Ia tmns- Brașov, Bucuresci și Giurgiu, ; IHHI IW '■■I 2 b fi. adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la bucuresci la Brașovu. în fie-care Luni și Joi, la 5 ore după prîn4â, locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. de la Giurgiu la Bucuresci, plecarea se regulea4ă după pleca- carea și sosirea vapoarelor; docul plecării însă’¹¹ este de la portulu 'de Ia Brașovu la Bucuresci, în fie-care Duminecă și Mercur! este dimineața la 6 ore; plecarea de la otelul ,,la Ceriu “ Otelul Patriei, este de dat în arendă chiar de la Sf. Dimi- trie viitor. Doritorii să va arăta la cantorul acestui otel. , . No. 522. " 18 ¹¹ Giurgulul. ■ • a. 'i o „șiroi | _ș- Altstadt No, 2. nî ' înștiințările maldeslușite, se va da în cancelaria dilijanțel a-vi cu otelul „ la Concorde। \ Alesandru KOhle, “ «uM „ ₐ,₈ antreprenor al Dilijanțel^uh^N^^ . a vis- 4 terniul din narlele nrin nroksre le- gajisate dane formi. ¹³ Ilenlrs a ha kanomliniji de kon- JIBOU .H - II De arendai» Moșia Joseni n kirnis ii . armat cu 110 familii, din districtul Bu- l jjyigneie arendiril, doritorii se not 4ău, fiind de dat cu arendă, pe3 ₐ₍jᵣₑₛₐ țₐ ₘₐj S₈S aritatul enilron. , sad 5 ani, cu începere de la Sf.; Nₒ. 5^ mm\17 n . George anul viitor și înainte; I Subscrisa publică aceasta spre ¹ obștească cunoștința,.ca doritorii I recomandă. în Giur- de a o lua cu arenda, sa se ara- d ₑₛₚₑdᵢₜₒᵣ Gₑₒᵣgₑ Cristd te la subsemnata proprietara ce ₐfₗᵢ ₘₐșᵢₙᵢ₈ₜ cₐₜₑ are o șade in casele sale din mah. bl- f₆ᵣₜₑ bᵤₙ& cᵤ ₛ&ₙă ₗₐ serica Alba după podul Mogoșoai. j d ₈ₑₒₑᵣₐₜ 521 3 hnga aceea ca scie lucra cu (lin- sele cu o rară îndemânare, le scie .... ... . . . * < ' ' și drege atît din ferărie cît și din 14. Obeddnu, ulița Mitropoliei. rendll moșidor ce ținti, și cari in vUtZUre. Se află de lemnărie, vorbesce bine române- No. 493. , ' . 1 virtutea )urnalulut consiliului mi- ᵥMₐᵣₑ ₗₐ d-na Catrina Hempel ₛ jtalienesce și nemțesce; din- niștri mș incbeiat la 20 ma.fi, pu- Belvedere No. 111 _ Să- ₈ᵤₗ ₛă Wedințeije mal bine _ . M \ ’ blicat in No 133 al Monitorului ₘîₙțâ dₑ gₒgₒși Milaneijl galbene dₒₘₙᵢI proprietari și arendași MOnat. »" .»»rl.menl Oficial, erail datori ale depune la cₐᵣₑ ₛₑ ₚₒₐₜₑ gₐₙₘₜₐ de prima pîₙâ îₙ „ᵣₐd cundsce meseria ⁱ⁰ kal»l de î»’ al kas⁵elor rlⁿosa' acest ministenu pînă la finele lu- k ᵥₒₑBM ₎ₙUᵢ₆ uhi doklor Teodosie nesle drsm de nei dm urmă, subsemnatul face Kₒ. 52O. nrobă D-nii proprietari și aren- kassa rinosaUflri Bilara, ks karle, cunoscut printr’aceasta, că ori ca- --------------------§ ᵣₐᵣᵢ ₐᵤ ₜᵣ'bᵤfₙₜₐ dₑ ᵤₙ ₐ₈ₑ. grajd», mooroa mi leale deaandesele re dm d-nii arendași nu vor adu- v j 1 - irebaimioase. se di ks kirie de la , , A \. n- 11 Be arendat. Momia Kîrs- menea om se pot adresa la susu 1’reo»innu»Bc, * ce garanțele in cestie cellu mult r a . nnmihri editor . " MSf- Dimilrie Biitor. Doritorii se Bor pînă Ia treizeci alle lunel curen- a,}l⁸r' Korneroui, 4 ore numitul espeditoi. Oₗₒⱼⱼ jH ₈ⱼbₐ dᵢₙ ₑₙᵢₗᵣₒₙᵢJ ₐ₄ₑ₈₍ₑₗ te, să știe că moșiile ce ținu le denarte de BakBremU, m. 2 de fllo- ₍₎ No. 49b. „ L AₒbₛUₛₑ FᵢₗUᵢ gₗᵢₐₐ vor publica ca să se rearende4e eⁱⁿl¹» de aksm nentrs Sf. George bi- BrînkoBeans neste drsm de konss- prin licitațiune, cu deficitul ce va llor, ka si noati arendamsl si m \ Lₐ ₐₗₜₐᵣd biserhi Iatbl Ita¹^ np pnmntnl dumnealor si faki seminitBnle de toamni. La a narai Diserm 4. . ., allă garantilor ce aii. Mașterii mi not gisi a kasi dB- Sf. George Beki« snde se adsn tn- | 594 J Ministru Secretar de Stat <"»ⁱezI de la ⁴ "l»*!»⁶ »rc in s»rile de birje, a sosii aksm o kl------------------------------------------ la Departamentul Cultelor 1¹⁰⁸ le zⁱlele ⁿ⁰,ⁱ³ Tⁱr8» d Afarl ne- IW-ne de nielrl ie de ««“on ⁱe\ fnOOO Lei de dai ks dobln- N. A. Niculescu. z‘e drsm de biserika ks SOnuU. k“ di. Doritori! si se adreseze I» d-na No. 11367 anul 1861 August 17. Doctorul Turnenou. I E|ₑₙₖₐ Tᵣᵢ₍ₑₐₛₖₐ ,ₑ ₗₒₖₐₑₘₜₒ b d. °‘'I o. . r | lesnezl de nardosit de Italia. Do-1 Bekar, alina Filaret No. 29. 11 11 11 Sekan IIorBmb» , Orz8 . . n ..Al* o • un s \ 142 143 MINTSTERIUL KULTELOR. Unii din domnit arendași al moșiilor monastireștl neaducănd nici până astă4l cuvenitele cauțil ipotecare pentru esacța plată a a- hiriat» Două perechi case , din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se aă grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d, Simeon MAGASK EKGLES . L SRAHT & COMP. i Romanoff cel. ce șdde vis-a-vi de prunii'? ^Callea Mogoșoic în facla feărindariulul^ , Deposit generale d’articole de mo- I bilare, de a le casei, de călăto- J rie, de vânătdre, de utilitate și de । agremente. j Mobilări depline și mobile mici. O- ¹ glințjl mari și micî. Paturi de feru și de bronz, paturi și legăne de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’ascernutărie ■ PânȘe sim- ple și imprimate. Pân