BiBLMTECA &WUttțl LUNI ini MARUI Voiesce și vei pute. MMM——MMp—-'•‘i 14, 15 AUGUST 1861. Lumlne^ă-te f j Tsi vei fl. । Va eși în t6te filele afară de Lunia și a doua-țli după Serbătdriă. Abonarea pe un an.......................128 lei. Se se luni.............................. 64 — Trei luni................................. 32 — Pe lună................................... 11 — Uu esemplar............................... 24 par însciințările linia....................... 1 leu PIARIU POLITICO. COaiBCI AII, LITIRARIU. jlCiOU.— —.-— ■ - ■ —--- ---------- (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) 1 * ¹ Abonarea se face în Bucuresci, la Administra țiunea Românului, Pasagiul Român No. 13. în județe la domnii Administratori și la coreu pondinții nostriî, sau d’a dreptul prin postă tri- mițând și banii. Tot asemenea și în Iași, Direptoriulu (pariului Romanulu și Redaptoriulu respun^toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa lă Administratoriul 4iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Român No. 1.3. SENTINȚA EUROPEI. ’ I Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă ' că (eara, a căril organisare trebuia făcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘTN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATĂT DE NUME- ROASE CĂT ȘI ÎNVETERATE, șd. Supscris: Walevski. Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augustu. Toți știau co cetățiănii din București se pregătiau a esprime în acea ții, prin- tr'uă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoștința românilor către Franța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă ^i sau doue înainte a oprit ori ce manifestare printr’uă ordinanță ad-hoc. ... 'ies celsî oontifikale, Nanoleono III a- ₍ daago ki doreinte a urma aceste serai- ¹ Uie, dar ki, în faga intrigelor mi anel- lirilor ne se fak Ia Roma, negremit firi uitirea flanel, mi de kari oninisnea n«- bliki s’a inimkat în Franga, se Bede ne- Boita atrage alongianoa gaaernslsi uontifi- tale as»nra acestor «noiliri mi snen ki Ui» Xbu mii a face si înceteze o stare de «kr«rl inkomnatibile k« n r e s i n- ga stindari«1 ai francos Ia Roma, mi nsmal atsncl îl asikan de mangine- rea știrii de Iskrsri aktsale. Astă skrisoariă a desenit obiek- tsl mai msltor komentărî; dar nei mai mslgi Băd într’însa o ameningare nen- trs astoritatea timnsrale a lianei mi o adeBărată deklarare kătră kxrtea Ro- mei se iea aminte la reklamărileFran- geî, de Boemte a konserBa nrotekgis- nea baionetelor frannesă. Kare Ba fi nsă efektsl *ie Ba modale astă skri- soariă, ne Ba faye gSBernsl nanale? ,,Este nrobabile, zi^e Indenendinga jelgikă kă ea Ba nrelsmji nentrs ki Ba timn starea aklsale. GsBernsl Ro- man Ba trebsi a se resemna a G mal mlădios in nrisinga Frangei mi a ns- mal fa’ie onosigisne, de ns Ba Boi să Bază ne Biktore Emansele kimtigănd nro»ies81 ses ini omtirile Ilaliane s8Q- stit8ind8-se $elor franHese snre a năzi Kanitolsl.⁴⁴ Zilele anestea ziariele Italiane aS Borbitrasltdesoredemisisnea l»i Cialdi- ni din nostsl de. lokoteninte generale al revelai la Neanok, iui dc a D-lor Cantqlli rai Blasio. A fost în adeBăr oare kare Borbe desnre retragerea a- nestor Domni, ksm rai de dimisisnea Isl Cialdini, insă aMeasta din nostsl 4iBile nsmal, snre a se konsakra ks tolsl one- rărilor militarie kontra insskgisnii, ka- re, să snsnem ani în treakăt, este mai nretstindene bătstă mi strsnMi’.i în srma snor îngelegeri însi ks gSBernsl as rămas în fsnkgisnile lor nină la denlina nanifikare a nr-OBingelor me- rizionali. Regele Italiei a ulekal la 14 As- gssl la Florenga nenlrs esnosigisnea in- d«striale; d’akolo bq merge la Neanole snde ea sta nini nrin Isna Isi Noeinbre. S’a Borbit zilele aMestea d’o kăli- lorii a lai Garibaldi în Italia merizio- nale, nentrs a fi akolo la 7 Seutembre, aniBersaria intririi sele in Neanole; ini nentrs kare gSBernsl ar G nrenarmd mari serbirL S’a zis ki mergerea lai ar fi fost nroBokati de gseern, kare ar fi so- it Ti nroGta de nonoraritatea Isi snre a DaiiGka ks totsl nroBingole nanolilane, mi kă s’ar fi trimis nentrs aieasla d. Trechi. la Caprera si se îugeloagi ks Garibaldi. S’a snsss anol ki din kon- tra gBBornsIs s’ar fi teinind ka oni- uisnea nsbliki în Italia mi afari si ns konsidere aieasti» mergere ka trismfsl iiartitei reuolsgionarie mi d’aseea n’ar fi do ideia asestel kililorie; algif în fine zik ki nartita adBersi minisîerislsi ar fi «oind si dski ne Garibaldi la Neanole nentrs 7 Sentombre un ki d. Frechi ar fi trimis de kătre rege la Garibaldi snre a-1 rsga si ns krecze nenjsnssri gs- Bcrnnlxl. Ks toate aqesloa skomotsl des- (ire aqeasti kihtorii a Isi Garibaldi srmeazi a aBea koasislingi, îl îasem- nim dar, lismd ka eBenimentsl si ne sosii de este adoBirat sas ns. Illtirile din bngaria ne snen kă uBBela desnre disolBorea Dieta n’a nro- dss nini o imniesisne akolo, togi o amtenta. Se mtia la 21 Asgsst kă disolBerea se Ba fane nrinlr’sn simula reskriul reyesk, fără a se trimite nini sn manifest, nivi o adresă a Senatelsi. O virkalariă de la kanHelăna kargii kătre gSBern'btorii Ba esnlika mi lă- msri sitBagisnea. Nosa dietă Ba fi konBokată în termin de mease Isnî, Din kassa sărbătoriel de astăzi, tinografia fiind înkisă, ziarist ns sa erai rame. REVISTA POLITICA. Bucuresci, ^A^t. D. Negri, renresintantele romin la Konstantinonole, a sosit astăzi in ka- Dilata noastră. Manifestările înfrikoraiătoarie, ns- tem zice, nrin măreția lor ale nagis- nil nolonese, oksnă nrimsl lok în ce- slisnile noliliue. In fiă kaio zi Bedem nose demonstrări, nose sakrifi'iie, nose martirie. Eărbag!, femeie, konh, togi ieaă narle la Isnta cea mare a libe- rării ; fiă kare, ne’ntrekste se esnsne în gsra tsnsrilor nentrs ka kornsl seă să semeaskă de treantă nagisnii snre a ajsnge la ginta, dorită; fiă-kare se 'esnsne morgii, fără arme, fără resi- stingă materiale, kmtănd nsmal kăn- teksl nagionale. Nagisnile admiră nsr- tarea imnsitoariă a Uolonesilor; nre- tstindenl simnatia nentrs dînrnii kre- mte; nonoarele anlasd, tiranii se nă- lesk mi se’nfiorează, temînds-se ka e- semnls astei stărsinge, asiei tărie, a- stei energie în martirii să ns konrin- ză mi nonoarele lor. Ilolonia însă srmează kalea sea. Illtirile din srmă «ie anem ne Borbesk de tsrbsrări se- rioase la Kaliin in zisa de 17 Asgsst. In srma. arestării sosi sniger (iarma- ce8t), natrslele aă fost inssltate, sn nsmer mare de doamne în koslsmsl nagionale aS înkongiErat ne kolonel mi as cerst a da libertate arestantelsi. Grămădirile de nonor as Isat din ne în ce su karakter mal ameningător nînă ne toati garnisonea adsnată ssnt arme ameningă kă Ba întrebsinga ns- terea armelor de fok. S’a seBÎrmit ns- meroase arestări. illtirile do nrin alte nroBinge ase- menea ne aorbesk de manifestul nekon- tenite, doar nnreye, Imnxitoarie nrin li- nimtea mi nasieilalec ’orkiar, kari arați tă- ria iui nesirimutarea BOingei Bonomia d’a saferi, d’a se sakrifika, d’a mari r«- gind ne D-zeă „si-I redea o natrii li- beri !“— N» nalem dekit si ticem mi si adminm asii narlare, kiui, kam ziie ziarial ofîiios al g»Bern«l«I franies le Constilutionnel, Me ouiniano am natea oare emite Io fuga «nor asemeni manifestir' ale nnlriotismalaf uii (laierii anai nonor întreg?— He laxele i-am n«lea face kare si fii In inilgimea faul«lal? Si liMcm dar, si adminm mi si ne înkinim în- nainlea aslol înfrikomiute stirsinge in martiri» a nobilii iui neferinitel llolonie! Trekînd akam în Italia, gisim o skrisoarii astografi a îmniratalai Nano- leonekitn Hani, în kare, esnaind resnek- tal șefi kiln kanal biseriCef, mi oname- jind sersigiele fik»le de g»B«rn»l fraș- La 21 Asgsst dieta era a mai gi- ne o niedingă sekrelă snre a disksta nrotestsl kamerei în kontra disolseril iei. Membrii Kamerei Senioriale (a magnagilor) as fost konBokagî nrin telegraf de kătre Komitele Apponyi nentrs 22 Asgsst. Te se Ba întîmnla oare aksm? Sngsrii amtenta-Bor oare lioiuitigi mease Isoe, ks staiea aktsa- le de Iskrsri ? — Bom Bedea. Tarin, 16 Asgsst. Kontrakts îsi Falbot atingător de konslrsirea kăilor ferate ale Neanolii a fost definitiB re- siliat; aceasta a fost kașsa inlărziării nlekării Miiiistrslsi Pernzzi la Neano- le. Ministerial kontinsă konstrskgis- nea kăilor ferate ks keltsiala Statski. ț — — Roma, 16 Asgsst. SăntBl nărin- te a distribsit, ks okasisnea sărbării lei Neanoleone, solemna bine-k8BÎntare. Toate zidirile franvese eras ilsminate. Uenerarisl Goyon a dat sn banket. Berona, 17 Asgsst. ,,Giornale di Veronau HEblikă nssele de la Tarin, dani kare Regele ar fi aB8t În treka- tele zile mai mslte konferinge ks Ra- tazzi mi Lamarmora mi se zige kă ’n aceste konferinge s’ar fi resolat Rri- sea ministeriale. Ir Ragssa 16 Asgsst. Anroane 2000 inssrgingi din Satorina mi de la Zsbzo se nregătesk a alaka Trebinge mi Hi- ueBe. Tsrvii as dirăDănat trei mori ale mănăstirii greiemti KosieroBo. In- sargingii mi Msntenegrinii as înaintat mai 888 de Niksiyi nînă la Tasligia rai as Isat toate sitele se as tnlîlnit în kalea lor. Ragssa, 17 Asgsst. Alaltă-ieri 500 inssrgingi as atakat aBannostsri- le tsrvemll lîngă Koriang, dar s’as re- stras dsnă ve skimbară kăle-Ba foksri ks trenele otomane. Biena, 19 Asg88t." O ambasadă d’aivi a nriimit nsBele sigsre kă inssr- gingii în Ergegovina aă Herst interse- nirea dinlomalikă a Rssiei snre a miz- krai o Imnăvisire întie diniuii mi Omer Ilamia, kare se nregătemte nenlrs kam- naniă. în srma snei ordini telegrafi- ce a ambasadorislsi rsse.sk la Kon- stanlinonole, nrincinele Labanoff, kon- sslsl rssesk la Ragssa, domns Kon- stantin UetkoBilî a nriimit misisnea d’a interBeni între Omer Ilamia mi kăiieteniele insBiekgisnii. Newyork, 8 Asgsst. Alegerile la Kentski aă fost fasorabili nentrs s- nisue. Kongressl a adontat o lege nrin kare se emancină acei negrii kari îm- brăgimează sernicisl militar. Kongre- ssl konfederagilor s’a amănat. bn korn de senaratistl ssnt komanda Isi Macuiogh a fost bătst lăngă Dags- snring. Se zice kă senaratistil se a- flă într’o denărtare de 30 mile de Potomac. Triest, 16 Asgsst. Ilenlrs nose- le alegeri nentrs dieta istriană s’aă finsat zilele de 7, 12 nii 17 .Sentembre. Agram, 16 Agsst. în medinga nosiliBe din TransilBania kă se or- ganisi mi akolo o nronagandi nem- îeask,i-8ngBreaski-siseaski. Agingil acestei nronagande, ks II r o n r i e- tarisl Romm în mini, kililo- resk în TransilBania din sat în sat, celesk sătenilor arliklele skrise ass- nra ardelianilor, mi le zik: „eali ce rag! aBegl boI In Romini! din gea- ra Rommeaski, el bi aă nre boI mal răi de kil nre nigml, ei bi nrigonesk, el bi batjokoresk nre togi in de nici o alegere mi kiar Intra ale konmliingel; mal adaogă kt. bo- iirial angar a fost înger nenlr» ge- ranil Romml în alilarare ka boii- rial RomM.“ Aceste infame uro- nagande sânt fante. Illi acestea se fak astizl kmd nrelslindene în Ea- rona, frigia mi kiar 8nitalea nagio- nale esle desisa lalaror nonoarelor! Asanra Rommilor nare a fi ki- z»l blestemai ka, kiar In aceasli e-« noki » solidaritigi! nagior ale, să se afli oameni miuiel kare se kaste si se nerseksle între el Iniuii ka inemicil cel mal farioml. bq inimik al regimelal aktaale, ks kare se tnlimnli si borbim in a- cesl obiekl, ne zicea inlre altele: „El bine! de kmd Rada iW?5gr8 a deskblekal din TransilBania in Ro- mmia, mi Dragom tot din Transiț- Bania în MoldaBia, oîni akam do! trei ani, Ardeliani! Benia în gerole Ro- mme ka a kasi, mi era oriimigl ure- ksm se mi kaBenia, ka fragi, mi sn ardelian kiar nelmnimmlmit (kici era mi este îmnimînlenil de la na- lan) era nriBil mal Romm de kil, de esemnls, sn grek kiar mi ks na- lenlă de î nnămîntimiro; mi noi ea- nml, treceam în TransilBania, lokal namleril stnbanilor nomlri, mi eram nriimigl ka fragil. Dan de Bre-o doi trei ani Inkoace, de kmd ka re- gimelc konBengionale , ssnlem kon- damnag! de a na face alu nimika de kil a ne desbina Infrikowial: mal kă am ajans a asea atăle Dar- iile kig! indiBizI: nceala între Mol- doBian mi Mantian kremte nre toată zisa : diskordia Intre Ardeliani mi noi mki nare a fi logiki. Na e de- narle HranaI kmd fratele ka frate, mi fii»! ka ta li are si trieaski în In inimicigii nelmnikati. Illi nen- trs toate acestea, domn»! meă, ter- mini reakgionarial trisnfmd, mslgi- milă konBengianil Boastre: si mi kredegl, fericirea (imnurilor trekste a an«s.u Mirlarim ki elocinga acest»! reakgionariă dibace era să ne konfsnde daki n’am fi obsersat îndată kam ki anal din motiBele sekrele ale nronegandel organisate asanra Ardelianilor esle mi acela de a komuromile regimele aktaale nrin toate armele nosibill In okil Is- lelor Rommilor din toate uirgile, mi de a nroBoka mi ara Ardelianilor kiar a sa ura regimelsl aktaale din Ilrinci- nate sânt kare Bor ani! si-l Lki a krede kă aă încenst a fi uersekslagl. Fantei esle ki desbinarea $sis|iy de astăzi a dietei s’a citit mi s’a a- nrobat o renresintagisne kătre Maie- statea Sa atingătoarie de rekonBokarea deuslagilor distriktelor frsntariane mi o altă adresă nentr» întinderea gins- Isrilor nortsrilor libere ale Kroagiei, konform limitelor anslsi 1837. Bice- nremedintele a komsnikat dietei kă, dsnă informagisnile Isate de la Bansl gerei, eseksgisnile nentrs stringerea kontribsgiBnilor Bor fi amănate nînă la mizloksl Isi Sentembre. O mogis- ne a Isi Ksaternik atingătoarii de re- Bokarea komisianii regeuitl la Fisme mi de amnestiarea celo/ ce se Bor fi jăsit kslnomi a fost desăBîrrait resnin- să. Orainisl Fisme ks ginst81 seă mi no81 Komitat Fisme aă fost inar- tikslagi ka nărgi integrangi ale Kroa- giei. « -r- O fatale desbinare ameningi de a eramue între Rommil din Transil- Bania mi din Rominia. 0 nronagan- di infernale s’a organisat aiil în Bb- ksremll de inemiiil cel neîmnikagl al neamslsl Rommesk. AMeaslă nro- iiagandi Iskreazi din toate nslerile snre a ligi «ri înBeiuiisnali assura fragilor nomlri din TransilBania. A- gintele nrincinale al nrpnagandel nare a fi omsl nel fatale al gerei Romi- nemll, Eliade. Agingil seksndarl, inslgime de slinendiagl grenemtl, tBrHemtl, nemgeinll mi r«seiull. Or- gansl uronagandel in gean esle „II ro n r i e l a ri s 1 Romm⁴¹ ean afari din gean sn ziariă grenesk. Kalumnia uea mai infami mi mal odioasi kare se neleuile nre toate naginile fie-kiral nsmir al ₙIIro- u r i e l a r i 81 b I“, esle kă Transilsa- nil n’ar fi adesiragl kremlin!, kă log! ar fi snigl, mi ka an^gl, togi emi- sari al lianei de la Roma. Bn nekaz noate legitim assora a doi trei ArdellanI a îndemnat kiar mi nre snele din zLriele nele ma nagionall, al krilika; din nenoronire, krilika aieasla a fik«l ue mslgi a krede ki n» atil se kombale k«l- nabilele kăt Ardeliansl. Ziariele a- nestea, mi mlirea anelor diaBoleml Intrige, sbsrară mi în TransilBania în ziariele de nreste Karnagl, «rman niwte arlikle diktate ici nsgin in tr’sn ton de o mare neșokotingi. Me era aksm ma! firesk de kit ka mi inimicii nugionalitigil Romi- ne de nresie Karuag!, si se folo- seaski de okasi»ne mi si șefie ks n«lere în fokal diskordiel ? Este raliat ki nre kil ne okanim noi de hb— gin de tmnregi»rirlle nolitine kiar ale fragilor nomlri din TransilBania, nre atil Ncmgil, Bngsril, Samil «rmi- resk ks atengisne mi nelc mal neîn- semnate miwkări ale noastre în Ilrin— cinatele-bnite. El bine I auem uitir www.dacoromanica.ro • M. < r 718 nrin toate norseksgisnile cele mai barbare ns-I naturi abale nre ro- minil TransilBaniel de la legea ri- siriteani. Dsni ce, mal în srmi, în se- klsl 16, TrrnsilBania ajsnse a fi stal suBeran ssnt nrincinl indigeni mi ssnt nrolekgiunea Hoarlel otomane: ro- minil înceuuri a fi ks mult mal mare kruzime nersekulagl din kassa legii orlodose, Esle lukru ksnos- kst ki nagisnea romini mi religia— nea romini se konsidera nsmal de ss feriti In gean. în onoka a- ceasla nirunse la sngsril mi sasil din Transilvania, luleranistriul, kaÎBi- nismsl mi arianismul. Ssnl înfiori- toarie nrigonirile ce snsne istoria ki le suferia rominil din narlea a- cestor eretici snre a se face kalsinl saă arianl. Mitronolilsl rornm era ssnl censsra ssnrinlendintelsl sess eniskonslsi kalBin; sinoadele biseri- cel romine. ns se ristea gine de-; kit tot ssnl nremedinga aceluia. Hro- louonif romini era# siligl si noarte nre- smerii lor îh lektiki nre ssnerin- dintefe kalBin... Hr.e nreogil romini, snerind . ki, nrin g^eslatea ' suferirr~ goîor, îl Bor sili , a se’ face£ k^lnlni îl ssnsneaî! la Iskrs iobiyesk;, n# snre mal mare baljoksri, boiir.il sn- gsrl nsnea nre nonrf rommil ka si le ierneze kmil de BÎnat, mi oral fnsircînagl ka si îneoge nre' nortor ka Binerea, mierkarea mi în nbstarl si mmîncc dslce, mi se trimi- tea din narlea gsBernsisI BisilatOrf oficiali karil în zilele de nost si cerceteze oalele de la kotsl romi- nilor mi si’l sileaski a minka dsl-„ ce; nrincinele Rakogi (srigsr) li-^ niîisoJ katekisme romine ks eressrr kolBÎne mi kel de iblîiS fiks si se tradski kiryilo bisericemtl în romi- nemte,. lot ks skonsl de a Bîrî ere- suri între romini. Hino ns ksnoa- mle nalimile miIronolilsl«I SaBa , kare nentrs ki ns erou a se letiida de kredinga orlodosi, se arsnki în lemniga de la Bing, se skotea în toati Binerea mi merksria, mi înain- tea lîrgslsl, înaintea Ismil se bilea ks BergI mi toiuge nîni <«e muri. Mslgl nobili romml, ne mal nstînd suferi aceste kruzimf, se fikurikal- Binl mi ungari. Dan klersl mi no- nord romin mal suferin ks kon- s’angi de marlir! mi aceste nerse- ksgisnl sunt micii dan krszil des- uogl al TransilBaniel, de la 1526 nîm kitre 1695, nmiind kredin- ciomil legii slnbsne. lire acest timn se suuuse Tran- ailBania kasel xabsbsrgice. Herse- ksgiunile do mal ’nainte kontinuan akum mi ks mat multi însiermiunare, nu numai din narlea knlBinilor, ci mi din narlea kalolicjlor nre kari’l suri— jinia gusernul nemgesk, Rommil TransilBaniel, nerseku- tagl din kassa religisnil lor , amia nrekum Bizsnm, în kurs de meunte sekle înlrege, dssbrikagl de loali nronrielatea mi de toate drenlurile omenemll mi dsmnezeemtl, ajunsen aksm de a ns mal nslea suferi. Kur- tea nemgeaski, îmniratd kare nsrta titlu de îmmrat al romanilor, amigi nre romml ki, daki s’ar sni el ks biserika Bornei, numai în cele¹ na- ks nsnle, el ml-ar rekimtiga loale drenlsrile lor cele iierdulc. Asl-fel begil romml, în des- nerarca lor cea neînkinuili , ginuri la 1697, luna Februarie, un Sinod more la Alba-Jdia. Illi în acest Sinod se fbk» acea famoasi îdbo leali de finire ku biserika Romei. Rommil sunskrisen urmiloariele nalrs nunle : ,,1) Rekunoainlem ki liana de „ia Roma, este kanul Bizui a toati biserika kremtini din lume. ,,2) rnirturisim ki afari de cer ^ml afari de lid, mal esle mi en mi inimicii nagionalitigil Romine o alimentează. De kmd nenorocirea a Boit ka kaBassl nersiuinat, d. Eliade, si in- tre ini tn Eforii, nronaganda assnra Ardelianilor ssnt odiosul nrelest de fini ut a kinilat mi în mkoali o direngiune mal energiki. Aflim ki ristatea merse nîni akolo în kil în zilele acestea Eforia skoalelor a în- kiiiat sn jurnale nrin kare se oti- remte ka togi nrofesoril din geara Romineaski siml nroduki adeBerin- gele de botez nentrs ka si se ksnge odati mkoalele kremlinc de «nigl, nen- trs ki botezat»' în toate relipiunile d. Eliade a fikst deskonerirea ki snR gil n’ar fi botezati; tn armarea a- cestul jsrnale togi sniuiT sa8 mat bine togi Ardelianil trebue a fi skoml din uikoalele nrimarie tn kare se nronu- ne mi religiunea; nici sn snit sas mat bine nici sn Ardelean si ns mat noati fi nici Direnlor nici Efor. Hli acest jsrnale stirsemle Eforia ka si se Intireaski ns nsmal de kitn Mi^ nisleriS, dan, fiind ki asem kons^ titsgiune, si se întireaski ka Iepe.: nentrs BiiloriS mi de kitn Domni- loriul. — Inși Eforia are oare dren-; (sl a face asemeni. eskluderl, kmd KonBengisnea nroklami ksrat egali- tatea de drenturl nentrs Rommil de ori ce rit kremlin? Dar fiind ki Eliade mi a! Isi fak atita sorbi desnre finigil din Tran- silBania, fin a mii mikar cel mal mulgi din eb ce e finit: si vedem daki unigil ssnt întru adeBir nigml nebolezagl, sas daki mikar ssnt ka- lolid mi litinl. Noi ns nstem si facem aci is- toria finirii bisericemtl din Transil- Bania, kicl ar trebui si facem o karte tntreagi. lire doritorii de a ksnoamte aceasti istorii dureroasi, i trimitem la lUinkai, Maior, Klain, la Maga- zinul islorik mi ia ori kare din is- toricii nomlri mal însemnati. Nsmal atita Însemnîm ki mki din seklsl XII. înkoa, Hanii de la Roma^tarif nre atsncl era8 nster- 'nici, cerka8 toate mizloacele de a aduce la finirea ks biserika Romei M8 nsmal nre rominil din Transil- aania, dan mi nre rommil din Ilrin- cinatele de la Dsnire. Ks regele Ionici mi ks rominil mi bulgarii Iul de nreste Dsnire, Hanii isbstisen, de mi nentrs sn timn sksrt. Dan cine ns mtie ki liana nroBoka nre Reia IV, regele fingariel, „k a si sjîrneaskl nre nekredincio- mi I de Baiaxl?“ Hi ne nu mtie ki jogif fingariel nriimia de la liana dinîome mi bsle assnra nrincinatelor, din(ome la kari nrouoaki finguril mi astizl, dinlome nrin kare le dirsia lor gerele romine nsmal si le o- ksue mi si le uneaski ks biserika Romei, mi si d e s r i d i ci n e z e nre SkismaticI? Hine ns mtie ki îi ssml Mixai8 Biteazul se afla slrîmntorat de a nromile lianei Kle- minte VIII, unirea ks biserika Ro- mei, mi mal ales dsni omorsl Isi Andrei Baton? Hine ns iulie ki ks înalt mal înainte do Mixai8, ns snsl din domnii mi doamnele Hrincinate- lor noaslre, slrîmnloragl de turci, de unguri, de oolonl., nriimiri uni- rea ks biserika Bornei? De oare ce în gerele Romine cele libere se fi- cea asemlne încerkirl, anoi în Tran- silBania mi în fingaria snde rominil ■ gemea ssnt jugsl unguresk, înlrs a- : deBir se slîrnia rominil în îngelessl fa bslelor rianall din kossi ki ns Boia ■ ks nici sn kin a se abate do la kre- dinga slribsni. Eati sn,a din kas- sele nentrs kari Bedem uro Negru îmi Dragom ninsind TransilBania: kassa era nerseksgisnile cele nigi- nemll kontra religisnil lor. Ks toate acestea regii mi boIboziI sngsremtl &00 »n! kil domniți el (1000—1526) * *» .5 V RDMANULU AUGUST. 27 „ce nre rsrnmii nraBili, si rimîii „în nulerea sa, mi .dsni aceea si „îmbie jsdekigile.**/T Eali, domnii me), snirea mi s- nigif din TransilBania 1 Desfidem nre ori ce om onest kare a fost în Transilvania, mi a Bizui bisericele unite mi Reunite de akolo, si arate daki a oserBal cea mal miki deosebire? daki biserice le snigilor nu ssnt de onotriBi ks acele ale orlodomilor? daki n’a8 a- celaml ofici8 dsmoezeesk, acelea-m datine risiritene, mi acelaml rit, mi aceleaml nostsrl nreste sinlimmi mi nreste an, aceeaml kredingi mi a celeaml mante taine mi kiar aceleam sunersligisnî, aceeaml snosedanii mi aceeaml ksminekitsn, acelaml mas- lu mi aceleaml molilBe, aceleaml sir- bitorl mi nici o Joii Berde; ks acelaml kirlndari8 lulians, mi mal togi nonil aceeaml bărbi mi acelaml sskman, mal fin sa8 mal dur dsni îmiiregisrirl. Ax! dar niminc ns le mtie toate acestea mal bine de kit d. Eliade kare nre la 1843 kmd negia ore fata snsl neamg nanislam din Blaj, a ubuI destuii okasisne de a kunoaiule nre snigil din Transil- Bania, mi a se konsinge kiar la fa- ga lobului ki snigil nu suni katolicl, ns ssnt latini. IUi înlrs adeBir d. Eliade atit era de înkredingal do- sare aceasta în kil kmd a reținui) fabulele Isi IJikindeal de nre la 1814, d. Eliade esklami îmnreum ks Ui- kindeal nemuritori»!. „Si fim noi „togi rommil una; nu e aida grek „sau latin, snit ss8 nesnit. . . una „Irebue si fie nagia rommeaski.⁴¹ Dar, bine le mlia mi le mt(e aces- tea d. Eliade, însi aci, ka în toate, misiunea domniei sale ns este ade- Birsl, ci desbinarea rominilor nrin intrigi, nrin minciune, nrin kalomnie. Mslgl dintre noi a8 fost la 1848 mi 1849 în Transilsania mi a sizst nre eniskonsl unit mi nesnit înilgind îm- nresni ka fragi, uii înlrs aceeaml biseriki, rsgiciuni la ceruri! nici nreogil nici lionorul romia din Trsn- I siIsania ns Bid8, nu mti8, ns Bor si I mtii de nici o deosebire între unit mi nesnit. Aceea însi esle adeBirat ki guBernul nemgesk mi ungsresk, cearki kite odati a biga diskordii ns în kler mi nonor: aci e ks nenulingi; ci în- tre eniskonl. Amia încerki gsBemsl nemgesk nre la 1850, si bage ini- micii între eniskonul siiil mi nesnit; intriga se kontinui nlni mal î:i a- nul trekut. Însi în astfel de kassrl, klerurile mi nonoarele kiami la or dine nre eniskonil ostili. Amia, de esemnls, ki>nd nre la 1850 guBer- nul nemgesk cerka si BÎre intriga ' între eniskonil romml, se întimnli de Beni eniskouul Ulags ta (ne»n:t) la Biena; junimea slsdioasi la uni- Bersitatea din Biena, unigl mi neu- nigl, togi fngemte îmnresni (ks toa- te ki arare ori se mtie kare e u- nil mi kare nesnit), mersen la e- niskonul de-I ginuri sn kuBÎnt de buni Benire. Eati unele din ksBin- tele junimii kitre enlskoii^ — „Smgite Hirinte 1 A8 trekut e- „kurn mal multe zeci de ani, de kmd „încetaseri între Romini certele cele „sece nentrs finire mi neunire, „nutrite de striinl, nentrs romml „mal nerikloase de kit kiar înmii „striinii: mi, durere, aslizl, nrea- „singite, în aceasti enoki a lumi— „nilor, astizl kmd Rommil n’a8 timn „de a se certa desnre sofismele cele „îniunekale ale unor obskurangl, nre- „linml teologi, karil n’a8 sa8 ns srea8 „a lukra alt cesa mal folositori8 nen- „(ru umanitate: ci Rommil au de a „îmbrigimia mi anira kausa cea smti „a n a g i o n a 1 i 11 g i I kare se aflu „în mare nerikls de loale nirgile: „asii?!, zicem, nimle Romml mal ,,al treilea lok în kare se gin ss- „flelele cele neksrigite mi se ks- „ngi“ (amia numitul H u r g a l o r i 8.) ,,3) kredem ki ninea azimi esle „materii destuii nentrs cina dom- „nslsl. „4) Kredem ki soirilsl sunt „nsrcede de la Tatii mi de la Fiisl.u Eati acele nalrs nsnle al kiror adeBir sau îalmitate ni'mine nu le a nulst deslega mki nici nre nsmlnt, dan, ze8, nici în ceris. Tot-odali în medinga a doua a acelsiaml Sinod eaki ce s’a otirît: „biserika Rommi la alt cesa, afari „de acele natru nsnle, sunt nici un „steamit si ns se sileaski; în jsde- „kigl si ns se nsrceadi duni dren- „lul kanonik al latinilor, ci dsni ka- „noanele mi datinele besericel nsi „riliane ; klerul romin» si aibi tot î „aceleml drenturi, nrisilegie, skslirl I „mi liberligl de kare se bskun ka- I :„tolicil) rommil si ns se mal so- „koleaski de suferigl în geati, mi „si se înainteze la toate I „riele.u Eati kondigiuniIo ssnl kare se nriimi unirea ks biserika Romei. Si ne gnbim însi a konslala îismal de kil dosi fante; I Tj n t î i 8 ki, de mi se rekunoamle I Ițana de kansl Bizui a toati biseri- I ka din lume, rommil snigl însi ns- I tern zice ki ns a8 nici sn ranotl ks I el; de mi snigil s’a8 obligat a kre- de ki ninea azimi esle destsli nen- ir» litsrgii, însi de smd snirea s’a fikSlS, mi nîm în zisa de aslizl, | snigil ks azimi nici o dali ns s’a serBÎ! mi ns se sersesk, ci tot de- sfla de la încensl mi nmi aslizl ne- k$rmal ks nresksri mi ks Bin ka togi ortodomit, amia înkit kredinga lor desnre suficiinga azimel kalolicilor se reduce la o kredingi ksrat teoreli- ki, firi si fii îndatofagl de a o jirmfl mi fin si o srmeze în nrak- liki; mi în fine, de mi s’a8 obligat a krede ki sniritul smi8 nsrcede de la Tatii mi de la Fiisl; însi nîni în Zisa deț aslizl nici în biserika Blajulsl ni'ri în ori ce alli biseriki sniti din TransilBania, krezsl ns s’a zis mi ns se zice altfelis dekit tntokmal ka la orlodoml, adeki fin a se adaoge kuBinlele: mi de la F i i 818. A I 8 d o i 1 e font esle ki narlea cea mal mare a rominilor din Tran- silBania mi din fingaria, nre lîngi toate goanele ce a8 ssferit, n’aă nriimit snirea, mi togi Bmigianil a8 nmas neunigl nîni în ziua de aslizl. De kite ori sa8 gsBemsl nem- gesk, sa8 sngsril, sa8 kiar Bre sn nekilit Emskon snit cerka si Inlro- duki cea mal ne-însemnali dati- ni katoliki în biserika snigilor, ro- mmi| unigl, klerS mi nonor, lot de- una sc revolta în konmliinga lor, mi nrolesta ku energii în kontra unor asemenea înoirl. Amia nroleslari s- nigil în sinodal lor de la 1700, ka si nu fii silful a nriimi alt cesa de la katolicl afari de cele nalrs nsn- te, mi acelea mki în îngelesul de mal sus, mi ka ritul mi țoale dati- nele bisericel grecemtl (risiritene) la unigl si rimîii neatakale. Ilen- tru aceea se mi numc.sk snigil din TransilBania g r e k o-s n i g I, sas u- n i g I de biserika sa8 derilsl g r e ce s k. In medinga sinodului snigilor din 5 Seni. 1700, ceiim: „eari afa- ,,ri de iele nalrs nsnte n i-I „m i k a si nu se uriimeask i/* Eari în aklelc Sinodului snigilor de la 1739, Mai8 25, citim srmitoriul konklus: „cele nalrs nunlsrl kare k«- „urind smla unire nsrsrea mi neii- „sa|, cinstilsl goslrs kler le Ba ni- ,,zi, eari la mal multe ks nici sn „sleamit si nu se sileaski.“ mi ia- nml: „legea kanonneaski w so zi- I „mult ril mi unelte ale striiniloră „de kit bigogl, eariml a8 de kuget „a semna simîngi de destinare „între Romml din kassa aceasta . . . „Adukiml aminte Rommil ki a8 tre- „kul limnsrile resbelelor mi certelor „religioase.............finii din inimi— „cil nagiunil Romine ar Brea aksm „si-I faki ne Romml a krede ki „esle deosebire esengiale între u- „nigl mi neunigl........Noi, ka „Romml, ÎI ginem de inimici al Ro- „minilor ue acela kari ar crea si „faki nroseligl sa8 snre a-I unî sa8 „sure a-I desuni ne Romml, kicl „asemine încerkirl numai desbinare „mi turburirl ar nrodsce; mi ne Ro- „minl, smgite Hirinte, nici unirea „nici neunirea ci numai mi singur „sniritul nagionale mi nalriolik ÎI Ba „skina de kursele inimicilor; noi gi- „nem de inimici al nagiunil ne aceia „kiril ar Brea s i. faki ne nonor „si kreadi ki esle deosebire între „finigl mi Neunigl nentru acele nalrs „nunkle .... noi mlim ki kremtinil ,,nomlri Romml nu Bid, akolo snde „nu este, nici nu nor si iulie nimika „de Bre o deosebire, ci numai alila ,,mli8 kite odati ki nreotul din ku- „tare sal se gine de Sibii8 nentru „ki e smgil la Sibii8, eari celi-h „alt de Blaj nentru ki e smglt !it „Blaj. Anoi mal mlim din sneriinga „de nîni aksm ki nreogil snigl ser- „Bia8 mi sersesk îmnreum ks cel ne- „snigl ku adeBiragl fragi în Krisl8, „firi ka si Brea a iuti cesa de sub- „lilile ml netrebnicele disnsle ale „skolasticilor desnre nurga.tgri8 m. a. „deci bigogl saS inimici al Romini- „lor ssnl togi aceia kari, ar încerka „si strice între Romml aceasti fri- „giolate sinii, tn. a. m. a.“ Acest kuBÎnt, d. Ion Britianu, rekînd kiar ne atunci nrin Sibii8, îl edili, dani Foia gazetei, ÎHtr’o mi- «i bromiuri. Hesfe tțugin B^niMa Biena mi e- niskonul unit Sulug, mi aceiaml tine- rime II ginu sn ksBtnl în a telaml în- geles. T>nki un fant de o mare im- norlangi. In Kongresul nagionale ce ginuri ansi acesta Rommil la SibiiS, sunt nreiuedinga ambilor Eniskonl Ro- mml, adiki a Milronolitulul unit Su- ug, mi a Eniskonslsl nesnit Hlags- na, se skslari ambii Eniskonl, mi înainte de loale, în numele adwiril nagionale, fslgerari blistem mi afu- risenie asunra tuturor acelora karil ar boi’ a iskodi certe din kassa fini- rii mi a nesniril.¹ Dar cel nași d-lul Eliade de toate aceste donezi! mi- : siunea ce i s’a dat d-lul este a nre- ₍ dika krsciate assnra finigilor, nu ka Snigl ci ka Romml; snre a nune s- ra între cel dinkolo mi cel de din— koaco de Karnagi; nentrs ki negre- t mit aceasta esle interesul acelora ț de la kare se insniri d-lul. I O Romml din (oale nirgile, fs- gigl ka de Satana de acemll inemid al nagionalitigil romine, de acești tsrbsritorl al frigiel lomme, des- nre karil, firi a ne teme ki gre- uiim, am nslea si zicem ki ssnt , mal ril dekit niginil cel fin de D-ze8, . firi de kredingi, fin de koniutiingi, ( fin nalrii mi nagisne; kare mint kmd zik ki ssnt orlodoml mi Romml, mi arsnki simîngi de disbinare tn mijloksl neamului Rommesk nentrs t ka si dmguiaski de buksrii diaBolil din Iad ml si nrindi no8e suerange ini- micii Rominilor. — Bol, fragi Arde- lianl, kredegl mi Bl konBingegI ki ori de kite ori oamenii onemll kombal ne sn indinid, d’ori ce nagisne ar fi, kom- bat indisidul numai ear nu nagisnea sa! Daki noi asem sn Eliade kare, fin ¹ Vezi nrotokolul AduniriJ nagionale din SiM^f wwwydacoromanica.ro ROMANULU g AUGUST. ITCSDGm * rsniine ini nsdoare, a inlral în gara dede „ksBÎnlsî seă de om d* r ' Bizst ks ekrisorl din nartea nremedin- Isl ks iriBasisnea, ks sniforma do kaBas al înBasisnii; daki de kind esle în geari a# skimbal de îrel ori stini- nil kari-I ulitesk skrisele sele în faBoare-ie; trebse oare din as'a se deducem kl toati nagisnea romini este nersuiinali mi Benalo ka D-lsi? N» fragi, ns fantele ansi indieid ns în- tini o nagisne 1 D. Eliade a fiksl odi Msskalilor Ternilor, lei Eibesks Isl Stir- beis, Isl Gika, nentrs ki era nlitit nentrs asta, mi adosa zi kmd al ii i a nlitit mai bine a skris infamie kontra acelora ne kari-I ndika erj nîni la cersrl. Ns asksitagl dar, fragi ArdelianI, nronagandele Ilro- n r i e t a r i s 1 s I R o m i n. Adscegi-Bi ki nici and din rinigii ne se bila în kaslel ns msrise. kare n’aBea nici o de aceste afirmiri, i serate mi astizi, ns ksBinle. Kiar kmd Dar nonorsl, ii robi aslenliki nrobi kare iiii- krcdea în aceste nrof klsl noii- aminte ral de «iele ie desbioa ki D. Eliade este infe- nagisnea romini Intreagi; zice mi face astizi, snre a ne Rommii Ardeleanl de ccl de dfnkoace, Io zhe iui le faie ^entr» iki sliiiîniî silde astizi, kari esle cutist ki s’nt hmil a lot ce e inemicl neîmni- romin, îl nlilesk giel EozBadoBski se adresi kitri no- nor rai zise: „Bi das ksnîntsl meă de onoare de nolones ki neminl n’a fost 8cis,u se aflan oameni kari re- snsnsen: „Dim mi noi ksBÎnlsl no- slrs de onoare de îlolonesl ki Ilo-. latcek a fost asasinat.“ Strala Melhslrasse fs nlini toati zisa d’o mslgime pensmirali. 4er- kirile ce fiks astorilateâ d’a narla- menta ns semn la nemik. Seara nsmal o nloaii fiks de nleki o narte din snektalorl. Asii strali este tot de sna foarte animati, rai lot de sna stagioneazi oameni înaintea kasel Zeidler. Erl dimineagi se Bedea ne smiele tstor bisericelor rai la mal mslte mgisrl de straie, nlakate în konrinssl srmilor: „Mieczglas Ducki, jsne de 15 ani, nnit la 8 Anrile, wi-a terminat Bteaga de martir, dsni isrige mi dsreroase ssferinge. Immor- mînlarea sea Ba fi aslizl, 9 Asgsst, ka se. Iskreze astfel. Nagisnea ro- mini însi desnregseuite mi ne E- liade rai zisele d-Isl; ea isbemle ne ArdelianI ka ne ea înșirai, mi amlea- nli de la dînmil a'ieeaml isbire, a- cea-ml frigiolale. la zece ore nleka de la meargi la rioBonski.u lloligia grimidirea seara. Ilroiesisnea snitalele israelit ka n'initerisl kalolik de sa si la în adesiq ka si esile mslgimil, nu estet isase . Estragem din xiariele străine ur- mătoariele amenunte asupra eVenimente- lor din urmă din Warszawa tierl, aniBersaria sel, se lelebn, Warszawa: 10 August. Alai- namteril îmninte- ka la serbiloariele oficiali, an serBigiă, în biseril a rs- seaski rai ah al în katedralea kato- jJiki, mi o ilaminare generale fs or- .dinati nentra seara, în katedralea ka- Idiki toate astoriligile sniritsall rai j limuarall se adsnaseri în mare sni- formi; trebsia si se kmte, ka de ordinariă, imnal cel mare nagionale rasesk de Lwoff: „D-nezeă si bine kaBinteze ne îmniratsl H Dar kmd orga încens nrimele akordsrl ale a- ceslsl imn, masa nablikslal înloni ln- dati kmtel'sl nolones: „Doamne, redi-ne o nalrii liberi!“ Seara afan de monumentele ns- blice, abia se Bedea din deuirare în denirtare kile o fereastn ilsmi- nati, rai kind anirea kite sna, din întîmnlare, nonorsl suirgea îndati Bes rele. Se îndoisen nalrslele ce sc nreimbla nre straie. înaintea ka- slelslsl, în ssbsrbea KrakoBiel, mi mal ales înaintea kasel Zeidler, în strala nsmiti Melhslrasse, fsn kon- flikle regretabili între nonor mi ora- tire; mslte nersoane fsn arestate rai nisbe rinite de moarte, rai sn IIo- latiek, veometrs de la lilok, fs scis, se zice, ks loBilsre de baioneti, Noantea, se Bedea înaintea kase! Zeidler, snde se afla o desnirgire de militari, lingi noarti, rai în di- ferite lokarl, srme de smpe kari a- trasen o mslgime nensmirali zisa srmitoarii, de la resirilsl soarelsl Dini lîrzi# noantea, de mi ide mal mslte din acele srme de smve fs^ sesen snilate din ordinea noligiel. Se Badea nrin mgisrile straielor rai ’n loksl eBenimîntsIsI olakate astfel kon- censle : „Asii noanle Msskalil aă scis înaintea kasel Zeidler sn nolones îmiuormintărea dekit nentrs noantea. Demineaga serBigie fsn celebrate ne’stindenl nentrs aceasli Biklirai. Seara, ne la nose ore mi jsmilate, ks tot limnsl cel nă, mi nloaia n- nede, mii de nersoane din țoale kla- sile se îndrentari sure strata llo- korna, snde este snitalsl eBreesk kare dedese atita timn o osnitalilale de- Botati jsnelsl kremlin. Kremiînl mi esre!, birbagl rai femeie adsnagî în mare nsmer awtenlari în timn de dose ori ne nrefektsl noligie! kare trebsia si asisti ia urocesisne. Noan- lea era întsnerekoasi. O simnli krsce uarlati de sn kilsgir, srmat de mal mslgl reliuiowl, deskidea nro- cesisnea; anoî Benia nreotsl oficiante Biszinski, anoî nrefektd noligiel Boz- BadoBski, însorit de militari rai de fsnkgionarl al noligiel. Kouici^gsl ornat ks flori, is,minat ka fakle rai lorge, înkonyisrat d’sn nsmer de janl, fs nsrtat nini la ii- milirik de kitri mslgime, jsnl mi bi- tnnl, aBsgl mi siracl, eerel rai kre- mtinl. Mai malte mii de nersoane arma nrocesisnea. Ns se aszi nici o strigare, nici o komandi na fs dali. Tot se netreks într’o ordine esemnlarii. nemormînlsl snde fratelsl nnosalslsl ÎI Beni ns, na se kmli dekit km- tecele de morgi ordinarie. Ilrefek- tsl noligiel rsga.se si ns sc kmte alte kmteio, mi malgimea îndeolini cererea Isl. Ns s’a Bizat nici sn serpinle de orara, mi lot s’a netre- kst în linimlea cea mal demni. As- lizl, s’a restabilit, sckiele korlsrl ale soldagilor înaintea kastelslsl, rai s’a nas mi an tsn înaintea gndinel la Krasinski mi ne niaga Saksel. (Ziarisl din Dresda). telsl komisisnel aiuritoare de natrie. Ure la mizloksl Is1 lansariă 1849, so- sii în Haris’ Ilarisienil tra kît se noa- te de nek8nosk8gi ks îmnrevÎBrtrile natriel noastre ks toate kl Szalay, I- rinyi, Szapvadi rai Szabo, ssnt direk- gisnea cea Bigsroast a kontelBi Te- leky Laszlo, de 8n timn înkoace Iskra ks inimi nentrs laminarea stninilor. însi nre atsncl, alengisnea Earouei nii a IlarisElBi era ksnrinst mal ks sea- mt de Bissrile socialiștilor, anoî ale- gerea nremedintelBi, uri konsecingele nosibile ale acestEl akt, absorbia toate inieresele. Dări, dintre toate, la Da- ria eram na nsmal noi, ci akolo îm- nresnt ks noi era mi emigragisnea Balaxt (romini), Gole iutii, Brt- tianil mi amicii lor, karii ario! ds- m aceea s’aă fikst miniștri nrincine- Isl .Ksza; akolo era mi reiiresinlante- le cel nricenBt al Sirbiior reskslagî, XerkaloBicî, kare înki nre atsncl afir- ma ki Ienta cea slngeroasi între Sirbl mi Sngsrl in srmi Ba dsce la amici- gie statorniki; akolo era mi adsoka- tsl Kroagilor, Berlicî; akolo era mi Rasmer, diplomatal cel istorik al sni- tlgil germane din Frankfort; akolo era mi solsl Asstriel ceî mari din Krem- sier; akolo era rai nolonil nanslasistl, anoî Reiuî de toate kolorile; mi togi aceștia, fieiul-kare dsni modal seă, nftgiina eBenemintele ce se netrecea, rai ace! biegî birbagl de Stat a! Fran- ciei, karii, nrin kanrigisl soartel, aU8- xasert nre sn timn sksrt la kîrma Sta- tslsl, tBrbsragi nreksm era, nrin xi- nlint armonie ks Ungsril, mi kl Bld ksm kl libertatea este ka lamina 18- mînirii kare ns nerde nimika din 18- koarea sa daki flakira ei anrinde o altl laminare. Kitri Romini kitri o nagisne latini, Garibaldi noarti ks deosebiți simbatie, însi mi ka se a- d. Dilim în Tribuna Romini. ... uiu. Emigrații Unguri «i ' Mr> FELURIMI. Prin decrete domnesci se numesefi; Eduardfi Anino medicii la Romauați, n»mit Ilolatiek?¹' Alele nlakale re- nireaă îndati ie iioligia le rsvea. De ualrs ori omlirea înainli sure a risiui mulgimea. Ncminl ns se miuiki. Iritarea era în adeeir liribile. Toali Ismea voia si Bazi srmele de singe. , De la asta, iei nsgin, ns ne ns- legl onritfc striga nonorsl. {Colonelei Komandanțe ArtamielT Garibaldi despre Hoaiăni. Ziarisl sngsresk, Pești Naplo, U8- bliki ninite „enistole de esil“ skrise de emigratei sngsr Pulszky, rai datate din Tsrin unde se glsewte Pulszky in acest moment, b nele din aceste skri- sorl ns ssnt firi interes iui nentrs Romml. J l; Ama într’o skrisoare din 30 Isnie zice d. Pulszky: „în zilele din srmi ale anslsl 1848, mrisil Ilesta, nro- mera socialismBls', atîtea asziserl de- snre o Rermanie mare nii mîkl ini de- snre unitatea ei, desnre o Austrie ma- re snitl konstisgionali, mi desnre nre- tensisnile Dako-Rominiel, mi desnre o BoiBodinl sîrbeaski, mi desnre sn imnerifi slaBÎk meridional, mi desnre legitsrile Kolariane ale tBtBror slaBÎ- lor, mi desnre konstitBgisnea Engsrea- ski cea de ont sate de ani, ssnt al kireia skst s’aă întronat nre kale le- gali toate ideile moderne, în kît sir- mansl lor kan amegise ks desiBÎrmi- re. Na mai intiea ksl si kreadi, de abia mal nstea krede kl esistl întrs adeBir mi o nagisne srgBreaskl, nen- trs ki dexl teritoriul natriel noastre mi Sirbsl, mi Kroatsl, mi Rominsl nre întrekste îl nretindea nentrs sine, ba Îl mi bskigiseri deja; sn denstat frances kare se nregitia si fakl'oin- ternelagisne în kassa Sngariel, kre- dea ks toati seriositatea ksm kl Tran- silBania se gine de Imningia tsrcea- ski, eari ministrsl trebilor din afarl dedea sfat kontelsi Teleki Laslo, ka bngsril si se aliiieaskl esklssis lîngl interesele katolicisinslsl rai ale slasis- mslsî mi atunci Bor nstea sta în kon- tra Ber-kirsl nerikls. Nsmal sn bir- bat estraordioar nstea sl adskl Îs mi- ni în acest xaos de idei. La aceastl grea misiune a risnsns ks trismfTe- leki Laslo, nrin mintea sa cea ageri, nrin murirea sa la mijlok cea nlini de demnitate, nrin Iskrarea sa cea neo- steuiti mi nlini de takt. „Dsni ace- stea snsne Ilslski ksm kl astizi Un- garia este ksnosksti în toati Esrona; mai srmeazi anoî altele kare nre noi aksm ns îie intereseuzi.“ ji. Tribsna renrodsie aci enislo- la Isl Pulszki ce am nsblikal-o noi în No. 208 . . mi eiind la uarlea unde se Borbemle de Romml, zice: ceea ns noate sl konrindi ksm not si se glseaskl între dînmil indinizl karii amteanti asigsrărda doringelor lor nagionale de la Biena, kslbsl cen- tralisagisneî mi inimika nagionalitt- gilor, eari ns de la Ilesta de 8nde ¹ nrostsl (gtransl) Romm a kimtigat avea indenendigt nersonali, mi avei drent de nronrietate al momioarei sa- le, kare ’1 linserate in II rin ii n ațele de : la Dsnire ssnt sn gsBern nagionale, mi kare în geara Rsseaski i se nro- mite nrin niitoriă într’o missri ks mslt mai mikl.“ Dsni acestea 6ngs- < rîl earimî il informări assnra mal msltor nsnte ale cestisnei sngsremtl. In fine, întrebînds’l îingsrii daKl la kas de reBolsgisne, ar nstea kon- ta ne Benirea Isl, Garibaldi, resnsnse kl ori kirsî nonor, kare selsntinen- trs libertate, e gata a’ml oferi brage- le sale. însi nekiemat de nonor, ni- klirl n’are si se dskl nici mikar în interessl libertlgel. Ksm doremtl a fi klemată? întrebări Sngsril. Drin re» s metal nsmiilor resnsnse erosl Ksbîo- tsl Isl Garibaldiesercitt o nstere magiki assnra junime! italiane, mi entssiasmsl acesteia renemte ks sine gmernul?¹ Atîta deokamdati din pkrisorile din esiliS ale D-IbI Uslski! Din aueste skrisori se Bede ksm ÎJngsril amițiesk Ismea fikînd’o a kre- de ksmkl Kroagil, SîrbiT, SloBavil ar gine ks el: aseea ie, nreksm se mtie, este 8n ksmnlit neadeBir, kiil din nenorocire de abia la 1848 a fost mal mare dekit astizi întirîtarea între 8n- gsriî de a suine Italianilor ksmkl ns- mal Rommii, snil indisizi Ro- mml, ns ginS ks Sngsril, saă ksm zik el ksm ki aceiami m’ar amteuta fericirea de laNemgl? mal insinsîndB’î nîni mi de rssolatri? Aceasta snior o Ba gini ori kare Romin nricenlto- ri8 al Isntei trekste, nresinte mi siito- re între ssmegia sngsreaski mi dren- tatea romineaski. TSngsrii mtiS bine ki între el rai Romini ns e kiu de îmmkare, mi kl el mal ksrînd s'arils- tea imnika odati ks Rominii din Tran- silBania, de kit ss noati fi ’iea mal roiki snerangi de a se nstea Imnika Bre-o dati rai a trii Bre-o dati în frigie statoroiki ks Romluii diu llrin- cinalele-Snite, nreksm arati ns ustnal esnerienga seksliior treksgi, dan kiar mi nresentsl. Noi ns noim si mal snorim aici norba desnre fragil noștri Romini de neste karnagl, nentrs ki lektorii acestei fol ksnosk foarte bine ranortsrile in kare se afli Rommii a- tlt Intre Sng8rl klt mi kltre nemgl. 8n Iskrs nsmal ns nstem si ns obserBim: ksm Sngsrii aă în toate uirgile blrbagi karii le renresinti in- teresele, birbagl karii kltre nrincin! mi dinlomagl mti» si Borbeaski in limba nrincinilor mi dinlomagilor, mi kltre demokragl în limba demokragi- lor. Noi Rommii înki aBeam în anii „Dbui aceasta sn8ne Ilslski ksm se interesa Garibaldi a ksnoawte în detaliă toate îmnreuisrtrile din 8nga- ria, ure birbagil kari! kondsk astizi trebile, mi ks deosebire raiiortsl în ka- re staă ^ngsril kbtre celelalte nagio- nalitigl, mi nlansnle acestor nagii- nalitlgl. îJngsril îl Uinina assnra ts- tsror acestor îmnreviBriri, eari Ga- ribaldi zise:,, kl e foarte mslgimit ks Kroagil, Strbil, SloBacii slut in de- d. Voncinski medici la Ploesci, d. I. Felix medicii la culdrea galbină în ca- pitale; d. I. Iconomescu suprefectfi la plasa Borcea, Ialomița; d; C. Robescu prefecții la Rămnicu-aăratu, d. I. Tă- năsescu direptoriu la prefectura Capi- talii ; d. C. Vasilescu direptoriiî la vor- nicia Capitalii; d. I. Miculescu, elevfi din scola de medicină, supttt-chirurgfl lajudețulQ Teleormanfi; d. I.Oonstantine- scu ajutorii! la prefectura de Meedințî, P. Viorianu profesorii! pe drept admi- nistrativi! ; d. N. Gărdărianu președin- te Municipalității din Cernețî, d. I. Cre- ianu vornicii alfi Capitalii; d. I. Ber- escu suprefectfi la plasa Balta, Brăila ; d. N. Teodorovici magaainarifi la va- ma din Craiova, d. B. Zamfirescu va- meșiu I la Ploesci; d. Dim. Tretinescu vameșiu I la Oltenița; d. M. Cărălescu corespondinte la vama Ploesci; d, St. ’olicratil capfi de biurofl la vama Vor- ciorova. Dî Mataoheh Dimitrescu capu alfi secțiunii III Ia lucrările publice; d. Spirea Stefanidi vameșiu i la Giurgiu; di N. Barta vameșiu II la Giurgiu; d. C. Savopolu vameșiu Ii la Brăila, și d. A. Lomotescu adjuutu la divisiunea comptabilității direpțiunii vămilorfi. — Domnu Mangon la Paris a fă- cutu mal multe sperimente interesanțl despre iUlluința lumi net electrice asu- pra vegetațiunil. La 25 îuliu a plăn- tat diferite semănțe și le a espustl es- clusivfl efectului luminel unei macine electro-maguetice. Pîn6 la 31 îuliu semințele încolțiau de 4 linie și ’n fi- lele d’ânttiu ale lunel lui Augustă mi- cele plante se desvoltafi cu totulfi nor- male, părțile cele ver^I se ’nclinaiî că- tre vatra (foyer) lumineî electrice. Cându domnu Mangon depuse aceste plante mice, ca probă, pe masa Aca- demiei eciințeloru de la Paris, ajunse- ser6 la uă înălțime de 4 policari. Din aedstă cercare resultă cO lumina elec- trică contribue, ca și lumina sdrelul, la crescerea plantelorrt. — Domnu Guyon la Paris face comunicări interesanțl, că resultată ah! căletoriel sale In Africa, asupra unei sorgințl de apă caldă la Bu-Chater Klngă Tutnis (vechia cetate Utica) ca- re coprinde uă cătațime însemnată de arsenicO (sărăcică). Prin analise chi- mică se constată tocmai acumti, dupfi 2000 de ani, c >usa pentru care în a- nulii 47 Iul îuliu înaintea lui ChristoB armia Cesare, care belise din acea sorginte, fusese atinse de unfl inoriu subitu și muriserS mulțl ostași. Libia- nil erați atunci acusațl co au veninatfi îfintânele. Este unu lucru f6rte natu- rale, efi locuitorii locului deprinși cu acea apă, nu pătimiafi nimicii din a- cea cătățime de arseniefl, care avea asupra soldațilorfi romani unu effectfl atâtu de vătămătorii!. u Ireksgi ue emigragii din Ilaris mi Lon- dra, mi ns se noate snsne kît ei aă laminat Esrona ns numai assnra Hrin- cinatelor ii assnra Rorninilor in ve- nerai. Astizi mi indoesk daki aBem. Illi totsmî, D-zesle! kil este de esi- denti necesitatea de a aBea gsBernsI nostrs avenul nricensgl makar in ce- le mai urineinale staturi ale Esronei, dan ks deosebire In malka Italia; a- țjengl kariI st ksnoaskt din temeiă kassa Romurilor din toate ntrgile, mi anume kausa Fragilor noștri din Tran- silBania, mi si o anere nretatindene, kid kassa Rorninilor, din ori ce nar- te si fie, de dinkolo saă de dinkoace de Karnagl, este sna mi aceeaml, nen- tra kț este kum romiut, ¹ Ih Administrațiunea zianihii. Fiind-ki ks nsoa regslare a mer- sslsl Hostiilor Slatslsl la mslgl din d-nil abonagl al acestsl ziars ns mal sli mizlokă a li se trimite ziarslă de kît nsmal nrin bisrosrile onor. Ilrefektsrl dislriklaIe, adminisiragis- nea ziarslsl Rominsl Bine, ks nlini konsikgisne desnre simgiinînlele na- gionale rai de bsni-Boingi ale d-lor Ilrefekgl de dislriklc, u-I raga ka si bino-Boiaski a face Malbikon- ksrssl d-lor d’aci ’nainte ks nriimi- rea ziarslsl rai suedierea Isl în nliwl nrin bisrosrile nrefeklorale. Tot asemenea adminislragisnea roagi rai ne d-nil abonagl din 6r- zicenl, Ksrlea- d’Argeuă, Bizsreralil mi cel karr uriimirt nin’ aksm zia- r«l nrin nostiile J|sgsials, Fiorerati, Tekscis rai MoBiliga, ka si bine-Bo- iaskt a gisi ra’a înksnoraliinga ad- mlnisiragisnel mizloksl cel mal ne- inerilă nrin kare st li se trimigi în Biitor ziaral. Gr, Serrvrle, www.dacoromaxiica.ro t ■ & De ia adnnnîstratiunea ziarului. DfînEHIE TELEGRAFICE Ksrssl BienI din 12 August. Ssnt rsgagl togi d-nil abonati Melallie . . T ^7-80 all» kirors abonament la aieslS zi- l Nagionale ... 80 --- 85 ariS esniri la 15 AsgsslS ansls ko- Akgisnele BimeJ n743 -- renl8, ka si bine-Boiaski a gnbi ih „ Kredilsl f 174 --- 60 re’nnsoirea IbI, knl de la alea zi London . « . 137 --- 50 administragihnea sa fi neBoiti a în- Silber . . . . 138 --- 30 leta trimiterea ziarishl yellors ie Dskagl . .. . (j t6---• 63 n»-118 bot» re’nnsoi. -. roi c Gr. S e r r k r i e._ A1ISKTRILE ÎN flORTBL BRTblLA. Institution franșais. în zisa de 12 August 1861. Directeur A. Viohy.' Konbil sosite înkirkate- • J1?,' 7 La răouverture des classes est „ denierte ... 7 fixde au lundi, 21 de ce mois. 7* J . 77 Les ^Rves sont donc invit^s â ren- „ nornite înkirkate. ... 2 trer, la vei 1 le, au pensionnat, a- „ „ denierte r. . - - 4 vant 8 heures du soir. "Banoare sosite J4 3 M. Vichy ne rețoit a son In- ,, nornite......... 2 stitution que des &&ves suivant les IlreQul nrodsklejor. cours de l’Internat; n’y seront point Grî8 yiakîr kalitatea I, kila 230 240 admis ceux qui suivent les cours n „ n II, 1, 205 210 du collâge, ă moins que ces der- „ kîrniS „ I, „ 170 165 niers n’aient fait au pensionnat „ arnist „• II, --- --- leurs quatre premi^res classes gym- Sekara.....i । --- --- nasiales. norsmbB. »■ . 158 167 Bucarest le 8 Aoât 1861. Orz8 Beki . . . ,t 85 88 No. 505, f, 2 , ti ■ ; Orz no8 Fasole , .. Raniga sil ba ti ki Mei»I kila ROMANUL ;; AUGUST. 10.000 Lei de dat ks dobîn- di. Doritorii si se adreseze la d-na Elenka Trifeaska ie lokserote la d, Bekar, alina Filarel No. 29. No. 507. 2 De inkiriat. Sn anarlament în kat»l de jos al kasselor nnosa- lalal doklor Teodosie neste. dram de kassa rinosatahl Hilara, ks ksrte, grajd», roonron mi toate denandesele . trebsinnioase, se di ks kirie de la Sf. Dimilrie Biilor. Doritorii se bof adresa la snsl din enitronil aiestel kasse, D. Anaslase Filiti în «liga Erînkoseans neste drsm de konss- lat«l Italian. 1.4 No. 504. 1 De arendat. Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samurcaș, cale d’o poște de capitală. No. 490. 1 Ullensrl nornite înkir. nenl. Salina De vinzare. 4 Toiitoride kîte 500 Bedre de stejar» ban» h- kr» k»rată roi solidă se afli în ina- Xalaoa știrea MISKTiRILE IN BORTUL GALARI în zi»a de 12 August 1861. Koi /.bii sosite înkirkate . . . . — — denierte . . . . — nornite înkirkate. . . . . — — denierte . . . L . Banoare sosite ................. — nornite................ Ilreusl Ilrodsktelor. 3 3 4 3 F Dsdeska, în fagi ku mmi- S-lor8 Anostoli, No. 31. Andreas Boșco, dogar». No. 506. 1 8^ De vinzare și în- kirtat. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, ără cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grâdine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedenu, ulița Mitropoliei. Gria roșu de Banat. La momia Gergani, nlasa lalomigil, se No. 493. 4 Grîs n ii 11 Miaktr kalitatea ii kirni» ii Î1 I. . . — n. . — 1. . . 180 n. . - afli grî» rom i de litale; amatori ne nere de simîngi, D. Gigi Mateosk» Banat nrima ka- Bor Boi st k»m- si se adreseze la 'ie roade la nrin- g»l Ion Gika lîngi biserika nrolos- tanli, ande noate si Bazi nrobe iui si afle nregal. arnisl ,, Sekan . . . IlorBmbB . . Ofzb .... No. 502. 2 144 De arendat. Momia kî™- nineanka, sa8 Kihgireni, sas Bal- doBinenil, din jsdegal Bnila, nro- ₖ nrielate a d-l»I Dimitrie Kimniniana este de arendalș nrin Iiiitagiane ka oferte sigilate, ne termenal de 5 ani, iniențnd de la 23 Anrilie ansi 1862. Liiilagianea este a se fale în zioa de 14 SentemBrie Biilor la lokainga d-lul Konslandin A. Kregs- lesk» (anal din enitroui d-lsl Dimi- lrie Kimniniana), în »liga Mogoiuoae neste drsm de karlea adminislratiBi. " Na se Bor nriimi oferte de kil de la aieea kare ar Boi si ia mo- mia ne seama loru, sa» de la imna- ternigl din narlele nrin niok»re le- galisale dane formi. llenlr» a ha kanoiiitingi de kon- digisnele arendiril, doritorii se not adresa la mal sas anlalal enilron. Institut de Comerciu. Referîndsmi nrogramet nsblikati in ziarsl Rominsl la 5 Iulie trekst, am onoare a informa ne onor, nsblik kl institutul nriBat de KometyiS se Ba de- skide la 1 SentemBrie Biitor. Ksm este sneyifikat în nrezissl ar- tikol din ziarsl Rominsl Ba aBea lok. 1. 3n ksrs nriayinal de Komer- yiS snde se Bor inBiga uiliiniiele ko- meryiale, limbele moderne, istoria, li- teratsra myl. ayest kBrs se Ba nreda în frănnozemte in toate zilele în timn de 3, 4 ore, iar onorarisi este de 24 gal- beni ne ans. 2. Un ksrs de Komeryifi ekstra- ordinariS nentrs ayel domni kare deja fonkjjioneazi în komeryis, se Ba în- Bina intiinijele komeryiale de 3 ori ne sintimîni seara de la 8 nîni la 10 ore în limba franyezi, iar onora- risi este de 12 galbeni ne ans. 3. Un asemenea ksrs ekstraordi- nar Ba aBea asemenea lok în limba germani mi ssbt ayeleaini kondigisni. No. 510. 22 ste ne din 115 Fiind ki deskiderea Institstlhî e- aroa de auroane, rog ks stirfiingi ayeî domni ye Boesk a arma «ns aaeste Jo'rsBri, de a bine Boi si difereze a ssbskric lista, denssl ANmCIU DE D1LIJANȚĂ. Sub-semnatul are onoare de a da în cunoștința onor, publicu- voiajoră, că dilijanțele sale mergu în fie-care 4i de la Brașov. București și Giurgiu. adică de la Buouresci la Giurgiu si de la Bucuresoi la Brașovă. în fie-care Duminecă, Marți și Vi- neri, dimineața la 9 ore; locul ple- cării de tulul. de la plecarea carea și plecării la cancelaria subt-semna- Giurgiu la Buouresci, se regulea4ă după pleca- sosirea vapoarelor; locul însă este de la portulă în fie-care Luni și Joi, la 5 ore după prîn4u, locul plecării de la cancelaria subt-semnatulul. Giurgulul. însciințările mal deslușite se a-vi cu otelul „la Concorde/' 8 > de la Brașovu la Bucuresol, în fie-care Duminecă și MercurI dimineața la 6 ore; plecarea este de la otelul „la Ceriu“ Altstadt No. 2. va da în cancelaria dilijanțel vis- Alesandru KOhle, antreprenor al Dilijanțel, ulița Nemțească Desfacere. La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află o canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țuri foarte scă4ute: Pielrărie. La altarul biseri'ii Sf. George Beki» snde se adan iri- surile de birje, a sosit ak»m o ki- liuime dc uietririe de Marmori de tea mal fini kBalilale, adiki; mons- monie lakrale, nismil, km!, miere de balkoane, finlme, mese iui table, lesnezl de nardosit do Italia. Do- ritorii se Bor anta |a antahl lok, snde not gisi sn nreg moderat. George Simici. No. 511'. 3 nentrs ayest sfîrmit lad-nil J. Pomey, Franiî Ilolixroniad ini S. Xalfon ini fii. ~ ABînd în Bedere srgenya 8n»î a- semeuea Institut, neyesari» nentrs of ne komersant, ns ml îudocsk a krede ki na riti. gisi urimiiea fasorabili ye me- No. M. Flugel. Slrada LUelarl în ka- sele d-hl Stamatiadi. 501 1 ____ 500 galbeni, cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halaoa Batiștea, casa popa George. No. 484, 1 De arendat. Moșia Sur- deasca și Glodăneasca de lîngă Ur4icenl, se arendea4ă prin licita- ție de epitropia bisericii Armășe- știl pe termen de trei ani. cu în- cepere de la 23 Aprilie viitoră; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Nenișoril lă file- le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adjudicațiunil, avînd a vedea acolo condițiile arenduiril și a depune che4ășie solvabilă pentru a lor în- deplinire. George Zosima. Bordeaux. Medoc superi^ure . lei 9 --- Saint Julien • 11 10 Chateaux lafitte , . • 13 20 „ Margaux. . . 13 20 Maddre superieur . . . 14 25 Malaga . * - . . . 11 10 Rhum de Jamaique bouteille premier qualitâ . . 11 10 deux-eme „ i 5 25 Champagne. Ai grand mousseux quaiite superiâure. ... . . 11 10 Sillery. ...... 12 10 Bouzy. . . . . . . 13 20 Precum și diferite licorurl de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scă4ute. * No. 498. C¹ 3 No. 489. 1 Marchidănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul Sava Vasiliu din ulița Lipseani- lor vis-a-vi de d-lor MarținovicI și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. Doritorii vor găsi cele mal scă- 4ute prețuri cum și buna cualitate a sobelor. ’ ₍ No. 477 1 ■W" Plastru de negi. La d. LucașievicI a sosit Plastru pentru tămăduirea negilor de pi- cidre. Doritorii să se adresase la magasinul d-salle. (No. 494.) 1 Desfacere de negoț. Sub-semnatul, avînd a se des- face cu totul de negoțul ce a în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul său posedă felurite trăsuri, precum: ca- rete, calescl, faetoane dupe moda cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul său de cel mal buni fabricanți, și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de teascuri pentru storsul vinului du- pe cel mal nuoă metod, atăt pen ■ tru înlesnirea lucrului căt și pen- tru curata eșire a vinului, depăr- tîndu-se cu totul călcarea cu pi- cioarele, precum și o mașină de scos * t buturuge din pădure. Mihail Miller, Karctaiu k» loksinjja în «liga Feri>- strislBl No. 46, magazinsl din f»n- d«l kBi'uil «nde se afli direkjjia te- legrahhl vis-a-vi de kasele Vilara. No. 491 2 De arendai. Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste opt~4ecl familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu 4ece sohaturl, se arendea4ă de a- cum pentru trei sau cinci ani so- cotiți de la 23 Aprilie viitor. No. 488. 1 Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Cristd se află unu mașinist, care are o praesă fdrte bună mal cu sdmă la mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințe4e mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra măi întîiu pe probă. D-nil proprietari și aren- dași cari au trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susă numitul espeditor. No. 496. 1 ttIGASa KK6I.BS Desfa re de pingă de Olanda Fiind că numai o săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pîn4ă de Olanda care posedu în prăvălia mea, în casele Torok din podu Mogoșoaie, alătur ea cu Pas- sagiul Romăn, cu un scă4ămînt de 25 la sută. De aceea invită cu respectă pe onor. Publică din capitală, d’a mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti- meutul de mârfă, pe lîngă prețu- rile loră scă4ute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiune, care nu se întâm- plă în tot d’auna, aprovisionîndu- se ou aceste articole trebuincioase. Sunt de vîn4are batiste d’o- landa pînă la 6 sf. du4ina, buca- ta d’olandă 60 coțl cu 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și ună assortiment destul de mare de garniture de mese de ață albe și colorate, percaline de ro- chii de dame cu cel mal elegant dessen pînă la parale cotu. M. Schraindorfer, meșter de pîn4ă d’Austria. ⁴⁹⁷h A, Callea Mogoșoie în facla Sărindariului. 1 Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de venătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și mobile mici. 0- giințll mari și mici. Paturî de feru și de bronz, paturi și 16găne de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’ascernutărie. pâmje sim- ple și imprimate. Pân^e ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc. ; Bonetărie. Ceorapi și călțuni de ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pân^ă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lârgimî. Ale vânătdreî. Arme de foctt, Pistdle Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Englesă. Brice, bricege, fdr* fâce, cuțite etc. ete. Parfumerie, de tote felurile și din cele mai bune fabrice din Paris. Maroohinăriă. Mese și obiecte feluHte de lacu chinesescî etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlii de daruri, argint și plaquâ. Ciment, adevărat Englesescu. Vinuri, liedre, cigări, ceai, cio- colată, bombdne, bîscdturi. Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Englitere! și mal cu seină de Clayton, și Shut- tleworth, Ransomes și Sims ete. Tluografla 0» A* RO0ETTL tâgk Fcrtunl No» 19| www.dacoromanic^ alBltfieU .«> ISC