Ar 231 Anul V. i SAMBATA --------- UGIU tOJ Voiesce «■> și vei pute. ROM A N U L U. 19 AUGUST 1861. 10 - Lumtn^lă-te si vei fi. Va eșL în t<5te filele afară de Lunia și a doua-țli după Serbătoriă. p .narea pe un an t, se luni........... j J luni............. F lunâ............... t esemplar........... ^tciințările linia .. 128 lei. 64 — 32 - 11 — 24 par V ’«>■ 0 ‘O A ‘ r ] PURIO POLITICO, COMERCIALE, LITERARII! (AR^ICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Abonarea se face în Buctirescî, la Administra țiunea Românului, Pasagiu! Român No. 13. în județe la domnii Administratori fi la corei pondințil noetriî, sau d’a dreptul prin posti trf mițând și banii. Tot asemenea și ta Iași. DireptoriulG cjiariulul RomănulG și RedaptoriulG respuncjâtoriu: C. A. Rosetâ. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cpariiilrl d. C. P. Aricescu, Pas. Român No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor oe au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă । țeara, a cării organisare trebuia IĂăaM, era DE SECOLI ARUNCATĂ ADUSURI ȘTN DESORDINÎ AD- WSISTRATIVE ATĂT DE NUME- ROASE CĂT ȘI INVETERATE, șcl. , Supscris: Walevski. Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augusta. ¹ Toți știau co cetăpăniT din București b pregătiau a esprime în acea (fi, prin- w manifestare către d. Consul generale el Franței recunoștința românilor către fmța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă fi sau doue înainte a vrit ori ce manifestare printruă ordinanță K-feoc. | Bucuresci , 30 August. IAm anunțat eri kt denstațianile sLriinate a nresinta DomnitorislBi ti ni 8 nea nagionale din 11 Isniă, aă I :uit din ambele țere S8ior! în kani- I la României. Asta-zT era sb se de-1 sis îu manele Miriei Sele acest aht, I are este esuresisnea Boingei nagionale I .domini el Intrege, kare a fost auro- I )al uli anlass de toati Earona. Este so cutiut oxi I 1 siif^urii oameni, kari a8 nrotestat 1 outra Adsnini de zecimi de mii de | ctițiani din zisa de 11 l»ui8, de ne I imusl libertații, un Kontra aklslsl I agonale ue a8 fost înceast în acea p ® îmbrvgiuiiat anoi un kousakrat I he togi Rombuli, dm toate nsrțile lombmei; este mtisu, zicem, kb acel «meni a8 fost nsmai acei-a kari tot le una aS nrotestat kontra ori klrui îut nagionale, kontra ori ksrii ma- ifestirl a Boingei getei, anemt! oa- ieai a8 fost botarii mi numai bo- Urii. Dar boiiril ns se mirgini- h a nr o testa, ei Benin astlzi (uomunmeesuresisnea Boingei nagionale I» denega nrin fanta nagisnii sn drent ri ei legale mi konstitBgianale , uneia d’a face netigisni kitre Domnitorial Hă. Uli eaki ksm. în timnul interimari ne a 8rmat dsm ministeriul Golesku, Domnitorisl Romanilor a8 dekiarat D-lui Alesan- drs Konstantin Golesku, kare-i fikB- n ale dietei, zj^ₑ ks Maiestatea Sa tor konstitBgionaie n» noate lekra de kît konform Boingei Ministerial»! seă, ki^I namai atesta este resnsnzitor de aktele GgBernslsî. Ministerial, kare negremit konsimngise la resnansal dat de Miria sea ka doae zile ’nainte, mî-a skimbat însi ideia, uii, Boind a fi ks total kon- seiinte nroteslirilor sele kontra Boingei nagionale, a konsiliat ne Domnitor arefasa ka total netigianea nentr» finirea definitiBb k» Ales»l din 24 lansariS minentr» întin?- derea legii elektorale. Astfel *iel 6 membri namigi de de- uatagiane, adiki Iliringii Arkimandrigi Neofit mi Teoklist Kriban, D-iî Goleska, leneska, Rakoeigi mi firligeans mergînd astizl si roage ne Domnitor si bine- aoeăski, kam antarim mal sas, a urimi denatagi»nea întreagi, într’an mod ofi- ciale mi ks toati solemnitatea kaneniti. anal akt nagionale: Domnitorial le a dekla- rat, fagi ka d. Ministre de finange mi kon- form, firemte, Boingei miniștrilor sei, ki, na nămal na Ba nriimi denatagianeo, ci ki na Ba urimi mi nite-Ba k«Biute. Alesandra loan, ka domnitor koustiUgio- nale, a mers ue kalea legale mi a tre- bait si se noarte konform Boingei Mi- nisterial»! seă; trebae însi si mal kon- statim înki odati, tu fuga nagisnii mi a Earouei îutrege, ki Ministerial aklaa- le este, akam ka tot de ana, kuntrar bq- ingel uagionale, ki el n» Boemte nici finirea, nici ne domnitorial Romin, nici întinderea legii elektorale, ksm Boemte geara întreagi mi ksm cerea urin neti- gianea sea din 11 laniă, ne kare ono rabilele minister boiireski a konsiliat ue d »mn a n’o urimi. E. C. Hiena, 23 Asgsst. în uiedinga de as- tizl a Senalalsi, minislrsl de Stat a fbkat | ambelor Kamere komanikanisnea oficiale de- snre disolverea dietei angariue, zikînd într’- altele: Maiestatea Sa a osservat k’o visi d»- rere ki afaienle nsbliue ale fingariel aă a- jans, de la restabilirea vekielor sale întok- mirî tntr’o sitaagiBue, ne kare geara n’o noate indara îndeiaug, mi de kare na este în atare a skiaa nrin nronria sa ualere. — Vorbemte ano! de stagnaglanea ko.beruialal mi-a indas- triei, de ne’nkiedere, de reaaa administrare a distriktelor, de reaaa -întrebaingare a aa- tonomiel, de licings, de demoralisare ui. u. 1. mi armeazi: Desvoitarea anei asemenea si- taagiani n'a fost ceea ce a amtentat Maiesta- tea sa, kind la 20 Oklobre anal trekat — otirîti a akorda tatalor nonoarelor sale nar- ticinarea la legislagtane — a întins ka gra- gii o mini de iertare iui regatalai bngariel, îmnins nrinti’o reskoali desastroasi nîni la krimea de la 14 Anrile 1849. Inkrezindase în narola natriogilor tatalor klasilor, a unn- cinilor kleralai mia altor nrotektori, ki în- gelegerea konsecingelor ziselor evenimente, în ni ivinga anini Monarmei mi a formei reor- ganisiriî konstitagionale, a nitrans in simn- gimînlal tatalor, mi-a nss Maiestatea sa ginta a reînvia îu bngana vekiele institagianl ale gerei, ka o narte organiki a anei kreagisni mai mari nolitice, kare si fii în stare si koresnanzi ka cererile nrogresalal timnalal, ka doringele tatalor nagionaliligilor mi ka sitsagianea nolitiki a Earooeî. Ka acea kon- vikgiane ce di îmnlinirea konmliingioasi a । datorielor de reginte anai monark binevoitor, dekian akau» Maiestatea sa ki a fikat neu- tra Bngaria tot ce cere ecilatea, lot ce uer- mite drematea kitre cele lalte regale mi gere, mi tot la ce-l Indatoremte konsideragianea la trebuincioasa desvoltare a imnerialbi. Ma- iestutea sa a restabilit konstitagianea bnga- riei, dreutarile mi liberligile sale, dieta sa tui întokmirile sale. Maiestatea sa a fikal I sceslee sânt o singuri reservi. Aceasti re- I servi însi n’are de skon a miri naterea as- I solbli, ui kousisle, ne lingi o întinși mi e- n’a naist mi ns noate sankgiona cererile die- tei Sngariei, fiind ki alaki drenlurile ssae- ranitigii mi nregitirile koroanel angarice, fiind ki vatimi drentBrile nonoarelor nema- giare mi dreutarile monarciel komsne. De- klari ki se simnte îndatorat a anira mi a nrotekta d’o notrivi milioanele de loksitorl de națiune slavi, romim mi germani, ka aceeaml iubire mrinleaski, în drentsl lor mi’n reksnoamterea nagionalitigiî lor, kari nu se vid garantate în aceste artikle de lege. Arati ki nrintr’o uniune nekondiționati ast- ei nrekum s’afli în artiklele dc lege ale a- nuluî 1848, se ataki astonomia mi drentsrile d’o notrivi ale rigatsl»! Kroagiei mi Slavo- niei mi a marelui nnneinat Transilvania, ki akum 13 ani aceste nretensiuni ale Ungariei as anrins resbelul civilei Arati ki între zisele artikle de la 1848 s’afli unele kari au de skon a desface strînsa legitsri, ce s’afli între Sugaria mi cele-lalte țere ale Monarciel, mi ftri de kare Austria ar înceta d’a fi o nstere euroniani de rangul mtîiu.^ Dani acestea mi alte konsideranți, romunikațiunea vine la konklssiune mi zice ki Maiestatea Sa a decis: l-iu , a minține In vigoare legile fundamentali de Ia 20 Ok- tobro anul trekst mi de la 26 febrsariă a- nulul karinte, al 2-Ie a refusa ku statornicii sankgionarea acelor artikle de legi, kari a- taki nrerogativele Koroanel, drenlurile celor- lalte gere ale monarciel, interesele nonoare- Of.Jiemaeiare-ale dnnariei. mi noaele leyî abroga altfel deklt ks kolaborarea dietei nc kalea konslitsgionale; al 3-lo a diaolve dieta sngsreaski, kare, în lok d’a administra funk- țiunea sa nolltiki în konmtiinți, a anskat o kale gr emiți mi desastroasi. Maiestatea Sa însi snen ki ideiele reticite se bof lamina, ki sniritele se vor iinimti mi ki îmnregisririle îl vor nermite a konvoka în sksrt timn o noul dieti, kare va avea de misisno a itnnlini acele îndato- riri ce le a negles mi le a nekunoskst într’sn kin regretabile dieta aktsale; lumd tot-d’odati misurele trebuincioase ka orga- nele guvernulsi si îngrijeaski de restabili- rea mi mmținerea ordinii. Maiestatea Sa, fikind aceasti komsni- kațisne înaltului Senat, îi face ksnoskst ne- klintita sa voingi d’a minține snitatea im- nerislsl mi astonomia legale a tstslor rega- telor mi gerelor, în limitele libertigil kon- stitsgionale mi deklan în sfîrmit ki arede- nlini înkredere în nrovediuța divini, ki nrin statornicia nrin severitate mi mal ks seami nrin kurigenia skonsrilor sale va ustea în- vinge toate ditiksl ligile mi aduce o desle- garâ mulgimitoani a cestiuuii. . — '---î l!/ Asicurare mutuale în contra perictuM de incendiu. Desele esemule de sinistre aă taksl negremit ne toți nronrietaril de kase a se gindi serios assnra ne- riklelor, kari le not nricinsi într’sn singsr minst nagsbe simnuiloarie, le noi rmi toata aoerea lor, frântele ostenelelor lor în timn de msiț! ani iui not redate înlr’o kiim n’sn om, u’o familii întreagi, kare se bsks- ra d’o nrosnerilate îndeslslitoarîi în cea'mal krsdi, tea mal desiBÎrmili miserii. Ar trebui si kredem, ki ns esiste sn om bine kagetitor, ka- re si ns Boeaski a-iui asiksra, nrin- tr’su lakiiGiis nek«niar foarte mik, aBBQia lai urosneritatea familiei sale, kare si ns nriimeaski a n]iii în toți anii sn nremiă de asiksrare, o ssmi ne’nsemnati de bani, te foarte le- sne o noate ekonomi din senilei seă mi si dobîndeaski tn kontra avea mBlțimire safleteaski, atest simnți- mînt de sikaranQi atit de nrețios, ki starea IbI ns atîrni de Boia în- lîmnliril. Din nenorocire ns esle asl-fel mi trebae si mirlarim ki e- siste între mal toți nronrietaril no- mtri o ne’ngeleasi nenisare nentrs oronriele lor interese. Daki nlni aksm na s’a înndi- uinal mki Intre nronrietaril nomlril, obiteiel d’a-ml asikara kasele lor, na soim a atribai atcaila anal bar- barism, snel linse de ciaHisațiane, ana! fatalism oriintale, kare înte- meiat ne nredoslinauiBne, se malți- memle a zice: „Amia ml-a fost soar- lea! amia a fost si fii, amia a noii Damnezes!" Na, na soim, na natem asea o asemene oniniane desfasora- )ilo de koncetiiiiinil nomtri mi IlStr^î^r nwL.hine do mall (fatea doktrini fatalista, ka- re în fsneslole sale konsotinae îmj ninge ue om la leneși s la nenisa- ro mi la miserii, II face si lase la- krarile si rneargi kam noi, In Boia Domnalal, fin a nane el însămi mi- na a tndreuta cele rele. Nu uatem krode ki kencetigianil nomtri au ab- dikal tot simnuimlntal de demnitate de om mi ki sa ajuns a so krede konil resfiuațl a! nroBedințel, ti din kontra santem konBinml ki, daki na to|jl, tel națin tea mal mare uarte dintr’tnmil, aă Intonat a înțelege fn- uelencianea nroBerbslal, kare zice: „Ajsti le însăți mi Damneze» te sa aj»ta.“ Trebae si kiatim dar alt sndesa kassa, kare a onrit nîni a- kam ne nronrietaril nomtri, mi-I mal onremte mki d’a-ml asikara kasele lor, d’a ksmnira k’o ulali foarte mi- ki anirarea In kontra miseriel, 11- nimtea mi odina safletBlal. Aceasti kassi este, dam nirerea noastn, linsa ansi amezimînt naționale de asikarare mi națina înkredere ce aa tel mal mslțl In komnaniele striine. Asersisnea în kontra komnauje- ior striine are mi o sorginte mal nobile; noate na atit ne’nkrederea kît an simnțimint de natriotism onremte ne mBlțl d’a îmbogiți ninite kom- uanie striine, kari negremit ns Bin în țeara noasln nentr’sn skou filan- tronik ci ka si kimtige, ka si rea- lise an benelitia. Denarte de noi d’a na kanoamte marile foloase, ce aă nrodas mi nrbdak aceste komna- nie; denarte de noi gremita ideii ki folossl anaia trebae neanirat si fii uagsbajdlaja; rekanoaBle kl kom- www.dacoromanica.ro 730 ROMANULU 1* AUGUST. 3 I . ¹ t , . naniele strune de asiksrare, de mi se folosesk nrin oneragîsniie lor aici în jjean, nrodsk însi sn mare bine, kicl este kiar în interessl lor a fi esakte la desmgsbirea sinistrelor în- tîmnlitoarie. Dar oare ns Bom ns- tea face noi înmine în jjeara noa- stn ceea ce fak striinil? Ns Ba fi oare aBantapisl îndoit, daki ssntem tot d’o dali mi asiksntorl mi asi- ksraBl ? T vird Iloate ki snil ne bot face o- biekuisnea, ki ne linsesk kanitalsri- le trebsincioase, ki komnaniele slni- ne onereazi ks 50, sas 100, mi 200 de milioane mi ki o asemenea întrenrindere ns noate nrosnera de kit nsmal atsncl kînd noate disnsne d’sn kanilale mare. Si ns ne gn- bim, si cercetim Iskrsrile în fsnd, nsind nifre mi kalkslmd, mi Bom Be- dea ki Iskrsl este ks ustinjii, ki este foarte lesne de înfîinQat mi ki ns trebsemle sn kanitale atit de ma- re ka si noati nrosnera o aseme- nea întrenrindere. Solsgisnea nroblemel este foar- te simnli mi o nstem esnrime în ns- gine ksBinte: Asociagisnea mstsale de asiksrare în kontra incendisls! trebse a fi basati ne nrincinisl re- cinrocitiijil mi solidaritiuil sas ks alte ksBinte, asiksragil si fii însămi asiksnloril. Si esnlikim ideia noa- stn mi si ne serBim mal ku seami ks uifre, fiind kt loqika lor e ne- kontestabile mi mal konseklsinte de kit toate argsmenleld.^"- olmoirf ⁰ Si admitem ki’n kanitale se Bor gisî 1000 de nronrietarl kari Boesk a forma aceasti societate mi ale kirora kase renresinti o Baloare koleklÎB-i. de 1,250,000 galbeni udiki., 100 kase în val. de 200 gal. îmnr. 20,000 gal. Illitil în desmgsbirl (kase arse) galbeni 5000) banilor k-ellsiill........................... Remm în kasi La kare se kssine a adioga dobmda kite 10 la Anal Se 2000) Remme kanilale nentrs al d-le an al 2-le. Kanitalele remas din ansi nrecedinte" Hremiele kite 1 la Se skad îh desmgsbirl galbeni 7000) ,, ,, ,, keltsell ,, Remm . '.,»y adaogi dobînda kite 10 la Remme kanitale nenlra al 3-le un Ansi al 3-le. Kanitalele remas Ilreiniele kite 1 Ia °/₀ 1600) 7,000 galbeni 18,000 1,800 galb. 19,800 galb. 19,800 12,500 galb. 32,300 din anal nrecedinte Se skad: în desmgsbirl galbeni 10,000) 99 keltsell „ 1,600) Se adaogi dubindâ de 10 la °/ . Remme Ansi al kanilale nentrs al 4-le an 4-le. Kanitalele remas din ansi nrecedinte Ilremiele kite 1 la °/₀..................... ! vel Iri Se skad: în desmgsbirl galbeni 5000) I "*v>l ' ,, ,, kellsieil ,, 1,600) rmeiâ Se adaogi dobmda de 10‘la °/ Remme Anal 911* ■ini al <$ kanilale nentrs al 5-le an . . 5-le. Kanitalele remas din ansi Hremiele % la. % < . ulivip Ishik 8K ! i o Se skadd: în desmgsbirl galbenl>f ,, „ ■ ,, kellsieil ‘ 'O ,, Se adaogi bobmda de 10 Ia yₒ ₜa‘. Remme kanitale nentrs al 6-le an . nrecedinte 8,000) 1,600) - *■ ia 8,600 galb. galb. galb. galb. galb. galb. 23,700 2,370 26,070 26,070 H' 12,500 38,570 11,600 26,970 2,697 29,667 29,667 12,500 galb; 42,167 6,600 'ÎB’¹ —---1 galb. galb. galb. galb s . galb Anal al 6-le. Kanitalele remas din anaT nrecedinte •.miwm > Hremiele kite % la % .]f XO OT «I I - ' „ j .... Se skad: desnigsbirile galbeni .'IPUHG ,, oi keltsielile -b aJ . /vvl ab filXiiis .fb taisnuiud-i a ’ iu Se' adaogi dobmda de 10 la °/ H Remme kanitale nentrs ai 7-le an t ' 100 __ _ 300 --- 30,000 --- * lorb or 100 --- --- 500 --- 50,000 --- 100 700 70,000 --- -Xnri 100 nan f i --- 800 U_MO 80,000 --- o turfar. 100 - - 1000 100,000 --- 100 --- , --- 1500 150,000 --- 9l 100 m_ . Oll_ 2000 --- 200,000 --- ■f , -100 lu_ 3500 --- 250,000 --- 100 --- --- 2000 --- 300,000 --- Ansi Anoi al 7-Ie Kanitalele rimas cJffjoîb Dremiele Yₐ la doeib n jeuiiomahi-enoii Se skad: în desmgsbirl " î, n^¹¹¹ ,, 'kellsell- galbi 99 35,567 3,557 ‘ 39,124 39,124 id₀, 6,250 45,374 • O'dl 9,600 35,774 3,577 39,351 a. 39,351 6,250 f galb. .45,601 91b) 4,000) < Ksuait _ ai 1,600) ■'c lb-. âH #5 din anat nrciedlnte o/o galb. - ,9 ,ⁱb galb. galo. 40,001 ‘ feoM î ₍juaib ah jiabisii .'galb. galbeni „ 9,500) - 1,600) ’jb im ciuuoig ₉I.,₃ⱼ <ₙaiuib; > Se adaogi dobînda de 10 la y î Remme nentrs al 8-le an ‘ W-v. O fii aidkl 111 IU . > • 4,000 44,001 44,001 6,250 50,251 itf- IU- 11,100 IU ■ iF galbeni, din kare însi li s’a înanoiat o ssmi de 47,352 galbeni. Ressltalul însi este mslt mal fa- Borabile în fiinjji de kiț l-am an- tat în kalkslsl nrecedinte, ns nsmal fiind ki ssma de 72,000 galbeni desmgsbirl în ksrs de zece ani la sn kanilale asiksrat de i.,250,000 galbeni esle sn ce straordinar, kicl mal nici odati nagsba incendislsl ns ajsnqe Ja Baloarea loiale a kasel, ci fiind ki la kalkslarea dobînzelor, am skizst în fii ce an loialele desni- gsbirilor mi a kieltsielelor; dar nici desnigsbirile, nici kellsielele ns se fak la încenslsl, ci în ksrssl anslsl, nrin srmare dobînda esle mslt mal mare de kit cea kalkslati. Ara kal- kslat asemenea, ki societatea Ba a- Bea în togi ani a nliti o ssmi, kînd mal mare, kînd mal miki, nentrs desmgsbire de sinistre, dar este mtisl ki adesea trek mal msljjl ani d’a nndsl fin si se ’ntîmnle sn incen- dis; daki Bom kalksla asemene p- Bentsalitijjl, ressltalsl Ba fi mslt mal faBorabile mi kassl mi kiar nrobabile, ciajjișnil, ns nsmal lor asiksrate, dar esle ks satinai ki membrii aso- Bor fi asul kasele bot nriimi, dsni trecere de zece a sumi mal mare nlitit în nremie. Daki kassl ani, în dÎBidendi o de kil ceea ce aS ki societatea si ni- 1000 kase într’o oal. kolekt. de 1,250,000 gal. Asociajjisnea se Ba forma nenlr’sn timn de 10 ani, mstrînds-ml faksl- lalea d’a se renoi dsni esnirarea a- cestsî termin. Si admitem dar ki în ksrssl acestor zece ani ar arde a zecea narte din kasele asiksrate, a- diki o ssli într’o Baloare kolekliBi de 125,000 galbeni, ar trebsi dar, snre akonerirea desmgsbirilor, ki' fîikare nronrietar si nlileaski ne an sn uremia de asiksrare de 1 °/₀, a- diki: nronrietarisl snel kase în Ba- loare de 200 galbeni, 2 galbeni; nronrietarisl snel kase în Baloare de 1500 galbeni, 15 galbeni. Dar a- cest kaiksl este esaperat mi sinistrele ce se ’ntîmnli ns se noi eBalsa de kit la V- la % ne an. Afari d’a-, ceasla este îoBederat ki, ks kit sor, fi mal nsmeroml membrii asociaqisnil, ks ătil Ba fi mai mare asantavisl lor. Si remmem însi Ia esemnlsl admis adiki 1000 de kase într’o Baloare kolekliBi de 1,250,000 galbeni, mi si srmim onerayisnile socieliyii în ksrs de zece ani, fiasmd uremisl de asiksrare nentrs ansi d’tnlîis la 2 la °/ , nentrs ansi al 2-le, al 3-le mi al 4-le la 1 la mi norara srmitoril mease ani, încenînd de la al 5-le nsmal la l/₂ la °/ₒ mi si Bedem re- ssllaisl lai kare Bom ajsnqe: sr . Ansi 1—ia’ nremiele nlilile îna- inte kite 2 la °/₀ — galbeni 25,000 al 8 le. Kanitalsl remas din Ilremiele g¹^ la °/₀ .. . *: Jtowxeo k st no < sl: ep J8 ansi nrecedinta i s galb. 39,151 i ioa. 11 .,91 OAIE • L « 0,915 H ab ■ ■ ..bom ------ • i> ii , 43,066 galb. i 43,066 ia.omuovu o 6,250 bi-i . ■ .4 .. . .. . . . &aIb- Se skad : în desmgsbirl galb 7,500) «« 1,600) b ui alin ,, jjno MuiaiHWUenoi Se adaogi dobînda de 10 la °/ J ' ’ • ¹¹ „ - , , „ /o aW : da’ ”• Remme kanilale nentrș. al 9-le an 3d aa Uhu iui ” ■ ^pimo'.J* ■4t* 1 loli ' Se adaogi dobînda de 10 la “/ * « tai! & /O >' ₍ , ,i&t. • Remme Kanitale nentrs al 10-le an Anal al 10-lea. Kanitalele remas din anslnrecedinte. Ilremiela y₂ la °/₀ ....... . Se skad: în 'desmgsbirl 10,000) kelteielRju 1,600) M1H11 . uU Se adaogi dobînda de 10 la °/₀ j Remme kanitale . .ⁱh kare atsncl, la disoliarea societigii, srmeazi a se îmnirui între asociayl dsm analoijia asiksririlor lor. A- cestl 47,352 galbeni fak anroane 4 la % din ssma loiale asiksrati. A- siksrayil as nlitit în ksrs de zece ani 8 la °/₀, din kare înanoindslise 4 la °/₀, as nlitit nsmal 4 la °/₀ nentrs zece ani, adiki nici la °/ ne an. fin nronrietar d’o kasi în Baloarea e 2000 galbeni anii- Ut în tot ksrssl de £ece ani în nre- Din kare soni skidea ; jj i ■ mie 160 galbeni,^din karj însi îna- ravil jx eliwcMri 1 isfiilor siriiiuL’i Jc'H I ■ /II- galb galb galb 99 galb 49,316 ui 9,100 . 49.716 /y 4,222 ». 44,438 . 44,438 6,250 50,688 hU ' kOB 7,600 . 43,088 . 4,309 47,397 47,397 6,250 a 54,647 11,600 . 43,047 u 4,305 47,352 - • . . . galb. noindsise 80 galbeni, ml-a ansi kasa asiksrali nentrs zece ani k’o nlati de 80 galbeni mi ks toate acestea asociajjisnea a nlitit. în ksrssl aces- tor zece ani în desmgsbirl o ssmi de 72,000 galbeni, la kare adio- gîndsse kellsielele de 16,400 galb. resslti ki asociajjisnea a nlilit o ssmi de 88,400 galb. mi aceasta a asist efeklsa nsmal k’o nlati de 52,648 .galben¹, fiind ki asiksrajjii as nlitit gsbeaski, esle nsyin nrobabile, dar trebse si admitem ki este ks nslin- Iji. Se noate înlîmula, nrintr’o mare nenorocire, ki într’sn an nagsbele kassate nrin incendie de kase asiks- rale se ’nlreaki sama nremielor a- cestsl an, zicem mi mal mslt, este ks nslinjji ki ssma siniștrilor si as- soarbi, si ’nlreaki kiar, lot kanila- lele Iskntor al acestsl an. Snre e- semnls în ajnsl a| 5-le kanitalele re- mas mi nremiele se adsni îmnresni la ssmi de 45,374 galbeni; se ad- mitem dar ki nagsbele în ksrssl a- ceslsl an si se smi la ssmi de 50,000 galbeni, adiki si întreaki ks 4626 galbeni kanitalele disnoni- bile al asociajjisnif. Inir’sn aseme- nea kas escenuionale, atit snre a-, konerirea deficitslsl, kil mi snre a. ⁷ < -m: I nstea asociauisnea si konlinsi one-j ragisnile sale, £a Husa nentrs ansi; srmitor (ansi al 6-le) uremisl îaj- nm la 2 la %ws Asociajjisnea mstsale ns-ml Ba mirpini asiksnrile nsmal nentrs kase, ci Ba nriimi asiksnrl în kontra fo-1 kslsl mi nentrs mirfsrl îmagasinate, nentrs mobili mi alte Iskrsri înșirate într’sn lokale. Ilremiele de asiks- rare Bor atîrna ns nsmal de la Ba- loarea resnektiBi ci mi de la neri- kls relaliB al Iskrslsl asiksrat, snre esemnls: o kass Înselîti ks mindrile Ba nliti în nroiiorjsisne mal msll de kit sna înBiliti ks arami, tinikea, sas olane; o kasi în kare se afli o brstirii, o feririe, sas se eser- citi o alti industrii ce noate kassa incendis, sas în a kiril Becinitate s’afli grimidile Iskrsri lesne anrin zitoris (fin, skîndsrf w. a.) Ba uliii în komnara|jisne sn nremis mal mare de kit sna kare ns asemenea risik. Ns noate fi aci Statutele socieltnil; înfijjimeazi sn lok am si arilim ki înfiinjjarea mene asocjșuisnl mulsale a alkitsi soit nsmal snel ase- sas reci- în qremie în kars de zece ani 100,000 osii «a an* t isihii» ***« iuiiai | nroce de asiksrare în konlra incen- dielor esle ks nslinjji, mi ki ns tre- beemle nici o resnsndere de fondări. s-VIU O ^^'"1 ® ’ j fiind ki asiksrajjir înssml ssnt asi. ksntoril mi nronrielijjile asiksrala Jnfiuimeazi sn kanitale mal mate de kit ar nstea densne o l omnanii oarj kare; am Boii mki, a doBedi (aso« ciajjisnea trebse neanirat si nrosne» re mi ki Ba nrosnera ks atit mal bine, ks kit Ba kremle nsmersl mem. brilor. Dar afari din aceste konsi. derangl materiali mi neksniarie, mal este sn alt konsiderante morale, kare le egali mi le întrece kiar. Esle) namterea uri înndicinarea sniritahi de asociayisne, de solidaritate aride rehinrocitate, kare, odăii bine tn. Ijeles, bo da frsnlelo cele mal bane,i Asociajjisnea mstsale de asiksrareiti kontra incendislsl resmind, mi nu este ks nstinqi si. n» resmeaski, ti îndemna ne Romml a krea alte 8. semeni inslilsuisnl, de‘ kari ane» linși mi atilea trebsiojji. Helijjh. nil bot înjjeleye din ce în ce mu mslt aBanlapiele solidaritijji! mi asi. fel Ba kremle simnuimînlsl de najiio. nalitate mi de nalriolisin. Asociajjisnea s’ar nsțea konstili kiar în ksrssl anslsl mi ar nslea fn^ ceno onerajjisnile sale de la l-i«. lansaris, ansi Biitor. Facem dar a. nel la toîll nronrietaril de kase,₍ « imobili sas mobili, si densii ade* sisnea lor la administrajjisnea aces- Isi ziar nîni la sfîrmitsl Isi Oktoiubre^ aceasti adesisne Ba konrinde nsmel^ dsmnealor, arilarea Iskrslsl ce Boesk a asiksra mi Baloarea Isi. Daki nînt la sfîrmitsl Isi Oktobro năruind a derinjjilor Ba fi destal de mare (ie nsjjin 1000) se Ba konsoka o adt* nare yenerale la 15 Noembre, snn desbalerea mi alkitsirea slalslel<;| soiieimiî. Ssntem konBinml ki gubernii ns nsmal Ba da astorisatjisnea sm asemene socieliql, dar sa ha kia o narte akliBi asiksrinds-ml nroffr/e| lijjile sale mi desenind nrin aceasl» membra. Ssnskrissl este ks nlicere gata a da toate deslsmirile ce ar nstea' dori.cineBa. 4»^ i; Winlerhalder. I UOlSK ii "______,4 -A n < APENDICE ,ᵢₙ .i& .iUoijjmimijT u ia i»i< Jp Ihdependiiița Constituționaleț ai i] TKAJWSnUVJLNlEl. ' ..... „ Kînd se desbitea nrima adresS sngsreaskl, nri Bro kîjji Ba romMÎ se Isnta ks atila enerțrie mi atit de îndemert inkontra aceloi nsnte din a- dresi kare era assnritoarie najjisne romine: se sksli famossl baron Eol-I weoș, mi nronsse, nreksm îniew- nm mi mai sss, numirea snel konu- sisni kare si faki o nronsnere înie* stiunea najjionalitijiilor. Noi înki tanci ziceam ki ns e nimik a de a⁻1 intentat de la asemine komisisnins-1 mite nsmai de kitri sna din nirgile. interesate. ₕ ¹ Komisisnea ns Iskri nimika nîut la sosirea reskrintslsi din 21 I$l$ Mai ki-mi Beuia si kred ki gngsri in aceasti strîmtorare în kare în k»' re si gisesk, noate Bor kinita tea kare n’aS aBSt’o nici odati. însi ne si Bezi? Komisiuneai¹¹ lukrarea sa kare se* termini de odati ks adosa adresi, denarte de a rekî; noainte indenendinua TransilBaniel ®| a kroajjiei, darl ns se arați nici mi', kar ks koncesisni ka acelea ale 15|| Komst. , în aceasti komisisne Ungurii nw miri mi Bro kîjțji sa din acel Densi tagi de la dieti, karii sînt de orițricel Romini mi SlaBi, mi ks deosebire fii alesere din cei renegati. IUi ns fs-l ri skon se srmț mi aceasti taktiiijj www.dacoromauica.ro ROMANULU £ AUGUST. 731 sngsreaskă, nentrs ka st noată ade- kă Deak ziie mai tîrziu kt legea s’a făkst ks înnoirea mi a Romănilor mi SlaBÎlor, ka rai ksm anei denstați ar renresinta națisnea romănă miSlaBă, mi ns nea sngsreaskă, ks toate kt ei ns sint dt oricine sngsrl. •^ " Ilreksm usblikartm konueîisuile Isi Komst, de asemine lăsăm st sr- meze ani, mai mslt ka sn ksriossm, mi elaborat acestei komisisnî. Komisisnea înainte de toate nsne nrinuinisl kt liniamintele konuesisni- lor ie sînt a se faue naționalităților ns trebse a fi stabilile de kttrt kon- gresele nagionale ale semingielor ne- sngsremti din Sngaria, și de kțtrt însămi dieta sngsreaskt. „Ungaria*¹, ziie komisisnea, ,,din kassa „ranorturilor sale etnografice celor snecifice „nare a fi k» deosebire kemata ka ceslisnea „naționalitiților st cerce a o deslega odati „nentrs tot d’asna nrin astfeliS de inslit»ți8- „ne legale, ssnt al kiror skst cererile cele „lețiitime ale ori kirsia qitițean mi în ori „kare narte a teritorialsl gerel, kiar ama se ,,nroleg, nreksm se asigsreazi desaoltarea „naționalitiților ka kornortcianî nre kalea „liberei însoțiri. Elimentele atstor instits- „gianl legale se gisesk la noi în aslonomiă „Romanelor ce k»sli din seksl; în astonomia „fie-kirei biserici, kare se întinde numai a „ssnra trebilor Eireriiemti ci miassura kon- „stitsirei mi administririi skoaleior lor; da- „n ks deosebire în acea sisteme, de mani- ?,cinalitate al kirei fundament rațional zace „kiar în asigsrarea libertinii individuale în- „kontra înkilkirilor nuterea Statslsl ini în „mimkarca cea mai libiri kare se noate, a ■•indiaidsalitsgilor fisiue mi morale în kon- „trol celor mai necesaiie margini ale unili- „gii Statslsl Duui ce komisisnea stabilemle aceste nrinciniej anoi Bine la uimitoarele konkls- sisni: „lllekind din aceasta idee, mi sssginînd „acele margini legale kare ni le nreskriă ve- „kicle drentsri m»niciuale ale Kroagiel, mi „în nrivirea Transilvaniei § 5 art. VII. 1848, „noi am krezst kt înainte de toate trebse ,,si se slabileaski urmstoariele dose nri^ci- „nie fundamentale: a) kt cetigenii Sngariei „de ori limbi în nrivire nolitiki formează o „singuri națiune, Națisnea ung«reaski, sna „mi nedesmrțiti, konform ideeî istorice a „Statslsl sngHiesk, mi b) ki toate nouoare- „le ce loksesk în țean, nrekam: Ungurii, „Slavii, Ronunil, IJernianii, Sîrbiii. Rulenii „m. a. sînt a se konsidera ka națioualitiți „egale înaintea drentslsi; mi, îu kît earli „unitatea nolitiki a gerel, not si dea valoa- „re deosebitelor lor nretensisni nagionale, „nre temeiul liber ligii nersonale mi de aso- „giagisne, firi ori-ce alti mirginire ulte- „rioare fire temeisl acestor nrincinie mi „nressnsind ksm ki mi deregiloriele de ko- „mitat de sigsr se Bor organisa nre basa ,.renresinticibnei nonoralsl, în îngelessiă § 1 ,,art. X.Vi, 1847—8: ne ncrmilem a rcko- j.uianda kasei renresintangilor ka si înku- „viingeze deokamdali srmiloarea nsnktsa- „țiune de nroenl de lege, mi nîni atunci „kînd, înlil»rînd«-se nedecele komnlelirii dietei, se va nstea la a în desbalere deiini- ,,tivi nroentsl de lege ce avem si facem noi. ,,at»nci în dirențiunea ce ne va da kamera. „A. Despre, drepturile naționale ale par- „licularilor și ale corpurațiunilor. „1. Fie-kare celigean are drentsl de i,a se servi k» limba sa materni in toate ,,xîrtiele îndreulate kilre diregiioiia sa uro- „nrie komanali seas manicinali, nreksm mi ’Jncele indrentate kitri diregitoriele Sta- ■. ,t»lsi. 2. Eari aîte deregitoril komanale sea8 „msnicinale nsmai atari xlrlii sînt îndatorate „de a nriimi, kare sînt koncenste în sna din ,limbele ce sînt în asp în komșna seas le- ,intoiisl resnektiv. ,,3. La konssllicianile komsnale lie- „kare noate si Borbeaski în limba sa am- •> terni. „4 Limbă oficiali a komanei se de-^ „termini de kiln adsnarea komsnei, ama „însi ka, daki minoritatea ar cere, limba ei „înkl si se nriimeaskt de oficiali. „5. Mai marii koinanei sînt îndatorati-, în „raaorlsrile lor oficiale ka fio kare din Io- ,îk*itorb a se servi ks limba acestora „6. Romumtițile religioase disnsn li- rM)er asaiira adminisliciunei trebilor lor no- ^urie ureste lot, uij ansme assnra alegere! 'dinibei în kare ti se no arte mairikslele mi .asunra limb.i de înstrukțisne în skoalele ,e:ementarie. , „7. Fie-kare komsmtale religioast im ,,fie-kare nagionalilate este deonotrivi în «drent de a nretinde ajstorisl SlaUlui neu- ”lru atari komane kare ns sînt in stare di „a nsrta sarcinele lor nronrie bisericemlîmi 0 edskagisng, 1 vr'. „8. Fie-kare komsnitat'’ rpîti^nncT, nri „fie-kare nauionalitate es- i r -ic t - „meia skoale seksndarie mî ssnerio n e; indi- „vizii sas koruoncisnile ce le vor înlem ja, „vor avea drentsl de alege sistema mi lim- ,,ba de învigitsri, în aceste skoale, ssnt re- „serva drentblsi de insnekgisne a guverndsi, „ama nreksm s'a armat aceasta uii uîni a- „ksm la asemine skoale ridikate de kitri „konfesisni mi nagionalitigi. „9. La skoalele Statslsl, determinarea „limbei de învigitsn este de komnetinga „Ministerislsi inslrskgisnei nsbjice, ean a- „cesta în ordininisnile sale relative estaîn- „datorat de a fi ks luare aminte la limbele „ce sînt în ss în cerksl skoalei resnektive. „10. La «Diversitatea gerel st se ri- „dice katedre nentrs limba mj literatura ts- „tsror nagionaiițigiior ce ioksesK în gean. „B. Despre Municipie. „La adsnirile municinielor daki cine- „va are drentsl de a vorbi, noate si vor- „beaski în limba se, materni. „12. Limba nrotokolslsi mi a Iskririlor „dregitoriilormsnicinall o determini adunarea „generali; fii-kireia din nagionalitigile lo- „kuiloarie nre teritoriul msnicinislui, îi ri- „mîne reserval drentsl de a nretinde dace- „rea nrotokolslsi mi în limba sa. „13. In kassl kîndns s’ar acenta lim- „ba Sngureăski nentrs nsrtarea nrotokolslsi „msnicinislsi, asemine nrotokoaie si se noar- „te mi în limba bngsreaski, nentrs ka di- uregiloriele Stalulsi si ml noati esercita ,^renlsi de nrivigiare ce li se kuvine. 14 . Diregitoril msnicinalî sînt înda- ,,toragi în relagisnile ce au ks komunele mi ,,narlikslarii ssnsmilor, a se servi ks limba ,,lor, mi anume atît în desbaterile de dren- „t»l civil kît mi în cQl,e orame de drenlai ;,fi£nal. „15. Municiniete între sine koresnund „|n limba Sngsreaski, tots-ml este ertat ka „municiuiele de limbi amestekali, a kiror „limbi oficioasi esle tot aceeaml, si kori- ,,snundi între sine in aceasti limbi. „16. Acelor manicinie în al kiror cerk „ns este în ss limba oficiali acentati de „kitri sn msnicinis oare kare, saă intre- „bsingati de kitre narlikalarii mi kornori- „ciunile dii» teritorială anal asemine msni- „uimS toate anekaele trebao si li se koma- „nice mi în limba tfngsreaski. „17. Ks deregitoriele Statalul toate „mumciniele korisnsnd în limba îingsreaski. b „C. Despre diregătoriele Stalului. ,,18. Limba oficiali a diregitorielor „Statului este cea Sngareaski. ;,19. La diregitoriele Statului mi alte „demnitigi bi se antice dsni kgnacitate mi „merit, fu i nrivire la nagionayțt^, in inge- „lesul. ari.. V. 1844—, „2țJ. Miuisteriele lesneklive sint lu- „sircmale de a fi ks laare aminte, ka la „uoslsrile lie-kirei dlregitorii si se aulice „în namir de ajans indivizi din sinsl ded-. „subitelor nagionalitigi, karii sînt înzestragi „ks ksnomlingele necesarie nentrs esnedirea „aklelor amternute de kiln msniciniele de „limbi amestekati sau de kitri narlikslaril „tui kornonctsuile sunuse acestor municinie, „aceasta ar.- si se observe mi la okunarea „demniligiior de komigi suuremL ' „D. Despre dietă^ 1 „21. Limba dielei, este cea t>iigu- „reaski „22. Legile si se nromslge mi. în „limbele tuturor nagionaliligilor loksitoarie „în gean, în traduceri astenlikale nrmdieti. „23. Toate legile ^konlrarie disnssecis- ,,nilor de asunra, mi anume mirgioirile ks- j,nrinse în § 3. Art. V. Ig47 (.8, în § 2 ,,lit. e) Art. XVi acelami an, mî în § 7. Art. •>VI 1840, nrekim mi dekrelele ce se ka- „nrind în Anrobatele mi komnilatele Tran- „silvanice, ani kare vatimi nagionalitalea „Romini, nrin aceasta de nou se anroagi. „24. Drentinle ast-lelis stabilite ale „tuturor nagionalittgilor aflitoarie nre teri- „toriul gerel, se urokiaiiii de lege fsnda- ,,mentali, un se- nun sunt skstsl onoare! na— „gionale. Legitsra in aneksa ranortslui nostru, auem o- „noare.- de a trdnsnsno onorate! k«se a re- ..nresinlagilor d. oseb ta nrouuncre ce a fi- „k«t domni membri ai Komisiuneh Aloisis „Vlad mi Sigismund Honovici.*⁴ Anest elaborat întokmai ka mî konyesÎBnile Isi Komst, nresensue kon- tonirea Trausilsaniei mi a Kroagiei ks Sngaria, înst Romsnsl mi Kroatsl ns Bor ks niqt sn nrejj fssisnea jjereî lor în alts neari. Eart nronsnerea snor asemine konnesisni drent nreg nentrs nerderea indenendingei lor na- ționale, ns not st o konsidere de k^t ka o adeBSrats injsrie. lireksm am mai zis, kiar mi singsr terminsl de konnesisne este o imnertinențE ne- ssferitt: «line sînt iîngsrii ka st Bor- beasks ei de konHesisnî kitre Romsnl mi slabi? ns sînt ei ka mi noî mi noi ka mi ei ssnsmi Asstriei, mi ssnami acelorami ssferințe? Illr aristokrații Sngsri nretind a fi demokrați 1 Hanțele acestor konnesisni întok- mai ka mi konnesisnile Isi Komst se feresk nre ktt se noate, de a memo- ra Bre o nagisne nre nsmele ei. Kiar mi terminsl de națisne ns se anli- ki de kît nsmai la Sngsrl. SlaBii mi Romanii ns sînt națisne «ii națio- nalități: în nosl stil nolitik al Su- garilor este mare deosebire între na- țisne mi naționalitate: națisne este nsmai sna, națisnea Bngsreask’B; n a- ționalitățl sînt mai mslte nreksm Romanii, Kroații, Slosanii, Sîrbil m. a. nstea să adaogă UlBabii, Armen, E-i Breii, IJ,iganiI m. a. Aneste naționa- lități Komst le kiamă k om suită ți naționale, eară komisisnea le kia- mă kornorănisni. înkai Komstkon- uede mi adanări de komsnitățî na- ționale, eară Komisisnea ns Brea a mti nimika de asemine adsnări, ama în kît dakă komsnitatea națională a Isi Komst lot ar maî fi găsit noate Bre-odată sn organ central in adsna- rea komsnității naționale, anoi kor- norăiisnile sas naționalitățile komi- sisnei denarte să formeze sn organism, o indiaidualitale, o nersoană morală, din kontră fie-kare din aceste korno- riciunî sas naționalități sînt îmnăr- țite, sfăniiate în atîte nărgi kîte ko- msne mi dislrikte sînt, kornorăcisnea sau naționalitatea dară e desfăkslă mi membrele ei cele desfăkste n’as intre sine nici o legătsră organikă, în kît ns nriuenem ksm s'ar mai nstea nsim kornorăcisne sa& naționalitate. Kiar nentrs aceea, nreksm Isi Komst de a- semine ba înkă mai uîrtos Komisisuei a trebsit să-i koste insll nînă kînd a adontat kiar mi termini! de korno- răcisne mi de naționalitate, _mi mai bsbsros se sersemte ks termi- ni! de nonor, de sois, de rasele, s e m i n ț i e 1 e saă 1 o k 8 i t o r ii 8n- gsri saă ai sngariei kari ns Borbesk sngsremte; nre la 1848 se zicea sngsr de ialkă sIobb- c e a s k ă, sngsr de falkă r o m 1- neaskă (szlâv ajkn, olâh ajku ma- gyar) mi ama mai înkolo. Astăzi zia- nele sngsremti nsmai nre SloBaci ii mai batjokoresk ks această nsmitsră, nre i omăni ii krsță deokamdată. Nici ns mtim ce Boias sngsrii să zikă nrin aceasta, daka ns ksm-Ba Boia să de- osibeaskă strsktsra cea esroneană a făinii romăne mi slabe de cea tartariki. Rasele nre kare se întemeează kon- cesisnile nronsse de komisisne, sînt srmătoariele institsțisui ale lețiior sn- gsremti, mi ansme; drentsl liberei în- soțiri: drentsl de astonomie koinsuală, msuicinală mi bisericeaskă. însă Bai de romăni mi de SlaBi daki naționa- litatea lor ns Ba aBea bage mai solide dekăt iiberile însoțiri saă meetingsri misegiate de ministerisl sngsresk. Ms- nicinalilățile mi biserika us ssnt base de suitate ci mai mslt de despărțire națională, kăci msnicinalități romă- ne ar nstea să fie ori Kăt de mslte, ele insă n’ar fi legate între sine nrin nici o legătsră națională-romănă, ci ns- maî min legătsră centrală a ministe-r risls, sngsresk' iar biserika romănu mi slaBă este de mai mslte konfesisni nrin srmare, usindsse biserika de bir- să a naționalități^ naționali ut va de narte de a forma o komorăcisne sui- tă, s’ar efămia iu atite uurți de,kăte konfesisni s’ar ține. ■ Wi- ’ ¹ Komisisnea nsne de nrinciuiă fcn- damenial srmătorisl; „toți șetăț^- ,,niî sngariei de ori limbă, for- „mează imnresuă națisneasn- „gsreaskă sna mi nedesnsrți- ti.‘‘ Această batjoksră făkstă romă- mănilor mi slaeilor de ai boteza ks su nsme străin, ns noate de kăt să reBoaîte toi ssfielsi de romăn mi de slaB. lliuă aksm, kăți.-Ba denstațî ai dietei sngsremti, tot mai aBea ksteza- rea de a zice kă ssnt romăni. Da aci înainte cine ar mai ksteza de a komi- te această krimă de lesă națisne, s’ar konsidera mi s’ar nedensi ka rebel, fiind kă națisnea este nsmai sna mi nedesnărțită, națisnea sngsreaskă. Este Iskrs ksnoskst kă denstatsl Ea- bem, din Eanată, kiar mi aksm mai desnăzi fs amenințat în dieta sngs- reaskă nentrs kă mi-a nermis a Borbi de romăni mi de națisne romănă. Dsnă acest nrinciniă srmează ul- tsl nrin kare se zise kă toate națio- nalitățile țerei sngsremti ssnt egale în drentsri. Insă nreksm se însemnă rai mai sss, terminsl de kornorăcisne rai naționalitate în oneratsl komisis- nei este su termin fără sens, nentrs kă naționalitatea ar trebsi să fie o ner- soauă morală, o indiBidsalitate, o s- nilate, kare să aibă oare kare organe nrin kare să Iskreze ka indiBidsalitate, ka suitate: asemine organe însă tn- deraert se Bor kăbta în koncesisnile komisisnnei: ama dar linsewte kausl Iskrslsi fără de kare naționalitatea sas kornorăcisnea este su nou ens, o neființă, fără de kare naționalita- tea îaneleazb de a mai fi naționalita- te sas koriiorăcisne kiar mi îu senssl cel mai nefericit al ksBîntslsi. Eală întrs adeBăr la ue se redsk în ființă aceste konccsisni. Ns Borbim desnre nsntsl nrin kare se dă soie fie kărsi cetățean a amterue netițisni în limba sa națională nentrs kă kiar mi această koncesisne de infimă katego- rie în iiraktikă este nslă în interessl seS nroaris nimeni n’are să se folo- seaskă de acest drent față ks dre- gătorii sngurî karii na Bor mti sas ns Bor Brea a mti romănemte, nrin ar- mare ns se Bor grăbi a resolsa neti- țisni skrise romăueiute. Să trecem la alte nsnte nrin kare se zne kă koms- nele mi msniciniele singsre s§ să-ini determine limba administratiBă, însă, Borbind desnre koucesianile Isi Komst am arătat ce Baloare noate să aibă în uraktikă acest drent msniuiual îutr’au stat centralisat. Eată, iu fantă, sings- rsl mi singsrelsl drent uo8 ce k&m- tigă naționalitățile nrin aceste kon- cesisni insă rai acest drent kîte klas- sale mi kîte mărginiri ns are, ama de esemnls, kiar mi urolokoalele msnici- nielor trebse îu toată întămularea a se nsrta mi în limba sngsreaskă; mu- uiciniele între sine, de regulă, kores- nund in limba sngsreaskă m. a. 1. Toa- te cele lalte nsnte din ouerat sint des- tinate de amezaBîrî limba sngsreaskă îu nslerea snei nose legi mi, ureksm zi- ce komisisnea, odată nentrs tot desua in toate ramurile Bieței usbltce a ro- mănilor mi slaBÎlor. In skoalele ele- mentare rai.în biserikă romiue limba naționale: aceea ce a fost tot desna, nentrs kă a o skoate iui dj aci n’a isbstit Kouist nriu toate nroiiunerile rai 4euile sale mi ure lingă lot zelul seu mi al koleuilor sei. Dar de altă narte în skoalele statului ministerial sn- gsresk are să determine limba de în- Bățătsră Mai înkolo toate dregători- ele sta’.siui în funkțiunea lor ns ks- nosk altă limbă afară de cea sngs- reaskă. în fine limba dieteteî este cea sngsreaskă. Hli aci kastă să însem năm kă gSBernsl nemțesk 3e la Bie- na miersese din leyea elentorală dela 1848, acela ahnea dsnă kare nimeue ns uutea să fie denutat la Ilesta fără a kunoaiute limba sngsreaskă. Te făcu akuin komisisnea? ea ns aBS ksrauiel de a restabili acel aiinea, dar ks toa- te acestea auslă acea koncesisne Bie- nese iudirent, urin aceea kă nronsne ka limba esklusiBă a dietei sngsremti să fie limba sngsreaskă. In general, din tot moientul komisisuei resniră tendințele sele nebunerati de a ma- giarisa toată lumea. Kiar mi mika koncesiune ce se face netițisni, ko- mune mi msniuiuie se face ku atîte klausule mi într’sn kin atil de kanți- os în kăt leulslatorisl kare face kon- cesisni ama de nimika, iți dă se în- țelegi kă măne uoimăne are de gînd să le mi resloarne, mai ales kînd s- nika garanție a acestor kouuesisni es- te onoare sngsreaskă. ,ț Mal wssmujm ient al komisisuei se Borbemte ades de limbe nri naționalități amestekati. Aceasta însă ns este zis esakt. Kroa ția are kroațî, nordul sngariei slasî, Transilsania ks bănatsl mi nînă în Tisă are romăni; atît SlaBii kît im Roiubiiii loksesk în mase komnakte, mi e', SlaBii mi Romănii, loksitorii originari aî acestsî nămînt, mtiS mi Bor mti fi drenți kătre Obținii suguri ue ssnt amestekațl nriute ei ka inss- lele într’sn ouean, dsnă zisa baronslsî Eemeleni. Din nrinciniele ini sniritsl acel»! nroient al komisisnei, se eede de îndatl ki redantoril l»l aaca înaintea okilor koinesisnile koiubliale, însi nreksm bi- zsrim nici mikar acestea ns le srman. Dintre naționalitițl de abia se memoreazi nre nsme, ka în treakit, na- ționalitatea Rurnini. Dar si aedem, noate dieta se Ba anta mai liberali; au noate Ba acenta d e o k a m d a t i, nreksm nronsne komi- sisnea, makar aceste koniesisnl nronsse de komisisne ? Denarte si fie. Dieta în 21 Asgsst ns fiks alti dekît nroklami sn nrincinis kît se noaîe de mirginit. Eati firi de nici sn komentaris ceea ce srini în dieti: în medința dela 21 Asgsst kînd d. Deak nronsse ka dieta si nrotosto daki Regele o ar îukide nreksm se a- ui.eanti, se sksli Tisza KalmaiL eanml «nul din dsiumanil cei mai fiiWoini ai (ii-inninisl.il național; el zise ki mslte kasso momentoase abea si decidi acea- stă dietă, iusi ea ns a nstst si kiinfi- ge basa nre kar > să fi nstst krea noa- so legi: dieta ns s’a nstst ko.unleta. în- si us dicta este kslnabilă întrs aceasta uni iientrs ka să iulie țeara ks ne o- biente era si se okane înainte de toa- te kanura iegislutiui, elfi î fățiini ar- mitoaria nronsnere. , Find kă kasa renresintangilor, ,,din aue'a kausu kă, înkontra drentu- ,,lui rai în kontra legei, ns s’a între- ,,tregif, nreksm rai din linsa organe- ,,lor gSBernamenlale celor leyisite, a „fost îmnedekată de a face inoente de „legi assrira uestisnilor celor mai mo- „mentoase ale natriel, rai între aces- „tea aii asunra celor mai gios însem- „nale: neutru aceea, kasa renresintan- „ților nînă atsnui kînd Ba fi kanabi- „lă snre aceasta, dekiară kă ea, kon- „form nrinuinielor deja acentate seaă „kare s’au urousnciat în sînsl seS în „mai multe rîndsri, numără între ce>- „le de îutîiS mi cele mai momentoa- „se kemări ale dielei kare Ba fi ka- „nabilă de a krea uose legi: „1. Kontentarea ori kăror nre- „lensisni ale naționalităților loksito- „re în țeară, kare ns stas în kontra „zicere ks înlregitatea teritorială rai „uolitikă a gerel, konform urinuiuie- „lor desBpltale în Adrese. „2. Introducerea denlino! egalități ,juridice, uiuiie iui nolilico Intre deoso- „bitole konfesisni; iui întinderea acestei „egalități așsnra derailițdor. „3. Ridikarea Utsror ranortsrilor „nosesionarie ce stas în legătsră ks sîs- „tema srgarială, mi aceasta fără jigni- „rea dpcntsl#! uronrietițiî, nre basa k«- „oiinței kitri ambele ni< țl, iul nre „lîngu dosuigsbire oii resnektiue răs- ,,k8mtiirare.“ Eati kît a8 inaițat 6ngsrit dela 1848 înkoal ¹*- Ns snre înBățătsra SlaBilor raia Romăniior ținărirăm acestea, ci nen- tru ka să Badă Esrona dakă Romăni mi SlaBii, au dakă ungurii sînt gede- ka fatală a libertății în răsăritul Es- rouei; să Badă Eurona liberală mi să se komBingă odată kă ea ns face nici sn serBicis nici libertății rai ks atît mai uuțin Sngsrilor, auărindsî nekon- dițional. Mai mare semițiS le ar fa- ce kînd i ai îudsnleka ia drentate kă- tră celelalte țeri rai națisni surori: numai îutrs .acest kin a’ar nutea înte- meia adeBărata frăție. înkă odată să Bedem în sksrt ue Bor aueste uațisni neutru ka să nstem jsdeka kare din e|e sînt instrumentul reakțiunei. Romănii țiuu Ia indenendih- ța Transilsaniei, rai nretind atît dsnă drentsl istorik kît rai dsnă drentsl mi urinuiuiul național^ unirea ks Transil- Bania a Eșuatului mi a toate ținutele romăne kîte se întind nînă în Tisă, TransilBanii sînt gata a se koufedera ku tfugsnl nre uiuior de egalitate ner- fentă mi îu interesul libertății komsne. Kroații, de asemine, Bor liber- tatea Krpației mi konfederațiuae egA^ U ks Mugurii) www.dacoromaxiica.ro ROMANUL AU3W. S1 obm mi Sirbii ns bot si se r«mni <1 X 8 g-aria, el însi nretind ka koB>U qe du> Nord I Bogă- ției. un d - jA i bc-fk de la S«d, si formeze si diamkt fiorini kare si se administre jinn deregttori SlaBi mi in limbi SlaBi.; ssnt aH«stn kondiuisni Slo- caiil mi Sirbii din bngana in kongresele lor nagionale as dekiarat ki îî sînt gata a rek&noamte mi ministeri# mi dietl an- gsreaski la kare însi el si trimiti de- nstagl ssnt ntsme de denstagi SlaBi. Bngsril toate aieslea le trateazi de rebelisnl în kontra legilor de la 1848, în kontra «nitigil S'atslsl sngsresk. Ei skoiieresk dinlome mi legi Bekl snre a dosedi legitimitatea ssuremagiel lor, însi, din nenorocire, n’a# gisit mi Dinloma dsni kare as Benit din Asia mi Esrona mi s’as stabilit în lianonia mi Dacia. Ear Rommii as dinlome Bekl foarte Bekl mi neneritoarie assnra Tran- silBaniei, dinlome din Roma, de la Im- niratsl Traian; anoî o dinlomi înki mi mai tare este nsmirsl lor mi konmtiinga mi Boinga lor nagionali, Romini. Ar fi in interes komsn ka Sngsrii si kanete minte, ear daki ns, si mtie ei ki ns în demert genisl Romei semnitorne a ni- strat ksrs de 17 sekle kolonia italiani din Dai;a, si mtie ki mi în central Da- ciei lai Traian, în Transihania, ns bar- barslsi ci Romanslsi este dat a domni. Barbarii as anss mi ansn, Romansl as nmas mi Ba nmînea In etern. A. n a nis IIa r ian s. MISKTRILE IN II0RT8L BRĂILA. In zisa de 17 August 1861. Konbil sosite înkirkate......... 1 „ „ demerte ... 3 „ nornite înkirkate. ... 5 „ „ demerte . . . . 3 Banoare sosite . ,................ 3 „ nornite..................... . 3 Ilregsl nrodsklelor. Grî# i|akîr kalitatea I, kila 230 240 n a. II, S4 215 225 ,, klrni# ii k 11 190 200 ,, arnist II, Sekara . • • • IJoramb#. • • • 155 162 Orz# 80 85 Orz no# • • • • __ - Fasole . • • • • --- RaniQa silbutiki • • ---- --- Meisl kila • • • • UlieoBrl nornite înkir. nent. Sslina 2 r Prineipidele-Uni^. i KONSILIBL MbWIinALE DIN S8A8REIUTI. La 28 din curenta lună Au- gust, fiind a se face licitație cu o- ferte sigilate în sala ședințelor Con- siliului, pentru reparația otelului Municip. 1 conform devi sulul dat de d. arhitect al capitalei prin re- lația dată asupra raportului ese- cutorulul otelului Municipal N. 37. Se face cunoscut tutor ca, cel ce vor fi doritori a se însărcina cu espusa lucrare conform devisului format de d. arhitect, să vie a de- pune la Municipalitate ofertele d-lor pînă la arătata 4b la ora 12 cînd se va adjudeca asupra acelui ce va propune prețul cel mal avantagios. Ofertele vor fi însoțite și de garanții valabile, conform domne- scului ofisu No. 1660, din anulu 1850, publicat prin Buletinul o- ficial No. 110. Devisul acestil lucrări se po- ate vedea de domni amatori în ori ce 4* de lucrare la cancelaria Con- siliului de la orele 10 pînă la 4 după amiacp. Membri Ronsilislsl Maniuinal. D. Brii ian s. Ani. L Arion. Hesar Boiiak. D. Berindel. I. I. Melic. No, 4568 ansi 1861 August 17. No. 515, 1 La 4i°a ce a fost ficsată prin însciințarea Consiliului Municipal No. 4252, pentru darea prin lici- tațiune cu oferte sigilate a pavă- rel din noii a stradel Sălciile din coloarea galbenă, conform cererii făcută de majoritatea d-lor pro- prietari respectivi, și a proectulul întocmit de d. arhitect al capitali, nearătîndu-se de cît doi concu- rențl, și neputînd Consiliul priimi o licitație numai între doi perso- ane, a decis a face din nuou li- citație tot cu oferte la 31 din co- renta lună. Aceasta se face cunoscut tutor ca, cel ce vor fi doritori a se în- sărcina cu espusa lucrare, se vie a depune la Municipalitate pînă la aretata 4i la 12 ore la amia4l o- fertele d-lor spre a se adjudeca a- supra celui ce va da un preț mal avantagios. Ofertele vor fi însoțite și de cuvenitele garanții conform dom- nescului ofiis No. 1660 din anul 185 ), publicat prin Buletinul ofi- cial No. 110. Tot de odată sunt invitați și d-nil proprietari a veni în sala șe- dințelor Consiliului în aretata 4* ca să asiste la deschiderea ofer- telor. Membrii Konsilislsi Msnininale. D. Bri liana, Ant. I. Arion. Mesar S o I i a k. D. Berindel. I. I. Melik. No. 4563, anal 1861, Aagasl 17. No. 516. 1 Pentru cumpărătoarea a șease- 4ecl stînjenl lemne trebuincioase spre încăl4itul otelului Municipal în cursul iernii viitoare, se va ține o nuoă licitațiune la 28 ale curen- tei lune August în sala ședințelor Consiliului Municipal. Condițiunile după cari se va încheia contractul s’a publicat prin No. 25 al Buletinului Municipal. Doritorii d’a se însărcina cu predarea 4isel cuantitățl de lemne sunt rugați a veni la Municipali- tate în aretata 4i, spre a se face licitațiunea. ₜ it Membrii Konsilialal Maniiinale. D. Briliana. D. Be ren doi. Ant. I. Arion. LI. Melic. Cesar Bolliak. No. 4555. anala 1861. Aagasl 17. No. 517. 1 Licitație. în lana aieasta, la 26 Aagasl so Binde nrin [Hilagisne la Triba- nald de llfoBB scksia 3-ea, momia GL1NA din dislriklal IHorhIs, ulasa DîmboBigel, ks denirtare o ori de Bakareintl. Aieasli momii are întindere de 1300 mi kile-Ba nogoano, loale dc lakra; are 46 klikaml; treie 2 dra- marl mari ne dînsa mimare mare Bi- itor, adiki: afan din nogoanelo în fiingi este kilkati do toate nirgile foarte mall mi desuro Dîmbosigi a- re si meargi nini In inalka el kind Ba intra în stiDînirea nimînlalal ie i s’a dal8 nrin retragerea girlel: o lanki kare di de la 150— 200 ifa- re fina de iea mal bsni kalitale. Doritorii se uol# adressa la D. Hesar Bolliak în toate zillcle gini în zioa IHitagisnel de la 7 —10 o- re de dimineaui, snde not# Bedea karta aiestel momii mi la a toate in- f'Tmagisnile neiessarie. Loksinua ne nodala Mogomoael, otehl Tnsnea (d’orienl). No. 512. 7 300 galbeni, cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halaoa Batiștea, casa popa George. De ti i'endal. Momia Kîrs- teaska alitsrl ks Kornemtil, 4 ore denarte de Bsksremtl, mi 2 de IIlo- emtl, de aksm nentrs Sf. George Bi- itor, ka si noali arendam»! si’ml faki seminilarile de toamni. Mașterii mi uot gisi a kasi da- in amiezi de la 4 nini la 6 ore în toate zilele nods Tlrgs d’Afan ne- ste dram de biserika ks Sfjnyil. Doctorul Turnescu. No. 513. 2 De arendat. Momia Kim- nineanka, sas Kilsgireni, sas Bal- doBinenil, din j»deu»i Bnila, nro- nrielale a d-lsi Dimilrie Kimninians esle de arendai, nrin liiilagisne ks oferte sigilate, ne termensl de 5 ani, îmenînd de la 23 Anrilie anbl 1862. Liiitauisnea esle a se faie în zioa de 14 SenlemBrie Biitor la loksinga d-lsi Konslandin A. Kreu»- lesks (snsl din enitroni d-lsi Dimi- lrie Kimniniags), în sh'ua Mogomoae neste drsm de ksrlea administratisi. Ns se Bor nriimi oferte de kil dc la aleea kare ar soi si ia mo- mia ne seama lor#, sa# de la îmos- term'ul din narlele nrin nroksre le- galisale dsne formi. Ilenlrs a Isa ksnomtinui de kon- digisnele arendiril, doritorii so not adresa la mal sss antatsl enitron. No. 510. 19 Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Cristd se află unfi mașinist, care are o praesă fbrte bună mal cu sămă la mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințe4e mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra mâl întîiu pe probă. D-nil proprietari și aren- dași cari au trebuință de un ase- menea om se pot adresa la sush numitul espeditor. No. 496. 1 Pielrărie. La allarsl biserici Sf. George Bekis snde se adsn tn- ssrile de birje, a sosit aksm o ki- liuime de uietnrie dc Marrnon de iea mal fini ksalilate, adiki: moos- mente Iskrale, nismil, krsil, uiiere de balkoane, fmtine, mese mi table, lesnezl de nardosit de Italia. Do- ritorii se Bor anta la antalsl lok, snde not gisi sn nreg moderat. George Simioi. No. 511. 1 Se dă in tăiere llidareu de la Hretsleiuti Filkoenl ks denirtare o nosti de BskRremli. Doritorii si se n- dresezo lo SRb-semnatsl. K. St. F11 ko ia n f. No. 499 1 La d-tor Hempet et C~ⁿ^ sc află de vîn4are Siment Engle- 4esc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 1 De arendat. Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samurcaș, cale d’o poște de capitală. No. 49Q. 1 ANUNCIL DE DILIJANȚĂ. Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publicu- voiajorh, că dilijanțele sale mergfi în fie-care 4* de la Bruțw, Bucureaci si Giurgiu, adică de la Bucuresci la Giurgiu si de la Bucuresei la Brașovu. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de la cancelaria subt-semna- tulul. de la Giurgiu la Buourescî, plecarea se regulea4ă după pleca- carea și sosirea vapoarelor; locul plecării însă este de la portulu Giurgulul. însciințările mal deslușite se a-vi cu otelul „la Concorde/* antrepr 10,000 Lei de dat ks dobîn- di. Doritorii si se adreseze ia d-.na Elenka Trifeaska le loksemte la d. Bekar, sliga Filaret No. 29. No. 507. 1 Desfacere. La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află o canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țuri foarte scă4ute: Bordeaux. Medoc superidure . lei 9 — Saint Julien . . • • 11 10 Chateaux lafitte . . • 13 20 „ Margaux. . . 13 20 Maddre superieur . . . 14 25 Malaga................11 10 Rhum de Jamaique bouteille premier qualite . . . 11 10 deux-dme „ ... 5 25 Champagne. Ai grand mousseux quaiite superieure.............1110 Sillery. ............12 10 Bouzy. . f . . . 13 .20 Precum și diferite licorurl de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scă4ute. No. 498. ‘ 1 Griă roșu de Banat, l» momia Gergani, ulasa lalomiuil, se afli gri# foul, de Banal tirima ka- litale; amatori ie Bor Boi st ksm- nere do simînui, si se adreseze la D. Giyi Maleosks 10 made la orin- usl Ion Gika lîngi biserika nrotes- tanli, snde noate si Ba zi urobe mi si afle ureusl. No. 502. 1 " De cinzare. 4 Toiitorido kîle 500 Bedre de stejars bsns Is- krs ksrais mi snlids se afli în ma- xalaoa Dsdesks, în fayi ks mini- slirea S-lors AiiostolI, No. 31. ¹ Andreas Boșco, dogars. No. 506. 1 Institution fran^ais. Directeur A. Vichy. La reouverture des classes est fixee au lundi, 21 de ce mois. Les eleves sont donc invitds â ren- trer, la veille, au pensionpat, a- vant 8 heures du soir. M. Vichy ne rețoit â son In- stitution que des eleves suivant les cours de l’Internat; n’y seront point admis ceux qui suivent les cours du college, ă moins que ces der- niers n’aient fait au pensionnat leurs quatre premierea classes gym- nasiales. Bucarest le 8 Aout 1861. No. 505. 1 în fie-care Luni și Joi, la 5 ore după prîn4u, locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. de la Brașovu Ia Bucuresci, în fie-care Duminecă și Mercur! dimineața la 6 ore; plecarea este de la otelul „la Cerfîi“ Altstadt No. J2. va da în cancelaria dilijanțel vis- Alesaiidru Kdhle, mor al Dilijanțel, ulița Nemțească. EXGUES E. GRANT & COMP. Calica Mogoșoic in faoia S&rindariulul. Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și mobile mici. 0- glinȘi mari și mici. Paturi de ferii și de bronz, paturi și 16găne de copil, tapete dq tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’asoernutărie. PânȘe sim- ple și imprimate. PânȘe ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc. Bonetărie. CeorapI și călțuni de ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pânȘă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feșie și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lărgimi. Ale venătdrei. Arme de focii, Pistele Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Cnglesă. Brice, bricege, fdr- fece, cuțite etc. ete. Parfumerie, de tote felurile și din cele mal bune fabrice din Paris. SlarOChinăriă. Mese și obiecte felurite de Iacii chinesesci etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlil de daruri, argint și plaque. Ciment, adevărat Englesescu. Vinuri, liedre, oigări, ceai, cio- colată, bombone, biscdturi. Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu¹ ne fabrice a le Engliterel și mal cu seină de Clayton, și Shut- tleworth, Ransomes și Sims etc. No. 442. »n an. De rinzare și im Kiriat. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră,'însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tbte celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuinciose, amândouă aceste ca- se afi grădine osebite, cu foișidre ce dafl în ajleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șede vis-a-vi de d. Obedenu, ulița Mitropoliei. No. 493, 2 De inkiriat. bn anarlament în katsl de jos al kasselor rinosa- tslsl doklor Teodosie uesle drsin de kassa niiosalslsî Bilara, ks ksrte, grajd#, monron mi toate deuandesele irebsimioase, se di ks kirie do la Sf. Dimilrie Biitor. Doritorii se eor adresa la snsl din eaitronil acestei kasse, D. Anastase Filili în «liga Brlnkoseans neste drstn de konsa- latsi Italian. No. 504. 1