Ar 232 inul V puUri -DUMINICAL sflflsi'î ~dl6—: e n jynibaiii -oiu Jb«I nara InA ' ,îll onooh îjjsphoe Voiesce " și vei pute. -? I8S* '’ i «IS nit Va eși în tăte filele afară de Lunia șina doua-di după Serbătoriă. y a , k . -iau /A*. Abonarea pe un an Șease luni...... . . Trei luni...... P? lună ... Uu esemplar.......... Înștiințările linia 11 ii a. i'ya w.ăb .aa... .a. .St utn rn i6M Inși s tui. a rB 1 U” îhy'nîsd w i sb doi ni ouuas I«r - rimonof 1 sfaeonhj d-b 20 AUGUST 186L L/ c -iwioc - T siaol bJ _-iî3t rti ₙ Lumfnețlă-te A si vei fi. □ o n n I Abonarea¹ se face în Bucuresci, la Administra IrLî țiᵤₙₑₐ Românului, Pasagiul Romăn Nofllâ. / - ! mau «-im ¹²⁸ , n 64 —-sllsa si ab PIARIU POLITICO, COMERCIALE, UT8RAMU II __ af^ os-iuiuî Iflsiaijleb foP - ..... ................ -*«iio ofti 24 par .iQiuioma it (ARTICLELE TRAMISE ȘI REPUBLICATE SE VOR ARDE.) „ Idodeoi ob an a⁻ ir fi ’ { !ⁱ33 ■ -n ob / Itibo * ftidlnoiisn «l:*p ni illi .O1188C în județe la domnii Administratori yi la «orei pondințil nostru, sau d’a dreptul prin postă trî mițănd yi banilᵥ Tot asemenea yi în Iași. B liijă- iyu inaij 1 ui rt» : ; ,4|9iti|nv IfflSdBSI 00 8c J H ¹ ’J ’ । iai)l Irin fnamoll Direptoriulu pariului Romănulu ,și Retjaptoriulă respun^toriuî 0. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti,ᵣₗ(Caimata) calea Fortunei No. 15. ?«hroii^i; -»fl Iu IsaUa ilnmte aimin ir Ir Pentru abonare reclamările vo/ adresă la Adminîstratoriul cpariulrt d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13Jp8lmab fa im im aîgmiBX .b ; e muil n । • n - “ " In: regulamentari ssnt în ueari o narii- j । D, Katargis ziie ki spirea a SEXTiX |A EUROPEI.,.ᵥi> Asupra oamenilor oe au guver- nat și guvernă țeara noastră. Ifl# ,fGuvemulîmpăratului .. știind însă ai țeara, a cărit organisare trebuia tăcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘFN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATAT DE NUME- ROASE CĂT ȘI INVETERATE, șcl. ■‘ 11 kl n’ Supscris: Walevski. I k» țot»} stiruite kassa este ki gisesk la Ziaral „Giornale din Verona“ de ori Me kas sn asii ne teritorial roman, j AsgBst ansngi o nekonteniti so- j II'. --- Serbarea împăratului Napoleon^^er^ tâ Augustu. Toți știau co cetățiănii dih BiicuW^fi se pregătiau a esprime înacea prin- truă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoștința românilor către Franța șb Imperatul Napoleone. Poliția cu uă ț/i sau doue înainte a oprit ort ce^ ^an^estareprintruă ordinanță j .. DEÎIEIIIE TELEGRAFIEI»., aibsu « , di ÎTlha nartikslar al Romitțslsl)^ fₗ| l,.₈ₙ ■ Belgrad, 29 Asgsșt. Senalsl a nriimit toate nronsnerile gs- vernimentali fikste de Sksnaini. Se amteati resnsnssl Ilorgel îpₛMesiisnea tiuți tro^ halal Warsiawa, 29 Asgsst: Reskrintul îmniratslsi kitre gsvernato- risl noionieî este îmniaisitor, konrinde fi- gidsiala snei mal mari autonomie a gerei mi nromite uitarea uelor trekute. ^Principatele -a- Uni. ° REVISTA POLITICA. if'u. BfHMire^ch £ Aususo) ădia ț J.UIId liî.V „ Illi .1 II ' JJl ; î Innoi8& «sudil a.ijjioms Indenendinjjaalfielbiki ne snsne kl gSBernsl franues mi asstriak s’ar fi miinkat de nresingaj. în an.ețe Neanolii a snor konsiderabilî nsteri na- Bali britanice mi de interBenirea snei nirui dm anele nsterl în afacerile in- terioarie' ale Italiei: Se °zin& ¹¹ kl s’ar fi nerst esnlikirî ibai ales assnrafan- tslsi kl amiralele eugles di- fi koborît ne askat mab malte aste de marinari sânt nretest d’a fme manonerl, dar in realitate snre a nizi oramisl Ca- |talla-mare ne kmd garnisonea mi garda naționale era ne msngi snre a armiri ne briganzi. Afari d’asta el ar fi dat generatislsi Cialdini o baterii de tsnBrl gintaite sure ᵣ,ai>armă.forțele Sant-Eiino. - nî 31 im elx „Nb intim „daki aste fante; ssnt esakte, ziie indenendinga belgiki, iui daki in adesir as dat lok internela- gisnilor angajate. In kas de afîrmatiBi kabinetsl din London ns Ba fi strîmn- torat snre a resuBnde kabinetsl din Ilaris, a knsi interBeuire în afuuenle Italiei este mslt mai flagrante iui ne- konleniti. Namaî, o snsnem ks nire- re de nă, asti mtersenire se eseruiti intr’sn înțeles ukontrar antereselor iat Hestei gere. Inter, enire nentrs interBe- uire, nn denii desanrobim mi ne sna ini alta, tot mai bshi este interBeni- rea Eogiiterei.¹¹ --- sire ini nlekare de emisari ini aginQÎ rețreintî la Capreră ; Se krede kl Ga- ribaldi tot Ba^Beni Ia 7 SentemBrie la Neanole. La 24 Asgsst’ aă sosit la lleiiita 2 uirkslarie ale kanielariBlsî ksriji ki- tre ă gSBernatoriî. țHea d'întîiî esnliki disolBerea dietei din kaasa kondsitel ier, mi zine kl ks toate aiestea inten- yisnile Maiesllfliî Sale ssiît a mtnyi- ne în șigoare konstițșjjiBnea gngsrea- skl. A dosa mrkslarii nleaki de la auea fanți mi sneri ks nîni la kon- Bokarea nonei diete în termin de mea- se Isni, spiritele se Bor fi linimtit mi kl o îmnikare Ba fi ks nstingi. Ma- iestatea Sa deklarl ku solemnitate, ks n’are de lok iutengisne a kontoni ije- rele koruanei Ssntslsi Ștefan, dar kl Boemte din kontra a mmjjine în Bi- goare astonomia mi indenendinjja *ie li s’a asiksrat în ansi 1790. Alege- rea komitatelor a fost, zive nirkslaria, kassa tstor neajsnsBr': intelipinjia mi nosesisnea a fost în Mea mai mare narte esklsse din aleuerea komitatelor, ^(nc^ terorisale de mslgime. Dakjș a- semeni komitate noesk a jska rol de Parlamente, ori ne gBBernare ajsnpe ks nenstinpi. Ns se nere de la as- toritigile komitall a lakra nentrs strînr gerea kontribsuisnilor, dar se deklarl ki ori ue auitare în kontra na fi nri- Biți de Nb Beraslsl telor se kriminaie. -o. an ia mtim daki suerani^ele gB- asstriak de- lininitirea sniri- Bor realisa saă ns; iea-a ne mtim este kl, de se Bor linimti saă ns, bugsrti ub Bor nstea kinita denlinsl trismf al liberligiî ini lor de kit atsnui kînd resnekta mi n’ate yelor indenendingeî Bor înBlga a lai te nonora- uianî mi naaionalitigi, $ Din frBntaria Iloloni aflim, ks datl de 25 Asgsst, ki penerarisl ko- mitele iui a tratiB giane Lambert a sosit la Warszawa nremezst la 24 konsilisl adminis- în kalitate de lokotemnte în fsnk- al regatBlsi mi dt kan al ar- miei intiia. E. C. t Compania de¹ duoî-spre-dece.® nî fi teaJi -bo8 miIiii fI n i-a C,Masca josiP' abiffl IPIbT ab alilhni' »'b. Catargiu. : D. KalargiB,Jlnekijit, Mine mal iulie de Me, mi bmsind ki mai ssnt ooate oameni kari kred ki boiiril I IHJU’ ,. im¹ r 'j'illi ,';pm rmbJi..dTX< mi" t .i-deiill;^ T < I-6jniaw| . iqiim > * iitiiioiiifinfr .unitmua*'*! ist îmi uk j ioL)' filmam khol Scumpă lady Augusta,, ₜ |S₍₁I [ Ilidbibi' m «lY’.ql’md 1>- Cartea V r.-uJsnoK •a, ba ⁿenke mi oksuale, de Tsnl mi de Msskaii, ns nstea, mal ks sea- dsne a BOastre kredinpe, a se ImiiotriBf aielbr kofrdniri m’a skstsra singsre siide!orisl nrolektorat al Rs- siel. lllliapl ke Esrona Oiidiplale ns ne ksnoamte ^tui ke era Mn iea mal mare fremînlare, în komenpisnea snor ideie nose, mL nrin srmare s- nof ^liahpo nose. IlltipI ke ’n Es- rooa CHidintele ns Borbemte desnre Romenia de ket, ne d’ouiiarle nimle mimel ie Esronay Irebsib se-îr’rme- nrize mi se ns-I askslle, ear ne d’alla inimiiil nomtril sekslarl, Rs- sia mi Asstria mi kare denrinsesere le, și scil co nu sum prefăcută. Cu tote a-ț stea vomu vede. Senora Juanita, apoi, de-' clară co nu pote trăi fdră mine, și așiâ mi se și pare, coci suntemu mai totu de una împreună. Am avutu uă dernăneță musicale, și am prăn^itu de doue op la villa Torralba. Mătușiă-mea este destulu de restabilită și a pututu asiste ia prăn^u; derO s’a întorșii de țjmpuriii, acasă sera. Ei au prăn^itu 1? pol luni? — se țlică marchisa, și cornițele; ve lasu a qu.- getâ bătaia dc papii ee și-a datu d. Jones ca se aibă, în acestă circunstanță, fruntea lumii nobile ;, „Cornițele Fortiguerra figura în, ca- pulîî listei, Iți voiu spune, în parentese, so Juanita a prinsă pasiune de elfi. Sera am mersfi cu ea gț unchiu-meO la ceaiu la lady Hamilton, mercur! la serata cu danțfi a principesei Sgrozanoff, joui la ra- 0 u t la marchisa Saffioli, vineri la uă șe- ‘ dință de improvisare, sâmbătă la balulu am- basadei francese. Crețlfi că toți străinii sefi toți Italianil de distincțiune ml-afi fostu nresintațl. începu a fă«> ^uriă aici, ți nu foarte nR>lt ne Earuua a^le jiskulti». Ram dar, în aseme stare kritiki, în lok d]a urofila dc aosigisnea Boaslri iea ofiiiale, de aserile mi de mtiin- ya Boasln snre a nrouaga în E»rona esislinya României, meritele mi ire- bsinyele iei, nreksm mi foloasele nolitiie mi ekonomiie ie ar nstea îndemna ne Franya mi Englitera d’a inlerBeni. în faBoarea aieslel nayisnl Gallo-Romane, boI, stîlnil mi I,«mi- nele uerel, dekiarayl înmi-BT k^ ’n k»rs de zeie ani n’ayl fiktsl de kil „a somnola m’a sta într’o ne- mimkare amoryiloarii “ ? Ksm boI, oameni mari nrin nosiyisnea ie o- kBDayi, nrin mliinya ie ziieyl* k’a- Beyl , nrin aBerea ie bi liBdagi ki nosedeyl, nrin înaltsj mi înuelen^- t»l natriolism de kare ziieyl ki ssn- leyl înzestrau), dekiarayl În.mi-Bi a- kam ki ’nlimu de zeienani, m{ anii iblimai mari în analîle istoriei^ ns nsmaî ki n’ayî fiksl nimik fien- trs a atroije interesele untorall mi materiali ale Esronel Oiidintale în faBoarea nenoroiitel mi ssgrsmalel Boasire natrie, ii mki ne kînd mliayi ki n^Borbemte Esronel de kil ne d’o narte njmle mimel, ie Bor fi de siksr menrisaui de dînsa ka mi de boI, ear ne d’alta Rssia mî Asstria, boI „somnolaul mi staul ^într’o ne- mimkare amoruiloarii?“ₙo't fi Ori ksm Beu? înloarie leslisnea sedeu! ki ai rsneyl singsrl maska, Bl dekiarayl singsrl kriminali. ITsi- kologia sine anoi mi doBedemte ki omsl kînd isbemle mi j^und sede ki filnya labili este în nerikls, omsl aiela ns nirolemte, ns sti în ne- mimkpre ainoruitoarii sas de siv, el ns isbemle sa# este limnit, bol- naB, mort. ¹ Asl-fel dar sa# bi de- kiaraul singsrl ki n’ayl assl iea mal miki iobire nentrs natria soasln, sa# ki ayi gusit lot deasna ki era foarte fericiți» ssnt legile mi nrolek- Iji&neaiimblinsasisnile ssnt kare ue- mea sas ki ssnteu., timniui, morul, sa# konfirmayl Înmi-Bi mi foarte li- msrii adeBirs] ks kare B’am inlieral: adeki k’aul staul ,,în niroleali mi într’o nemimkare amoruitoarii nen- trs Esrona Oiidinlale, nentrs kl n’a- Be.ayl |Uii n’aBeyl kredinui de kil în Rssia mi nsmaî în Rssia. în ai0 zete-anl, natria Boa- stu a fosL-kolrunili de Tsril mi de Msska^p Bol dekiaraul tnmi-fti ki n’aijl trimis ^ne nimine în Esrona me miru de locu de asta, de ore ce Jua- țări speciali; mulțimea spectatorilorfi nein- nita mea, care învederatu dispense^ă după j -vitațî era imense. Eramu mal toți în rox plăcerea sea dreptulu d’a te face seu nu șiu, domnele în spencere roșiej și. domnii a fi considerată ca parte, integrante din lu- în jachette roșie. Marchisa, i portă de or- mea elegante, nu șe ocupă de cătfi d’a dinariu unii vestimântu roșiți u căndil încar lăuda perfecțiunile meje tutorii aceloru-a i lică sdfi mână caii; am pusQ de ml-a fă- ce-I vede. • g : • c * cuta și mie unulu după modelulu șefi, și ,0. „Anco uă septămănă trecută, n’am iți iml vine de mimme,, 1 Jockeyi erail toți o^ adeverii nici timpulu d’a respira. Derfi .tre- m,enl cipnil trebuej Erail (țoue-țlecl și u- bue se-țl vorbescu de cursele nostre seu gulu dc EnglesI, unulu șefi doul ruși, și maț bjne de cursele mele. Vel sci co din unu Romanfi, căndu ^iefi Romanii, nu sum prima țji a punoșcințel nostre, ea a cuge- sicură, unu Italianu în tote cașurile, ace. tată a(.organisa curse precumfi suntil aip lu-așl principe de Rocca Ginestra al căril nostre din Engietera. E nebună după iup cal îl admirasem atătu-a acumu cătu-va tele de tauri, și se și preparase a ave. una timpuL și despre care senioriulfi Mancini a în tote Junele;, derfi, după cum ml-a fă- făcytfi scomotulQ ce scil. Totu s’a petre- cută confidința, Pap^ o convinsese se se cută admirabile, și afară de cal cari nu lașe d’acestă otărîre; așiâ, cumu îți spuiu, ’ plătiail multă în genere, s’ar fl putută cre- din țliua în care făcu cunossința mea, de- de cinp-va pe unfi locu de cursă englese, cise ^e ^bă curse ca in Engliterra în o- Măncafi, beafi, făceai! parate în trăsure; era norea /ijea; ațite curse s’au făcută erf și aceeași aventfi, acea-așl chipltuelă de vor- au foștii cea mal frumosă din petrecerile be și de tșpiritQ, acei-așj saltimbanci j.cfițir mele, Loculfi de alărgătură era la mor- tându a scote bani de. |a sp^cțațprl; totfi mentulu Ceciliel Metella, și se aflafi acolo în fine, afară de cal, o! da, -- și afară ^Pers6f dl asemenea, wtfe Oiidintale nentrs a nrotesta m’a nro- naga România kițre oninisnea ns- bliki, mi kitre kabfnete; dekiaraul înmi-Bi In dormiagi |ii erayl ne- mimkaul mi amorglul. Rssia ne-a Isat mî usuina as- tonomii ie mal aBeam, a rsnt kiar aiel regslament al iei, mi-a imnss Uerel tratat»! mi Domnia de la Ealta- Liman. Bol dekiarayl înmi-Be k’ayl stat nemimkagl mi amorgiul. Se ssni de resbelsl Oriintelsl mi mtiaul ks dose trei IsnI înainte de t «aii Esrona ki Rssia ear o se intre m’o se oksne aerele ka ema- “net. Bol dekiaraul înmi-Bi ki n'ayl trimis ne nimine în Esrona On'din- lale nentrs a nrotesta în kontra a- lestel neaszite mki emanelirl, m’a nronaga Rominia kitre ouinjsnea ns- bliki ini kitre kabinete; dekiaraul Înmi-Bi k’agl dormit, k’aul stat In nemimkare mi amoryîre. Br Se dekian resbelsl; Frângă mi Englitera trag sabia. Bol dekiaraul înmi-Bi k’aul stat în nemimkare mi amorgire în faga Frangel m’a EnglilereR ₛ ₒ if Se trag omtirile Rssemll; Na- noleone m onsne d’odali Bnirea Ilrin- filialelor mi Domn striin, adiki sn rege. Bol dekiaragl înmi-Bi ki dor- mingl, ki fsrigl în nemimkare mi amorgire kitre Esrona liBilisati. o- Se deskîde i«n kongres. Na- noleone sssgine oninisnea sa. As- slria mi* Tarifa afirmi ki Rominii ns bot snirea, m’adaogi mki, ieea ie ziiegl aksm mi boI, ki ns- mal nimle oameni kari n’a# niil o konsistingi in geari, ieea ie sine în limbaui# uarlamentaris la ieea ie ziie d. Katargis, nimle oameni demni de desnregi# a# zis kl yeara Boie- mtc skimbarea legilor mi Bnirea. Bol dekiaragl Înmi-Bi ki, ne kînd Asstria,se silia a siide asl-fel Ro- mmia, dormjagl mi stagl În nemim- kare mi amorgire* ahc tiuș .isot; „Al zis mi ls în Biagi-gr sn singsr adeBir⁴⁴ zise odăii noetul A- lessandresks, kasasslsl Isi Omer fia- mia mi nlililsisl boiirilor regslamen- tarl. El bine, agi zis mi dsmqea- Boastn sn singsr adeBir, mi șbqI gata a-l konstala. Dan; agi fost în tot aiel timn mare de 10 anî, în niroleali, în nemimkare mi’n amor- gire în nriBinga Esronel, nentrs ki ns kredeagl ki noi Bota isbsti a nro- uaga Rominia; daki boI n’aBegl kre- dingi înlr’însa ksm si nslfesgl înkinsț k’aiea kredingi o s’a albi Franga mi Nanoleone III.! Agi menrisal uro- naganda noastn nentrs ki meorisagl nagisnea; mi menrisagl nagisneauen- Itb ki din zisa de kînd agi kizst în sklatfii tDsmnezes^ B’a ' Isat ssfle- tsl; uenlTB ki din zisa de kînd B’agI tras de la nagisne .mi nagisnea s’a# Iras de la boI ; Uen 1 rs ki din zisa de kînd B’agI dat Rsssiel ns mal a- Bsrigl Ilaiin, ns mal aBsngl isbire ns mal fsrigl niil Romini niil kiar oameni ii nimle simnli sklaBl al Rs- jiel în kare sir'gsri aBeagI mi kre- dingi mi⁻soerangi, m’a 1e kirel-a singsre ordini esekstagl ks enenjii ssnsnere, nentrs ki ea singsn bi mmginea în noslsl de arendări al llriniinatelor Dsniriane în kare agi zis mi zîiegl^W Rsssia mi ks Rss- - sia, ki ns esie sn nonor, ki ns L. ssntem o nagisne. Aiesl mare mi foane însemnat adeBir afirmat aksm în faga nagianil de înssml d. Katarpis, Bom lertela în Nr. Biitor iele lalle înalte onr^ tsrirl ie ksrg din miieaslra nani a marelsl natriol, lomm de ssle de peneragisnl, Barbs Katarpis. ' ₄ C.A ■ V —----- Programa ‘reactiorarilor Prussia^ BOIĂRU E TOT BOIĂR. Ne am îmerkat tot deasna a stsdia în koloanele aiestel foie ne reakgionaril din toate gerele ka dspe dînmii se ns- tem asea o ksnomtingi tnal siksn des- Bre ai nomtril. S’a zis, mi togi uitis, desnre reakgionaril franiesl, kînd, dsne sn esil de 25 de ani, a# reintrat în Franu», ki nrin fantele lor as dosedit ki „n’as tnBiuat nimik, n’as aitat nimik.“ Daki dar aieî oameni kari eras într’adeBir no- bijlj într’adeeir Oameni IîB merite, Într’a- deBir aBsgl, reBenind în Franga dane o ReBolsgisne din iele mai stiame m’sn e- silis de 25 de anî, doBediri ki „n’j# însigat nimik mi n’a# sitat nimik⁴⁴ ksm oare si ne minm kînd nedem îa noi ki boiirîs! e tot boiir? Asem aksm ssnt okl nrograma boiirilor Rrsssianl. Nobi- limea Rrsssiani este o nobilime adesi- rati; mi nimine mal bine de kît Romi- nii ns ksnosk kiti osebire este între sn adeBirat nobile mi ’ntre iei kari reneagi a lor origine. Boiirisl, iei Într’adeBir boiir era tot de sna mai delikat, mal omenos mi mal bon, de kît iei ajsns kare Brea si s’arate kt este boiir mare. O asemene osebire faiem mi noi între nobilii nrsssianl mi boiiril nomtril reg. - lamentări, adiki între adeaeragil.nobili mi ’ntre aci ajsnmi. Uli ks toate aies- tea lititorii nomtril Bor remmea înkre- scumpa nostră țeră. Celă mal mare nu- meru de invitați au venitu în urmă la villa Torralba, și amu danțatu, amil cinată ți amu danțatu ero pînă a doua d* de de- măneță. Fură multe de făcutfi pentru re- gina serbătoriel, miss Lavinia Jones, cod regalitatea mea d’uă oră ml-a procuratii presintărt șr complimente neterminabill, și ce complimente] Noi ăsti-a Englesil, nu strălucimu suptu reportulil acestu-a; aste nenumărate presintărt arfi fi sfărămatu pe ceiu mal tare Samșone în fustă. In nu- merulu celoru mal entusiastl din supușii mei erau unchiulil meii și comite Forti- guerra, amîndoul beți de-I vedeai cătfi colo. (Urmarea în No. viitoriâ.) .' ¹ ' Bondarulu '■'sjnrimm , Foi^e o r i s l [k i, anare în toate zilele ... de dsminiki^ Ilregsl ae sn an 56 de IpI, «e js mi ta te de a n 28 de țe|, ne sn nalrarisde an 14 lei: iar nsmusl 1 le#. Re- daklor I. B. ADRIAN. |n laiul bis-r roși BondarslBl e la Redakgis- nea Daliei. |n B^bspeigll la re- j dakgip konfraîehl se| Nikjneriea. www.dacoromanica.ro ROMANULU AUGUST. 735 a pi'nigi kmd Bof”Hfti- nrogeama elanto- , ᵣde a nobililor nrsssianl, mi bop krede togi kl este bf’o nrogrami d’akum una c₅ti ani m’o renrodunem din bf’o skriere n timn»lrl d atunnî. însi ns. îlrograma ₜste do anul 1861 1 August mi 16 a- rati odati mal mslt ki nretutindine bo- itrul re.aine tot boiir; ki el n’a’nBt- iiat mi n’a uitat nimik mi triemid între 1 iul ka un adeBiiat strigoi#. Eaki nrinninalile nasagie din anea nrogrami elentorale nublikali de Ga- leta Crucii mi ssbskrisi de komilele Lberhard dc Stolberg, Stahl, de Med- ling, de Below-Hohenduf, ae Waldow- Steinhofel, baron de Gaffroti, de Kleist- Retzow, d’aArnim Heirich dorf, baron de Helen, komilele Pukler d’Ober- Wcistri', de Blankerbourg-Cardemin. de ilertefeid, komilele Finkenstein, Rathu- fu.3-Konigșborn. n,K» sesiune^ ne s’a-’nkis krisea a ue- „ffit mi viitoaria legislaturi va trebui se dea „o otirîre, o otirîre gravi, kare va otiri „nentru mult timn karakteriul iui destinarea „uatriel noastre. Este vorba se uitim de vom -,avea regalitatea trersonale, saS -reyi- „mvl mriementar, (le^e asuura resnonsabili- Vw¹ miniștrilor, kurte de _koinuturl, etc.)⁴. Auiia dar asti-zl în anul 1861, luna August boiiril nrusstan^dekiari ki bor Domnia nersonale ear nu konslitugîonald, 'in resnonsabilitdillk minimtriloFj Iutile de kopuitKQ m. h. bij/oi'S i -b ie . ^Daki armata nrussiani va fi înliriti „iui m^Hl^ în numerul iei Kît iui ’n sensul ,monar'iik, sa# devor'kroio dune ua'iOanele „konslil: ijionall mi kalkulele industriali/¹ Nobilimea Ilrussiani este foarte na- trioli ka Htde mal multe adeserale aris- lokragie mi nrekum era in Bekime iui bolirimea nqastri, ptunHi kind boiirimea îi Benin de la nagiuu^a^âț uii de la na- giunea sq liberi mi anuali, ear pu de la striin. Ku toate anostea obineiai s a înridininat atit de mult intr’insa în kît nrre în faga lumii o armați monarniki car nu o armați nagionale. ¹ „De vom avea kisitoria ektesiasliki, „skoala eklesiastiki, biserika kreuitini. Sta- lul kremlin, sau kisitoria sivile, abolijji»- „nea regularitigu skoalelor;*) komunitijjile „reliuionse libere, egalitatea judaismslst. m’a ,. kremtinismulsi, inai ku seami nentru Junkv „viunile judi'iiarie; daki munka onești, iui in B o m n b Le Rie ) ’ Bi rog si bine-BOigi stimabilei nostru ziartă, skrisoare kare iot de odăii. un i mi aneasli ua bî mi de aais nentrs onorabila ligie a kanitaiel, ser- no- legilor de onoare. Konsilisl a de- kiaral: li am fskrat nrea konform legilt)’ d^-Senoare kare regsleazi ra- norlBrih oamenilor niBilisagl, nentrs ki ar fi fost lakrgl nel mal desono- O-Boasln, domnule redaklor, agi asul nalriotika bunitate de a nublika în zilele aneslea un mir de ariikli skriml uf ssbskriml de mine, în kassa fragilor noștri Romml de npes.’e Kar- nagl. In unul din aiemtl aikkli, mi anume în nel nublikal în No. de Bi- nerl 18 August, este Borba mi de- snre un anume Buda Illandor, romm renegat din nirgile romme ale ge- reî unguremll, kare la 1848 a rî- dikat mini sakrileyo mulianil kare în în kontra nrimiBara kutezat a Bțni din îmnreBni ks Ko- sînyelul seă, mi anului karinte a nartea komîlel»lul reBolugionarib Kbm«l, nreksm el în- sumi mirtsrisia, în gear* rommeaskL ka, de ar nstea, si amigeaski ne romml ka si formeze o legiune kom- nasi din romml kare si se nali în interesele 1»! Honul mi ssnt steagul anestuia, se Togelege în kontra Ro- mmilor. Rommil de aini nsoinseri kb oroare aseniinfe‘cnron8r>erl de tra- dîiuehl nauionalî^tilik «o ioisiov ritoriu duel 4b Kb nil meT, nentrs-un Ro nm a ahenta un renegah p toate aneslea, unii din ami firi mtirea mea mi ks des- afirobarea meaț ®flu ki aS gisit k» Ikafe de a se dane ta Buda Illandor uii al dekiara ki, dnki-I trebue bi- taie, «re sV»b aibic'mi aneastas Înki odati bi rog, D ie Re- daklor^ a nsbliktr aneasli skrisoare nei tr^! ka si afle mi autoritatea no- ligieneaski ki ne îndislzl nerikaloiul nentru onoarea nagionaliiigii romme, ne kare Boemte a o nrostilsi Unga- rilor, nrinde kanilala în sîn»l sea, mi si iee misurile nenesarie în kon- tra lor, konform legilor. 4 o u JbriskonsuHb! Slafuluî „Domnulă Urio este ună june c’uă educațiune aldsă c’ună spiritu distinsă, pe care lu-a schi& cultiva prin stu- țlijirl bune, are uă voce de tenoră din cele mal frumdse, cu note acute așia dtfi robuste în cătă în adevgru suprindă. Nb. susținemă că nu he înșelămă pre- ^icindii junelui studiosă uă carieră for- tUnată, Credemă co elă este primulă romănu ce se avântă pe scîndurele teatrali. D. Michaele Urio va reuși pen- tru că trebue se reușâscă, — are pen- tru^ăcAsta uă îndoită îndetorird; măi ăntâiu pentru sine, alu doul-le pentru că va fi ună stimulă pentru alți din compatnoțil sei spre a imita esemplulă uî; — art^a trebue se aibă de patria (lumea. „Au^limu că la Bucuresci este și ună june măiestru totă romănă, care are gata uă opere a sea nouă; auțlimă chiară că astă opere va fi n6te re- presiJtată ierna viitâriă acolo pe tea- tru italiană. România va ave astă feliă și ea ună căntăreță și IPP ni.iițjtru compositoriă. „Cu uă adeverată plăcere dămă acestă notiță, și se înțelege că vedemu totă cu cea malS'mare plăcere artea musicale întroducându-se în uă țâră care are tote simpatiele nostre. Si de ce nu le ar ave 6rq? Națiunea romă- nă n’are 6re cu cea Italiană acele-ași • nobili aspirațiunl ? Și în vinele gene- roșiloră sei fii nu curge dre âcelu-ași sănge cu alu nostru? Părinții ndstri nu fură și părinții sei! — Da . . Roi- : mănil nu suntă altă Tțe cătu Italiani; suntă uă colonia a nostră ce s’a tran- splantată in acele țere în timpii împe- rațiloră romani.¹¹ r Atrăgîndă atențiunea Wtitorilor nb^ stri asupra simpatie ce ne arâtă în ori ee ocasiune frații noștri Italian^ ș| întrebăndu-ne noî ce facemă ca se le aretămă că suntemu simpțitori la acea simpatiă și eă scimă a o recunăsce; revenimă la junel^^căntărețu romănă și sperămă că comitetulu teatrale va luă mesure ca, îndată ce->și va fi terminată studiele sete, se-K înroleze la teatrală din Bucurescj, unde negreșiță elă va fi fericiră și mândru a se presinta, spre a areța ănțâiu compatnoțiloru sei frup- tulă studieloiă sele. k ¹ a nulst fite ks drâăHti mindrh: „țoale bunurile mele le nort ku mine.¹¹ AsH tizi însi lukrurile s’au skimbai, Ber- bul a fi fa nerdst mal ku totul ka- litatea sa ausiiiarii în limba noasln miunfe serslm mal ales>k« Berbjl a a- Bea, ktbnd asem trebuingi d’uu«ljBT tor snre a forma timnul irekah A an Bea esle ades traiul șerb în zilele noaslre, esle ksB^lul (imnului, e mi mal mu IU e un sunslantisTₗᵢ un kuBÎnl nrinninale sa# mal bine zikînd kani- lale; a fi djn kontra a ajuns a nu fi de kil un kuBÎnl sekundar. Aslizl 1 imenț nu se mal înlreabi^ lo be or noi lo be?¹¹ (a fi sas a nu fi), ni: a a Bj© a sau a n Uy a b e a Asl- fel suni aslizl Hestiug^>, asifeb esle monologul lumjF) moderne- 1,Aserea este kuBÎnlul karaktgristlk al timnulul nresinle, i Isbnîie b Goelhe a numit Bleaga dshele objnei# d’a fi, dar anest obinei# dulie jajugge adesea foarte amar, daki nu esle însogit de objHeiH mi mal dul- pe d’a aseab j,₁₀ .,b - A âBea, domni esklusiv; daki elemin- ,tele esiniiiali mi fondamenlali ale .Statului Rrussiau ;u’ale| konstilugiunii sale sor fi ,Distrate, s .b daki Kamera seniorilor- Ba li .înliturati uri daki» se ua stabili o Kamen a Komsnilor He va konnenlra toati. nuterea ,in minele sale, transformind institugiunile ,noastre komunali nii nrovinijiall dune mode- jurile franko-demokratiie; daki se va kiuta n' 7)1 n „unitatea uatriel noasti-e în anirea nrinninie- „lor iui nonoarelor iei mi ’n mm ginerea aa- „torih Ji m’a drentulsi, sas de se va iaHo „în'iei! ri de unitate ne terîmsl ssveranitigiî „nonoMisi uiadskjud revolsyisnea; daki „dren*.ibnsladual StaUrdor ui’.d nonoarelor va fi resnel lat, sas daki se va konsfingi k°r⁰ c^or universalea emanMinare j,a nauioiwlitiyilor. Aneslea ssnt uestisni a .„kirora ilebnitivi otirîre ns b« nstea fi a- „minali mslt timn mi a kirora solstjiunel „IjBiira o va urimi în viitoaria Dieti. “ Ancasti nrogrami ie a fost nititi k8 mirare de toati Esroua ne arati, kum zisenin, kt boiiril Urussianf n’au înm- yat njmik, n’ag uitat nnnik. Dar ea ne arati i t d’odati ki adeairala nobilime este, H I u»gin sinHcn un n^bliki pro- grama reiikgionarii limuede mi fin rji*iî o in ortokiare. kind nobilimea kreati de streini o eedem askunzind ulanurile iei d’a reueni la trekut mi 'ngimud ku- iiinielo de libertate, de dreulate mi de rfâuioiaîîtate, ear-kare a mskut, a kres- kht ju,a triif^ii fledreutale, în sk^șii iiii’n sugrumarea nagionalitigil nrin baj^ •netele- striine. , ob mo' I ’j Nb ’nyeleyem ae'esle ansa aboliuisne a vr' regularitsjjii skoalelor, dar este învederat ». ₍. k:, trebae si fii vr’o kaiomnii ie fak rtislrinel liberale, soiud a zine kaicea advie neregdaritalea, nrekBin mal la Bale, ț im cvor. a zige ki nronrietatea nsmai este li asiuBrali daki va kidea domnia feodale. L j. (Nota Kedj । w »(țki mai înalte interese ale sieuel a a- nentru mine, de a mi lunta ku Suda Illandor, mi înki de a lunta duni maniera barbarilor. sn mi 2) nentru ki, duni nrinHiiiiele ne am nrofekat eu nîm akuma în skrierile mele ka nublinisl , mi în urolekgiunile mele ka nrofesor. due- lul esle mijlok de aiurare nedrent, inegal, inHert bil mi barbar lot-o- dati, kpre astizl în Staturile. HfBili- sate se konsiden de krimi. 3) nentru ki legile AjojduBiel kirora sunt eă sunus ka neligian ro- mm, nedensesk duelul ka krimi, du- ni analopia krimei de unidere mi de omor, krime. 4) daBÎel, niall al loringi eari es ns Bois si komils 4; lleniruka jBtiskonsBlt ai Moi— ka unul din uriBigeloril ofi- nizirei legilor, am sakn da- a ns kiika eu însumi legile, komitînd asemine krinieJ .afn.4T/lSl | 5) ki>, daki demnitatea mea mi legile geref m’ar erta a aneuta duel n’aiu nutea si anenlez de kît numai Irînleali. ¹¹ 6) Ki, daki d. Esda illandor, krede a fi injuria! mi kalomnial, are alte mizloane onorabile mi legale de anirare, nrekum sunt: kondeiul mi [usligia. »□ < mb 18 fiT J H , Ks anesl resnkns serbate, nsmigi . I ■ â 1 tineri se muigimin mi se întoarsen la Buda Hlandor ka si-I ranorieze. ,ᵢâ Eari eu, în skruuulositalea mea de onoare, am gisit ku~kale dea komu- nika aneasli kuriosituie mi ku unii din aminil mei rugîndul ka si gini konsilik amikal dakț am lukrat eu konformk bob kauitale. A fi se noate es- urime ku adiektiBul bine, a a Bea nrinir’o ladt de fer; a fi se nu- ^remte ku slimi mi ku înkredere, a asea ks nolîrnikie mi bordo; a fi kulege frunte din arburele kunomtin- gel, a asea din nomul siegel; a fi e o a moare ideale, a aBea o a moare materialo. Omului îl olane a îmntrgi mi a klasifika toate lukrurile. Ilrekbm Buf- fon mi Cuvier au îmnirgit dominiul animale, nrekum Liund a klasifikat dominiul Begetale, asemenea nutem îmnirgi mi omenirea duni nele doue kondigiunl fundamentali ale esislingel sale, duni fiingi mi asere, în natru klasl„ adiki: l-iu în oameni, kari sunt neBa mi au hcbs ; al 2-le în oameni kari sunt neBa, dar n’au ni- mik; al 3-le în oâinenl kari au neBa dar na sunt nimik, mi al 4-le în oa- meni kari nu sunt nimik mi n’au ni- mik. Klasea a 3-a, adiki oameni kari au neBa, dar nu sunt nimik, nu mal esiste în timuul nostru, anea kla- se s’a stins ku lotul ka animalile an- IidiluBÎane, kinl aslizl, nine are *ieBa este mi HCBa aiela a fost. In zilele trekst fiinga. mi iei He n’are nimik, noastre aserea a în- A fi bine se simale mal nugin ka o fericire bunuri; a fi bun are ■tn~felagîunîîe soniall, pini o homuaraU^np nuri (aBerl). de kît a aBea aBantagiele sale dar ns s’afli în ka a asea bu- 1 Limbele neTe Bekfe ns kanomleas de 'kît 8n singBr Berb assiliar, a fi; fiinga era aiaunl lumi urinHinale, bunul ssnrem milnsigatel grekBias A Fi nașe; nu aminanti într’aHesle mi a aBea sânt adese o- Bom intru într’o nernetare a antagonismului ne esiste doue kuBinle, ne mirginim lok de Romanelor; rindul a cirita diferinga ne esle într» a fi drent mi a asea drcnî, kinl ne a- dsiem aminte ki uititorisl a asul de- stali ribdare a snenm ki Ba fi komnt ki n’am banitalea hk >ij’ ne arma nin’ani mi bsn mi ne Baginea abasat nrea mult de , ■ a . I e r n e s k u, O NOTIȚĂ MUSICALE. tjh1 . ■ î Sunt cățî-va am de căndu ună june romănu originariu din Giurgiu, a- nume Michaele lalomițiauu, simpțin- du-și disposițium pentru musica voca- le, a plecată din ț£rră și s’a stabilitu în fine la Milano, unde schimbă nu- mele de falomițianu în Urio, și aco- lo se puse a studia artea mu si ca le și a se perfecționa în „bel canto¹¹. După uă aplicare seridsă la atudiele sele a reușită în fine a ajunge la «populu se.Q Eco ce £ice Gazzetta dei T ea tri din Miianu despre densulă: ,,Duminica trecută în biserica San- ta Maria del Carmine, se celebra cu pompa de totu de una serbătoriă ti- t olarii m huasR ob ■ ' li 1 „Ui M e s s ă solemni compu- să și direptată de maiestrulu Giovani Toja, află interpreti escelinți în domnii D’Avila, Scotti, Corisio, și in junele domni Michaele Urio, care din Bucu- reșci s’a transplantată la Milană, cu scopul u d’a se perfecționa în ,,bel can- to¹¹ la scola celoru mal buni ai noștri măiestri. 81(5 o 40 în întrsl în lok de în kontrol. Kol. II rondai 40 orale în lok de oraiiie. Kol. IV, rsdsl 10 (de jos) se niteaski’ue se faue nentrs ne- ti gis ni, în lok de yAsse fa ne ne- ti jj in ni; Tabla IV kol. I rindsl 19 din Asia în E$ r o p a, în Iqk ^emi E 8 r o n a. □EHEIUE TELEGRAFICE Kursul BienI din 17 Augusta Metaline Nagionale . . 68 - 10 na. • . t .... 80 — 75 ur Aigiunele Bînnel 740 —r sw Kredit»! 174 — 50 London . . .⁰SÎ38 —20 Silbeh» . .136 — 75 6-57 ——-------------------------- MISKTaRILE 1N HORTBL GALAUI li I I ¹ ' in ziua de 16 August 1861. > QUJ. f» fj ’T* ⁰ Koi ibu sosile înkirkate .... no j .ote®. uTufalo aornite înkirkale b -tolnu demerte 2 ■ m r • i ³ . . :,2 Banoare sosHe J V*. . a .b --9W1 *D norniTe ‘H’A.'' % Ifiqioînnwl uiir: » o- - idlregul Ilroduklelor Grî» Tîakîr kalitatea t . . 41. dl ’;, kirniu o armul Sekarl^' ?s. florumbu . îsb .*• mfuijîn! <115 r* „ .‘b i-- .’■? te? j.’j, 140 114 Or^ >nnrob t-noinoo jslidnk-v lijiunag «t oF.hm www.dacoromaxiica.ro ROMANUL ^1 Sentembre. MISKTRILE ÎN nORTBL BRIILA. în zisa de 17 August 186L Konbîl sosite înkirkatej h Banoare „!oa demerle nornite înkirkate 4 demerle sositei. . . . . nornite. \ * __________f 1 . J w ‘ 3 . . 1 2^1 . 5; . 3 . 3i . ■3 IlregBl hrodsklelor. sculul ofisfi Noi 1660, din anulu - 1850, publicat prin Buletinul o- ficial No. 110. Ib! GrîS 18 1» liakîr kalitatea I, kila 230 kîrniS arnial Sekari» . ,₁UJ . llorsmbs. . Orză Orz noă Fasole . . , Raniga silbatiki Meisl kila II, „ 215 L „ 190 191: a ‘atjdSt 240 225 2001 tl 155 162 80 85 o3‘'‘it£n ituj. ■» > fii. iniensrl nornjte în|țir. nent. Sslina 2 MINISTERIUL KULTELOR. Unil din domnii arendași al moșiilor monastireștl neaducănd nici pănă astă4l cuvenitele cauțil ipotecare pentru esacța plată a a- ren4il moșiilor ce ținu, și cari în virtutea jurnalului consiliului mi- niștrilor, încheiat la 20 maiu, pu- blicat în No. 133 al Monitorului Oficial, erau datori ale depune la acest ministeriti pînă la .finele lu- nel din urmă, subsemnatul face cunoscut printr’aceasta, că ori ca- re, din d-nil arendași nu vor adu- ce garanțele în cestie cellu mult pînă la trel-4ecl alle lunel curen- te, să știe că moșiile ce țină le vor publica ca să se rearende4e prin licitațiune, cu deficitul ce va resulta pe comptul dumnealor și allu garanților ce au. jî r ikiniisn i Ministru Secretar de Stat fi «v Db iₐ Departamentul Cultelor anp f.... N i c u 1 e s c u- • fff» No. 11367, anul 1861 August 17. No. 518. 3 ¹ Devisul acestil MucrărI se po- ate vedea de domni amatori în ori ce 4i de lucrare la cancelaria Con- siliului de la orele 10 pînă la 4i după arnia4l. ¹¹ -6 s aina । 1 Membri Konsilislsi MsniuiHal;J ■ 01 D. Britians. Ant. I. Arion. Hes a r Boliak. D. B^erîn del. I. I. Melic. »Bⁱ । No. 4568 ansI MSei August 17. I UaleA .lebnuilâa ud .n od OJNo. 515; f hol 92 «o 1090;! ¹ - > »■ n b) oii ol Jon LaQ4i°a ce a fost ficsată prin însciințarea Consiliului Municipal No. 4252, pentru darea prin lici- tațiune cu oferte sigilate a pavă- rel din noii a stradel Sălciile din coloarea galbenă, conform cererii făcută de majoritatea d-lor pro- prietari respectivi, și a proectulul întocmit de d. ărhitect al capitali, nearătîndu-se de cît doi concu- rențl, și neputînd Consiliul priimi o licitație numai între doă perso- ane> a decis a face din nuoti li-î citație tot cu oferte la 31 din coJ în lena aieasta, la 26 Asgssl le Binde nrin lintagisne la Trib8T hal»! de IlfoBă seksja 3-ea, mouiia GLINA din distriktsl iifoBolS, ulasa DîmboBigel, ks denirtare o ori de țJaksremll'. rina , olaol Aieasli momii are întindere de. 1300 mi kile-Ba nogoane, loale de Iskrs; are 46 klikaml; treie 2 drs-, msrl mari ne dînsa mijare mare si- litor, adiki l afari din uogoanele în fiiusi este kilkati de toate nirgile foarte mslt mi desnre DîmboBigi a- re si meargi nîni în matka el kînd sa intra în slinînirea nimîntslsl ie i s’a datS nrin retragerea gîrlel: o Isnki kare di de la 150—200 ka-, re fîns de iea mal bsni kalitate. ,, Doritorii seinolș adressa la D., Hesar Bolliak । în toate zillele nîni în zjoa liiitagisnel de la 7 —10 o- re de dimineagi, snde ițQt# Bedea karta aiestei momii ^ii ha toate in- formagisnile neiessane. Loksinga ne nodsls Mogomoael, otelșl Trisnea (d’orient). at«£ciG|^₀< 5i2.eatⁱ u * i g ¹ anulicac b , i.jci’j ui., n.. . 3 ‘i renta lună. OⁱRr’ 188: Aceasta se face cunoscut tutor ca, cel ce vor fi doritori a se în- sărcina cu espusa lucrare, se vie a depune la Municipalitate pînă la aretata <|i la 12 ore la amia4l o- fertele d-lor spre a se adjudeca a- supra celui ce va da un preț mal avantagios. Ofertele vbr fi însoțite' și de cuvenitele garanții conform dom- nescului ofiis No. 1660 din anul 185 >, publicat prin Buletinul¹ ofi- cial No. 110. ¹¹ ¹¹ -^n‘I •«! Tot de odată'sunt invitați 'și d-nil proprietari a veni în sala șe- dințelor Conciliului în aretata 41 ca să asiste la deschiderea ofer- telor. I! arm nu Membni Konsihshn Msniainale. D. Brilians. Ani. I. Arion. Hesar Boliak. D. Berindel. i,iiiiiiiiii ti osmi t) ide., s > f'Jae H De Vânzare. Casele d-lui Costandin Poenureanu ulița Antim No. 43 cu fațada de 18 stînjinl și trei palme și în ^lungime de 50 ^t. cu destule încăperi, grajdiă de șease cai, șopron de doă trăsuri, sunt de vîn4are ohavnic. Dori- torii se pot adresa pentru mai bu- he informații la Agenția Ge- nerală d’aff aceri otelu Budi- șteauu. ulița France4ă No. 26. Nn. 519. 3 De cinzare. Se află de vîn4are la d-na Catrina Hempel ulița Belvedere No. 111 Să- mînță de gogoși Milane4l galbene care se poate -garanta de prjma calitate. , Imido-ui ₜ. । No. 520. , ' 10 BObflOki Principatele- Unite. KONSILISL M8NFII1IALE DIN JB8K8REIUTI. La 28 din curenta lună Au- gust, fiind a se face licitație cu o- ferte sigilate în sala ședințelor Con- siliului, pentru reparația otelului Municipal conform devisulul dat de d. arhitect al capitalei prin re- lația dată asupra raportului ese- cutorulul otelului Municipal N. 37. Se face cunoscut tutor ca, cel ce vor fi doritori a se însărcina cu espusa lucrare conform devisulul format de d. arhitect, să vie a de- pune la. Municipalitate ofertele d-lor pînă la arătata 4*» U ora 12 cînd se va adjudeca asupra acelui ce va propune prețul cel mal avantagios. Ofertele vor fi însoțite și de garanții valabile, conform domne- No. ‘,l4'563 8 i •o aaobs 1. I. Meii k. \ "ansi 1861, Asgssl 17. No. 516. . ■ B aupî .v. Pentru cumpărătoarea a șease- 4ecî stînjenl lemne trebuincioase spre încăl4itul otelului Municipal în cursul iernii viitoare, se va ține o nuoă licitațiune la 28 ale curen ¹ |T । il ..... De arendat. Momia Kîm-b nineanka, saS Kilsgireni, sas Bal- doBinenil, din jadegal Bnila, nro- nrietate a d-lsl Dimilrie Kimninians este de arendat, nrin liiilagisne ks oferte sigilate, ne termensl de 5 ani, îmenînd de la 23 Anrilie ansi 1862. Liiitagisnea este a se faie în zioa de 14 SenlemBrie Biitor la loksinga d-lsl Konstandin A. Kreg8- lesks (snsl din eoitroui d-kl Dimi- trie Kiiuninians), în sliga Mogomoae neste drsm de ksrtea adminisiratiBi. Ns se bot nriimi oferte de kil de la aleea kare ar Boi si ia mo- uila ne seama lors, saS de la îmns- terniul din nartele nrin nrokare le- galisate dsne formi. nenirs a Isa ksnoiutingi de kon-, digisnele arendiril, doritorii se noi adresa la mal sss antal»! enitron. . ‘“ .No" 510. ' rⁱ' 18 >lfn* •> ■ a il . - - -h "ii--m- =•> ¹ Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Crist^ se află unu mașinist, care are o: praesă fdrte bună înal cu sdmă la mașinele de treerat și secerat, pe> lîngă aceea că scie lucra cu dîn-. tel lune August în sala ședințelor ’ sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din Consiliului Municipal. Condițiunile după cari se va încheia contractul s’a publicat prin No. 25 al Buletinului Municipal. Doritorii d’a se însărcina cu predarea 4i⁸eI cuantitățl de lemne sunt rugați a veni la Municipali- tate în aretata 4b ⁸Pre a Re face licitațiunea. ” . Membrii Konsilisl»! Muniiinale. D. Britian». D. BerendeL Ant. I.* Ar Ton. I. I. Melic. Cesar Bo lliak. No. 4555. ansi» 1861. Augsst 17. lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințe4e mai bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra mâl întîiă pe probă. D-mi proprietari și aren- dași cari au trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susu numitul espeditor. No. 496. n No. 517. 1 500 galbeni, cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halaoa Batiștea, casa popa George. De arendaL Momia Kîrs- leaska alttsrl ks Kornemtiî, 4 ore denarle de Bskoremil, iui 2 de IUd⁻- euiil, de aksm nentrs Sf. George ai ilor. ka si noali arendam»! si’nil faki semmitsrile de toamni. Mssleril mi noi gisi a kasi ds- ni amiezi de la 4 nîni la 6 ore în toate zilele nod« Tîrgs d’Afan ne- ste dr«m de biserika k» SfingiU Doctorul Turnescu. No. 513. 1 Bielrărie. La altarsl biseriu* Sf. George Bek|S snde se adsn iri- surile de birje, a sosit aksm o ki- ligime de uietnrie de Marmori de iea mal fini k,sa!ilale, adiki: mons- mcnte Iskrale, nismil, krsil, nîiere de balkoane, fmlme, mese mi lable, iesnezl de nardosit de Italia. Do- ritorii se bot anta la aritalsl lok, «ode noi gisi «n nreg!' moderat. • I»m tNU'U ₗ₍J | ț toOHB r ’ George Simici. y ₍₍₁ 511» s O8u u ᵣ 1 sn;.d - S ' r . b'.,.' nu Se dă in tăiere Ildsrca de la Eretslemti FilkoenI ks deuirtare o ₍nosti de Bsksremli. Doritorii si se a- dreseze la sab-semnat»!. .. । .91 1; K' Si' Filkoians. No. 499. 1 In. UJ Vinzare c^un scăzamint de preț । ^«1 u8 nas o O ⁰⁰ 9’ î⁰ •« , g.'dsn b ^Pentru desăvîrșita desfacere^^^ | Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- '£ rabilâ spre a se putea desface toate cârțile | și cele lalte articole, stabilimentul acesta § § de librărie s’a mutat acum în § PASAGIUL ROM AN.• 3 u la rondelu (Rondeu) -• norod ,leWn •Sn b 8^81 , .. . tnimAs’b S h «d se va continua vinzarea. ,₍₍ I Sj , ja ’iii "• Bi y- !^i mriTot d’o dată se mai face âncâ un apel Domnilor, cari an mal remas datori la zisul g Stabiliment, sa bine voiascâ a plăti datoria g g lor, fără a aștepta un alt apel și alte măsuri, g m .i 08 «nov ,b «tfQG in I ,fJ, oH biJiio? ANUNClC DE D1LIJANȚĂ isaniu^i un: i ’ .. -uit ol Sub-semnatul are onoare de¹ • ir; a da în cunoștința onor. voiajorii, că dilijanțele sale mergu în fie-care 4i de la . oi^gii Hrașoi', Bucuresci și Giurgiu^ publicu- ,..ⁱl d» cînruoG adică de la Bucuresoi la Giurgiu si de la Bucuresci la Brașovu. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. de la Giurgiu la Bucuresci, plecarea se regulea4ă după pleca- carea și sosireâ vapoarelor; locul plecării însă este de la portulă Giurgulul. însciințările mal deslușite se^ a-vi cu otelul „la Concorde. în fie-care Luni și Joi, Ja 5 ore după prîn4u, locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. ’ⁿoa de Ia Brașovu la Bucuresci, în fie-care Duminecă și Mercurf dimineața la 6 ore; plecarea este de la otelul „la Cerfu“ Altstadt No. 2. va da in cancelaria dilijanțel vis- " HKîlg ' SIMIUtNlhl « “ Ălesandru Kdhle, In Juii.pjbnnî ..... „o» »nnn ti ’ n ; >.■ iui .hm Jajjan- antreprenor al Dilijanțel, ulița Nemțeasca. m Ct il ti A IAj jr . ENGLES t* [I E. 6HAMT & W. Calica Mogoșoie ’mnao l iidhsn fₐ₄,ₗₐ sărindariulul. fI i. .‘ii •• i '' 11 Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și .mobile mici. O- glin^i mari și mici. Paturi de ferii și de bronz, paturi și legăne de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. " Pândărîe ș’ascernutărie. p&n^e sim- ple și imprimate. Pân^e ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc> Bonetărie. CeorapI și călțunî de ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pânțlă și de flanelă. Fla- nele albe, cn feșie și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lărgimi. Ale vânătdrei. Arme de focu, Pistolc Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. fi Cuțitărie Englesă. Brice, bricege, fdț- fece, cuțite etc. ete. ^arfumerîe, de tdte felurile și din cele maî bune fabrice din Paris. Marochinăriă. Mese și obiecte felurite de lacu chinesesci etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, aiticlii de daruri, argint și plaqu£. Ciment, adevărat Englesescu. Vinuri, licore, cigări, ceai, cio- colată, bombone, biscoturl. Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu semă de Clayton, și Shut- tleworth, Bansomes și Sims etc. hl ii.i'No. 442. Kiheooi! di n’iolnok «9 Hiikl f »ⁿ aⁿ- 4i,. . No, u, kirittt. .Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culorea al- bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, âră cea-altă pe- rechiă vedhl assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedenu, ulița Mitropoliei. ₍₁ linip»' No. 493• 1 De inkiriat. bn anartarnent în katsl de jos al kasselor rinosa- tslsl doklor Teodosie neste drsm de kassa rinosatslsl Bilara, ks ksrle, grajds, monron mi toate denandesele irebsimioase, se di ks kirie de Ia Sf. Dimilrie Biitor. Doritorii se Bor adresa la snsl din enilronit aiestei kasse, D. Anastase Filili în »liga SrînkoBeans nesle drsm de konss- latsl Italian. 7- No. 504i 1 k 10,000 Lei de dat ks dobîn- di. Doritorii si se adreseze ia d-na Elenka Trifeaska ie lokseiute la d. Bekar, «liga Filaret No, 29. No. 507. I Griu roșu de Banul. La momia Gergani, nlasa lalomiu.il, se afli grî» rom.-, de Banat orima ka- lilale; amatori ie Bor Boi st ksm- nere de simîngi, si se adreseze la D. Gigi Mateosk» ie made la nrin- HbI Ion Gika lîngi biserika nroles- tanti, snde noate si Bazi nrobe nu , si afle nread. Np. 502. 1