230 Anal V 3 Ton aiio^i ᵣrt toi lQ^ VINERI . . J _____ m BSiîEigtr -oirniill im 18 AUGUST 1861. „N Ie - ii i: V-y • 3 K I O fi Pi I Voiesce . . și vei puie । Vn în tdte filele afară de Lunia jl • j©- i doua-țli după Serbătdriă. Abonarea pe un an Șₑ..se Ioni......... Ti-eî luni.......... Pe lună ........ . Uu esemplar....., înștiințările linia. ff oaC 128 leî. 64 — 32 - 11 — 24 par pHîini loTinw?. !o?s a hh kr hem luni jllABnl POLITICO, CQIERCÎIUI, UTIRAHiO. in ' tțiiRr op Lnmniedâ-ie , ț si vei ti. „ani i-, t Abonarea se facir în Bacurescî, la Administra țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 13. Pil!' in llfdou ur. ----------——m» ।in»; i . ■■ -- ■ : (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) “ mX) in județe la domnii Administratori ji la coreț pondințil nostriî, sau d’a dreptul prin postă WC ,‘mițSnd și bănii. Tot asemenea și în Iași. •• ui oIb*^ Direptoriulu cjiariuliil Romănulu și Redaptoriultt respun^torifi: C. A. Rosettii — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 u^iuzo lyui [I ’ 1.1/ T . J pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul (|iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce aii guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului^.. știind însă r câ țeara, a cării organizare trebuia tăcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSUR1 ȘTN DES0RD1N1 AD- MINISTRATIVE ATĂT DE NUME- ROASE CĂT ȘI INVETERATE, scl. II1DD Jz tsob h j Supscris: Walevski. dar în întsneriksl de snde as emit, si desnregșim ori ne nronaganie mi- melpase mi antisnioniste ale inemini- lor din întrs mi din afarl ai tronslsi fi înfigimiat Ministerial komnt»rile ana- la! trekst mi bsdgetsl analal Biitor mi s-t ■ Hi Serbarea -împăratului Napoleone. ^.ra 'la 15 Augustu) io i lanoisini ui j t 'Toți ^ciaU c3 cetățiăniî"din București se pregătiau a esprime in acea j-i, prin- tr'uă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoșcința, românilor către Franța și Imperatul Napoleone. | ii Poliția cu uă ști sau doue înainte 'a oprit ori ce manifestare printruă ordinanță ad-hoc. m Principatele *a^ Uni. ’REVISTA POLITICA. Bi!C4iresci, s8-Aⁿ8“t^ > Jpinft» c ina Jielnao» j ■Jt-Denstagisnile însimnate a nre- sinta Domnitorislsl Romtnilor¹ netigis- i nea nagionale din 11 Isniă, dă Bfenit mi de dinkoaie rai dmkolo de MilkoB . . I' Ol ¹ 'i ¹ fn kanitalea Rominieî. « Iu;. n'v’’.r mi ai nagisnii romme «lelea ie se nzimaă ne GsBernele a- strn’nî mi ns mm kind dieta n’a uronsngat nea sa assun-le. Aneasti stiuslare a legii osereati, na nstst fi oserBati 4e na s’a restabilit ministerial de4isis- n’a fost de oare resoon- laa’ă în seami Boinga naționale aă kizat mi Bor kidea tot de sna straunite de ssflarea nonorarii, nreksm aă kizat regele Gaetei rai dsiil de Modena, Toska- na etc. Asemeni gase/ne nsmaissnt mina mai not fi nosibiil în geara Rommeaski, de la 24 lansariă înkaa. Domnitori»! Ro- romilor na se razimi mi na se noate nzima dekit ne nagiane, mi ns noate asea alti ginți de kit realisarea eoin- gelor. iel saseraneț n’asti kale el fa- ie geară resnektati mi mare mi nomele 1»I isbit mi glorios! ’ ⁸ ‘ “isieiin । f’i 4 * ¹ flsblikim mal jos nrotestarea dietei sngare kontra disolBcrii ieî. Bom ns- blika în No. Biitor mi esnxnprea moti- Belor a4estel disolBerf, fik»ti kitri kon- silial ininerisl»! de gseeraal Bienel. ⁿ Ka mtirl de zi n’aBein dekit nsBela ki inssrekgisnea din Italia merizionale esle in fii kare zî strsiwti mi bitsti mai nretstindeni. , Dieta kroali a Botat desființarea fr»n tăriei militare kroate-slasone mi intrarea te- ritorisls! anostei frsntarie ssnt Bekia koii- stitsgisne a regatslsl trihitar."' ! r. ■HvUJÎdobni in Fiind ki dieta n a nslsl nrowde^^ Of¹* #5.1 altfel de klt singsr nsmai ne basea kon-^ stitsgisnil sugariie, n’a negles nimik sare Ce se pregâteșce? - o/J 8 rial ar adonta ka denlinitate golilika boiirilor regalamentarl, „a a fi nrea 11 r z i ă“ se; nede limnede kl aato- rial este insnirat dane memorial bo- iirilor de kare sorbirim, ml si si- lemle a afirma ki ’n Rommia n a esteonauisne; ki siliansl al kiraia ka se karanter este ban, d o 4 i 1 o, zinem astfel nroBerbiale (ksm na s’a mal Bizst), este f o a r- te indiferinte nentra lot ie na s’atinge de boii sei, de gea- rina sa, de koliba sa.u Eaki nentra silian. Rentra negagitorl mi indaslriall el renrodaie asemenea ka esaktitale o- ninianea boiirilor regalamentarl. „Saă țț¹ țț¹ țț țț ii¹ țț tBoiesk (demagogii, nartea stingi a Adsniril) a konstilsi în nonor ,n’a46l nenorougl meserianl din o- jamie kari niu odati na S’AU GTN- ,DIT A REKLAMA DREIITURl 110- ,LITHE, DESnRE KARÎ fMlHl KA& ,A8ZiT VORBIND8SE₄ 1) mi kari ,ns ’ngelog ne iei ie ar Boi se-I iînaeue.kU Mslgimim mi nentrs onoarea ie fa4e industrialilor nomtril mi nonoralal Romm arliklal boiiro-maskal mi neu- tra mirtarirea 4e fak de bana d- or gaBernare mi edakare 4e aă fikai nagisnii în kars de ana săli ani de kind aă aBBl asolala domnire a ge- rel. Foiele boiirilor mi maskaiilor srmeazi inki mi mal deslamit. „nonORBL NBESISTE 1>NK1> ÎN ROMÂNIA Anoi se kam snerii singari de 4eea 4e aă zis m’adaogi: a restabili aueesti base mi snre a o a- siksra desiBîrmit. Komnletarea dietei nreskrisi de le- gea, restabilirea snsi miuisteriă resnon- sabile mi a legilor sssnense as fost îna- inte de toate o tțebsingi arginte, ka si noati nroMede dieta la krearea anor legi noae. D’a4eea am antat arginga aMes- tor 4ererl înainte de toate, dar adresele noastre renegite aă nmas fin ressltat, mi ’n aTE ODATI), (mslgimim mi mal 'înalt d’aieasti konstatare) A KRE- ,ZUT MULT TIMn KT-Ull UOATE AIUTEIITA MÂNTUIREA DE LA STREIN, DAR Ni 41 ODATI) N’A ÎNȚELES KT» TREBUIA Sl) SIIE- RE ÎN EL ÎNSUI11I. Ui n’aiea- țț Jimarili a nartilelor în, Hriniinate, este îmuargiale mi î n f o r- mal de la isBoare sikare^ m’adaogi ki daka na-L renroda4e do înlregal seă kaasa este ki. „Kon- „'Beglnga na-J earli a-1 arma în li- ,^bera sa anregaire ascnra kondaitel ^marilor naterl ale S t a t a 1 a Ikfc adiki în alakarile ie kongine arliklal boiiro-maskal în kontra Domnitoria- lal. în a4el artikla, In kare si zi4d karal ki aksm kiar daki Dotnnito- „sli nonoragiane se razimi „nartea stingi, ne dînsa bo- „i e m t e s’o re ar cs in le, i n l e- „resele iei Boiemle £i ie a- „n e re.u a Nimik în adeBir na nalea si Biii mal la limn nentra a konfirma toate kite zisenm în stad al se ne’n4er- kanm a fase iu mirai a4eslor noae artikle, dekil arliklal ziarielor boiiro- rasemlh t „II onorul Romm, s’a 1 antal în adeBir kil 6-0 d a 11," n’al8U4l adiki ne kind na era sânt nrolekgianea Rassiel m’a boiirilor iei, n’alan4l ne kind aBea arme în klt Rassia era feriiiti a 4ere alianga m’ajatorial noslra, u’alaQ4l ne kmd aBea¹ skoale Inkit Rassia era feriMili a aBea de la noi înBigitoril sei, dar akam malgimili. boiirilor nomtril ni- skagl in Rassia, na mal aBem ni4l mkoale mi nrin armare nonoral Ro- mm este în nndal dobitoa4elor. ly Niuî k’aS aszit vorbinda-se. Si se Ijiiv minte kl tmuil boierii mi msskalil d-lor inirUresk ki uonoral Roman niut k’a aazit vorbindBssse de drenlari nolitiye, Eakc dar ki singsrl snsn kam as gavernat mi konfirmi tot ie am zis in seria aleator artikle. 1 726 y llf ANULU * AUGUST. „Ilonorsl Romm sufere de se- kole⁴‘ (adiki de kind esle gsBernat de Rsssia mi de boiiril iei), „a „k r e z 8 l msjl timn ki-mt noate ara- „tenta mintsirea sa de la stnin, „dar nivl odati N’A’NJJELEȘ ki „trebsia si suere în el ins8ml.“ Avestea 13 am zis mi le zivem ini noi, de ns tokmal nentrs nonorsl romin Mei Bugin nentrs vele lalte klasl; mi nentrs kl Boim a-1 faie se’ngeleagi din nos ki nsmal de la dînssl trebse si snere mîntsi- rea Isl, d’aveea ssntem în partea stingi; mi nentrs ki boiiril Rssiel s’aă silit a-l faie si site vă a fost odati, si jis mal îngeleagi ki ns- mal nrin el înssml se noate mintsi, mi si amtente mintsirea de la stnin, de la Rsssia, d’aveea d-lor ssnt în nartea dreanti; d’aveea noi ssntem ““nentrs Rsssia mi boiiril iei, dema- " 'gogi mi tîlxarl, mi d-lor ssnt nentrs noi mi nentrs nagisnea Romini, bo- iirl regslamentarî, slspi a le Rssiel, nemerivl desnsiitorl mi svidilorl al nagionalitigil Romine. Dar daki, dsne foile boiirilor mi msskalilor, în Rommia ns e- ste 6N nOIIOR, mi daki ns „ns- tem se ’ngelepem ki trebse se snerim noi în mine, “ sine nzimim ne noi înmi-ne, ns este însederat ki ne nstind sta în aer trebse si ne nzimim ue vena? mi ns esle înBederat ki nenstind si snerim nimik de la noi, trebse si ne nzimim ne Rsssia sas ne Ass- tria? Eaki dar mirtsrit din noă de foiele boiirilor mi Msskalilor k’am aBst drentate kind am zis ki ’n Bii- " tor ka mi’n trekst d-lor ns nenre- gitesk de kît sklaBii, tnsasisne, nerderea nagionalitigil Romine dn- tr’una din nsterile aeiine. (oi.: vr;, ₙ₈ negim k’am zis mi zi- vem k’am krezst mi kredem ki ’n Rommia este sn nonor, mi înki sn nonor mslt mal intelipinte, msll mal Isminat, mslt mal viBilisat mi mslt mai resbelnik de kît nonorsl Msskal; ki nartea stingi n’avest no- nor, n’aveasti mare nagisne Romini de nsmal-mtis¹ kite milioane se rar- zimi, ne dînsa Boiemte s’o renre- oi sinte, interesele iei Boiemte ale a-4 mra; într’altfel, de ns Ba anira in-! -etferesele nagisnil Romine este înse- SQlerăil ki nS-I anal remine de} kil a Intereselb Rsssiel sas ale As- /strie^, nreksm . as ‘fikst mi fak ne- U kontenil boiiril J^eagl de Rsssia f în Ilrinvinatele Dsniriane. Ns negim ⁵¹ asemenea ki^Rsssia iui Asstria a» A^zis tot^easni kv> ■hs^ssniem o nal- ' gisne- ^iQPadubitsn de nimte dobir- itoav<4 mA kl boiiril nisksgl de Ru- isia as kJezuttUL mi d’aveea n’aă mal «r fost nM ■ oamenii nivl¹)‘Romini, ‘ii sklaBl Tfiib mavine ale Rsssiel mi Ab- striel. ₜ Ns negim ki Rsssia ui Au- stria aă fost Silite si ne renresinte astfel în okil Ismil, nentrs ki înte- «r nessl dor a verși mi văre si demit o.doamne ne vel mal mare flesis al Es- tonei mi ne Delta Dsnirî^ ka si moali s’ajsngi a domnii nemMarea neagn mi nrin armare neste -toati Eurona. Ns nsmal ki ns negimsa- veasta vi mki reksnoamlem k’avea- asta esle adeBirata nolitiki ve trebse i fle srmeze Rsssia mi ki oamenii el de filat aB-fi'.nemeriil îmi Inditorl intereselor velor mari ale imneris- isl daki ar srina înlr’alfel. Nu^ ne- . gim asemenea ki mi Rsssia mi As i^iria s’as silit a ne trsnkia ne kît s’a nulul mal msll m’a ne înBilsi în giulgiul skiaBiel, al .inemtiingel m’a| korsmnerjl ka se neonoati rsne ver- bivele, ka si ne noali aduve în m- deBir în starea de ilogl^ de dob|-j toave, nentrs ki ns mal nrin avest mizlok nsteaS deseni Doamne ale Dsnirilj D^r nivl Rsssia mi pjvl sn singsr om ne niminl ns noate nega D «ni hi i - ki daki în adeBir ssntem astfel nre- ksm sssgin mi Rsssia mi Asstria viii boiiril lor din Ilnnvinate ki ssntem daki în sfîrmit ns ssntem sn no- n|o r, n 8 ssntem o nagisne, în starea în kare a ajsns aksm nolitika Esroniani este neste nutingi se mal fim nreksm am fost nin’avi mi ure- ksm ssntem kiar asti-zl. Tot avei mare Interes ve are Rsssia m’Asstria ka Dsmrea se fie a lor, îl are mi [talia, mi Franga mț Englitera ka Ds- niroa se fu a viBilisiril Ovidintale. Ilrin srmare, sas ssntem o nagisne kare noate renresenta mi sssgine vi- viBilisarea Ovidintale ne Dsnire, m’a- tsnvl nagiunile ovidintall Bor fi ks noi mi nentrs noi, sas ns ssntem o nagisne, nreksm zive, Rsssia, Ass- tria mi boiiril iei, m’atsnvl nsterile ovidintall ssnt silite a kista sn alt mizlok nrin kare s’asitisre interesele lor mi noi se nerim ks totul ka.na- Ijisne Romini. A ne mal lisa ns- mal nsmele de nagisne mi no] a ns fi în fant, dekit nimte ilogi, este peste nstingi. Nivl sn om ns sa nstea sssgine ki mal noate fi lisați Dsnlrea în minele snel klase de boiirl kari n’aă fost, ns ssni^mi ws not fi — fiind ki dsne el ns este o nagisne Romini — de kît serBil Rsssiel saă al Asslriel. . Tsrvia este boInaBÎ.'F‘rⁱNIA,“ vine ns Bede ki ne este neste nslinQi'a fi zidșl ve Franya, Italia mii Eifgli- tera aă krezst kl nsleq jfi, ki ns ssntem în sfîrmit o nauisne, mi vine¹ ns’nuelepe kl ele ssnt silite a di eu o ks ori ve nreviă gremeab ve aă komis krezînd ki ssntem în adeBir o nagisne kare a fost mal¹ ’nainte zidsl kremtiniliuil kontra Islamisms- Isl mi kare asnin ks sete a i ‘"se sdrobi lanusrile în kare a fost ui- nsti de Rsssia tui ⁸ de boiiril iei ,r sure*a reînvene îndati a ral îmnlini missisnea ve-I imusne rai pinlea iei latini mi nosiuisnea iei peografiki, adiki zidsl Esronăl Miei lisate kontra barbarismslsl Nordslsl? Se mal adsvem aminte,⁽ⁿveea ve Bede ori vine, ki Esrona este în vea mai mare fnmîntare. Ilolilika vea sekii iui țoale iratatele in’alian- uele iei s’aă rsnt mi nauisnile rai kabinetefe ssnl în Isnia vea mare d’a-uil isa fii kare malka sa vea na- turale m’a forma nose alianue ¹ ne basea ideielor vele nose ve -aă Usal aksm loksl velor Bekie.¹ i¹¹* mauoii J ud o.Se mal adsvem aminte,⁰ veea ve sede rai mtie 'Ori vine, ki ’oriintele este în vea mal mare ferbere; ne d’o narte felsritele nauisni kremtine, Iskrate mal d’sn sekls de vea mal înleliginte mi ie ti mal akliBi nrona- ■gandi a Rssiel, striBite mi ’nis- nrile de maoinetanism, relipisnea kon- •vislel m’a fanalismslsl; ne d’aîti par- te gsBernsI Otoman, —⁴ kivl se ns silim ki ’n Esrona ‘^Tsrvia mn’a¹ fost nivl odati o nauisne vi nsmal sn gsBern, — GsBernsI otoman zivem ki- zmd în rsini din zi în zi, ka ori ve gsBern al kirsi-a ideale este a- fan din timn ini nrin srmare sskat, mort, ksm a dekiarat-o înssml ma- rele JJar a! boiirilor regslamentarî. Kind dar gsBernsI esle mort, toate nonorauisnile de ssnt svenlrsl seă fnmînlale de vea mal akliBi oro- nagandi, de vele mal mari ssferin- Ue mi de vele mal nobili asninrl, rai kari mki ssnt m’ale timnslsl, na- Uionalitatea mi libertatea, mi kind avei gsBern ne lingi linsa snel ideie Bise, se komnsne nsmal de natrs milioane de kolronilorl în mizloksl a vinvl-snre- zeve milioane de kotroniul; mi kind ne lingi toate avestea mal are a înfrsnta ne d’o narte barbaria iui fa- natismsl sensurilor sel maometanl, ear ne d’alta aktiBa, iskssila m’aBsta nronagandi a Rssiel, vine este avela kare ns Bede ki este nesle nslinui si ns isbskneaski în ksrînd sn mare kstremsr nolilik în lot Oriintele? Si mal adsvem aminte — veea ve mtiă rai Bid loui — ki Englitera, Franua iui Italia aă vel mal mare in- teres morale mi materiale, a sssuine Imnerisl Otoman, ne kît timp ns sor gisi sn mizlok pentrs a fave ka Rs- sia si ns desiii Doamni a Oriinte- lsl ? Uli toate avestea fiind Bizste de toul mi neste nstinui a se nega, vine ns îngelepe ki daki ssntem o na- uisne de pinte latini, iui gala d’a ue îmnlini ks intelipinui mi BÎrlomii misisnea vea mare ve nrosedinya a ’nsemnat Dako-Rommiel, atsnvl mi Franua rai Italia rai însa-uil Engliie- ra aă vel mal mare interes d’a ne ajsta ra’a ne sssuine întrs îndeplini- rea avelel misisnl, la kare ele ne konBoaki mereă de la 1854 mi uen- Irs înlesnirea kiriia ele aă sakrifi- kat ks bilmisg mi smpele mi komo- rile lor? Illi ne îmnlininds-ne mis- sisnea mi slind, în Biitor ka mi’n treksl, ks brapele legate de lepile de sklaBii ale boiirilor mi ks ver- bivele înfnnt de noliuia lor, dekia-- nnds-ne noi înmi-ne kilre noi în~ mi-ne rai kltre Esrona ns'ki ssntem o nauisne vi nsmal o momii 4oksiti de kite-Ba miljoanojde Bite jile fisurilor m’a le Asslriavilor, uizite de 30, 40 de boiirl mari, apinul ofiviall al Rs- siel m’al Asslriel, vine ns înuelepe mi ns Bede ki talazsrile vele mari ve Bin din dreauta rai din stingă, adiki d’o narte din Oriinle rai d’alti narte din Asstria rai Ungaria, ne Bor îngiui, mi ki înssml Englitera, Fran pa rai Italia ssnt silite, ksm ziserim rai ksm Bede ori vine, a ne înlilsra ele însele ka si aoati skina vesa din noloilsl ve ameninui Esrona daki Dsnirea ar kidea fin Boia lor io mina Rssiel saă a Asslriel. Nimik ns se fave din nimik. Ilrin srmare daki ns ssntem nimik, nimik se Ba alepe de noi. Nimine ns "fave sn sersiuiă fin sn skimb de sersi- pie. Frate ne frate mi ns s’ajsli fm sn skimb de ajstor. Reea dar ve ns se fave nivl kiar între dosi frâul ksm am nstea krede ki s’ar nstea fave între nauisni mi ’ntre kabinele? IHi noi ve am fikst tui ve favem nentra a lega interesele' Ovidintelsl de in- teresele Nauisnil Romine ?'J‘ ¹³¹ Nanoleone III a krezst ki ssn- tem o nauisne mi d’aveea ă fikst nentrs noi veea ve de kind Ismea n’a fikst nin’aksm sn alt om nentrs bt’o alli nauisne. Noi ns l-am în*- peles m’sm mers nm’a-1 sili în res- belsl Oriintelsl si vean ajslorisl Aa- striel, el kare kspela mi nregitia li- berarea Italiei, mi nrin shnare sli- birea Asslriel. Dar ve nslea fave kind Domnii mi boiiril nomtriî bah- ketaă ks msskalil rai nonorsl era nas în feare? Nanoleone însi n’a des-» nerat mi s’a silit si ne deskizi okil nrin felarite ksBinte mi fante, Ismd el inigialisa rai vennd nentrs noi 8J nire rai Ilrinvine stnin. Noi tot nj l-am îngeles. El lot ns desneri snre a ne da sn semn mi mal BeJ derat striki alegerile din laiul mi ko. boari naBilionsi seă din KonstaniU nonole. Noi ns-l îngelepem, rai h,' km ! el afirma înaintea Esronei h este nerikls a ns js> lisun. B[ ne baitrb si ne kondski k’o fort mal ’nainte Ha insasisne* e uiUisklaMlâO ie Aldoil>â. La anx’ ' miAremtl, mi am aB8t okasisne de ajsns ’ mini mi Kroati; els, Komst, niii ns . ar nstea si fie dekit sn nreraeditîe kiar ks înienstsl ansloi ksTent 1861, ! de a askslta de la el asemine! Borbe. memoreazt mtkar nre nsme nre niii. nenregitesk ks atita kredingi . . . ui wvoșaiU al eb nn înBierinisnare. ₐ . hnoiain wacauU. «rrao-oii ai 9f89 noiBosIq ;9& - .sJ* .9 t^Mb Inlaio si ob Ș ĂPENDWE *aiv l9|n£[ilib BHBleoflBO ni eb bv -i L u 98 se nlimba nrin llriniinatele-Unite mai mslgi emisari sngsrî. Misisnea lors era ka sî se nsie în relagisne ks nar- tida demokraîiki de aiii, mi si în- derane nre romini la sn resbelrlnkon- traL Asătriei^ kanaiitîndsii kif ka^sa ro- mini ks aieea a Ungariei âr fi. "soli- dari. Illi aiestea se întîmnlâ kiar a țsmi kînd dieta din Ilesta îmî desfi- mSra’tottli %lolinna snre d^oBedi re- Q618K din Biena ks Bngsrii sînt nagi?- ne£ ie* mab legali de fire nimînt, ki nagisnea sngsreaski este iea mai fi- Bsda Hlandor, Btzind ks uerfi- 1 sna din; nagisnile aiestea; ba dsnt diele sngsremti ns se nrind în geara Romineaski, nsrisi nreste nsgin Bs- ksremtiî snre a se întoane Ja Korast firi de niii o isnraBfi. La aiest Bsda Hlandor -'am Bi- zst eS mai întîiă memorandsl Isi Ko- mst, Teleki, Klanka ? Independința Constituționale fcORBeymoi4 b|Hu ț.₃jnBțiIiG G lonoiq . TEiL.VXSIl.'VA M - -nîdob si Jeb f (5rmare^(^^Y I en-b sl o&oeoibs oqn.â IholhoG .jb .b b[ ațₙkți gp nsnt din Adres'i-.⁰⁹l,fⁱ 1 Adresa ăng»reasks,-d»nB ie mpi întîiă sssgine, nrqksm B'Bzsrsm, kl — legile »ng»renitî de 1848, n’ar-fi fs- [jj^t niii o nedrentate Rominilor rai .planilor; *nol.Bine de ziie kl dieta _|^nitie ksmJrB simgimînt»! nagionaljdin le^în ie tot mai> m»lt ie desBoaltî niî>! niferiti, resnekt, kt drent»rile l o k s ii- •**9 ’M • t ori l or Un gar iei lelor ie n» BoN , , ° a»* besk »ng8renite, n» se mai not mts»ra k» U!ats»ra tnnn»riior rai le- gilor de mai nămte; kt k» toate kt O dieta n» este intregitt nentrs kâ ea O^st se fi n»t»t ok»na k» faierea »n»i g OSnroiekt de leye în aieastt nriBire, ti- ■ ^^t»niî ea a nsmit o komisisne kare st Oînjfegtteaskt lakrtrile neiesarie în a- ’ leastt 'kaâstf^Ai kt aieastt komisi»- Oînb a mi terminat dbja l»krtrile Isalel ț SS 3 Biₙₑ Boitorii nostrP-lektori ratiă h din ktrtiiika ie n»blikartm, k»m kt ■ dieta sngsreaskt a nsmit întrs ade- r Q Btr o komisisne în aieastt kasst: a- p-Q leasta s’a fikst la nronsnerea Baro- ’ Qțnslsi Eotwos> er»ditsl mi neîmntka- tsl dsmman al nriniinisl»! nagional, Q^rai mal⁽ k»fl*eamt din£motiBsl onosi- ^-'Kgisnel iei feilferțiie ie aă ftkst mai ?'kieBntzi ilsstri^ denstagiRototni în, IleBta în kontra Magiaristnslsi.^ Komi- sisnea mi-a terminat Iskrarea- aînaîi|- te înst de a o nresintP onorabililor lektor, aBem de a însemna dost fante. fij. .iVîntîi.8. La ansi 184î£kînd Iân-; deli dfQgelfiî fTdin Biena, ki Ungaria n&i ns^ noate înkinsi firi’ rege le* : yitim, nsmal kît regele si ssnsie s^nl niiioarele Ungarilor nre Transieani ini nre kroagi, si magiariseze nre romînî mi nre~SlaBi. Rominii din HiTinina- tp nriiensrj- îndat^ nerfidia Ungs=> reaski. - y smi/V ' ᵣ- Ungsrii, den, krezsri ki ns ar fi alt kin de a amigî ne Rominii din Hriniinatele-Unite, mi nrin aiestia, da- ki s’ar nstea, nre iei din TransilBa- nia, dekît aritînds-se nrongi la kon- lesisni kît inai sneiioăse* în faBoarea nagionălitigii’ romine. ilăOtț j iilBoîn snre .nrimiBara anslsl ksrințe^ ?eati sosemte îp bsksremtl-sn rom$n renegat, sn ansme Bsda .Hlandor kâ- re la 1848 se Isnta in kontra sîn^e- Isi stS, în kontra rominilor^ nsind nregsrpfire kanetele aiestora!ⁿdAiest merienariS sngsresk Benisâ tW la Ts- rin în kalitate de agent al komitetslsi nagional sngsresk de akolo,kbmnss dip Kosst, Teleki rai Klanka, El min- gea, ki ar fi romin, nentrs ka si ai- bi „mal mslț^ kredit la Romini. Elă aBea mi. skrisorî de Ja aiest komitet Intre; altele aBea sn memorand ssbskris de togi trei membrii komitetslsi-sn- gsresk din Tsrin. Memorandsl nsrta datsl: Tsrin 15 SentemBrie 1860. în aiest memorand se ksnrindea konie— sisniîe ie ar faie sngsrii Rominiloră, nsmaî daki aiestia ar admite soirea TransilBaniei ks Ungaria, mi s’ar sks- la îmnresni. ks Ungsrii în kontrp As- striei nentrs indinendingaK gerej sn- gsreiutp Merqorandșl pra destinat- de. a kanaiita ks’fdeosebire nre rominii din Hrimiflatel® -Unitb^rap aP-îndsnlfl-j Eatt, literal, ama nreksm le am koniat eă înssmb ks mina nsntele j de komeșisne ie faie Korast rai konsor- giî, dsnt alei memorand, nagiouali- ttgilor din Ungaria, în nsmele nagis- nel sngsremtjD li.iÎEfia ¹ sa , Fie-kare komsnt, ea însămi „Ba determina kare st fie limba sa o- „filialt. In aieastt limbt se “Bor re- „dipe nroiesgle serbate ale medinge- „lor sale, ranortsrile mi flkrisorile kt- ,₄țre kqmitat, netigisnile sale kțtre gs- „Berntmînt rai kttre dietti Fie-kare ,,komsn$ Ba deiide, mai înkolo, kare „st fie limba de JnBtgttsrt a skop- „lelor sale. , j >g. } „2. De asemine fie-kare komitat „Ba deiide nrin majoritatea Botsrilor, „kare st fie limba sa administrat'iBtC „In aieastt limbt se Bor redige nro- „leselb sale serbate mi nrotokoălele, „mi Ba koresnsnde ks gsBerntmîntsl, „rai tot în aieastt limbt i se Bor e- „snedi dekretele ini rtsnsnssrile gs- „Berntmîntslsi. -¹ m „3. Membrii dietei sngsremti se „Bor nstea seral în diskssisnile nar4 „lamentarie -de îbrl mi kare din lim- 'țjbele gerei. T ³ iu w „4. Legile se Bor nromslga în toate limbele adontate de komitate rai koniesisnile Isi Romini! mi SlaBii niii ns sînt nagisne, Komst a inBen- tat nentrs ei sn alt termin, el l nsme- mte komsnitate nagionali. Noi n’am aseâ nimika în kontra aiestei nsmiri, ns nstem însi si ns^obser- Bim ki e iei nsgin nessitati. De al- ti narte, Komst sorberate în konie- sisni de geari sngsreaski, de dieti sngsreaski nrin srmare mi de o sne- lie de nkgisne sngsreaski kotiinssi din Transilaanî, Binigani mi Kroagi kariî nîni aksm ns era nagisnea sn- -cita t*. TU. gsreaski. Dări si ierietim mai de anroa- ne snele nsnte al.e aiestor koniesisni koinstiane. • T1n!QUrd de komsne. g!g uri al komsnitigii al klsnslsi nagionale. ; ns Bedem ne alt drent ar nstea si ai- bi dsni konstitsgîsnea sngsreaski, mi kiar dsni litera mi snirdsl aiestor WSHifcijisnî. Dări noi ksnoamtem nrea bine orininalsl dsni kare a koniat d. Komst aieste koniesisni: orininalsl Hsntsl 1 mi 2 ziie kt komsnele rai "komitatele singsre îmi Bor deter- mina limba administratiBi. Ani kasti si adsiem aminte lektorilor nomtri, ki dsni legile sngsremtă de la 1848, a- dsntrile de komsne mi de komitat ns- mai în limba sngsreaski nstea si des- bati trebile komsneî mi ale komita- tslsl. Atsmî în komsnele rai komita- tele iele loksite de romini, membrii romini raedea ka «nsgii, sngsreraje ns mtWa Borbi, eari a Borbi romineinte ar fi fost o rebelie în kontra legei. Ei bine, d. Komst earti komsnelor mi komitatelor a-ini determina ele sings* re limba administratiBi. Inși, korns- nele ssnt ssnsse komitatelor, aiestea komitelsi ssnrem, eari anesta e ns- mit de ministrs, mi se rație kîti in- flsingi are sn ministrs assnra snsi komite ssnrem (nrefekt, IsnraBnik), nii este konstitsgisnea komsnitigilor nagionale ale giganilor din Tran- silBania nîni la ansi 1848. Aieste ban- de ritiiitoare ale giganilor din Tran- silBania inki aBea drentsl de a-mi ns- mi sn BoiBod. Deosebirea între boI- Bodsl ie aBea giganii, mi aiela nre kare-1 koniede d. Korast rominilor rai Slasiior, ar fi ki BoiBodsl gigi- nesk aBea nrerogatiBa de a strînye el darea de kanitagisne ie era datori si risnsndi giganii kitre stat, ba se bs- ksra rai de drentsl de a deiide el rai snele mili gilieBi giginemti. Mai a- Bea anoî, snre distiniisne, nrerogati- Ba, de a nsrta nidravi (nantaloni) romii, kroigl sngsrerate, în semn de astoritate reksnosksti, mi în fine dren- tsl de a nronsne el nre xoxerii ese- kstori (gîde). BoiBodsl romin rai kroat ie ne dirsemte d. Korast, niii mikar de aieste nrerogatise ns s’ar bsksra. Hli totsrai ni se nretinde ka Transil- Bania si-rai skimbe nriminele ses ss- Beran, mi Kroagia bansl rai kiar regele seS, nentrs bojbozî gigine/pti nronsml de Komst? Jx a’ ksl, regele karnagilor Transilsani, ^i- -6teazsl ’nrefekt al lepisnilor romine kț- -> re, dsni rsminobsa retragere a trsne-. ci lor rssemtî mi asatriaie, singsr» mai > -(trimisese în TransilBania ka si înfrsn- barbarieled Magiărismslsl, Ungsrii 'Hnrdsni lexKomst nrin lele mai Bile tridiri ie înierki,-Ins îsbsti a ner- detnre lanksl¹), Ungsrii, zîiem in snfe»* snerangi ki erosl romin strimtoiat ₑ|jnreksm'era, sa șa indsnleka a. faie _gkassi komsni ks ei, se resolBiri în. Lfdiota deja Șegedin din Isna Isi Ismă kînd aksm rai de altmintrea era nrea tîrziă, a faie, pare kare koniesisni In fasoarga nanionalitigilor, mi mai ales. a nagionalitigii romine. Aieste kon- lesisni de gragie ale triditorilor, fa-_ rt rtsninse de kttrt_romtni ks_în- ka de a Isa raitei narte «la aie%ți resolsgisne sngsreaski, 'ks atît m^i BÎrtos ki sngsrilpîn asemenea kaa nromitea Hriniinatelor-Utiite BskoBina^ Minsnati- jliberalitate! a dirsi. o geari, assnra kiieia niii d. Deak ns mtim si Cei gisit nîn-î aksrpa Br^sn nara-, graf dsni kare yarSgțne de Ungaria iea mare? Agenlsl inși, nentrs toi- te aiestea nretindea formarea snei le- pisnî "komnsse dTiF romini” din Hrid- iinatele-Unite rar din TransilBania. A- leasti legisne si se. dski anoi în I- talia, rai de akoli si înnădi Ungaria mi' si ’gonedsli dintr’insa ne asstriaii. > 1O1H£ Bine, zise sfi rom'in kitri is- ăa IHando?,^ dar¹ ssnt ■ ie stindard se lioir Isnttl Rominii? ,Lb * ' “ V . k - AÎ2 Ssnt stindard»!¹ sngsresk, ’saă daki Bi mal nlaie ssnt iei italian. lO‘— Ei! dar sfindardsl italian, din întîmUlare* ate tot aleienii kolori ks „5. Togi loksitoriî gerei se Bor „nstea asoiia liber, în interes»! nagio- „nalitinii lor resnektiBe,' în mari ko- „m»nitîgi nagionale; a se organisa „ama k»m le Ba nltiea, a konBoka „resnisnl roaî mslt aă mal n8gin ns- „meroase, a institsi adsnirî neriodiie „ale dekgagilor Jor. De aseminea ei „Bor nstea nsmi, kanf nagionali nre „karii îi Bor n»mi BoiBozi seaă xos- „nodarî seaă k» ori ne alt nsmei le ț,Ba nlElea-nibjcijo?* lf ,,6, Daks le Ba nltiea,)Bor kga ₜₜg»Bernimînt»l biseriier rai skoalelor „loi-i, de komșnitatea' lor nagionali. „EI Bor nstea nsmi fiber kanîi lor bi- „sejjieniti, mi, daki ama ii s© Ba nț- „reag; le Bor da titlul de natriarx seaă B,de Mitronolit seaă ori ie alt titls. „7. Ei Bor nstea faie statste în „U[i§inga organisagisnei nreksm „a administrăgisnei asoiiagisnel 5,îți jn nriBirea tstsror intereselor „Ojtt nagionale kît rai religioase. „8. Statal ns Ba sere de kît rai lor, lor sn ' h iei sngXresk, eari» Romtnii n’ar Boi o a Se Isnta dekît Săhf stindard Romsn komitele ntrii de in narte kst din assnra komieisnei saă adș- komitat nre ai ktrei membri el singsr îi nsmemte, ama în aieastt koniesisne, într’snă „Iskrs: nsbliiitatea deliberagisnilor mi „tstsror aktelor lor.“ Eati koniesisnik ie akoards na- gionalitigilor Komst rai komnanie, mi' desnre kare zile komitetsl ksm ki togi Sngsrii sînt de akord assnra aielorami. înainte de toate însemnim ki a- leste koniesisnî nressnsn kontonirea Transllsaniei, Einatslsi rai a Kroa- giei ks Ungaria, ssnt aielaini gSBern lentral sngsresk mi ssnt aieeami die- ¹ Istoria sa .nara kaiu bbiuisl- trimise atcMl la Iank»i nre renegatal Dragom nentris 189 t,.j ka .acesta, bs înkee, de o narte armisti- «foni Uⁱg.kB Romanii, eari de alta narle t-rs- .81 iu ₙₑjₑ ₈ₙg₅ᵣₑₙIți ₈S mtrisnds fsîs‘>e- I -ft91 t stelassnra Rominilor nenreg-Ltijjî, miji k .. jirindi nre lanksl. lankal medea la ma- 0 sa data în onoarea sou»18i .komstian» " kînd de odata îî ain BegielV din toate £j nirgjle nii însniîmîniaui îî snsn ki ne L Mol t kînd els, lanksl, se osaeleazi Jw; so- ■ . laT^lsl Kos»t mi kred’e ki se gisemte imoq Ur armistiui& oastea sngsreaski konda- (fHjQ.jSi^de Kemeni întri nre norgile A- fi - • bfsdBUI, mi în kîteva momente oramal țy e ksnHUs ufi înk»ngi»rat. lanksl skmi ifinnoka nțin ininsne. Kolepiî izi> nemsritoriî Bateana mi Dobra nii alipi feri șarm ijiiuî l —. de sngsrî mi barbarii ii snînzsrari. M Ilreste kîteva zile lankaL aftenîifd oin- | ⁿbⁱ i bit»ₙ iisi foni, si stinse । litefilnnnle nre rtsnsnso RomtBnsf.u uabD^JU — Atsmî zise Bsda JUandor: se noate nrt^snt stindard Romtri, însi nsmai ks .astorisi*rek flny^inelsl’Ksza altngutre ns se noate^ț ₐb isjsi nl । ■ msiRW⁶⁰⁵! FeQJiki; mânuibele Ks- pa tn’are si sej^me^ÎH^ niii odati în asemine pBentsrî^ mixⁿiwBiktor%E- mansel n’a mai .astgrisat nre GifribaJ- di a se dsne în Neanole; mi anali nre Boi, Upgsrii, sine sa astorjsafc Bi lsat8| psnt stindard sngsresk? ns ksm Ba frâng Io§ț^ sea» ^auielarisb Bai? Aieastt konBersagisne srmi la Hamti la sn otel din tfttksremti. lire at»niî eram mi eă în Bsks- ti ns re nil sngsreaskt: TransdBanie, Kroagie esislt dsnt Komst, ni nsmal o ma- geart sngsreaskt: Iskrs ie Romt- ini SlaBii ns Bor odati ka kansl. Romtnii din TransilBania, mi Kroagii din Kroagia, dsni Komst, ar asea si se mslgtmeaskt ks aieste koniesisni de gragie nentrs nerderea indenendin- ge\ gerei lor.¹? .ja Dări kiar mi aieste koniesisni, sînt nsre amigiri, mi firi de nini o garangiâ . Komst, este denarte riă“1^, nre "'kw dsnt • aieste _ koniesisni, si reksnoaski in Unga- nsme nagisnea Romtnt l tC se^P^ansilBani, nagisnea Kroati k» teritdrisl seă nagîbbal Romin mi Kroât, ka administr^iispea sa nagionali» Ro- www.dacoromanica.ro stat lentralisat nreksm Bor sngsril, în nraktiki smor ar nstea st se aleagt nimika. Uentrs ne Komst, daki este sinier, ns ziie ksrat ki komsnele mi komitatele romine mi SlaBe, rai ans- me kstare rai kstare, se Bor adminis- tra rominerate mi SliBeinte? Al treilea nsnt earti ka In dieta sngsreaski si noati Borbiline in ne limbi a gerei îi nlaie. Inst ksm kroatsl Ba fensnga drentsfside a aBea dieti nronrit kroatt, rai rominsl dren- tslsi de a aBea dieti nronrie transil- Bani, mi ksm si se dski mi snsi rai altsl la dieta sngsreaski din Ues- ta, snde îndeniert Bor Borbi rommera- te sas sliBerate nentrs ki sngsrii n’aă si îngeleagt, mi romtnii mi kroagii earimi n’aă si îngejeagt nre sngsrî, ia limba sngsreaski. Ah est drent dar ar fi nel nsgin ilssoriă. Hlaie sngs- rilor a merge la Reichsrath? sigsr ns. Ama ns slane Transilsanilor rai Kro- agllor a merge la Ilesta. Tea mal sneiioast mi mai ami- nitoarie konnesisne este nea din nsntsl 5, kare reksnoarate komsnitigi na- gionale, rai adsnirî de asemenea ko- msnitigi. însi noi ns nrinenem ne drentsrî nolitine ar nstea si aibi a- neste komsnitigi mi adsniri de ko- msnitigi nagionale? Ele ar fi sn fel de klsnsri sas meetingsri nagionale kare în momentsl ne ar ksteza a sor- bi de drentsrî nagionale nolitine, ar fr dekiarate de rebele în kontra gerei mi a legilor sngsrerati. As tots^țsn drent imnortant aneste adsniri de komsni- tigi nagionale: ele îmi Bor gstea ns- mi BoiBozi, zik konnesisnile Isi Ko- mst. însi noi earimi întrebim, acerat! BoiBozi korastiani ne drentsri Bor aBea eî? eali ne ae-ar nlinea si ne snse d. Komst. Fi-Ba BoiBodsl rominilor, nrinnine al UransiilBaniei, mi aiela al kroagilor, Ran al kroagieițj denarte este d. Komst de aieasti ideii, kiii geara se Ba administra jle miniintri, ,de komigi ssnremi, rai dosise komigl ra. a- Ama dări inki odati, ie est© aiest BoiBod? noi ns Bedem ie alti în toati întîmnfarea este ‘fin Is- krs ksrios mi demn de isare aminte ksm sn nonor ssbjsgat ksm ssnt sn- gsrii, Borbemte de koniesisni kitre sn alt nonor le e drent tot ssbjsgat, kitre roininî mi slaBi, fragi în ssfe- ringe de onotriBi ks sngsrii, e Iskrs de mirare, ziiem, ksm sngsrsl Bor- bemte de koniesisni kitre Romin mi SlaB, nreksm Borbemte de koniesisni sn desnot strimtorat kitri sklasii sei 1 Noi însi mirtsrisim ks toati sin- lerilatea ki ne aă nss la mirare mi aieste koniesisni ale Isi Komst. Intr» adeBir este sn însemnat nrogres ka si Bedem rai si aszim nre Korast sor- bind astizi de komsnitigi nagionale ba rai de Boinozi nagionali, nre aRILE ÎN I10RT8L BRĂILA. JT în zisa * de 14 August 1861. Kortbil 11 11 ROMANUL « AUGUST, «u a în l»na aceasta, ia 26 se Binde nrin Hcitauisne la naiul de IlfosS seksia 3-ea, GLINA din dislriktsl IlfoBsls. Aagasl Triba- momia nlasa ANLNCIU DE D1LIJANȚA ■ V! La serbarea ne a avst lok Dsminiki 4 Asgsst st. n. la 5 ore seara în gradina d-lsl Doktor D a r agi am fost noftjt eS înssinl ne d. ssb-nrefekt mi mal malul d-nt nronri- etari din Kîmnina, kari ne as onorat tojjl ka nreaenga d-lor, mi not si te asigsr ki am s un uit la sfîrraitsl netreMereî, kmd le am msl- V ‘ usmit în nsmele soqietiuil nentra bana nrii- si mirea ka kare ne aă onorat, o mare ms'us- mire, vizînd ne togi mslgsmigl nrin aneas- ti netrecere, ne ’mi aă eanrimat d-lor atît nrin vorbe kît mi kildaroasele strîngerî de mini; iar o adsnare senarati între zidsri n’am avst între noî, kare ar fi natat si dea kassi de bmsiali desnre skonsl nostra; gridina ande netreceam între noi, era liberi nentrs ori line. — La Kîmnina am inersă kmtmd mi ka stindardsl întins de la gasda noastn nini la lokal serbirei, dar intrînd la nioemti n’a sonat nici sn glas din a- titea trisari înmiraite! (as fost cinci: dosi dromei, dosi birje mi o kirsgi mare de di- lijeaniji); iar stindardsl se afla-întins la dromka iea dinainte; stindardsl german tri— kolor: negrs, roms mi galben, fiind societa- - tea noastre komnssi de oameni ce sînt ni- sksyt noate la cind-zecl orame din Germa- nia ns nstem alege an semn narlikslaris de kît nsmai semnal german în general. Illi daki este sn Iskrs la llloemtl o krimi, ce este ssferit la Kîmnina, sînt de nirere ki d. kinitans de barien la Illoeintl snde am intrat, trebsia si’l ksnoaski ne acesta mat bine de kît noi streini, mi o vorbi din nar- tea d-l»i ar fi ajsns, ka si ne asksndem stin- dardul. — Eă aflb din artikolsl d-tale, ki d. Ilroksror al Tribsnalslsi din llloemtl ar fi venit la Kîmnina mi a înkeiat sn nroces verbal desnre cele trekste. Asta mi miră, fiind ks d. nrefekt din EUoemti a înueles foarte bine tot evenimentsl mi ks delikate- Ui ’mi a snss ks’i nare nă, si ia astfel de missri îmnotriva noastn, vizînd ki n’are a face ks oameni de rînd, dar nrin ordin s’a vizst silit a da onor, ministeriă în ksnomtin- Ui cele întîmulate. Din esnlikarea d-lsi Ger- ter, starostea din llloemtl mi kiar din- n- vamsl nostrs de drsm a ksnoskst, ki suntem o societate din Esksremti kare trebsia si fie bine ksnosksti mi ssferiti din nartea astoritigilor d’aici, kml îmnotrivi ns ne ar fi dat sn riBam de drsm nentrs atîuea mem- bri al societigiî; mi fiind ki am ajșns la Borba asta trebsi si’ul snsi ki societatea noastn n’a dat nini aksm în ksrssl de noi ani de zile de kînd s’a întemeiat nici cea mal miki nricini, ka si fie nrivegiati din nartea astoritiuilor nsblice. Skonsl nostrs ns este „stat în stat,“ aceasta atinge noliti- ka, mi ks dînsa n’avem a face. Din rîndsrile din srmi ale arlikolslsi d-tale ksnosks, ki emtl kam neksnoskst ks întîmnlirile de neste frontien, almintrea trebsia si mti! ki sorbirile ksm a avst lok sna Ia Kîmnina, se obicnsesks de trel-zecl ani în Germania, mi doi smtimînl înaintea serbirel noastre s’aă strîns la Niirenberg în Bavaria 5800 kmtitorl ks sn nsmir de ne- ste 1200 stindarde mi din mal mslte de250 orame — din Germania, Francia, Englitera, Svedia, Transilvania, Tsrkia (Konstantino- nole) etc. etc.; din asta nogl si vezi ki se srmeazi asemenea esemnle de întrsnire în- tre individe mi din mai mslte de kît din doi ijerrll Ilentrs individe memtemsgarl trebsi si ’lji esnliks, ki societatea noastn ns este komnssi nsmaî din memtemsgarl, gisemtl ne katalogal nostrs mi boerî, oficerl, amnloiagl, artimtl, negsjjitori etc. etc. din nagia romi- ni, sngsn mi germani, in toate skoalele Germaniei este întrodssi mssiki vokali ka o mtiinui obligatoarii snde ns se noate mtie kare din skolarl se fak oameni de mtiin^e, negsgitori, artiști tas memtemsgarl, mi kom- nrinzînd statstele noastre, ce sînt astorisate din nartea konsslatslsi nostrs nrotektorat în § 3 „fie kare om de bsni renstaiiie noate fi membra “ nefiind skonsl nostrs nolitiki, kît nsmaî netrecerea mi esekstarea filar- moniel, de aceia este memtemagar§ de bani renstauie nriimit în societatea noastn ks to- ati aceia nlicere kît mi omsl de mtiinue, oficersl, artistei sas negsuitorsl. In sfîrmit te assigsr, ki în toate ijer- rile asemenea societigl ns sînt nsmaî safe- rite, dar mi întemeerea lor este foarte fa- vorisati mi ajstati din nartea astoritigilor nsblice, fiind intenijiile recinroki moralisare a nonoarelor, mi nlekind din acest nsnt de vedere sners ki înalt Gsverns al Ilrincina- telor-Snite ns va face o escengie la acea- '' sti de obmte ksnosksti regali, ki nsmaî sn nonor rai cetiflenl morali mtie a resnek- ta legile legale natriei lorS isi a fi nrjn ar- mare sinceri mi bsni oatriogl. Banoare ți Grts »i 1» ii Gustar Riez, negsustor. sosite înkirkate. . „ demerte nornite înkirkate. „ demerte . sosite ............ nornite. nregsl nrodsktelor. 4iakîr kalitatea I, kila a i h kîrnis arnist Sekara „ Ilorsmbs. Orză Bekl Orz no8 Fasole . ii 11 II I, II, n 220 200 160 ix »b • G J 158 84 Raniga silbaliki Meial kila k T o o îedi 5 12 5 1 1 240 218 125 165 86 40-^42 — iid — Ullenarl nornite înkir^nenl. Salina 2 MISKTiRILE ÎN DORT8L GALAJJÎ în zisa de 12 August 8i..:U!ia Kor ibij sosite înkirkate . di: demerte ₈ nornite înkirkate, . — demerte.,4 . 1861. on jm, S. ,9: .1 'CU Alesajidru Kohle, im toimgno d‘ antreprenor al Dilijanțel, ulița Nemțească ■ ‘ . .T< ’■ i E. fiRAMT & COMP. r - JU>i • J «1 , _ Calica Mogoșoie , b in faoia Sărindar!ului. ' „ 1 ueifesp d’• ÎO.OOti Lei de dat ks dobîn- di. Doritorii si se adreseze la d-na Elenka ₅Țrifeaska ce loksemte la d.ᵣ Bekar, sliaa Filaret No. 29. m-r Nm 507. n f»afJJ8S8 ' 1' j». a,. —a— teii Principalele- Unite. K0NSILI8L MBN1HI1IALE DIN J S8K8REUITI. 5 nf’urii ! III ¹ De arendat, Momia Kîrs- teaska alitsrl ks Kornemtil, 4 ore denarte de Esksremti, mi 2 de lllo- emtl, de aksm nentrs Sf. George Bi- itor, ka si noati arendam»! si’ml faki semimtarile de toamni. I j H Mașterii mi not gisi a kasi ds- ni amiezi de la 4 nîni la 6 ore în toate zilele nods Tîrgs d’Afari ne-a ste: drsm de biserika ks Sfîngil. ^iKiimo» Doctorul Turnescu. No. 513. 2 rr . .. .V.I- .... pT .(L De arendut. io Momia Kîm- nineanka, sas Kilsgireni, sa» Bal- dofiinenil, din j»dey»l Bnila, nro- nrietate a d-lsl Dimitrie Kimninians este de arendat, nrin liiitaQisne ks oferte sigilate, ne lermensl de 5 ani, în4enînd de la 23 Anrilie ansi 1862. Liiitauisnea esle a se faie îno zioa de 14 SentemBrie Biitor la loksinya d-lsl Konstandin A. Kreas- lesk» (snsi din enitroni d-hl Dimi- trie Kimninian»), în slijja Mogomoae : neste drsm de ksrtea adminislratiai. Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente^ , JKobilări depline șî mobile mici/[ O- glințll mari și mici. Paturi de ferii și de bronz, paturi și 16găne de copii, tapete de, tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’ascernutărie. Pân^e sim- ple și imprimate. Pân^e ne’nălbite, messe și șervete, scergare ete. etc. Bonetărie. CeorapI și călțunî de ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pân^ă și de flanelă. Fia** nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite,, î&Ușainalc pentru parchet și scări de fe- lurite lârgimi. ,₍ᵢb . Ale vânătârei. Arme de focu, Pistdle Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. । Cuțitărie Englesă. Brice, bricego.fir- fece, cuțite etc. ete. j Parfumerie, de tote felurile și din. cele mai bune fabrice din Paris. *' I . f i Marochinăriă. Mese și' obiecte felurite* de Iacii chinesesci etc. etc. " | Bron^ăriă. Pendule, Lampe, ; articli^ de daruri, argint și plaquâ. ” UBâ ii Ciment, adevărat Englesescu. jf, Vinuri, liedre, oigări, ceai, cio? colată, bombâne, biscoturi. Comisidue pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu sâmă de Clayton, și Shut- tleworth, Bansomes și Sims etc. Nof. 442. «n an. j.joaiteia i-.te.) Desfacere. La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR" se află o canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vorf desface cu pre- 'țurl ‘foarte scă4ute: -ⁿ ¹⁰ *ⁿ j imn ai Bordeaux, un coHiau: .< = • - >»i88« Precum și diferite licorurl de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de .j colivii și alte diferite ar- ticole spre desfaqeye cu .prețuri fdrte scă4ute.;fₜₙiGᵢ„ ? No. 49Șqig^ₙ v £ gb si Griă roșu de Banat. La momia Gergani, nlasa lalomiQjl, se afli, gria rom» de litate; amatori 4e nere de sțfnînQi, D. Giui Mateoska Banat nrima ka- aor Boi sa ksm- si se adreseze la 46 made la arin- Bor însemna nreysl ka kare se însir4ina a konslrsi zisei uod, lot material»! de la sine. Ofertele Bor fi însojiite mi not ka de garanyil Balabile legalisaie d»ne re- g»li, konform Domneskslsl Ofi4is din ansi 1850, No. 1660, nablikal nrin Bsletin»! Ofinial No. 110. Illansl, deBissl mi kondijjiile ds- ne kare are a se konstrsi zisei nod se noi Bedea de domnii doritori în toate zilele în kannelaria Konsyislsl, M»ni4inal în orele de Iskrare. . P Membrii Konsilj»l»I Msni4ioale, | DpBritrans. D. Berendel. < A n C I. Arion. LI. Melic. Cesar Bolliak. No. 4537? ansis 4861. Asgsst 16, " ⁵¹⁴; ¹ Pielrărie. La altar»! biserici Sf. George Beki» »nde se âd»n iri- surile de birje, a sosit aksm o ki- tiyime de uietririe de Marmon de cea mal fini ksalilale, adiki; mon»- menle lakrale, nismil, krscl, nicere de balkoane, fmtme, mese mi table, lesnezl de nardosit de Italia. Do- ritorii se Bor anta la antal»! lok, »nde not gisi »n nreQ moderat. । a'¹ ₀ George Simici, „ No. 511. 1 Se dă in tăiere Uidbroaide la Eretslemti Filkoenl k» deuirtare o nosti de Bsteremli, Doritorii si se a- dreseze la s8b-semnatsl. 1 uiți o) K. St. FilkoiansJ No.. 499. ; - 1 ÎFi" La d-lor Hempel el C-™ se află de vîncjare Siment Engle- 4esc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 1 .,1 . l.. •-r-r. ' • : • De rinzare și in- kiriat. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tote celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincid.se, amândouă aceste ca- se au gradine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedenu, ulița Mitropoliei. ᵥ U»1 Ion Gika lîngi biserika urotes- tanti₍ snde jioate si șazi nrobe mi si afle nreijsl. ifliapiiî or iiacba.it ui Nq. 5O2.tf ,(rl9il