Nr 228. 220 Anul V MIERCURI mi JOUl ha-¹' ‘ — un im .-mi jn* Voiesce ’ v și vei pute. Va eși în t6te filele afară dc Lunia și a doua-^i după SerbătâriS; - 3b d ■JK~I 16, 17 AUGUST 186 L, <₈| hn Iul ' <4 Abonarea pe un an s 4 .„ , (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Abonarea se faco în Bucuresci, la Administra țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 13, în județe la domnii Administratori ji la coreț pondințil nostriî, sau d’a dreptul prin postă triC miț^nd ji banii. Tot asemenea ți în lăți. Direptoriulu <|iariulul Romănulă și Redaptoriulu respun^toriu f C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No, 15. •!<>£> i, ru>. -amT ui im ;i.«.3 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ti itlt SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă că țeara, a căril organisare trebuia făcută, era DE SECOLl ARUNCATĂ IN ADUSURI ȘTN DES0RDINÎ AD- MINISTRATIVE ATĂT DE NUME- ROASE CĂT ȘI INVETERATE, șcl. .1 Supscris: Walevski. Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augustu. Toți știau co cetățiănii din București se pregătiau a esprime in acea fii, prin- truă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoștința românilor către Franța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă (li sau doue înainte a .oprit ori ce manifestare printruă ordinanță ad-hoc. i numerale, ea Ba fi disoluți; aieasta este, duni nirerea lui, o mișun ile- gale, fiind ki Kamera n’a sankționat mki konlribuțiunile. Dkhi dînsul a Borbit D. Deak mi a zis, ki disol- Berea dietei, de mi nu esle înki ku- noskuti ofiiiale, dar esle o fanți ku- noskuti de toți; zioa de aslizl mal este a noastn, ziua de mine e în mina soarlit, d’aieea nronune ka A- dunarea si nrolesle în kontra disol- BeriL A110I a lilit un nrolest moti- Bat, snrijinind argumentele sale nrin- tr’un kuBÎnt skurt dar energik, în sfîrmit n însilal Kamera si aibi nb- dare mi si nu se demrleze de ka- lea legale în fața ierkirllor Biitoarie. D. Koloman Tisza a fikbt nronune- rea, ka Adunarea si nronunțe nrin~ tr’o deiisiune ki, denii a fost îm~ nedikati în lukruriic sele, oa a aBut tot de una de kugetare: 1, Mulțimi- rea naționalitiților ne basea egali- tițil drenturilor nentru toți; al 2-le kiar în aiest termen de 6 lune guBernul a«slriak zhe ki-mi reserBi a konBoka o noul Dieta de Ba fi n u t i n ț 1, sau mal bi ie, knl noate fi altul înțelesul aiestor Binte, de Ba sokoli guBernul de X» nu ku- ku- nerfekti unirea). Se esnorti mi go- Bollarea komeniulul mi indus'riei țe- DEI1EIUE TELEGRAFIKT». (Serviuiit nartikslar al Ronunslsl)' Belgrad, 26 Asgsst. OboU'iina uiiiuiit tvatc utvlclkCvln Ju lege. Dsni înkiderea Sksnuinel nri»tinele va visita dist>iktele frsntariane. Haris, 27 Asgsst. f Monitoisl deininte din noS skoniol»! de snre uederea insulei Sardinia. Biinți. Dar Ungurii amlonta-Bor el oare, ksm zik în nroteslare, în li- nimte aiemte mease lune? Hli, de nu Bor boi a amleota ie Bor faie sau mal bine ie bot nulea faie? Am snbs de mal multe ori ki si- tuațiunea Bngariel este în adeBir foarte grea; nrin uolilika sea riti- lili ea a mtiut a trage asunn-I toati ura naționalitiților romme mi ser- bi ; în kas deil de o reBoluțiune konlra Austriei, Bngaria nu numai nu Ba aBea aieste naționalitițl ku dînsa, dar, noate, ele Bor fi în kon- tra iei kiar, kiil, kum am mal zis, în Austria tot gisesk oare kare re- snekt nentrs autonomia lor, de oare ie bngaria Boemte a le sfinma ori Egalitatea drenturilor nolilhe nentru qₑ Jrenturl, ori ie umbri mikar de Israeligl; al 3-ie Desființarea remi- mițelor legiluril urbariaie. llrouu- nerea a fost nriimiti mi deu'sfonîlc s'au fikut kunoskate Kameril Mag- naților, kare a REVISTA POLITICA. / Bucuresci, August. 'a'^' Ziariele slnine nu ne aduk a- sli-zL mal niil o nilire noui, afari de deskiderea Skurninel Serbe. In diskursul de deskidere nriminele Mi- kaelo s’a mirpinit a sorbi luknrl inlerioarie alingînd mod foarte umior lestiunile sbalere ku Iloarla. Ziariul elin din Bukuremll ne suune desnre în tr’un în de- greko- însi ki :skbnilna s’ar fi disolut mi ki nrin- linele s’ar fi nuoklamat diktator, kii- mmd toati țeara la arme. Aiea- sli atitudine, de Ba fi adeBirati rati- rea ie ne o anunți, este înlr o kon- traziiere foarte mare ku diskurssl nronunțal de nrimine Milom la de - skiderea skurninel, mi ne nreziie e- Benimenle serioase nrin Beiinilalea -noasln; nîni la konfirmarea mliril aieslei-a mi konsidennd graBilatea iei, ne Bom anține de laiie. Aliem amenunle ril dietei ungare mi orl ie koraen- asunra asunra mi de ne zi disolBe- atitudinil a uri mit în nrotesr al kare-1 Bom ținui medinți seara unanimitate nroieklul Kameril denulaților, uublika mine. La 22 Aug st înainte de amea- zi, Dieta a fost disoluți. Loko- lenintele-Maremial Haller, kare adu- iea reskrintul de disolsere, n’a senil n oersoani la medinți. Siuroul a ko~ autonomii. Sn singur mizlok de a- alianți nulerik-i er« noare ; o konfederare basali ne dren- turl mi datorie egali din toate nir- țile; fii-karo naționalitate, rekuno- skuli de iele-lalte ka liberi mi in- denendinle, si fii adus konlinginte- le seu în lunia libenril komune mi astfel numai libertatea ar fi nulul fi kimligati mi asikurati înlr’un mod durabile. Ife kit timn însi Ungurii Bor a nredomina, a lua lokul A«- goamie, dar, în komnarațiune, în- tr’o kilițime mal miki, knl sne- kulațiunea s’a okunal mal ales ku arodukțiunea mi ku esnortul simîn- țel. Rugim ne toți seriiikultoril nomtri a nu uita aieasti îmnrejiurare, kare -aresestemte nentru anii BiitorI un resultat mult mal nugin fasorabile de kil aiela ie au dobîadit estimo. De unde orosine aiea neobimuiti kiutare a sxmînțel de mitasi? în Italia mi ’n Franța meridionale s’a isit un morb, uo fel de enideraii, între omizile de milase, kare renro- dukînduse în mal mulgi ani konse- kutiBl, seriiikultoril aiestor țere au simțit trebuința a nrenoi semința lor; aS fikut dar ierkare si îutro- duki din țere slnine semmți mi în anul trekst au adus mal ks seami din India, din Kina mi din Rommia. Se Bede ki din diferința klimel, se- mința din Kina mi din India n’a dat ressltalele dorite, ne kmd semmța din Rommia, originarii de la Milan, (■"«lyouiitD kumnaniel noastre seri- rel, d’aiea ara salutat ku inimi alini de bukurii misura guBernuluI d’a da denlini libertate esnortiril tutulor nrodukteior țerel; îmenmd de la 1 lanuariu anul Bii'or; dar trebue si mirturim ki n’am nulul înțelege, kare a fost norma ie a nredominat în al- kituirea tarifel Bamale de estima. Aiea tarifi fikseazi taksa esnortulul nentrs okaoa de semmți, kalkulali ne nreț de 575 lei 20 narale, la 28 lei 31 iiarale; nentrs okaoa de gogoml, kalkulali ne nreț de 12 lei, la 24 narale ml nentru okaua de go- gome giurite, sokotiti kite 16 lei, la 32 narale. Gogoamiele giurite sunt aielea din kare s’a estras se- roința, adiki krisalida, metamoifo- smdu~se în fluture a ros țesitura, din kare se faie raitasi mi nrin ur- mare duie fiind munikal miale a juinți, ukrare Kamerei, ki domnul Mare- siriei nenlrs aieslo nonoare, ori le deklarat ki, în kas de tre- aljanți, ori ie î mu reuni Iskrare e- Ba interseni, snre a nune în I ₛțe imnosibile mi daki reskrintul, ku nsterea armelor. ₄ₑₛₗₑᵢ fₐₜₐ|ₑ dosbinirl resultalele a- Bor fi triste. U aioasl., deualalal Deak a resaans ₀|₎ , g ᵢ|ₒᵣ ₈ₐ ki, înaintea nsterii armelor, îmetea- „ . ... ’ ,. . u a ■. a fi, knl smintita lor nolitiki au nro- zi ori ie diskssisne. Konduila de- ’ nslagilor a fost demni mi linim- M«s-o mi as alimenlat-o. lin. S’a -dat litire reskrintulul re- gesk kare zile ki ,,de oare ie Dieta Bngariki n’a îmnlinit iererile ie i s’a fikbl mi fiind ki îmmraisi ns ns-1 . .• j I Ksnoamtem toți marea întindere tea amteula nu! sn ressitat mslți- { , ₛ milor nenlrs binele Sngarier de la H a lsal “k“ de k”rl"d a«"’ⁱk»l- o dieli, kare, înlr’un tiran atit de I Igra Ueara noasln, nilira ie des- SERICICULTURA. greu mekunoamle imuorlanlea sa mi- I Boltare a luat kremterea gîndaiilor siune amia de mult îokil deklari de I de milase *) nrodukțiunea gogomi- runl firul iiutiniioaselor înțelegeri, |ₒᵣ ₘj esnortul simînțel. Se faie ie a luat aieasti dieli k’o zi îna- inte. In medința d6 la 21 Augsst, d. Deak a nronus ka si se deklare In aiea medinți kiar înkiderea dietei de ilegale, mirginindu-se în aieasti de- klarare în resnektbl mi litera legilor kari nu trebuesk niil odăii kilkale. llronunerea lut a fost nriiuili. Be- nirea d-lul Vay, ka denulal la Dieli, a fost salutati ku aklamitl. Bonis Samuej a oserBat ki orele dietei ssⁿl fiind ki nu i s a nulul akorda nimle sokoțeajT,, nentru aieasti singuri urelensisni, kari trek neste loati mi- . . . ... „ . ₙₙₙ , . .. , ... snekulațiune a intrat neste oUlLUUU sura koniesiunilor uosibiil, mi fund I . j . । galbeni în nean mi ki esnorlal si- ki, snre marea dsrere a mimel sele, ⁶ “ îmniralal nu mai noaie amteula de I ⁱⁿIⁿHeL kare se onereazi akum, se la dînsa niil o aktieilale efikaie, se I noate kalkbla nîni la 4000 oka, mi Bede îndemnat a disolee dieta akluate 1 aieasta numai în narlea Rom miel de reserBindu-ml a kotiBoka, de Ba fi ku iistinți, ÎN KBRS DE MEA- SE LENE, o dieli noui.“ In nrotestarea sea, Dieta ziie ki Xermenul legale ⁱⁿ kare trebue eanuil konBokati Adunarea este de irel lune, nrin urmare urolesti kon- lra k'blkiril de lege ie se faie nrin a- mînarea la mease lune a rekonBO- kiril Aduniril. — Se oserBim aii m dinkoail de MilkoB, firi Moldasiel, desnre kare ne mki ori ie mtiințe (atil Este o Misdati uartikslaritate esnorlal linsesk este de lihulloare, hai& . d’akolo) a înlrekul toate sneranțele lor. Sner’ința , fikuli în anul tre- cut, kare a doBedit sunerioritalea se- minței noastre, a îndemnat ne toți suekulanțiif a ne da nreferința mi eaki kausa nentru kare gogoujielo de milase au asul alitea kiulare mi s’a srkal nrețul lor nîni la 100 de lei okaoa. . ₚ Nu trebue si no înkinuim ki a- iesl esnorl de semmți Ba kontinua, nutem nreBedea d’akum ki ’n anul Biitor Ba aBea o skidere simnțitoa- rii, knl ne d’o narle seriiikultoril uil-au fikst akum anroBisionarea d’o semmți seniloasi într’o kilițime destul de mare, amia dar anul Biitor se Bor anta mal nuținl kumnintorl, iar ne d’alti narle seriiikultoril no- mtri momiți nrin kimtigul neaniten- tal ie aS lealisat eslimn Bor nrods- ie în anul Biitor o kilițime mat mare de gogoml. Ilrin urmare, îm- mulțirea urodukțiunil mi imnuținarea kumnmlorilor nu noate aBea alt re- sullal de kit skiderea nrețuibl. E- fektul aiestel rsakțiunl Ba trebui ne aiurai si nroduki o deskuragiare a seriiiksllorilor mi nrin konseiinți o neglegere a unei industrie, kare a- bia a îoienut a înflori în țeara noa- stri. Dorim din toati mima, si ne înmclim io nreBederea noastn, no temem ki se Ba realisa. a limbei Am aniat în alte arlikle, noastre a nanii gîndaul viermele sak mai aiele gogoame numai not nro- mitasi buni, knl toate lirele roase, nu se mal not întrebu- i.»_ niatvr^ ui numai nentru fa- brikațiunea de skami. Ku toate a- leslea tarifa Bamale îmaune o laksi mal maro aiesior gogoame slrikate de dl lelor bune mi konsiden Baloarea lor mal nre sus de kil a gogomielor ne-- giurite. Esle mliul ki okaoa de gogoml, din semmți milanese s’a nlilit ku 100 de lei mi mal skumni, ne kmd iele giurite, din kare se skosese semmța se nuteaS lei okaoa, lor bune, laksi mal kurauira aiil ku 9 mi 10 adiki tarifa rnate. aieasta s’a fikul dar ki suntem nenlrs asolsla libertate a ko- bine zikind omizile de milase; omida meniului, kl kredem, kl sistem» a zeiea narle a ie- însi le Nu outem ku skou imnune o admite ki d’a înku- rația esnortul gogoamelor bune, knl alunii ar fi fost mal simnlu a ndika taksa de esiiorl nentrs semmți, kare este foarte mik laksati. Ilentru es- nortitoril de setninți gogomiele slri- kate (giurite) n’as relatiB du kit o Baloare foarte miki, ueniru noi, kari nu mtim a întrebuința skama, n’a» niil o Baloare, mi ku toate aiestea tarifa Bamale nare ki a Boit si în- kuragieze esnortul lukrulul iei inal nrețios neutru seriiikullorl, semmța mi si nonreaski esnortul unul mate- riale ku n’are de Ori si, kiar kare n’aBem 10 faie mi kare kit o Baloare foarte miki. ie om ku judekati siniloa- mi aiela kare nu kunoamle nimik din rudimentele ckonomîef no- liliie, noa*te Înțelege ki este mult mal folositor a esnorta un nrodukt fabrikat de kil materia bruli, fiind înaintea inetarfosu sale in knsahdi se ..... . , • • . , nroibiliBi sau nrotekțiomsti nu noate nkonjisn do nesilsri, gogoainti, kare 1 nrod»Me mitam. fi de kil Bilimitoaiii nentru des- ’ ki Baloarea unul obiekl este suma www.dacoromanica.ro 722 ROMANULU AUGUST. lukrulul îâlrebBÎnuat la orodukgiunea lui jni fiind ki, esnorltnd sn obiekt fabrikat, geara kimligi nreusl fabri— ktril. D’aieea nimeni ns Ba ligid»i kt este mult mal folositor nentru noi a esnorla gogoamie de ktt se- minții, miiase de kît gogoamie, mi ki folosul ar fi mki mult mal mari d’a esnorla slofe gesule (mitisirie) de kit milase krsdi. Ns Boim, snre a ajunge la acest ressltat, a reko- manda sistema de nroibire sa8 de nrotekgionare, kare s’a doBedit mal mult Bitimitoarii de ktt folositoarii industriei, dar kredem ki sn guBern are alte mizloate snre a înkuragia industria indigeni: st lase liberi es- nortarea, dar si akorde uremie de înkuragiare anelor ne esnorti nroduk- tsl fabrikat. Bedem ks mare nirere de nS ki singura fabriki de mitase, singura filaturi ne am aBut în geari mi kiril-a datorim îmbunittgirea se- rinikulturel noastre nrin imnorlarea de semtngt milanesi, a fost siliți nrin îmnreqiunrile aktuall a sta în nelu- krare nenutînd nliti nregurile ne au nlitit snekulangil stninl, kari aseaS trebuingi de semingi. Astfel întru adeBir ng-am bukurat d’un folos mal mare, dar foarlp efemer mi în lok d’a Introduce în aerele stnine mi- tasea noastn mi a ne asiksra o Bîn- zare nermaninte a nroduktulul nostru fabrikat, nă-am ruinat înmine fabri— kagiunea nentru mulul ani. Ar trebui si remediim la acea- sla, ar trebui si kislim mizloacele iele mal nemerite sure a esnorla, nu semmui, nu gogoamie, ni boran- gikul, mitasea. Negremit, ki snre'a nutea ajunge la anest skon, ar trebui SI ne aflim în knndinixnile Lrahxin- cioase ka si nutem risalisa ku indu- stria stnini. Materia nrimarii nu ne linsemte, aBem numai a kmta un mod de nrodukgiune kare si nu ne koste mal mult de kit ne stnin mi si ne deskidi sorgingl de BÎnzare (debou- chds). Si se kunoaski în Eurona mitasea romineaski mi Bom nutea risalisa ku serinikultoril din Italia mi din Frannia meridionale. Dar kum si fanem kunoskut nroduktul nostru în Eurona? nrin aginul komerciall la lîr- gurile nele mari euroniane, nrin tri- miterea nroduktulul nostru la esnosi- giunile industriali, nrin întokmirea de kamere de komerciu mi de industrii, kari Bor aBea misiunea a kiuta miz- loacele iele mal nronrie nentru în- tindeiea komerciulul mi nentru nro- gresul mi înflorirea industriei nagio- nale, nrin înfiingarea de bmd mi de alle institute de kredit, kari sunt sin- gurul mizlok d’a ne skina de nlaga nea mal mare, de dobmda yigantiki a kanitalului, o dobîndi kare îneaki ori ie industrii niskînte. în anul Biitor se face o mare esnosigiune in- dustriale la London, la kare toate nagiunile lumii sunt kiimate a lua narte; n’ar trebui si ne îmmrtimim mi noi la acea esnosigiune uniser- sale? Nu mlim daki guBernul nostru a luat misure ka si nutem figura mi noi între esnoningl; dar mlim ki aBem destule nrodukle, kari meriți aten- giunea Euronel mi kari. din nenoro- cire sunt mki urea uugin kunoskute afan din fruntariele gerel. Kredem ki a sosit tiranul si ne okunim se- rios d’aceasti esnosigiune, ka si ne nutem nregili mi si ns nigim ru- mine. Winterhalder. APENDICE la In dependința Constituționale] a TKAVSILVAKIM. (urmare). II Nici odati un adBokat ns m’a ner- mis de a nimi la mijlok ku neadeBt- rurî atît de kutezltoarie, ks sofisme atît de mistifikltoarie nreK8m îmi ner- mise dieta ungureaskl într’un akt de aina mare imnortangt, sorbind des- nre Rommii Transilsaniei. Kasti si fie desnerati o kausi, mi desneragl anintorii ei, kînd se Bld siliti a re- kurge la atari mijloace de anirare. Nici o dati nu se nutea krede kl un- gurii Bor aBea kutezarea sau imnrudinga, de a nroBoka nre SlaBi, mi mai ales nre Romini, nilmuind astfeliu adeBirul în fagi. Denutagii-AdBokagi dinlle- sta Bor, afarl de toati îndoiala, a trage folos din acea nenorociti îmnre- giurare ki kausa rominilor este atît de nugin kunoskuti în Eurona. Eî, ungurii, kred ki nu s’ar sere de kît kutezarea de onarte, mi de alta, mt- estria de a mti bine minui mi kon- strui sofisma, snre a amigi oniniunea nubliki a anelor ce nu kunosk kausa denlin. Altminterea nu ne am mti es- nlika nenilduita mistifikare a fantelor în Adresi. Es ist Methode in diesen Wahnsinn. Uli întru adeBir ki Eurona a- nuseani, din nenorocire, este nrea nu- gin informați asunra ranorturilor in kare se afli Rommii fagi ku fingurii ITTi eati kausa nentru kare mi Bld silit a atinge numai ku degetul unele din argumentirile cele inkalifikabili a- le adresei. Ilentru strlini, nu nentru Romini, fak aceasta. Kici la Romini mi SlaBi, acele argumentul n’au nu- tut si nrodukl dekît uimire, xiesnregu mi indignagiune: de a refsta nentru Romini neadeBirul enidente, nime n’a gisit de trebuingi. Ea si luim din nunt în nunt, cele ce zice Adresa dftsnre Knirea Transilsaniei ks Sncaria. Reskrintul regesk, nrekum BtzU- rim, nu rekunoamte acea finire fiind ki s’a dekretatftr^ înnoirea Nagiunei Romme. Mine ar fi krezut kiar mi desnre însumi adsokatul Deak ki Ba aBea ku- ragiul de a mai cerka si dosedeaski aceea, ku artikolii lui de legi a mini, kl rommii din TransilBania la 1848 togi bine s’au înBoit la finirea Tran- silsaniei ku geara fingureaski. Intru adeBir Bizunm ki Adresa ama reniiki la obiekgiunea reskrintului. Adresa zice kl numai atunci ar nutea sl se indoiaski cin eu a desnre Baliditatea u- nirei kînd Rommii ar fi fost es- klumi nrin lege de la dieta Tran- silsaniei; sau kînd n’ar fi fost kiemagi la dietl; sau kînd li s’ar fi fikut Bio- lingl în manifestarea Botului lor. Din acestea dări ar urma ki ro- mmil au fost nagiune rekunoskuti nrin lege Jn TransilBania, ki ei se numi- ră între Staturile gerel; ar urma kl Rommii la 1848, au fost kiemagi la dieta kare a kreat finirea, a konsul- tat mi a BOtat. — T>nst, este oare de trebuingi a resoka în memoria iek- torilor noștri legea Transilsaniei kare suna: „în geara aceasta nici nagiunea „Romini nici reflgiune^ ei, nu se nu- „min între Staturile gerei, țotumi nî- „nt kînd se Bor suferi nentru folosul „gerei*⁴ m. c. 1.; rai earimi: daki s’ar „rekunoamte drenturile nagionaie ale „Rominilor, s’ar nsturna konstitugiu- „nea gerei, întemeiati nrin unirea ce- „lor trei nagiuni mi natru reiigiuni.“ (Aprob⁻ Const. I, 1, 3; I. 1. 8. 1; I, 9, 1; III, 53, 1. etc; artic. 6. 1744.) Aceste legi nici înainte, nici la 1848, nici kiar nini în zioa de astizi n’a Brut mi nu stea aristokragia, adiki nagiunea magiari, si le abroage, zi- kînd ki nu Brea si sunere memoria stnbunilor. Kum noate darl adresa sl snue un neadeBir, atît de kumnlit ki adekl nagiunea romini n’a fost esklusi, ba kl a fost kiar mi kiematl la dietl ? Kare mi unde sînt, întrebim noi acele litere konBokltoarie nrin ka- re a fost kemati? rai daki a fost ke- matl, se narate întrebarea: s’a dus au nu s’a dus nagiunea romini la dieta de Ia 1§48? kici, daki n’a urmat ke- mirii sau daki ori kum nu s’a dus, kum noate zice adresa kl a luat nar- te la facerea finirei? ean daki kum Ba a urmat kernuii, kare este, între- bim noi, singurul denutat romin ka- re a fost fagi la acea dietl? noȚ intim mi mtie toati lumea kl în acea dietl n’a fost, mi, duni legi, nici nu nutea si fie, nici mikar un singur denutat romin; nici între regalist! nu era nici nu nutea si fie un singur romin: a- deBirat ki eniskonul unit aBea lok mi votS în dieta gerei ka regalist, însi nu în kalitate de romin ci în kalita- te de monrietar mare. Ama dar nici acel eniskon romin nu nresinta nagi- unea romini, nici nu nutea si o re- nresinte duni legi, nentru kl nu nu- mai kl nu aBea nici un mandat dela nagiune nici nu nutea si aibi, dări duni legi înșirai nagiunea romini nu esista. Astfel, nefiind rominii în dietl, mi nenutînd fi, se îngelege de sine kl Biolingi nu li s’a nutut face în emi- terea Botului lor. Dar Biolingi s-a fi- kut celorlalgi denutagi, mi mai ales regalistilor nre karii i terorisa u»io- nistii strigînd mi ameningînd: 8NIRE SAS FfiRHi! altmintre, kum s’ar nu- tea esnlika kl aceastl dietl kare ni- ni la anul 1848, nrotesta nrin kiar formali artikli. de lege în kontra uni- rei, nrekum artiklul kare suni: „Tran- silvania ad incorporationem cum Regno Hungariae cogi no possit,⁴⁴ kum s’ar nutea esnlika ka la 1848 deodati mi ka nrin minune sl desiie atîtu de anionisti? Re se gine de modul konsultirii rai de forme, anoi noi susginem in kontra adresei, kl aceleami a8 fost cel nugin estraordinarie; însl aceksla nu ne aduce atita mirare nentru kl timnul mi îmnrejuririle înki erau es- traordinarie. Mirarea însi este kt te- oristii în dietl înterBertind mirul nro- nuseciunelor regemtl, acea nentru re- kunoamterea mi nrin urmare konBoka- rea la dietl a nagiunei romme, o au nus ku totul la onarte, fiind-kl bine mtiea kl rominii nu Bor si desfiinge- ze statul Transilsaniei. Divuioi noi>lik ₐl TransilBaniel, nrekum, ceBami mai jos, rekunoamte mi adresa, în flagrante kontrazicere ku sine înșirai, rekunointea numai trei nagiuni: fingurii, Sekuii, mi Samil kari togi imnreuni de abia fak Br’o mean- te sute mii suflete; earl rominii, un milion mi jumitate, era t o Ier agi, nu aBea nici un drent nolitik rai nagi- oîial. Dieta se komnunea din renresin- tangii acestor trei nagiuni legale: a- ceste trei nagiuni mi renresintangii lor era States et or di nes Regni: kum dan adresa noate si zikl kl rominii numai la dregitoriele reser- Bate celor trei nagiuni nu se admitea darl kl la alegeri lua narte? kutezi- toriu neadeBir 1 Dieta se komnunea din denutagii komitatelor kare se kema ko- mitate ungur erați: acești denutagi se alegea de kitre nagiunea ungureaskl, earl nagiune ungureaskl se kema su- ma tuturor nobililor; acerați nobili nu- tea si fii de ori mi ce nagionalitate, ei însi dsDi legi se kema unguri; nrin urmare, denutagii komitatelor adekl ai nobilime! se kema denutagi! nagi- unei unguremti; urma ano! denutagii nagiunei sekueiuti mi ai nagiunei si- serati karii numai de kitre Sekui mi Sărai se alegea; anoi denutagii cra- melor, în fine demnitarii mi funkgio- narii înalgi mi regalistii. AdeBirat es- te aceea ce zice adresa kum ki un mare numit dintre nobili era de ori- gini romini: ama este, întru adeBir numirul nobilelor de origine romini este ku mult mai mare dekît al celor de origine ungureaskl, însi nobilii de origine romini cea mai mare narte nu nutea si-ml esercite drenturile no- tifice nentru ki religiunea lor orto- doksl era numai tolerati in geari; earl de alti narte nici unul din ei nu figura în kalitate de nobil romin, legea nolitiki nu kunomtea romin, ci numai nobil ungur: nrekum se zice mi mal sus togi nobilii îmnreuni firar fi fost de Ber ce origine, forma nagiunea ungureaskl din TransilBania; ama în- kit în ingeles legal rai nolitik, Tran- silBania nu aBea nici inirkar sn singur nobil Romin, fiind kl nagiunea Ro- min i, duni legi, nu esista in Tran- silBania. Intre nobili nutea si fii mi Nemgi de origine, rai francesi, mi în- tru adeBir kl mi era, însi togi în kalitate de unguri, nici ki i ar fi tre- kut nrin minte Bre unui nobil de ori- gine germani sau francesi de a nre- tinde ki el ar nresinta nagisne ger- mani saS franki, mi nu nagiunea sn- gureaski din TransilBania. între Saini, majoritatea romini, de mi duni ri- goarea legilor, cel nugin în kalitate de Sărai, ar fi trebuit si se bukure de toate drenturile, însi nici mikar în a- ceasti kalitate. adiki sunt nume de Sânii, n’a8 fost Bre odati admirai la esercitarea Bre unui drent nolitik. In- tre regalist! de origine romin era sin- gur eniskonul unit, însi, nrekum se mal zice, nu ka romin se inflgiraa el în dietl, ci ka nronrietar. Eatl dar ki în dieta dela Kluj n’a fost nici nu nutea si fie nici mlkar un singur ro- mmS! Me e drent, dieta formati, nre- kum arltarim, din denutagii celor trei nagiuni legale, kari renresinta o nrea neînsemnati minoritate a gerel celei adeBirate, de mi între amenin- glri de „finire seaS furci,⁴⁴ darl în fine, nroklaml finirea: eatl un fant kare noi sîntem denarte de a-1 kon- testa; însi cine ui’ar fi adus aminte ki într’un akt atît de solemne nrekum este adresa unei nagiuni kitre regele seu, ar fi nutut si se nuie un neade- Bir înki mi mal kutezitoriS dekît ce- le deasunra, ki adiki din nartea Ro- mmilor nu s’ar fi fikut nici un nro- test în kontra acelui konklus de finire al dietei din Kluj?! Toati lumea mtie de kongresul cel mare al nagiunei Romine din Tran- silBania, celebrat în Blaj la ³/₁₅ Maiu. Acest kongres nagional a fost înks- Biingat de însumi guBernul gerei, mi deskis ku toati solemnitatea de kitre komisaril gUBerniali, konsiliariul Ludo- Bik Sabo, ini baronul Nik. Banfi. In acest kongres era renresintati toati nagiunea Romini din TransilBania de toa'.e klasile: kler, nobili mi gerani. Mai toati iutcliginga Romini din Tran- silBania era de fagi; nu era komuni în TransilBania, kare si nu fi trimis la acea adunare cel nugin doi din si- nul seă. Strlinii mi kiar inimicii Ro- minilor aă admirat acea mireagl a- dunare. insuinî komisaril ungureinti aS ranortat gUBernutui Kl „Konsuinrlie ak kurs între marginile kUBiingei, firi de nici o agitagiune rai în cea mai mare linimte.⁴⁴ El bine! kongresul nagional din 15 MaiS a nroklamat nagionalitatea Romini, a denus jurimînt nagional; earl nuntul 16 al dekretelor kongre- sului eatl kum suni: „Nagiunea Ro- „mini cere ka konlokuitoarielo nagiuni „nici de kum si nu iea la desbatere „kausa finiunei ku fingaria nini kînd „nagiunea Romini nu Ba fi nagiune „konstituiti ini organisati ku Bot de- „liberatiB mi decisiB în kamera legi- „slatiBl; earl din kontra, daki die- „ta Transilsaniei arBoitotuml „a se lisa ia nertraktarea ace- „leiaral fisiuni desnre noi fi- „rl denol, atunci NagiuneaRo- „m i n i nROTESTEAZT» k u s o- „lemnitate.⁴⁴ Mai înkolo eatl ce se mai zice in nrotokolul kongresului: „S’a nro- „nus si se aleagi doue denutagiuni, „una la îmmratul alta la dietl, mi un „komitet nermaninte kare raezînd în „Sibiiu si nriimeaski risnunsurile ce „Bor aduce denutagii de la Imniratul „rai de la dietl, mi si Besteaski strîn- „gerea adunlril generali nagionall snre „a i le face kunoskute. Numirul de- „nutagilor ordinagi la dietl si fie cel „nugin de 100.⁴⁴ Acei 100 denutagi s’au mi alesu. Eniskonul Lemeni (ka- re eia regalist) se numi nreinedinte al denuticiunei. Denutagii, duni xoti- rîrea Adunlril, n’asea de kît si a- mtearni dietei konklusele ini nrolestul nagiunei, firi si aibi Boie a se lisa în desbatere. (Bezi nrotoko- lul Adunirei). Ei bine! aceastl denuticiune na- gionall de 100 inrai, trimiși ku nro- testul nagiunei în kontra finire!, se ini duse la Kluj, nresinti dietei konklu- sele mi nrotestul naționale; earl die- ta, nrekum se mtie, nroklaml finirea într’un kin tumultuos, firi a lua în konsideragiune nrotestul solemne a un milion mi jumitate Romini; ba tero- rismul din dieta de la Kluj merse nî- ni akolo înkît nu numai galeriele îm- nlute anume ku Sekuii cei mai turbagi, dar în medingeie din 6 mi 10 lunis, denutagi ka Halfi, Berzengei mi kon» sorgi somiri cele mai urîte înjuraturi ungurerati assnra Rominilor, nri nre- tindea ka st se siiînzure în furci membrii komitetului Romin!.. (Bezi desbaterile dietei în Erdâlyi Hi- rado, mi gazeta de TransilBania No. 45 din 1848, f. 186.) Kum darl, ku toate acestea, a- dresa dietei ungurerati afirmi kt Ro- mtnii n’au nrotestat în kontra finirel, ba, ce e mal mult, adresa, ks nara- grafii d-lui Deak la mînl, doBedenite nînt mi aceea kt Rominii au fost nentru finire! ax! noi îngelegem nre d. Deak: da, Rominii n’au nrotestat fiind-ki d. Deak, din naragrafil mi ar- tikuliî d-sale, este în stare a dosedi mi aceea kt in fingaria mi în Tran- silBania nici nu esistt Romini ci nu- mai Snguri... Se mai zice în adresi kt mal mulgi de kît uhul din Romini aS bo- .tat nentru finire. Kum kt aceasta e- ste fals, se Bede de akolo kt în dietl nu era mi, duni legi, nU nutea st fie nici un Romin. Emskonul unit nre- kum se aritt, nu se înfig ma în die- tt tn kalitate de Romin, C’ de rega- list. Eara ka nremedinte al denutt- ciunei Romine ce se trimise la dietl ks nrotestul în kontra finitei, el n’a- Bea Boe de kît a a interne nrotestul na- gional ftrt a se lisa în desbatere. Daki acest eniskon ka regalist, a bo- tat nentru s. kontra fin’rei, aceea ns nriseinte nre Romini. în toati în- tîmnlarea, anesoe kredem kt d. Deak ar mai fi în stare de a dosedi ml a- ceea, fie din ori rai ce legi, Beki saS noue, kt Botul unei eniskon regalist kare din intilnnlare era Romin darl nu aBea nici un mandat de la nagiu-: ne kum st Boteze în dietl nrekum nici nu nutea st aibi, aneBoe kredem kt ar dosedi kt Botul acelsianii, noate nentru unire, ar fi mai tare de kît Bo- tul unui kongres nagional în kontra finirei, al unui kongres la kare acel eniskon a asistat mi a konsimgit. A- noî nentru ka nrotestul romin st fie Balid, nu se cere, kredem noî, ka nici un Romin si nu fie ginut ku fingurii, kici, nentru Baliditatea unui konklus, nrekum nrea bine înseamnt adresa, nu se cere înnoirea a togi Rommii ftrt de nici o escengiune. Duni aceea snune adresa kt a- cea îmnregîurare kt în dieta era re- nresintati ks deosebire aristokragia ea ■ rt nu rai nonorul mi anume numero- sul. nonor romin, nu se noate aduce în kontra Balidittgii lege! de suire, nrekum nu se noate rai nu este ertat de a aduce aceastl îmnrejurare nici înkontra Balidittgii acelof legi ftkute tot de aceste diete, nrin kare s’a a- centat sucesisnea ereditare a k«sel Xabsburgice. — La aceasta rtsnundem kt nu numai nonorul romin cel aser- Bit nu era renresintat în dietl, darl nici mtkar aristokragia romini, ku toate kt aceastl aristokragie romini de ne la 1438 înkoa neîncetat nrotes- tt înkontra eskludereî nagionalittgii mi reiigiunei sale celei rastritene, ea mal ales la 1697, 1700, 1744, 1791, 1830, 1834, 1843, ele. et. Aceastl aristokragie romini nu în kalitate de romini mi ortodoksi ci numai în ka- litate de ungureaskl mi katolikt se mai tolera kîte odati la narticinarea drenlurilor gerei. Me se gine de no- norul aserBit, de misera plebs contri- buens, acesta mi mai BÎrtos era asklus de la toate drenturile gerei nînt la 1848. Baliditatea legilor de mai na inte nentru aceea nu se kontestl; însi la 1848, kînd acest nonor Bine la kon- stiinga drenlurilor sale, mi le rekiamt mai noate oare d. AdBokat Deak, în moment»! ce dumnealui singur nrokia- mt egalitatea drenturilor nentru togi, st zikt kt o lege ce nriBemte Biaga sa» moartea aceluiamî, ar fi Balidl ft- rt tnBoirea lui? de nobis sine nobis? Akum Bine d. Deak de a ne nre- sinta un alt neadeBir ne mai auzit nînt akum în TransilBania, kl adekl legea finirei, cel nugin în narte, s’ar fi mi esekutat mi acentat kiar mi de kltra nonorul romin, nrin aceea kt rominii din TransilBania ar fi ales mi ar fi trimis denutagi la dieta de la Ile- sta. — Nimika mai neesakt de ktt a- ceasta. Denarte de a fi narțicinat ro- mtnii la alegerea acelor denutagi du • nt ce nrotestasen odati înkontra 8- nirei în kongresul nagional de la Blaj; dar kiar st fie Brut, nu ar fi nutut nar- ticina, kici, îndatt în Iun a MaiS duni kongresul nagional, mi înainte de D>> www.dacoromanica.ro ROMANULU 2 AUGUST. 723 » la din Klsj aî ksreî Denslajjî amenin- ' ga ks furiile nre membrii komitetslsî germaninte, nreksm mi dsns dieta, guBernsl din Klsj de o narte trimitea komisisnl lerietatoarie kare S5 des- faks, sS nersekste mi ss nrinds nre membrii komitetslsî romsn, ear® de alta narte îmusrțea bande de Seksl nrin toata geara kare aresta, nreda, batjokorla, bstea mi kiar siidea nre Romsniî ssnt nretest de rebeli, de a- ; filatori în kontra Snirel. Acestea sînt fukte. IUi aieste ama numite rebeliuni sie romanilor în kontra snirel ks gea- ' ra Sgsreaskt, ksm se notrinesk ele ks aserțiunea adresei kt romanii în fanta ar fi nriimit snirea? Din kontrt nre ktnd Sngro-Sekuil tanea aleyeri- [ le de denstagi la Ilesta; Romtniî în luuele IsliS, August, Sentembre, se a- ■ dana din toate ntrgile gerei mi ie- lebra kongrese nagionale la Nsstud, la ' Orlat, mi anoi eartmi la Blaj. în toa- te aieste kongrese se nrotesta de noă în kontra Snirei. în al doilea kon- gres nagional de laBlajă, înlunaSen- lemBre, romtnn se adunau armagi akolomi organisart geara militaremte în kontra frakgisneî teroristiie unio- niste a Sngro-Seksilor, îmntrgirt toata jeara Ardealului în Hrefekturi mi Tri- bune militarie, nsmirt Hrefekgi mi Tri- bwiî, mi aleseri sn noă komitet na- ’ gional. în skurt timn, Romtniî des- armart ne togi Snionistiî din Tran- | silBania ftrt ka miligia imnerialt st ț le fi dat Bre-un ajutoriă, din kontrt nt'iBia numai ks o indiferingt rtă as- ksnst la luata fatalt între Romtnl mi Suguri. TransilBania, de ks finitul a- nslul 1848, dunt ne Romtniî adusert aaskultarene Sngsril Snionistî, Tran- silBania nstea st se bsksre de nane tai linimte, dakt renumitul yenerariă Bem, ns transnorta resbelul din Unga- ria in TransilBania. Lsntele eroine lai lanku, Aksente, Balint m. a., lin kontra Magiarismslsl, sînt kunoskute in toata Ismea. IHtiut este mi aieea kt Bem în TransilBania n’a srst st se lunte în kontra lai lanku, dekiarînd |h el n’a Benit în Ungaria st se lante Iii kontra anelor ne-mi antrt nagio- Ulitatea. IUi aksm întrebtm noi, dakt iweste lante ale Romtnilor în kontra Agiarismulul, lente kare Adresa ka (m^ta uradingt le retaie ks total, însem- neazt oare mi alelea kt Romtniî a nrii- mit Snirea? Noi înst mlim nrea bine ki Deak, Komst, iui toata dieta «ngs- teaskt, zik kt rominil îotokmaî ka mi 'Wțil, as fost ammițl nrin intriyele tamerilel din Biena. Ka mi kam Ro- Mii mi Slasiî aBea trebaingi ka ka- țuerila mi reakgisnea din Biena si’i îc- Eeijo a-ml mitra esistinga naționali ? Este însi sn trist mi nekontestat ade- tt ki reakțiunea mi yermanismul din iena s’aă folosit în nagsba tsturor, de ieste Isnte nagionale din Ungaria mi ransihania ; aceasta însi us este Bina ommilor mi a kroagilor, ci este a an— urilor kari! cerka alunii ureksm qearkt ii astazi si stingi droattirile Bele mal iakre ale nagianei romine mi Slane. K» sn ksBÎnt, «nirea niii odati ne- ksti) st se fie esekstat nici mikar în— tr'o singuri narte a eî, dări nici n» s’a nsblikat, nentrs ki nus’acstut, din kassi b în momentul kînd era si se nsie în hbare, toata Ismea romini anski ai— nele în kontra ei. Mai înkolo, Adresa ns cricene ksm Rominil din TransilBania not si-mî sădi «erik/itatb nagionalitatea lor nrin finirea ib Sugaria: de oare ce romtniî ucin- ks Sngaria, ar kinita aceleaml falsrl ka mi cele-lalte naționali.ițî fingariel. — Noi kredem de nrisos l mal risnsnde ka «ie ar nerde romi- sakrifikînd esistinga gerei lor, mi nre- klînds-se în Sngsrl... în fin , adresa ziqe ki konsokarea Ușiloaniei la dieta dia Ilesta mi nen- # aqeea înki este n aiurați ka îm- îesui ks Transilsanil si se dlskste în Mestisnea nagionalitigil lor. — însi f alta însemneazi aseasta dckît ka SosiiBaniî si rensnge mai IntîiS Bic- olor nagionale mnrgînd la Ilesta, nen- Î*’ ka akolo si se konsslte anoi ks tfn- fl ksm si o reînBieze?! Benitn aksm la qostisnea nagiona- illilor. Interesant este aieea ka dsni ie ^iiî, Kroagil, Sîrbii, îmi Birsari la sînțiele în kontra legilor sngsreintl Ha 1848, qelor desfiingitoarie nagio- ®b|liî a meantc milioane de slaBi mi *• milioane de romini, mi dsnt ie t - Hl romini mi slaBi nrotesta mi as- V tn kontra aielor bpi snihterale: Sngsril kiar mi aksm, în a’rgtc mo- mente ssareme, st albi mi k tcz nca m. imdrsdinga de a dekiara în adresa lor kitre regele, de neîntemeiati aiea în- kslnare ki legile lor de la 1848 , ar Bitama drentsrile de nagionalitate ale rominilor mi ale slaBilor, soas nentrs ka si Borbim în limba nolitiki a adresei, drentsrile anelor loksitori al Ungariei karil ns Borbesk sn- gsremte, fiind-ki Adresa se feremte nrekît se noate, de a memora a nsme nre slaBi mi nre romini, ns ksmea nrin asemine memorare si se nan al reks- noamte mi nre el de fiinge mi nersoane nagionale. Adresa, snre a doeedi ksm ki aiele legi rngsremti de la 1848, ns sînt nedrente nentrs nagisnea romini mi slaBi, adsie srmitoariele nalrs args- mente. Argsmentsl îtitîis. Adresa ziie ki legile 1848, kare dekreteazi limba sngsreaski de esklssiBi a legislagisnei, a administragisnel, ns sînt dekît konse- vinge firemti ale legilor adase în aiest obionl la 1830, 1840, 1841. - Noi însi kredem ki adresa nrin aieasta, de- narte de a dosedi dreiitatea legilor de la 1848, n’a fikst alta dekît a mirts- risit ki sltra-magiarismal de la 1830 nîui la 1848 a rsmas mieml konsemnte înlrs a stinge nagionalitatea mi limba rominilor mi a slaBilor. Illtim ki la 1847, Komst nronsseso nîm mi trads- lerea kirgilor biseriiemti ale rominilor în sngsremte, mi întrodsqerea limbel sn- gsremti în biserika romini. Noi sin- tem denarte de a kontesta ki mi aiea- sta nronsnere a Isi Komst ns era de- kît o konsesingi fireaski a legilor mi datinelor noastre mai ales de nre la a- nsl 1830 înkoaie. Argsmentsl al doile. Adresa ziie ki nhi sistema nemgeaski a Isi Bax înki n’a fost mal dreanta nentrs nagionalitagi, dekît sistema legilor sn- gsremtl de Ia 1848; ki aiea sistemi a gSBernslsI nemgesk aîntrodss limba nem- geaski în jsstigie, în administragisne, în skoali. Aiaasta este nrea adesirat, mi slasiî mi rommii as dat mi das do- eadi mi astizl kt el srgisesk aieasta sistemi nemgeask-, ns mal nsgin dekît nre iea sngsreaski. Dieta kroata, de frika germanismslsl, ns Brea a trimite denstagi la Reichsralh, nreksm ns trimite niii la Ilesta nentrs ki kroagii daki ns sînt Nemgl, ns sînt niii sngsrl. fin ls- krs ns nriienem, ksm adresa sngsreasks krede a nstea jsstifika magîarismsl nrin germanism. Argsmentsl al treilc. Adresa ziie ki mi gsBernsl nemgesk tot aiea- sti sistemi de desnagionalisare srmeazi assnra slaBilor, întrodskînd limba mi sis- tema nomgeaski în Boemia, în Galigia, mj în celelalte nroBinge slaeiie kare stas deadrentsl ssnt ministerial din Biena. — Hli aieastl obsersagisne a Adresei sn- gsremtl este ns se noate mal adeeirati; însi noi earimi ns nmenem ksm sistema de germanism a Ministerislsr din Biena, ar nstea jsstifika magiarisarea Romini- lor mi a SlaBilor. Dar, de alta narte, mtim nrea bine ki de mslt sngsril boi si kauaiiteze ne nemgii dela Biena, ki ns este uolitiki mai ksmnata dekît aieea a Nemgilor assnra Boemilor, Moraeilor, Ilolonilor mi Italienilor de o narte, mi aieea a fingsrilor assnra SlaBilor mi Ro- minilor do alti narte; ki IJermanismsl mi Magiarismsl as aielamî ririniinis de sieagi mi de legitimitate mi anelaml interes mi skon, mi ki, nrin armare, îmnrsmstat ar tre- bsi si-ml dea mîna sure a stinge, fie kare în sfera sa, SlaBismsl mi Roma- nismsl: ama însi ka Rermanismsl si ns treaki marginea fingariel nentrs ki a magiarisa ne SlaBi, ne KroagI, ne Sîrbî, ne Romml este sn nrioilegis reserBat ungarilor, dar niil sngsril n’as st treaki în nroBingele asslriave nentrs ki a des- fiinga slaBismsl din Boemia, Galigia, Mo- rasia, Iliria mi Romanismsl din Benegia mi BskOBina este sn drent resersat Nem- gilor. Ilikat ki Nemgiî ns bof si nri- ieani nentrs io si ns germaniseze tot eî mi ne fingsri mi ne KroagI mi ne Transilsanlv ⁱf'¹ ° *L Al nat rele argument. Adresa sngsreaski ziie ki Rommii din Grevia mi Macedonia Tsniel, mi aiel din Basa- rabia Rssieî, ns se afli mai bine în re- snektsl nagionalitigil lor, dekît Rommii din fingaria dsni legile Isi Komst de la 1848. — Aieasla noate si fie ade— Birat, dar ns noi kari ksnoamtem no fin- gsri, ii stniniî kari ns’l ksnosk do a- jsns se sor mira ksm sngsril demokragi îmi aseamîni el îosiml gssernsl mi le- gile lor de la 1848, ks legile asiatice ale tiarei mi ale Ssltanslel! în fine, Adresa nromite din nnrtea generoasei nagianî sngsremlî komesisnl în faBoarea loksitorilor gerei sn- gsremtl lensBorbesksngsremte, nsmal daki ar kiema odati Regele la Ilesta ne KroagI mi ne Transilsani, a- deki nsmal daki iar dekreta odati re- gele de^ sngsrl no Romml mi no SlaBi, oentrs ka Biind la ilesta mi el, si se noata îngelege sngsrii ssseranl ks el, mi st le noata afla doringele. IUi toate aiestea stas în adresi snsse ks loata naiBitatea tea mai neîakmsiti. Nsmal aicea ns nstem nriiene noi ksm not sn- g. ril si-ml înkinsiaski ki regele ar fi în stare, kiar mi ks nsterea miligiei sn- gsremti, ai adsie ne Kroagî mi ue Tran- sileanl la Uesta, dsni ie nrea bino mtis sngsril kt îmmratsl a ierkat sil adski ne KroagI, ns la Uesta iea Biolenta mi lenlralisitoare, lila Reichsrathsl din Biena kare înki tot mai reksnoamte o sneiie de autonomie a gerilor, mi tolsml n’a isbutit ks brasii kroagî: el ak refu- sat de a merge Ia Biena. Uli ungurii ks toate aieste learki toate mijloaiele de a adsie la Uesta ne Kroagî, ba kiar mi ne Transihanl karil niii odati în Bieaga lor n’as fost Ia Uesta, niii nu Bor si meargi odati ks kanul, nentrs ki ns sînt unguri ii Romini. Anenoe kredem ki gSBernslsI nemgesk do la Biena iar mal seni la sokoteali ka si subjuge, ka la 1848, ne seama fingsrilor ne KroagI mi ne Transiteani. Nemgii o ar fale a- leasta numai în înkredingarea ie o aă ki aieasta Biolenta înkornoraro ai nro- Boka de noă mi nesmintit sn resbel in- ternagional intre ungsrl, mi între Romml ini SlaBi. Lsuta ar fi neînksngiurati. Ne îndoim însi daki asemine krsdeta intrigi ar aduie îmmratulsl din Biena mtkar foloasele de la 1848. fingurii as neînkiuuita nebsnie de a ' forma o gean mi o nagisne ungsreaski mare, snaminedesmrgiti, mi sita ki el sînt nsmal natru milioane, ear sla- bîî mante, mi Rommil trei; ei ns Bor si Badt ki Kroagia mi TransilBania ns- mal nrin forga armelor s’ar nstea kon- toni ks fingaria, ki Slasiî mi Rommii niii nrin siolengi ns se sor faie unguri. Aii e loksl ka si adsiem aminte ungu- rilor nimte kuBinte îngelente kare le gi- sim în kiar adresa lor. Eata ie ziie Adresa ungureaski kitri regele în kon- tra lentralisiril nemgemtl: „O unitate „stoarsi nrin sili, na fale Imnirigia „mai nștinte, konmtiinga lositi a gerilor „singsratiie, mi amimiunea nrodssi nrin „sita, demteanta tendințe de desmrgire ^ba noate kiar de desfaiere, mi nentrs „aieea îmningia alunii Ba fi mai slabi „kînd Ba acea mai multa trebuingi de „întreaga sa nutere, mi de toata înss- „flegirea nonoarelor sale. E foarte la „îndoeata nuterea snel Imningii a ki- „reia unitate nsmal nrin nuterea arme- „lor se noate sssginea, mi kiar in mo- „mentele noriklslsl ns este asigsrati. „LoBirea în drentsrile nolitiie ale snel „gerl, totdeasna este nedreanli, mi nro „duie simgemintc do dsrere mi nemsl- „gimire.“ Borbe uline de îngolemisne mi de adeBir! Aieste Borbe le adroseazi mi TransilBania mi Kroagia, Rommii mi Slasiî kitri Sngsrl. Sngsril, nrin urmare mi Adresa sn- gsreaski, ns mal îmeteazi deaselisda ki el ar fi ridikat la 1848, greutagile feudale kare anisa mal ks seami ne SlaBi mi ne Romini. — St ziiom ki a- leasta ar fi adesirat, mi totsml, kredem noi, nrea mslt nretind sngsril ka aieste nonoare si-mi abdiie nagionalitatea cen- tru ki dieta sngureaski la 1848 s’a bi- zut silita nrin nuterea esenimentelor, de a faie si înieteze nedrentagile nrin kare’i sugruma de aligia sekull. însi nu este adeBirat niii de ksm ki ungarii as desfiingat iobigia. lobigia o a desfiingat frika ie intri în ungsri nrin masakrele de la 1846 din Galigia; iobigia o a des- fiiogat ansi 1848. Ka deosebire, în Tran- silBania, Kongrdsal nagional al Romini- lor din 15 Maiă, a nroklamat desfîinga- rea iobigiel, mi geranii, nentrs ka mo- miele uremie tarilor si ns riiniie nels- krate în uagsba gerei, geranii, în natrio- tismsl lor, aă dekiarat ks toati solem- nitatea, ki ei as si mal lakreze nîni la Rusale, dar nsmal nîni la Rusale, ns centra ki ar fi datori, datoringele lor înieteazi din aieasta zi, ii nentru ka st ns sufere agrikallara gerei. Ast- felis dieta aristokratiki din hniă, n’a dekretal desfiingarea iobigiel, ii a re- ksnoskut numai de friki an fakt îndenlinit. Aristokragia iea mal esklssiBi mi maî intoleranti din lume, kare la 1847, ft- kase un firbarjă kare descoia ne gerani de inoiniele lor, aiea aristokielie ar fi denenit ea oare, îndata, la ansi, atît de liberata daki aiest an na era anal 1848, mi mal ales, daki Kongresal nagional al Rominilor nu nroklama de mai nainte drentsrile omenemtl, mi nu uunea în lu- krare mi libertatea mi îmorourietarirea geranilorl (Ba urma). A. Ilaniă Ilarian. Hitim în Reforma. Ilsblikim ks iea mai vie ntaiere ar- mitorul nroekt de obligagie volsntarie ie ne adresează fragi Bnilenf, mi-î feliiitem nen- trs nobila idee ie as avut de a lua inigia- liva unei întrenrinderl ama de frumoase mi ama de salutarii, din nuntsl de vedere al umanitigi ini al lisilisagiel; unim nri noi vo- lea mi inima noastn ka a fragilor Bnileni, nri rugim ne tot letigeansl avut, ku amoa- re de umanitate mi livilisagie ka si nu n- mîie ncntsitor la aieasta nobili kemare în favoarea intelițtingei mi a geniului aman. Redakgiunea. Proect de obligație voluntarie. Subt însemnagii, informagi de linsa de mijloaie în kare se gisesk konil site anilor în gări, relativ ku un stadiu kare ar nstea dessolta mi între el kaltura sniritsata, mi dune observațiile fikute, fiind kunoskut ki între konii sătenilor si gisesk înalte talen- te, kiar ini țreniuri, kare din nenoroise eri nerd în întunerik, aBÎnd în vedere Rugina kanaiitate de kare se bakun mai mulgi din învigitorii nri skriitorii satelor, avînd în șe- dere sanktitatea misiunii aiestora mi komu- nul asantagiu ie ar dekurge dintr’o analogi kanaiitate intelektuali mi morale a aiestor fonkgionarf ie sînt kemagi d’a drentsl a lu- mina mslgimea nonorslsf, mi anrinmi de do- ringa de a se risuîndi mi în aieasta klasi lumina studislul snre a nu si nerde fin fo- los aiele talente saă geniuri ie adesea e- klata din iea mai umiliti kolibi mi devin ku timnsl folositoare soiiet git, ne am deter- minat ku iea mai mare mulțumire, a kon- tribui fie kare dune nsterea sa ks anualele fonduri însemnate maî jos, ka si întreținem în oramiul Bnita, Kanitala aiestei distrikt, linsnre-zeie konil sitenemii, aleml din sate dsne meritile ie se vor konstata în faga d. Ilrefekt nri a unuia din d-nii Hrofesori ai skoaleî Nagionale de aiii înlesnindu-le lo- kainga, nutrimentul, sui la tul, înkilzitul, în- bnkimintea m. 1. I. nreksm mi nlata unei nersoane kare si-i mediteze, si-I gie în or- dine, mi si îngrijeaski de ei, ka nrogresind fie kare dune siringa mi nuterea sa intelek- tsali, si treaki duuez meritele lor, unii ka învigitori siteraii, ear alții în alte mkolî nentrs însigiturl maî înalte; mi astfel, ka snii ue am nrouedat în aiest fant de buni voia noastri, ne obligim nrinlr’aiest akt kare konține nronri-le noastre semnituri, a n- snunde regalat firi niii sn fel de onsnere, tot d’auna Ia 1 Ianuarie banii ie oferim fie kare dane nota de jos, în nriimirea kasie- rslaî ie în urmi nrin majoritatea voturilor noastre se va nsmi kînd se vor elabora mi statutele aiestuî amezimînt; nentru kare vom soliiita anrobarea guvernului. Sîntem clini de snerangi ki avînd fe- riiirea a reumi în aiest nroiekt, nentru ju- nii ie trekind ksrsul skoalelor de aici, sor desfimsra merite mi talent nentrs învigituri mai înalte guvernul ka nirinte komun va faie firi îndoiali a st da aiestora an în- ^eg ajutor, înlesnindu-le mijloacele neiesa- rii nentru trecerea mi susținerea lor în skoa- lele komnetente. Daka fondurile vor nermite, se vor nrii- mi in acest amezimînt nri doi konii de fa- milii sirmane din aceasta urbi, aleiui dune kanacitatea lor întelektsali firi distinkgiu- ne de rit Fragil Trandafir, Konstantin mi Geor- ge Giuvara ne obligim de asti dati nentru un kurs de 4 ani a risnsnde ne fie kare an regalat la l-iu Genarie kîte galbeni limi-zeil No. 50 . . . .50 K. Verlesku idem idem¹' ¹ . ' . 10 loan Stîlneanu idem idem . ' . 8 loan Kostesku idem idem * , . 3 loan Trandafir jdem idem . 5 loan Faranga idem idem ... 8 Axil Ilavlid idem idem ... 8 Neaga Minkalesks idem idem 2 Toma Timneana idem idem . . .20 J. Konstandin idem idem ... 5 îi. T. Onmeanu idem idem ... 5 M. D. Djvani idem idem. . . f 4 Alesandru Kirigesku idem idem . . 5 G. Avasiota idem idem . , 25 X. Dimitrie Kristodulo idem idem . 6 G. Geavide idem idem . . .10 D. K. Ikonomu idem idem ... 5 A. Delidakols idem idem . .10 loan Eosoța idem idem ... 2 Drako rTambuki nentru 4 ani kîte galbeni 5 Teodor Kalfoglu idem idem . . ,3 R. 8 Kamniniu idem idem . . 5 X. Mavromati idem idem ... 2 K. T. Ignat idem idem . , .6 N. Filodor idem idem . . . .3 A. D. Ulituman .idem idem ... 4 G. A Kantakide idem idem . . .5 I. Iliska idem idem . . . . g N. Teoxaridi idrm idem . » 2 II M. Ilesteinalgiolu idem idem . 4 A. Kekronide idem idem ... 4 Fragii Kasadia idem idem . . .10 I. G. Valentineanu . . . .. 2 Skarlat Turnavitu . . ... 1 ' ■ IsG 249 ----------- .1 :.8 Domnule Redaktore! Koncetațeniî mei Giurgiaveni îmi tri- mită srmitoarea deklarațiane a loră snre a o nablika. Te rogă -dar, biue-voemte a-i faie lokă în koloanele stimabilului ziarlă Rommulă. Din aceasti deklarare a letigeniloră Giurgiaveni se însedereazi barată kid. loan [leneska, fostulă nrefekts allă distriktalaî Blamka în timnulă ministerialul Enareanu, a voită m’a mtiată, mal ’nainte de toate, a fa- ce ka întreagi dibicie ka si rimie în ini- mele loră trista savenire a administrării du- misalle; mi ki kulnabila-î kondaiti îl ne- voemte akam a veni dmuiil, nrin maiorita- tea absoluta a denataților, oramulaî, si des- minți mi si kombati fabrikata konginere a reklamațianei d-salle kontra slimabilalaî ak- taală Konsilliu Municinalu din Giurgia, kare a simțită, a trebaită si simți, de nrima sa datorie a da kanomtmțel gaverniinintulai ini □abliiitații fantele d-salla. Gr. S e r r a r i e. Sub-semnagii letațenî din oramială Giurgia, îngellegindu ki d. loan Ileneska, fostală nrefektă de Blamka, intenteazi nro- lessă onor, aktuali Maniiinalitițî a orama- luI nostru, nentru ki ea în jurnalulă siă ku No. 1141 kitre onor, ministeriă din întru a antată ki nurtirile d-salle, alle d-lui loan Ilenesku, a fost totă-dea-una în kontra in- teresseloră noastre komune, mi a cerată si na maî . fie restatorniiită în costală de nre- fektă, snre a nu i se maî da okasiune si faki a mai suferi oratuală ka în timnulă kmdă, din nenorocire, l-a administrată; în- gellegindă, zicemă, ki d. loan Ileneska este disnasă a avea o assemenea kutezanți, ve- nimă akamă a dekiara mi noi nablikslaî ki ielle aritate mi cerute ia onor, ministeriă de kitre stimabilii renresintangî al orama- lal nostra în nnvința d-lul loan Ileneska, suntă esnressiunea noastri. „Kmdă onor, aktuală Konsdliă Muni- linală allă oramuluî nostru a antată onor, ministeriă ki luknrile d-lul loan Henesku ka nrefektă aă fostă totă-dea-una kontraril interesseloră komune alle lokuitoriloră ora- muliî nostru, a antată unu kuratu adeviră, kni, de kmdă d. loan Ilenesku, ka nrefekt, a înkeiată jurnalulă în nrivința neskuireî în kanalală oramuluî, niii iei maî siraiî Giur- giuvenî nu maî notă vina mikară ună ba- boiă de neuite nentru xrana koniiloră loră în anele oramuluî, în anele kare snilă nraguri- le lokuingeloră noastre, fin a fi sucuml Ia grelle nsnunderi. „Kmdă onor, aktuală Konrilliă Muai- linală allă oramuluî nostru a antată onor, ministeriă ki d. loan Ilenesku, ka nrefektă, s’a silită, sub ministeriulă Ecureanu mi în- dati duni tristele îmnregiurirî din Kraiova mi nioemtf, a komnromite orauiult nostru în okiî Domnitorului uri aî nagiuneî întregi, nro- vokmdu-ne însumi d-sa la nelinimte mi mi- nikare kondatnnabili, a antată unu kuratu adeviră, kicî d. loan Ilenesku, kare avea atumî sub ordinile d-salle d’a drentulă, nre- kumă am vizut-o togi in fanta, toati killi- rimea regulati din orarnă, a îmnirțită omti- rea în natru truce m’a ordonată ka ostamiî killiregi, în clini armitun, unii ku sibiile skoase mi algil ku karabinele în mini, si se creumble nrin toate ulițele uri ungiurile oramuluî, ne kindă nimeni iu Giurgiu, affan de d-sa, knî ns visa la vre-o reskoali ie ară fi necessitată nimte assemenî snilrnm- titoare misurî, mi ne kînd fie-kare Romin Giurgiuveană, de mi ku inima striviti de su- ferința generali d’atunif, urivea în cerfekta linimte mi ku disnreță aielle eksotiie ma- kinagiunl alle d-salle, alle d-lai loan Ilene- sku, kare atumî, ku toati gendarmeria dis- triktului adunati la nrefektun mi barikadat, ka vestitulă Don-Kimot în kontra moriloră de vintă, ku sentinelle, amtenta, negremită în nenbdare, dorita vestire desnre miuuka- rea ce o urzea ku atila sete, snre a alerga ks gendarmeria si faki fantslă mare orina- triotikă meksmă mi-Îlă nroektasse mi si ia kununa bravurei d-salle nentrs mmtuirea 0- raraului de revolugiunea ie nu esista în Giur- giu de kită numaî în kugetulu nri voința d-salle, kum o notă mirturissi mi kiară ko- nillamil ne kariî mamele loră îl aduna dece ulige snre a ns fi kilkați de kaiî killire- țiloră ks kiuliturl silbatice mi întintito- are. „Kmdă onor, aktuală Konsilliă Msni- cinală allă oramuluî nostru a antată onor minsteriă ki d. loan Ilenesku, ka nrefektă. a lissală în neesekutare ună numiră însem-, nată de bune disnosigiuni municicate, a a- ritată ună kurată adeviră; kid, din kausa rellei voințe a d-luî loan Ilenesks, linsa a- iclloră folositoare disnosițiunl manicinale, www.dacoromanica.ro ROMANUL AUGUST. kare, de mi Iskrtrl învestite mal în srmt ks formele kanielariHemtl, aS fost# nremeditate de onor, aktaals KonsilliS MsniqinalS In kon- ssltare ka noi denstagil oranrslal snre ade- viratsIS interes# komsnS; linsa de eseksta- în Una aieasta, la 26 Asgssl se BÎnde nrin luilagisne la Trib»- rea aleilor# dișnosigisnl msnimnale, zmemi, l ₙₐₗₗd dₑ j|fₒ g ₖ • g setigeml Gisrgiaveni o asffen mi astizi, în | . . ’ timn# se noi gisrgisvenil ns ne simgitnă da- I GLINA din distrikt»! IlfoB»18, tori d-lsi loan Henesks de kits n» mai re- I DîmboBigel, k» demrlare o ori de k^nomlinga nentrs memorabil»!# esemnls de I _ , moralitate ne ne a dalS, ka nrofessor# de I DBKBTemll. momia nlasa Inslituiion francai*. Directeur A. Vichy. La reouverture des classes est fixăe au lundi, 21 de ce mois. Les âRves sont donc invit As â ren- trer, la veille, au pensionnat, a- vant 8 heures du soir. moral b mal ks seami, în timnsl# adminis- tnril d-salle de 11 l»nl 1. Nigi Georgis, denstată. UDO d-' Mitea Beliks. idem. । •„ 10. Marin Iloneskg, idem. IIetre Drsginesk», idem. Iordan Beliks, idem. 7 Xristake netroviql, idem. Angel Iletrovi’d, idem. t _, Nedelea Dimslesks, idem. “ ‘J' ‘ t George Kismoaia, idem. Florea Marinesks, idem. 1 b . Marinnea Haraskiaa, idem. *' IIsls Nenms, idem Sanda Ilona Rada, idem. Neajjs Gsus, idem..,rnioG Nedelea Irimia, idem. -ÎT Enake Ulims, idem. ■- 1 “-p/H tNikolae IlenoBiql, idem. m I Konstandin Bel^ea, idem. • - Marin Mladin, idem. Aaol 20. George Sava, idem. Hi.-aamo 21. IIetre Damitr», idem. State Anton, seliueanM. - Stan IU11118, idem. Nikolae Mixail, idem. .î a Rada Dobre, idem. ? m K’ Kirijji> Konstandineska, idem. । George Hetreska, idem. lanks St. Tomsleska, idem. Tsdorake Ilie, idem. 30. Nikolae Niksleska, idem. a Ilaraskiva Xristea, idem. 4 . . n Ivanuea Beliks, idem, ir Konstandin Stefianesks, idem Konstandin Zis», idem. 35. Iordan Marinesks, uellg ie am rimași Aneasti momii are întindere de 1300 mi kite-Ba nogoane, toate de hkr8; are 46 klikaml; trene 2 drs- miri mari ne dînsa mi itor, adiki: afari din fiingi este kilkali de foarte m»lt mi desnre re si meargi nîni în Ba intra în slioînirea are mare bî- nogoanele în toate nirgile DîmboBigi a- malka el kînd nimîntsl»! ne i s’a dată nrin retragerea gîrlel: o I Isnki kare di de la 150 — 200 ka- I re fîn8 de nea mal b»m kalitate. I Doritorii se notă adressa la D. I Mesar Boliiak în toate zillele nîni I în zioa litori ka s* ⁿoal¹ arendam»! Sl’ml mi sânt gata la ori-?e întrebare sin- I faki seminitsrile de toamni. snanz#. (OriginalslȘ este la mine Gr. Serrerie). DEIIEIUE TELEGRAFICE KsrsBl BienI din Metalhe . . Nagionale . . . Akgianele Bmiel ,, Kredilsl London Silber . . . Dskagl . . . 15 August. 67 — 75 80 — 65 740----- 174 — 20 137----- 138 — 20 6—59 Mașterii mi not gisi a kasi da- ni amiezi de la 4 nîni la 6 ore în toate 'zilele nod» Tîrg» d’Afan ne- ste dr»m de biserika ks Sfingil. Doctorul Turnescu. No. 513. 3 MISKTiRILE ÎN H0RT8L BRĂILA. . în zisa de 14 August 1861. Konbil sosite înkirkate. s' ' demerte Banoare 11 nornite » sosite nornite Ilreg»! înkirkate demerte nrodsklelor. Grîă tiakîr kalitatea I, kila « « Hi ii 11 kîmiă arni»l Sekara . IIor»mbă. Orză Beki Orz noă Fasole . n II n 220 200 160 158 84 • ma’ Anareas BOȘCO, face cu totul de negoțul ce a în- hâlaoa Batiștea, casa popa Georga dogară. treprins pănă acum, are onoare a _____________1 No. 506. 1 fₐcₑ cunoscut că magasinul său I posedă felurite trăsuri, precum: ca- | De arendat. Moșia Dîlgj I rete, calescl, faetoane dupe moda a doamnil Sultanii Marsil din dis- Griă roșu de Banat. La cea maI ⁿouă’ atăt de Viena cât tactul Ialomița, de o mare întin- mouiia Gergani, nlasa lalomigil, se lucrate îⁿ stabilimentul său de dere, cu peste opt-ZecI famihJo- afli grîă rom» de Banal nrima ka- ceI mal buⁿl fabricanți, și cu pre- suitori, toți cu vite, cu han și cir amatori ie Bor Boi si k»m- turl foarte moderate. Asemenea 4ece sohaturl, se aiendeaZa de a- mi un adrecpzn la ⁸e adă Ia dînsul și o cătățime de cum Peⁿtru trei șah cinci ani so- le made la nrin- teascurl pentru storsul vinului du- cotiți de la 23 Aprilie viitor. De arendat. Momia Ktm- nineanka, sa» Kilsgireni, saă Bal- doBinenil, din j»deg»l Briila, nro- nrietate a d-l»I Dimilrie Kimniniana esle de arendat, nrin iiMilagisne ks oferte sigilate, ne termensl de 5 ani, însenlnd de la 23 Anrilie ansi 1862. Lititagisnea este a se faie în zioa de 14 SenlemBrie Biilor la lok»inga d-l»I Konslandin A. Kreg»- leska (anal din enilroni d-lal Dimi- lrie Kimniniana), în »liga Mogomoae neste dram de karlea adminislratiBi. Na se Bor nriimi oferte de kil de la ateea kare ar Boi si ia mo- mia ne seama loră, saă de la îmna- temigl din nartele nrin nroksre le- galisate dane formi. țicniră a laa kanomliniji de kon- diuianele arendiril, doritorii se noi adresa la mal sas antalal enilron. No. 510. 21 litale; nere de simîngi, D. Gigi Mateosk» g»l Ion Gika lîngi biserika nrotes- tanli, snde noate si Ba zi nrobe mi si afle nregsl. No. 502. 1 pe cel mal nuou metod, atăt pen - i No. 488. tru înlesnirea lucrului căt și pen- ------------------ 1 E3EBB^SE3 10.000 Lei de dat ks dobîn- di. Doritorii sl se adreseze la d-na Elenka Trifeaska ne lok»emle la d. Bekar, elina Filaret No. 29. No. 507. 1 tru curata eșire a vinului, depăr- Marchldănîe. La stabili- , tindu-se cu totul călcarea cu pi- mentul de marchidănie al d-lul I cioarele, precum și o mașină de gava Vasiliu din ulița Lipscani- । scos buturuge din pădure. lₒᵣ vis-a-vi de d-lor Marținovicl’ Mihail Miller, și Asan, a sosit acum mal multe Karetam ka lokainga în aliga Feri- fₑₗᵤᵣᵢₘₗ dₑ ₛₒbₑ dₑ dₑ Viena. । BtrBBlBi No. 46, magazin»! din tsn- ₜ । dai kargil snde se afli direkgia te- Doritorii VOr găsi Cele mal SCă— i legrafalai vis a-vi de kasele Vilara. (jᵤtₑ prețuri CUm și buna CUalitatel 491 1 | a sobelor. No. 477 1 De inkiriat. »n anartamembdesfacere. La Magasinul în kal»l de jos al kasselor nnosa- dm strada Lipscani „La COCO- DCStaCtre OG de Olanda tulul doklor Teodosie neste dram de Ș^L DE AUR' se află o canti- kassa rinosat»!»! Bilara, k» ksrie, tate de vinuri de Bordo și Șam- grajdă, mooron mi toate denandesele PaIue cur^ ⁸e vor desface cu pie- trebainiioase, se di k» kirie de la tur* f°arte scăZute. Fiind că numai o sâptâmîni va ținea desfacerea de marfă. d( pînZă de Olanda care posedd â» Sf. Dimilrie Biilor. Doritorii se Bor Bordeaux. adresa la »n»l din enitronil aneste! Medoc superidure kasse, D. Anaslase Filiti în bHua Saint Julien BrînkoBeans neste dram de kons»- Chateaux lafitte lat»l Italian. No. 504. „ Margaux. lei 9 . 11 . 13 . 13 14 11 MISICbRILE ÎN nORTSL GALARI în ziaa de 12 August 1861. Koibbii sosite înkirkate . . . . — — demerte . . . . — nornite înkirkate.......... — — demerte............. Banoare sosite ................. — nornite....................... lîregal Ilrodaktelor. , 3 3 4 3 De arendai. 1 f Maddre superieur . . ------— Malaga......................... Cu sosirea Rhum de Jamaique bouteille prăvălia mea, în casele Torok din podu Mogoșoaie, alăturea cu Pas- ~ sagiul Romăn, cu un scăZămîntj 19 de 25 la sută. 29 De aceea invitu cu respectul pe onor. Publicu din capitală, d’a 2$ mă onora cu visita d-lor, și d’a 19 lua în băgare de seamă assorti- Gris 11 11 ii liaktr kalitatea 11 kirnis 11 arnist 11 11 I. . . — n. . — I. . . 180 ÎI. . — ii Sekan flora ni bă Orză . 144 timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samurcaș, cale d’o poște de capitală. No. 490. 1 Pielrnrie. La altarsl biseriui Sf. George Bekiă snde se adsn tn- ssrile de birje, a sosii aksm o ki- tigime de m'etririe de Marmon de nea mal fini ksalilate, adiki: monu- mente Iskrate, nismil, kml, nilere de balkoane, finlme, mese mi table, lesnezî de nardosil de Italia. Do- ritorii se Bor anta la antal»! lok, snde not gisi »n ureg moderat. George Simici. No. 511. 2 Se dă in tăiere llidsrea de kirtUt. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron șitbte celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au gradine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedenu, ulița Mitropoliei. la Bretslemti Filko&nl ks denirtare nosti de Esksrenili. Doritorii si se dreseze la sab-semualsl. K. St. Filkoian». No. 499. 1 o a- No. 493. 3 La d~lor Hempel et se află de vînZare Siment Engle- zesc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 1 De dnzare» O prăvălie cu odae în dos și o altă odae în cur- te din mahalaoa Popa-Nan, ulița Mărcuța, No. 35, sunt de vm^a- re. Doritorii d’a le cumpăra se adresese la administrațiunea cestul (jiariu. N^ 492. 1 să a- premier qualitâ . deux-eme „ ... Champagne. Ai grand mousseux qualitd superiâure............ Sillery............... Bouzy................. 11 5 11 12 13 Precum și diferite licorurl 10 25 10 10 20 de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scăZute. No. 498. 2 Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Criste se află unu mașinist, care are o praesă forte bună mal cu sdmăla mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințeZe mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra măi întîiu pe probă. D-nil proprietari și aren- dași cari au trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susă numitul espeditor. No. 496. i mentul de mărfă, pe lîngă prețu- rile loră scăZute, ș’a profita d’aț ceastă ocasiune, care nu se întin' plă în tot d’auna, aprovisionînds se cu aceste articole trebuincioase Sunt de vînZare batiste d’o- landa pînă la 6 sf. duZina, bus ta d’olandă 60 coțl cu 4 galben; cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și unu assortiment destuUj mare de garniture de mase de albe și colorate, percaline chil de dame cu cel mal elegii dessen pînă la S0 parale cota- | M. Schraindorfeii meșter de pînZă d’Austrii. (No. 497). 1 { gPțP’ Plastru de nef La d. LucașievicI a sosit Plas# pentru tămăduirea negilor de p cidre. Doritorii să se adresă magasinul d-salle. (No. 494.) 1 Bibliografie, i Bromara TEMNlJfELE AKSTRU’lj konrinzitoare de Biaua nolitiki a Wfț LIME ORSINI, skrisi de el înssnn* tradssi de sab-semnalal, a emit de n tiuar, mi se afli de Binzare la toate] bririile mi în aasagial romm b 6* dakyisnile ziarelor Romin»l, UonoisL lodenendiDya. Gr. SeiTUTie» r°r"ⁿl N°- ¹⁹>