I alb^VI j] mu îmi»i mt SULWTtCâ * _iVr. Auul V .o! ^DUMINICA*’*¹ ⁿⁱ WIEai08HO2( Bl * *ao a im tehîBi5B~n«iT tegrfibnan-î •°a Jmaliafr t. -i iig' | ' î .hanii(ARTICLELE TRĂMISE ȘI REPUBLICATE SE VOR ARDE.) ’¹C⁰l j -h ₐ ROASE CAT ȘI ÎNVETERATE, șcl., Jtslraeg o 84 ibe*Supscris: WalevskiA —»»8S)tow: v-— ............—— Jaigno Serbarea ImpăratuluiANapoleone< era . iuta 15 Augustu. 118'ilili Itebiillfowi i»nt | f8F8I Țₒțț șctafi^i^cttățiăniî ^din București se pregătiau a esprime în acea pnn- tr’uă manifestare către d. Consul generale ^al Franței recunoș^P* romanilor către Franța ți Imperatul Napoleone. 1 obp «lin.. cu uă.^iAsaiî ^doue înainte a • I ■^rtiprit ori ce manifestate prințriiăAMdinanță bătare ateokctel8i ^bnor’Ue^'tFot&iză l’de • nagisnea romănăt aă înekat in sine es- tkrb’îrări tai h’skoale, lîănd ri’are nid ceaj nresiHn^p, . reksnomtingeî sele, st fiă mal inikă înkredere în nagisnea sașiii,! bine konstatat Î11 faya .ternii întrege ad-hoc. ,r.inn8h>iunT | is Principatele -a* Uni. ‘ Bil b'HIB; P 1 . J ute: REVISTA POLITICA, $ᵣᵢa th^.BacnrescU \ -ol Isaa gsu . iB* nksm , mîntcle si bîi a ne h ai jJebnî ț.d. •it» linainsn e -jib lăsănd 'ka eBeni- ¹ resnunde. * ■ . .^âei Iha iod as8nramealu''nii ttonorsl ssBerari dini im Hᵢ B seₗₜpregâteșce? mg I nsmit direktor la Ministerial finangeloț.' . ZLriele străine ue aorbesk de cd- (T1J lebrarea serbătoariei. lînmratslpl Naflo- leone. Astă celebrare ns s’a făkst. mal la IlariSr La Tsrin, la Neanole, fa Roma nonorsl ak manifestat isbirea, reks- nomlinga sneranga mi kr dinga sa în Nano- leone HI nrin ilsminirl mi demonstrări 'Nonorarie, ks strigările: Trăeaskt îmin.- — ritsll Trteaskă Regele! Tridaskă ‘Ga- ⁰ ribaldi! Trăeaskă Italia. ⁿ“ ³"'! ‘ ** lf‘ „Roma mi Neanole! zice le ConHtj- * luîiouel , sorbind d’acesle demonstrări, anroniareu este neamtentată uoale, dar are o semnifikare nrvfcndă, ț mi asemeni mărlHriri de reknnomtingă na not lis'a n e sj mug i t or I u’acel ce in tis a fi ₜ, mănd,ri. de tjmnsl ini d e geara lor.‘ Ig E! de kăte ori am zis noi în ziarist no- strs kă acel ce mtik a nregsi, a fi siiiiii- gitortela manifestările de simnativ a le °* nooorslsf, acei kari ak înkrcdere în geara, in nngiunea lor mi mtik a fi măndri de dlnsd, ksm a mlht a fi îmiiăratal Nano- leone, acei oameni, zicem, aj«ng a se face, ne dinmil mi nagisnea lor, isbigî mi resnektagl de toată Ismea. Ferice de Boitoarele kari ak in kansl lor ase- meni oameni! Kănd însă gsBernsl sn^I nogisnl, in lok d’a se inkrede intiiusa mi d’a fi măndrs de manifestările iei de in simnatiă, kănd in lok d’a urolita de .i|- .BÎntKl nonorslsl snre a face mărirea ml gloria lai nagionaie, tratează acel naiul de snirit reaolsgionar, kănd manifestările ț gii demonstrările de iubire mi de îmbăr- di, la 24 lansari#, anei gBBfern menit a-1 rtdika^eari-nîî în faga Ismil. El alege rin Domnitifr ’kifrBÎrf-P'înkrede asti îtlaltlB¹ misiune mi kirsia îi di, snre a°8e 'rîzima ne‘dînsele, branele mi tnifiiia Sealf' Anest Ales al najjifc-" niî est&’Asfbzr-în kanBl Tel, el¹ ksnoa- mte marea misisne ne are^ ntf A mer- ge nioi odati ne kiile anelor gBBfer- ne de kari Borbirtm mai' sas^raziț- msl, nsterea lai este nagisnea, în ea are el mi Aste dator si aibt înkrede- re-; lv8 dînsa Ba merge la msrire, - la glorii, la indenendinai I nerkirile reak- gisnil Bor ludea mi aksm strBnnite de nenstinga lor gnronrii, mh nrihHiuial nroklamat la 24 lansariS, soinga na- giBnii Ba trisnfa! Alessl nagisnii este dator a arh ta ki iulie a fi mindrs de timmd mî de ga ard sa Hsii’K'thii ¹ Dar ei ne/ntoar'iem la Mele'zise de ziarisl oficios g8Bernsl8i fran- qes desnre celebrarea serbitoiiel Im- niralBlsi Nanoleone la Roma. EsBiutele din Consti t u tion e 1 mai aă mi alt ingelefi; ne ansa kt Nanoleone III sa mti’'a fi simngitor la manifestărileno- norslsi Italian. Kredem kă ns aBem nesoii a esnlika mai mslt senssl la- cestor ksBinle ale ziarislm oficios; fiă kare le ingelege mi, într’sn Biitor foar- te anroiiiat noate, fantele le Bor es- nlika mi mal bine. Nb natem termi- na aceste linie fără a renegi ănkă o- datăj ks D. C. A. Rosetiiț kă mi na- gisnea romini a8 Boit să celebreze acea serbătoariă, mi nagisnea romi- nă ak Boit si arate simngimîntele se- le nentrs Imueratsl Nanoleone, nrin- tr’o manifestare nonorariă; dakă însă acea manifestare ns sa făkst, dakă io nt nhn slelsn 6^1^11198 an atebif ov ho nhtto inaitarigiloii aftib li (A ședea v.Non 209, 210,.2.12i,j , io ob 213, 215, 221, 222, 223)Uo । ■J nl i £1-8 -■ ainis ’î în nol^ka jdjn^afară gsBernsl R e s t a s r bj? i I, sas ne limb^ noas- tră al nrikolicilor ns nslea fi de yi “ ; ir kăt ceea te Chateaubriand i-a zis kă •t 1 jh/: era mi ’o cea din înlrs: iioliiikă de HX1.1 „nerozii, de inokrisiă, de famenl.u meni mi de nrikolicr, era oneste n»- tingă se elbă în afară o nolitikă na- gionaie. K» toate acestea, nentr» kă kiar acel oameni ce Chateabriai d ÎI n«mia în fagă ț,nerozi, inokrigl mi famenl,u eraS într» toate mal inte- ligingl, bal sincerr!,îml mainbărbagl de kăt teminatele htfastrec fainene- bei-zadele mi slrătecigil nomtril sUlui al gerel regslamentariei' el simngirt kă ttentr» a nstea domni ttebsia'Msă'’ dea nonorstel o! satisfacere mbrale. El mtia» kă Franga era rsminată kă i se^tease uroBingele Rinstel ce/e redobîndise k» armata RenBbliCeLbmi mtia# asemenea’uk’ acele uroBihge se teaseră toi nrin tacele tratate de. la 1815 nrin kare străinii rensseseră ue tfon»l Frangel dinastia Bsrboni- lort’’'¹Simngiaă dar’ Irebsinga a i reda Frangel otarele ce le kămligase s»nl slindari»! trikolofn af Reu»blicel, 1) dar simngia» tot d’odată kă sn g»- Bern,” ce a fost n»mit de străini mi kare te» se razimă ne nagisne, n’are sn stindar nslerik Prin kare se re- dobtndeaskă k» sabia ceea- ce i s’a fost rănit nrin trădare. în-această uosigisne încensră a kăsta se nrofite de” ambigtenlle* mi Interesele celor lalte nslerfi mi la 1830!, ks usgin înaintea ReBotegtenil flarisalsl, des- kiseră negogiări ks Rsssia "ne >’âr- măloarele basl: him-m» flhii 11 » _ ' -4'1'’ 1 , Franga mi Hssiu înkiăiă o a- v t' . < -.11 .-•) :f!Î „liangă strtnsă mi ndrenlată snecia- _ ■■ ■. *'1k( „le konlra EnglilereT. Franga reia .,uroBingele Rinstel. XanoBral, teal „Marel-Brelanil se face în do»e n’ărgl, '1 » r ' I- ' k ■' I „din kare nrinlrtena să se desuă- ' I • I •. 1 • ' . > f „gsbeaskă Olanda mi urinlr’alta Ilca- „sia kării-a să i se mal dea m’o ii narte din Saksonia. Regele Saksel ,si> se desnigabeuski k’o narte din .Ilolonia. Afislria se iea Serbia, o >1 11 ,1 diilor, n’ar nstea înîr’o zi, kiar ks ^stere maritimă^ să iea loksl En- (gliterel mi ¹¹ să rie adskă'kinsrl de poarte? Dar RestasragiBnea n» Be- dea nici amia .de sss, nici alăt de »h! E.ago /un stl î ’l ci denarle. Tratatele de la 1815 lă- saseră în inimejo 8rmă arzălopțiă mi sneraă s’o miwgă redănds-ne .otarele Rinstellsu aîlhl ob «reniir dtu’K BoÎT»ᵣir 'Restasrâgi/nii hi» era» în ștaif/¹ a faC0basemenea kalksle de ub- ț-t , joa . idei-- . .. Iilikă înaltă, nentr» k% Bigoarea simu- gimintelor m’a ideielor ns este,dală ,de kăt acelera ,kari\ l din sorgingîle nagionall: lot ’ce Boia» e- rai a se s»sgine^k'»fcori ceonreg^ mi fiind kă sedeaS kă' nolitika amăgiri- loV, a întemnigărilor m*a săngisrilor n»P mal nstea dăidsi se ^ncerka» a-mi atrage faBoarea nonorstel n.rinirten akt kare în auaringă șe poală trecș de nagionaie. He le năsa dakă acel akt era în adeser o smilire m’sn re» nentr» Franga? în anaringă era na- gionaie m’alăt era¹ d’ajsns neutral o klase de oameni, kari nentrs a domni nriimiseră' kfaUînBastenea ifalriel lor. ■ .n . Din nenorocire nentr» toată nagio- nalilăgile mi nentr» a noastră In nație nonorsl jdjn Daris nerzănd răbdarea se sk»lăe mi itrămise ear în vestite dinasiiafee se ssise ne tron»! Fran- gel nrfrUbaioneteletf’străine, m’astfel Rsste Băz» k» tsrbare sdrobită' ofa- liangă nrin kare snera se deBiiă ar- 1.) ■, <*i< '»»•?.«•/« oi' aeîaoPK qiboj bitr»LEstonei. . , „ .• . *„ . noi» . . inul telegari linse a is ReBotegișnea#,Francesă deₙla 1830 făks se tnsallo toate nagio- El Boi, ka st re dj |a se sansii reaskb, mi mi toate g8Berneie noa- RegaLmeni, mi nbn’ ak^m, uonor«l la sklaBia boii- firi a-I da snre resnlala ,,narte a Dalmagiel ce n’o noseda „mi » n a din ambele g e r m s r I „a le Dunării. Rasi a, se iea tea ii arie a D 8 d i r i |. libertăgil sale cei n»gin gloria ce-1 ■ ,«»>•> i«< in. dase Nanoleone I. Băzsrăm kă ori •i*» tțm -m ’,»um ce g»Bera n» te razimă ne Nagisne în între na noate fi de afară. BăZ8n,m în ’ie kăt slabi în skădere era Englitera kănd regele iei Jacques ne regele. Frangel al Ii se răzima nenlrs a ssbjsga ue Englesl. „Este mal bine,u zicea atsnd regele En- gliteril mi boiăriî sel, „ka Englesil ,,să Iii skluBil Frangel de kăt skja- „Bil diaBolstel.¹⁴ Dianotel, nentrs re- gele Jacques kami nentrs d-ns Kalargis, era „nonorsl cel nedegro- ¹ mitu kare cerea, ka mi nonorsl Ro- măn, libertatea mi resnektsl legilor. GsBernsl Reslasragisnil, ka mi gs- Bernsl Regslamentar, reiBisat de baionetele străine mi koudas de fa- 11 mi domnind ne marea Neagră să < I se înstale kănd Ba Boi la Konslan - lll -HI , — i'Ij ,tinonole. “ i oiaosiad ofiiotKii i i mH i», Dar, zice 8n i»loriK frances, dănd „Resiel Konslantinouole era d’ajsns ,nentrs Franga nsmal uroBingele Ri- obIbI ? Era demn, nentre o nagiane „ka a noastn a lisa snsl nonor de „ksrănd Benit în Esroua mj ănkăjs- „raiale barbar, îngrijirea ^facerilor „Isinil mi regslarea destinărilor ani- „Bersale ? Trebsia să ’n.kidem akti- ir 11 n nalităgile asersite nrin^ -iralaleleb de la 1815J l<, rbnima Ilolonilor bite de snerangă kănd Băzsră stindarial Ifi- kolor fălfiind ne osnelal konsalalalsl frances din Warszawa, mi se iulie kă reBolagianea ce la 1825 înspisă nrin trădare de Imueratsl Nikolae a isbaknit ks cea mal mare uslere^în ! < Ilolonia la 1830, snde a fost In- Biligil franiese kariera ie-I deski- de marele denierl 'ie si faie In ,Oriinle? R8sja|n8ST. ne? kalea In Ili il'MI I i 1) Ilaterile aliate a oferit 1»! Nanoleoae I se-I lase tronai Franjjei ns mai se sanskns tratatul nrin kare so redsueaS otarele FranjjeJ, Nanoleone I a refosat. Binsb din nos ear nrin trădare mi nrin mimelia gsBernsli frances. La Bmxeles, la Liege, la Amas, încensn îndată a se ’nlreba ks ce drent nalrs mili- oane dp Belpl era» komandagl^ de dose milioane de Olandezi, mi intim ki deBolsgisiiea isbskni îndată mi gsBernsl cel 1108 ai Frânge! ns na- mal kă refdsb oferirea ce făceaS Belgii d’a se ’nlrsni ka Franga ci ănkă refssă kiar trousl Belgiei ce se oferise listei lai Lsdouik Filin, nrin însămi Botei kongresaia) nagionaie din Bruxelles. Italia toată se Insaflegî www.dacoromanica.ro 711 BOMANUW ** AUGUST. 23 kind afli ReBol«gi»nea narissl»!. Kiar in Staturile Romane intssiasmsl a fost în kalme-J mi se fiksn iele mal mari manifestirl. 8n singsr semn de Biagi din nartea Frangel mi toati I- talia era în nhloare. în Englitera, reBolagicnea frannesi fs salstali ks tel mal mare enlssiasm mi kiar gs- Bernsl o nriimi ks bsksrii din kassa aliangiel te Karol X nregilia ks Rs- sia. LsdoBik Filin însi ns era, ksm a zis Alessandru Dumas, sn om, ni oglinda kare resfnngea norlrelsl hsr- gesiel fransese din anea enoki. Sta- rea în kare s’afla atsnil toati Esrona era nea mal faBorabile nentrs ka Fran- ga si-ml reia îndati misisnea dali iei, adiki libentoaria nagisnilor o- nrese. Regele Filin însi ns era a- lessl nayi»nel franiese ti al Bsrye- siel m’al Bsryesiel Melel mari; Atea Esrgesii dar ns ’ngelegea nhl de ksm rolsl morale al Frangel komnssi în narte de bankiirl, de negagitorl mi industriali mari, ea era toati ko- nrinsi de frika neksnoskstslsl. „Mi- „rirea Frangel, zik istorisii anelel „enote, era nentrs dînsa resbelsl; „mi’n resbel ea ns Bedea de kit în- ,,trersnerea rehgisnilor komeriiall. „Oamenii aiemția era» tot aieia kari „la 1814 mi 1815 striga „jos Na- „noleone! ne kind inimik»l bitea la „norgile Kanitalih“ Rine ns mtie ki în zisa însingeril de da^ Waterloo, kind sn biI negrs kizs neste glo- rioasa Frangi, Bsrsa Ilarisslsl a sa- Istat anea mare kidere nrintr’o mare ssire a fondărilor, Me noate dar a- mteula mnesa de la o klase de oa- meni kari aS salstat kidersa Frangel m’a» nroBokat-o kiar? Temel:a ne kare sta regele L»- doBik Filin era Eargesia. Ns este în- doiali ki b»rgesia franiesi era- destsl de tare; ea aBea în sînsl iei mi mtiinga mi kanitalsrile mi ksnomtinga nsteril sale într’snite ks iea mal mare sete a gsBerna. Ns noate fi asemenea ne- gat ki Regele Filin era tel mal mare nronrietar al Esronei, k’a dat tot gs- ~ Bernsl gerel ne mina bsrgesiel ki i-a dat în sfîrmit mi onorile mi toate ațele liberligl de kari era mi este setoasi bsrgesia frantesi. Illi ks toate atesțea ne Bedem de la mtîia zi a ssiril Regelsl Filin ne Tron mi ¹ nini la kiderea sa. -oi~ ’„La înnent sn nonor birsilor mi 0'4,Domn ne el însămi; trei generagisnl . „de regi Isgind ne miri; bsrgesia „notolind mslgime^*, amiginds-o mi 1 „dmds-ml sn kan, nagisnile mimkm- „ds-se amigite în a lor snerangi „mi sltmds-se snre Franga, nemim- „kali ssnt sn no» rege; sniritsi re- „Bolsgionar lingsmit mal intîiS, kom- n-„nres mal în srmi, mi isbsknind asi- „fel în oninleh sriamîe sas în stene „teribili; komnlotsrl, mitelsrl, trei „sste de rensblikanl bilînds-se în „Ilaris k’o armați întreagi; Lyon „reskslat de dose ori mi însndat în smge; dstesa de Berri renBimd fa- „natismsl în Vendea mi inssltati de „tel din familia sa; nrotese neaszile, । („kolera; în aLri, o na'ie nesiksri, „de mi srmiriti k’o stirsire rsini- „toarii; Afrika deBoStali fin skon, „Oriintele ninsil; în întrs nitl o seks- „riTale; ne lîngi asta reBollele inteli- ' "„gingel; anartia indsslriale în kslmea ⁴¹ ‘,iiel; skandalsl snekslirilor ajsngmd ¹ ț,la rsini; nsterea sldsili ; meante „înterkirl de stidere kontra regelsf „nonorsl îmnins la doriri mari; so- „tieligl sekrete; aBsgil îngrijagl, i- „ritagl, mi nenbdarea reslsl sniti „ks temerea d’a emi dinlr’înssl atesta este în sksrt lablosl Domni- ri! Regelsl LsdoBik Filin. La întensl usterea dinastiei Or- leanisle se Bede neodinili, slabi, mioBiiloarii; Iniemle nsmal nrin kon- tesisnl înmeliloarie mi se dessoalti nrin nrefikitorie m’amigire. Dar, înlrsnite nrin interese komsnl mi nrin komsnl snerange, bsrgesia mi tronsl si sssgin sna n’alla. He srmi nste^ rea atakati ks Biolingi întrsniti însi ks bsrgesia ka mi nm’ati. A treia nerioadi însi sosemle. Bitisl ori ki- ril oolilite întortokiate este, ko- tind nini la oare kare timn noditele tele mite, d’a kondste sotielalea la komnlikiri mari mi din kare ns mal este nrin nstingi a emi, kitl nolili- ka tea mioBiiloarii mi întorlokiali a înfsndat toate emirile, întokmal ka sn rîsleg ks k»rge;rea -lini kare sln- msli în ksrssl ses nentrs kit Ba timn toate iieditele tele mite ne kari le înlilncmte, dar kind adsninds-se în- tet întet la o înkoBoitsri ațele ne- dite deBin o nslere te n’o mal noa- te stnmsla, rîslegsl se ’nfsndi, ksr- ssl ses s’a onril mi eaki~l ki se re- Barsi mi ’nsndi toate ațele lisezi din gisrsl te kredea ki n’as a se teme de linimtita ksrgere a rîslegs- Isl lor, lot astfel mi nolitika mioBii- toarii înBÎnge nieditele 'iele mite sas mal drent le adsm mi ks dîn- sele aslsni kalea tea mare ne kare ar fi nstst merge trismfitoajii. Kare oare lekgisne noate fi mal măre nen- trs noi, de kit a Bedea kl kiar io bsrgesii atit de nsteriki ka a Fran- gel lot n’a fost d’ajsns nentis a ns- lea sssgine msll timn tronsl nsmal ne smerii sel? Kare lekgisne mal bsni de kit a Bedea ki tronsl Isl Lsdosik Filin s’a ssrnat kiar alsntl, kind nrin amigirl mi korsmnerl is~ bslise a-mi krea în Kamere tea mal însemnati majoritate? । Kare îneegemînl mal bsn de kil a Bedea ki kiar Franga kmd are sn gssern kare ns se razimi ne nagis- ne mi ns este kondss d’o ideii ma- re, în nolitika din afan deBine sla- )i ka o nslere d’a dosa mi d’a tre- ia ordine mi ’n tea din întrs se sss- gine kit-Ba timn nrin iskssinge mi elsrite kontesisn! m’anol din nea- snssrl în neajsnssrl Bine o zi în iare o singsn ssflare este d’ajsns s’o faki se disnan mi mki se dis- nan fir’a gisi sn singsr anmtor nitl în întrs nitl în afan, nreksm n’a gisit la 1848 tronsl mi gsBer- nsl telsl mal mare bsrges al telel mal nslerite bsrgesie? Uli daks sn bsrges ka regele Filin al Frangel mi n’a fost în stare a gsBerna nrin no- litika de dibitie mi de mioaiirl, ksm oare se kredem ki Rommia Ba ns- lea fi kondssi ia sn kanit feritii de nimle bsrgesl ka dd. Nikolae Kre- gslesks, leusrians mi komnanii? Uli daki o bsrgesii» nsleriki ka a Fran- gel n’a fost în stare se sssgii sn tron ka al Isl LsdoBik Filin, kind a- telsl tron i-a linsit ideia nagionale mi sssginerea nagisnil, ksm oare.se iislem snera k’o bisrokragii ka a d-lor Kalargis, Știrbei, Ghika, Ar- saki mi loBirimii, kari n’as nitl mti- inga, niil inleliginga Îhî LsdoBik Fi- lin m’a minimtrilor sel, mi nitl a ze- tea narte din aserea mi nsterea bsr- gesiel frantese, Ba nslsa si n’ads- ki assnra nagisnil romine îmmiil mal mare skidere mi kataslrofele te gs- sernsl Isl LsdoBik Filin a adss ass- nra nagisnil tefel mal inleliginte mi mal nsterite a Esronei? Ueea te Bizsnm în Franga o nslem Bedea în toate tele lalte na- gisnl; o nslem Bedea mal ks seaini în Asstria, în dskatele Italiei, în Nea- nole mi kiar în Roma, snde Domni- torisl este ns nsmal kansl Stalslsl ti mi kansl katolitismslsl; mi ks toa- te ateslea Bizsnm ki gsBernsI A- bslrief nentrs ki ns se rizima ne o ideii mare mi nagionale n’a nstst skina din kalaslrofa de la 1849 de kit nrin gremealele magiarilor mi nrin baionetele Rssiel, ki dskatele Italiei mi regalsl Neanolil ns s’as nstst sssgine de kil nrin baionetele Asslriel mi ki ’n zisa te ele ÎI lin— sin nerin ks ateea-ml înlesnire ks kare mi la noi neri în 1848, în 1857 mi în 1859 gsBernsI boiiri- lor regslamentarl; mi gsBernsI na- nale kiar n’a fost mi ns este sss- ginsl de kil de baionetele striine. Bizsnm asemenea la te îmlgime ajsnse în zilele noastre mi ssnt okil nomtriî gsBernsI mikslsl regat al Sar- diniei, te era amezat ne Boinga no- norslsl mi ne ideia nagionalitigil m’a liberligil. Este o regsli nestnmslati, zi- te sn islorik al Frangel, ki „ori „te nstere kasli a amorgi asninri- „le mi intssiasmsl nonorslsl doBe- „demle nrin 'ateasta kl se reksnoa- „mle nekanabile a fate si rodeas- „ki ațele asitinrl, atei înlssiasm.u GsBernele noastre toate, s’as temst nekontenil de ori te asnirare a na- gisnil mi s’as silit nrin toate miz- loatele a o ssgrsma. AstizI kiar boiiril regslamenlarl îndati te Bi- zari o manifestare a nagisnil stri- gări ks tsrbare în kontra iei mi ’ndati ne Benin la nstere nrin or- dine noligiinemll onrin ori te în- trsnire, ori te manifestare. Ateasli ordine înki o de teri ks 24 de ore înainte de 3-15 Asgsst, în kare mtia ki tetigimi! kauitalel se iire- gitias a anta nrintr’o manifestare konsslslsl frantes reksnomtinga Ro- mmilor nentrs Lnnerrtsl Napoleone. Kind dar sn goBern ns se razimi ne nagisne, mi nitl kiar ne o aris- tokragii sas o bsrgesii mare, bbsIi, inleliginte mi usteriki, nitl ne o ar- mati desnotiki ka a Rssiel mi kiar a Asslriel, kind n’a dat mi ns di tea mal mikb salisfatere nitl sneia din irebsingele morali mi materiali ale nagisnil, este însederal k’atel gsBern sas este ks lotsl nemerik mi smintit sas si razimi ne striin, în kontra nagisnil sale. Kind asemenea gsBernsI nosirs onremle ori te ma- nifestare în ajsnsl nsmelsl îmnira- tslsl Napoleone, esle însederat ki este în kontra nrintinielors de la 1789 te renresinli atest îmnirat, ki esle kontra konBengisnii te kongine ațele nrintiaie mi kare ne a dat-o el, ki esle în kohlTa sniril, te a sssginst’o el, ki este în sfîrmit în kontra Isl kare a ridikal d’assnn-ne stidilorisl nrotektorat al Rssiel; kl astfel, toate ateste ne de8 drentul a APENDICE la Independința Constituționale a Kind se tiniria kirtitika întits- lati „I n de n e n d i n g a konstitB- gionale a Transilsaniei,¹⁴ tea de întiiS adiesi nronssi de Deak se desbltea înki de kltre dieta Bngsreaski. Toati Ismea mtie kl în srmi a- tea adresi qe atenti intokmal de kl- tre ambele kamere, mi se înflgimi îm- niratslsl. îmniratsl risnsnse nrin reskrin- tsl se» din 21 Islis. Atest reskrint, între mslte altele, denegi Sugarilor 'iea mai nrintinall din toate nretinsisnile lor: înkornora- rea TransilBaniei mi a Kroagieî ks Sngaria; tot odati inBitl nre ÎJngsri ka si faki nroiente de legi nentrs ga- rantirea drentsrilor qelor lalte nagio- nalitlgi; în fine, I kiaml la Reichsrath. Ori ie om ks jsdekati simtoasi nstea si kreazl ki Sngsriî nel ns- gin aksm Bor kinita minte, mi se Bor anta drengi kltre Transilsanl mi Kroagi, kltre Romim mi SlaBi, kai ii înki ar dori a fi liberi ns ÎJngsri, nre- ksm Sngsril doresk a fi liberi ns Nemgi: toati ismea kredea kl îîngsrii, Hei ns- gin în aqest moment de nerikls komsn, Bor tinde mîiu de fngie egali kltre fragil lor de ssferinge, kltre Romini mi SlaBi. însi, dsrere, Sugarii eanmi se aritari nedrengi kltre Transilsani mi Kroagi, mai nedrengi de ksm ar fi nstst amtenta dsmmansl lor «iei mal ksmnlit. Auest dsmman komsn, astizi ka mi la 1848, trebse si salte de bs- ksrie de aqeasti nitînyie inkalifikabi- li, de a'ieastl nroBokare nebsneaski a Sngsrilor, Eati qe renlikl ÎJngsrii în a dosa lor adresi din Asgsst: „Noi dekiarim kl aHeasli dietl, „înainte de a se komnleta denlin in „modsl nreskris nrin leue, niqi legi „ns noate si faki, niqi assnra dmIo-= ■ „mei inasgsrale ns noate si trakteze.“ Ks alte ksBinte eati qe nretind ^ngsrii de la îmniratsl: „Imnirate! daki Brei ka noi Sugarii si fanem legi, daki Brei si te îukorouim de rege, daki Brei si ne îmnik$m ks tine mi si-gi fim kredinniomi; emite sn reskrint kare, konform înqerkirilor noastre de la 1848, si dekreteze ki Transihanie mi Kroagie ns esisli, kl aneste geri sînt geari sngareaski; kl Romiui mi SlaBi ns esisti, kl nele 15 milioane ale Ungariei nelei mari togi sînt Sngari, mi daki Rommii mi SlaBii ns ar Brea a se ssnsne, ts, ka adeBlrat krais sngsrflsk, ssbjsgi’i ks nsterea armelor nre seama noastri: mi atanHi Bei fi kraisl nostrs nrea isbit, mi noi krediuniomii tii ueî mai ssnsmi.“ Intr’aneea intim kl dieta Kroagiei zine kl Kroagi! la 1848, ns în demert m’a» Birsat sîngele, kl ei us Bor a fi JJngsri, kl ei ns Bor a trimite de- nstagi nini la Biena, ks atît mai ns- gin la llesla; kl, de alti narte, ei doresk a trakla ks 6ngsrii în iulere- ssl libertigii komsue, ka nagisne li- beri ks nagisne liberi. De asemine iui Hei trei milioane de Romini dintre Kariiagi mi Tisi, diu TrausilBauia, din bmat mi din He- le-lalte ginste Romine, kirora iuki ns li s’a akordat dietl, zik kl ei la 1848, ns in demert m’aS Birsat sm- gele Hei mal sksmu, ns in demert aS klzst nalrs-zeul mii din Hei mai de frsnte Romini, mi li s’a inefikst în nensiui sete de sate Uii orame intio- zite ks lirii ki boiiril regslamen- tar în Biitor ka mi în trekst sklanii mi insasisne ne nregitesk. (Ba srma) C. A. Rosetli. ritoarie, în Isnll kontra legilor barba- re de la 1848, mi nentrs. konserBarea indenendingei TransilBaniei mi a na* gionalitigii Romine; Transilsanii, Ro- mmil, nrotesti mi astizi ka la 1848, ks toati okasisnea mi nre toati zioa în kontra înkornoririi TransilBaniei, mi sînt gata în tot momentsl a-mî Birsa sîngele nentrs geara mi nagio- nalitatea lor. El bine, Jingsriî în adresa sea8 mai bine reniika lor, nretind ks toati Biolinga de l,nire în acelami mod nreskrj-s nrin lege, kare ,,îl urina mi la facerea celor-lalte legi: — „adeki konkiusal se ficea de kitn maio- „ritate, mi înki în acest kas se fik» de ki- „tre o mare maiorilale, la kare m’a# da- nvutsl liber mi Denstagil aleml sunt inflsin- „ga alegitorilor Romml, mi kiar mi unii din „Di-nstagii Sisemti. IJLli kind s’a nroklainat „de konklss voinga masforitiail, atunci nici „din nartea Samilor nici din nartea Romi- »niior nu »'a fskat nici sn urotest. „Adevirat ki legile Transilsaniei mni „la 1848, meinoreazi namai trei nagianl de- „sobite: Ungurii, Sekail mi Samil, — Romi- „nil nu se konsidera ka nagiane deosebiti; — "'„adevirat ki cele trei nagiun! se bskura de „oare kare drenlurl, mi aname în nrivirea „diregilorielor la kare se ficea kandidagia- „nea din nartea dietei, drenlsrl kare legea „nu le întindea mi assnra Rommilor, însi „în nrisirea dietei mi a alegere! de DenutagI >,nu domnia nici o diferingi do nagionalitigî, „mi daki avea cine-va kalifikagiunile cers- „tc de lege, anoi ori ki era Romm sa§ Un- ,,gur, ori Seksi# sa» Sas, se bakara de dren- „tal de alegere atu aktiv, kit mi nasiv; — „eari în dieti, înkeiirile nu se ficea dam „Botarilu kuriale ale singuratecelor nagiona- ”liligî, ci dam kanete. ,,Decî duni ce acea dieti a Transilva- niei kare a kreat legea finirel, era formati ,.în îngelesnl legilor de atand, mi Rommil ; -< „mi Samil a» avat inflaingi assnra alegerel I -i „Denutaților mi aă luat _narte firi sili la : Q ^deliberagianile dietei, mi mai mulgi de kit „unul aS votat nentr» Unire, de »nde anoi „Unirea s’a mi dekrelat k» o maioritate a- „tit de mare, — mal noate cine-sa afirma k» „temeiu ki legea Unire! s’a fikut firi libe— „ra învoire a Samilor mi a Rommilor? mi „nrin urmare, mal noate cine-va kontesta sa- „liditatea acelei legi? Au doari ar fi ne- „cesan însoirea a toati nagiunea Siseaski „mi Romini firi escengisne nentrs validi- tatea legilor? Ilrea înaltul reskrint regesk ,>—se nare — ki kind faco aceasti obiekgis- ,Ks acea transformare a "iWcîstrnni- » „mi aceasta o a reafisat nrin aceea ki nre- „unei interne, kare se „Unire, legea însircini ,g8resk. Ministerial se „lukrare kare ne rea an fibks necesare firii '/„tstindenc în nrivirea tsluror nagionalitițilon nre inin.isteriul In- mi ariuki de aceasti timn mai îndelungat „mi Iskri în unire ku birbajji karii kunom- „tea mai bine îmnregiunrile Transilvaniei; „turburirile ce urmări într’aceea, mi resbe- „lul ce erunse îndati, îmnedekari îndenli- „nirea luknrii. în fine , sistema abiolutis- „tiki ssnrese nosigiunea konstilsgionali a „Sngariei mi a Transilvaniei, Transilvania „înki se sunuse sistemei nemgemtl mi se „runse eanmi de kitre Bngaria. însi este „oare ku nutingi de a dekiara ki legea n’ar „avea nutere oblegitoare nentrs ki eseksta- „rea în fanți a snor nirgi singsratice ale „legii a fost îmnedekati nrin tsrbsnrile ce „aă srmat, nrin resbel mi nrin nsterea ar- „melor... „Noî ns nricenem ksm Snirea ar n»- „tea si neriklitezo interesele nagionalitir „gi! loksilorilor Transilsaniei ce ns sor- „besk «rgsremte. Kici aceeaml lege kare „a nroklamat finirea, a eliberat mi nre no- ,norul Transilsaniei, a nronsngat egalitatea .drentarilor, a întinsă drenturile ciaile mi ,mi nolitice assnra nonoruiul de toate kla- ,sele mi nagionalitigile, mi-cea întîiuarmarh ,a finire! a fost, ki diferinga aceea ce esis- ,la în nrisireu drenlurilor de o narle între n >;¹ »■ „nagitmea ungurcaski, sekaeaski ini siseaski, „cari se alta între naghiiea romini, se rif „diki de îndati. Noi som resnokta intere- „sele nagionalitiiii! lokui orilor Transilaanieî „ce „ni „•ie na vorbesk anguremto în aceeaml denli- misan ka mi acele ale liagionâlitigilor se gisesk în Ungaria. Jnp.oln ■ ’H „Kiar nentrs aceea este necesari» ka „Transilsania konform legii, si se kiame de „îndati la dieta noastri, nentrs ka unigi ka „noi si se noati konsslta assnra intereselor „de nagionalitate, kici daki dieta nekomnle- „tati la kare Transilsania nu s’a kiemat, ar „disnane mi asanra intereselor ei, în absenga „eî cea de sili, mi firi de iii'ii o ,.a ei, anoi aceste disuosigisni ka ,,ku drent kaaînt s’ar uatea dekiara „lide, dekît legea finire! kare s’a inflaingi înalt mai de inaa- kreat în » » „în jssligie, în administragiune, în skoale a ,întrodus sisti ma nemțeaski mi limba nem- ,geaski. „Uli kiar astlzi de kare favor! nolitice ,se îiîinirtimesk în nrivinga limbei lor, lo- ,kuiloiiî ce nu borbesk nemgeiute înBoemia, .Galigia iui alte mai multe nirgl ale nrovin- ,gelor ereditărie, ku toate ki aceiaiui for- „meazi nartea nrekumnmitoare a nonoticia- ,nei anelor gerl? Se noarti oare în anele „gerl Administragiunea mi justigia, a# kiar „inslrakgiunea mai înalti în limbi ne-ger- ,mani? mi se resnekteazi oare akolo mi se .asigureazi, afari de cele nemgemtl, intere- sele celorlalte nagionalitigî, mal înalt dekam aS fost în natria noasln ori mi kînd? „De altmintre, d’abia este în Eurona ,,vre un Stat, a kiraia nonoriciune na s’ar >,gine de diverse nagionalitigî, iui sînl Sta- „turl în kare numirul celor-lalte nagionali- ,|tigî este înfrikomat. LUi noi katezim a a- » I»¹ n n n 'firma frank, kl în cea mai mare narte a ,acestor statari drent»rile mi interesele deo- sebitelor nagionalitigî, ns gisesk mai mslli resuektare mi mai multe garangil dekum a# gisit la noi nîni aksm.j ’* ! „ne »ce <>în nleaki din aceasti idee. Ilentru ki ort alti esnlikare a acestei obiekgiunl ar fi onosigiune ku cele întîmnlate. „ ,.Este adevirat ki la Dieta kare a de- ,krelat Unirea, era renresintate mai ales ,klasa nrivilegiati, mi ksm ki nonorul», mi ,anume celă i ominesku mi ungureskă, în ,masa nea mare, n’avea nici un drent de in- ,fluinți. Inși aneasta ns era dekîtu o ur- ,mare fireaski a știrii în kare se afla dren- ,tul nublik al Transilvaniei, kare nîni la 1848 ,akolo ka mi în Ungaria, era ku deosebire »• „aristokratik. Inși aceasta tokmaî ama ns „se noate aduce ku temeiu în kontra validi- „tigel lege! de 8nire, nrekum ns noate fi ,țertat mi ns este nosibil, a atrage la îndo- „iali nuterea acelor legi ale Sngariel, min „kare s’a stabilit sucesiunea ereditare a kasel „iabsburgice, celei glorios domnitoare, mal pîntîiă assnra liniei birbitemti, eari mai tîr- „zis mi assnra acelei femeemti; mi totumi „legile acestea înki s’aă fikut nrin klasa „nrivilegiati, mi ftn înfisința nonorslsl ce- „lul nenrivilegiats. „Nici aceea ns este întemeiată ki le- „gile Sngarice mi Transilvanice asunraBni „rel n’as trekst în denlini nstere de lege. „Fie cine nitie ki la dieta ce s’a adsnat la .Ilesta' la 1848, mi kare s’a format me ,meish renresinticiunei nonoruiul, au ,ini aS trimis denstaijî toate cerkurile ,gitoarie ale Transilvaniei. Alegerea „1 »> te- ales ale- lor ,s’a fikut duni legea elektorali «ie sti în jj. „legitsii ks legea Unirei. Ilonorsl ia ales „mi în cea mai mare narte nonorul sas mi „romm. Der acea narte a legeî de finire „kare se ranorli la renresintagisnea dietali, „wi nre temeiul kireia cerem noi astizi ks „stirsingi mi înainte de ori ce alti konvo- „karea Transilvaniei, s’a esekutat mi în fanți „în toati ksnrinderea sa. Ama dan mi acea „narte a nonorslsi Transilvan kare la for- „marea acelei legi n’a esercitats nici sn drent, „a nriimit Nnirea, mi în faiiti a nss’o în 1»- „krare. Acceami s’a nriimit în fanți iui s’a „esekstat de kitre nonorsl romin mi sas, * „nentrs ki acesta tokmaî ama a Isat narte „la alegeri ka mi nonorsl sngsresk, mi s’as „mi ales dintr înmii indivizi kari se bsksra „de înkrederea alegitorilor^ mi kari s’aS în- îu ,,figimiat8 mi la dieti/ ..... uitaiw„. ____ Bțiui it^ncbiil | „fiinga el de fagi miruunt inflainga ei. , . . • • • ? • • • ...... 6 nu ea z ak»m o sofîktiki tot amia de nes»feriti, ka iui cea de asunra, nrin kare Deak Brea si arc te ka de dosi ori natr», ki legile «ngareuiti nici Kroațiel nu i-as fikat Noi însi atiki, mi mai Deak numai nici o nedrentate. trecem nresle kausa kro- releBim din adresa d—lai acel liant kare sorbemte desnre celelalte nagionahtiți. . ! i Eali «e zice adresa ungareaski/în cesliunea naționaliliților: ; y..» „Maiestatea voastri urosoaki dieta, ka „aceasta si se anuce de a face uroieute de ’■ „legi kare si garanteze drentarile de na- „gionalilate ale acelor lokuitori ai fingarjei „karii n» sînt fingun. 301 ¹1 „înainte de toate dekiarim de neinteineîati „acea înkulnare dani kare legile de .la i848 ar „sitima drentarile de nagionalitate ale ace- ,,lor lokuitori ai fingariei karii ns Borbesk „sngaremte Mslle disuosigiani salatarie s’au amezat urjn₍aceste legi pi faBoarea iTo- ,;uoralai, mi urin ridikarea rauorțarilor fea- „dale s’a» ridikat mslle îndatoriri anisi- „toarie. S’a amezat egalitatea drentarilor, ,s’a# întins drentarile cisile mi nolitice &sa- „ura ta taior klaselor, milioanele nonoralal „s’a# likat liberi cetigeni ai nalriet, mi din „toate aceste disuosigiani bine fikiloarie s’aă „fikst mrtame toate nagionalitigile. Inuri- „Birea limbei mi a nagionalitigî!, memoratele „legi nu kanrind nre o disuosigiane noaai. „Adeuiral ki în § 3. a» t. 5. se inemoreazi „ki limba legislagianel e namai cea snga- „reaski; la nsiitshi e) § 2. ari 16, se zi- „ce aceeaml în misirca limbei de konsblta- „gisne a kongregagianilor de komitat. îusi „toate acestea ns era deklt konsecinge ale „legilor noastre de inul naintel sankgionale „nrin o nraktiki kontiuaii mi anume a ari. „8; 1830, 6: 1840, mi 2; 1841 „IUi andi daki legile de la 1848, vi- ctima înirs adevir mi atil de mult drents- „rile mi interesele Nagionalitigilor‘i<-ns vor- „besk sngsremte, co a fikst sistema abso- jjutisti nentrs restabilirea acelor dreutsri » ,violate, iui neutra aiurarea anelor interese ,de nayionalitule ale uouoarulor, atunci kînd ,1a 1849 a violat konslitugianea angareaski ,mi loato legile gerel? A# enunțat egalila- „ten de dreuturl a Utulor gagionali ligilor, sideri nsmai ka o înainte Iskrart nrekum o mi dikiari agenția nrin No- ta el din Kol. b. II. na?, 31; ama dar snre ns nuțina skidere a kurțelor jsdekitoarie din MoldoBa, akta mi sen- tința denarte si se konsideri nicî mi- ¹ asfi nrimiBari assri efektul dorit, kind ne înkredințarim ki minisleriul justiției ne temeiul obsersațiunelor, a inBitat nre kurți ka si nu maî urme- ze «busului introdus nrin oare-kare resoluțiuni domne iu ti, ci si urmeze legilor mi traktatelor. cina dm ob- serBațiunele D-lul jurekonsuit ne ki- zu mi mi a mîni, mi kredem Jii ns se Ba ceti firi interes; eat’o: . ' - °| '■ r! ' OBSERBAUISNI.'’ T f r-’-i .--isan fit) în kausa lui NN... sunus auslriak, akusat nentru omor, ni ■ Sentința kurței kri minate, nnro- bati de kurtea domneaski ni in ranor- tul No. .. . feBruarie 21 a. k., în kit nrisemte nedeansa nronunciali este konformi legilor; eari înkit nriBemte estradarea kulnabilului kare aci în țea- ri a komis krima: Konsiderind ki asemine estradare este In kontra rostirel $ 19 Kod. krim. iui în kontra art. 297, Regi, org.; Konsiderind ki aceeaini este în kontra drentului internațională în ge- nere, mi tn snecie în kontra drentului nublik al Rominilor, kiHî staturile ro- mine, nici odati, afari de abusurile neiertate ale timnurilor mai din urmi, n’aă estradat kriininalii striin! kari ko- mitea krima in liuntrul țerei, nrekum se Bede din traktatele ce înkeia Betru Raremu, Bogdană mi alții ku Uolonii, kar sl. mai iTâ b Henetare, ni nrekum se zi- ka o simnli înainte lukrare; Konsidermd kl daki este si se estradee uercetirile ne se adsk aice de nrisos; mi a tribsnalelor kriminalil stnini, anoi se fak mi sentințele ce asuma lor, sunt lukrirî nentru demnitatea kiar mi kurților noastre ase- mine lukrirî ar fi mai bine si încete- ze ks tolsl deklt si se trimiti. în Au- stria snre a fi konsiderate nici cetiri nici de sentințe, ci de înainte lukrirî; în fine, Konsidermd ce nerikole de cer- simnle nentrs sekuritatea nubliki ar nstea si tragi dsni sine asemine în kassri de kritne nolitice kare noate fi interesat de a le estradiri, mai ales mari, mi de krime gSBernsl striin n’ar renrima; mi acea- sta kiar mi în kassl kmd ar srma reci"rocitate din nartea Austriei; Din aceste motiBe: Estradarea fiind nedreantl, nekgiuitl mi foarte nerikuloasi, kulnabilsl striin ai^e in geari, snde a komis krima, trebse si sufere mi nedeansa, mi' nu- mai duni ge’mî Ba fi hat nedeansa . , P ,. t.. 11 ■ H meritati, si se dea afari din- gearl ka sni disid nerikulos nentru sc-kuritatea nsbliki. !f ,,s' Tot-odatl, ssbskrissl îmi Ia Boie de a nronsne onor, minister ka si bi ne Boiaski a face luat o are aminte ks toati seriositatea atlt nre kurtea Cri- minali, kit mi ne ksrtea domneaski ka într’sn obient de ama mare imnor- tangi mi de ama grele konseninjje, se urmeze legilor, eari ns snor ofise mi resolugisni, kare sunt date nsmai duni îmnrejBriri, mi nu sunt întemeia- „Llli noi nutem si întrebim frank daki )Rominii mi Slavii fingarieî, în nrivirea dren- ,tunlor mi intereselor nagionalitigilor se gi- ,susk oare în stare mal rea dekît acei na- ,miroml romml kai ii likuesk in Grecia mi în Rusia, iui Slavii kanf lokueskîn fierma- rnania? » n n „ Dar noi uitini ki sentimental nagio- „nal kare dîd ce în co mai mult se desvoalti, „moriti resnekt, mi kl drentsrile lor ns se „mar not missra ku misura timnsrilor mi „legilor de mal nainte. Noi ns vom aita ksm „ki loksitorii fingariei cel de limbi neangs- „reaski înki sînt cetigeni ai fingariei, mi „voim a garanta nrin o kge tot ce cere în ,,în aceasti nrivire interesul lor mi interesai „llatriel. „Daki Maiestatea voastn agi fi kiemat „la dieti nre togi aceia ₜkaril era» de a se „kiema duni lege mi daki dieta astfeli» în- „tregiti s’ar fi nulul anuka de facerea legi- „lor, de bsni seami kl nîni akum s’ar fi „sunas Maiestigil voastre nroientele noastre „de lege asigsritoarie intereselor nagiouali- „tigilor. Ea noK în snerangi ki dieta va fi i,întregiți kît mal ksrînd. am mi nsmit o ko- ,,misiune kare si nregiteask% luknrile ne- „cesarie în aceasti nrivire, mi aceasti ko- „misiune a mi terminat deja luknrile sale. >,însi Maiestatea voastri mi akum de- ,,negagl întregirea dietei; mi kum ar nutea „dieta neîntregiti si se oksne ka facere de „legi, mai ales asunra snor obiente kare mai „vîrtos nre cei nekiemag! ’i Interesează mi „la kare ks deosebire doringele acelorami aă ,'de‘a‘se Isa în konsideragisne nrincinate.“ 'lot i' Noj ₐₘ tᵣₐd»g .aceasti narle a adro sol ka toati fidelitatea, din Borbi în BOrbi, lismd nre D. Deak mi ne dieta sng»- reaski si norbeaski firi si o înlreru- runem. ,cu‘ b Akum si Bedetn mi°nol nîni in kît sînt întemeiate cele ce zice adresa »n- gareaski asanra noasln. (Va »rma). A. Hani» Ilarian» ni ale rii Estragem din Tribuna Romi- srmitoariele linie mi oserBațiuni d-18Î Hanis Uarians assnra stndi- kriminalilor din llrincinate, mi le rekomandim atențiunii jsrimtilor ,no- mtri mi gSBernslsi de din koace de MilkoB. .! ‘ boti; „Estratarea k r im i nai i 1 o r i n II r in c i n a t e 1 e- & n i t e. re în în Ns duni legi, ni duni oare-ka- resoiuțiuni domneuiti, neîntemeiate legi, se întrrodsse la noi în gean, timnul mai din urmi, nerikslossl abss de a se estrada kriminalil stnini sure a se nedensi, seaă mat bine snre a se judeka nu la noi krima, ci în staful de la noi. Din anul trekut de unde snde kind mi Isi ste nreksm se Bede kiar . din, Rodinele Basilie Lsnsl: ..... Konsidermd ki estradarea ns e- întemeiatl în nici sn traktat în- keiat între MoldoBa ini Austria; Konsidermd kl traktatele Austriei înkelate ku Iloarta nriBesk nre cele- lalte nrofiinciî lOtomane, eari nu Ilrin- cinatele Romme kare tot-deauna ș’au bukurat de juridikțiune indenendinte: Konsiderind kl kiar de s’ar ad- mite asemine traktate, anoi în trakta- tul de SistoBă, la kare nroBoaki Au- stria, nu sti nimik de asemine; Konsidermd kl art. XVIII ală traktatuluî de Belgrad renoit mi kon- firmat nrin art. II al celui de SistoB, stitiuleazi kiar kontrariul, zikmd: „om- nes praedones, raptores, etiamsi alte- rias nartis subditi sint, qnos in ditio-r ne saa deprehenderint, merito suppli- cio afficere, utraque pars adstricta sit‘‘; Konsidermd ku kiar în kazul kind s’ar admite aceea ce nu este, kl ade- kl în traktatele Austriei ku Iloarta s’ar stiaula estradarea, nrekum ku nedren- tul se nretinde în Nota agenției Kol. B. 2 nau. 31. aceeaini n’ar aBea lok în Ilriiriinatele-Snite 8 din KonBeni^iune, kontraril dreuturilor Konsidermd kl I. nay. 220, nrekum , în nuterea art. ka una ce ar fi Ilrincinatelor; ofisul din Kol. b. ini resoluțiunea domneaski din Kol. b. II. nag. 31, ns ssnt legi nre kare ar nstea nsne Bre sn temeiă ki ofisele 318 Reg- nstere de kurțile jsdekitoare, nentrs mi ueslegirile in nslerea art. org. numai ama not aBea lege daki aă trekst nrin a- te nicl în legi ni?I in traktate. . Jurekonsuit Statului. Dr. A. Ilanis Ilarian. FeBrsarie, 1861. 'i De IcLadministrapunea ziarului. Sunt rugați toți d-nil abonati uliu kiroru abonamenlu la acestă zi- ariu esnin la 15 Augustă anulă ko- rentă, ka si bine-Boiaski a gnbi re’nnuoirea llilul, kid de Ia acea zi adminislrațiunea sa fi neeoiti a ceta trimiterea ziariulul ceiluru nu-118 BorS re’nnuoi. ₍ Gr. S e r r u r i e. în- 40 Admiiii^trațiunea ziarului a komis au Benit se numi jurekonsuit al Statului d-lul dr A. Ila- tiiu, afllin ku mulțimile ki n’a lisat si treaki nici un kas de asemene, fi- ri a obserBa mi ilegalitatea mi neri- kulositatea acestei estradiri. Obser- Bayiunele domniei sale însi de abia I । dunarea țerei, eart anei ofis iui re- soluțiune n’aă trekut, uiuî ns s’au a- dontat Bre odati ka Iepe. Konsiderind kt § 37 Kod. au- striak sunune nre striin! leților ne- nale din Austria, ama nrekum fak iui alte staluri tui nrekum aă drentă de a faue mi flrincinatele-^nite; Konsiderind ki sentințele nro- nunuiate în MoldoBa, în Austria nici odati nu se aiiliki nrekum se iiresu- nune în ofisul Kol. B. I. naț. 220, mi în nulerea § 36 Kod. aust. nici nu not si se aulice, kici acel § lirburit zi- ce: „Sentințele nenale iironunciate de „autoritiți striine nu se BoP esekuta „nici odtiti în Austria“j ț Konsiderind ki akta mi sentința moldaBi ce se trimite în Austria de o dati ku estfadalsl) iu Austria se kvu- Fiind-ki ku nuoa regulare a mer- sului nostiilor Statului la inulțl din d-nil abonați al aiqstul ziară nu mal sti mizlokă a li se trimite ziarulă de kit numai nrin biurourile onor, llrefeklurl dislriktale, adtninislrațiu- nea ziarului Rommul Bine, ku nlini konBikțiune desnre siințimintele na- ționale mi de buni-Boinți ale d-lor Ilrefekțl de dislrikle, u-I ruga ka si bine-BOiaski a face si albi kon- kursul d-lor d’aii ’nainte ku nriimi- rea ziarului iui snedieroa Iul în nliuul nrin biurourile nrefektorale. ' ii ■îl Tot asemenea adminislrațiunea roagb tui ne d-nil abonați din 6r« zicenl, Kurtea- d’Argemă, Bizuremtil tui cel kari nriimin nm’ akum zia- rul nrin nosliile IXuguiatu, Fioremli, Tekuciu mi Jlouilița, ka si bine-BO- iaski a gisi m’a înkunomtiința ad- minislrațiuntl mizlokul cel mal ne- meriiă nrin kare si^ li se Irimiți în Biilor ziarul. Gr. Semne, infho’î ifllh www.dacoromanica.ro i G ROMANUL AUGUST. 5 1 DEI1EUIE TELEGRAFICE^' Ksrssl Bieni din 7yAugust. "■ Metalice ,-î*. 67'— 75 Nacionale fl.ⁱb ’ 80 ~ 85 îₛ , Akjjiunele Bmiel 740 ----------- ■ r; „ Kreditul jlnil74 — 30 London i» d: 137 — 65 •onj Silber olenimiU' 136 — 50 OT’¹. D«kaUI:'.: [•iii; .d hP- . .o! b'lUBKj. ! 6—62 MISICBRÎLE ÎN IIORT8L BRULA. JĂiii în ziua de 8 August 186b₎S Kortbil sosite înkirkate... 2 yb demerte' ' . 1 nornite înkirkate.⁸*.3 sini".’ ți Slh ■ * >4«/in > 8anoare; sosite demerle rll'!. I , 1 ixiktsii, i țtițpngâ i j diunx ■ nornite . VⁿR⁸fc: 1 iK'i: U.M’l IlrenBl nfodsklelof' u* Grî# ^iakîr kalitatea I, kila 225 kîrm# arniul Sekara . IIo rumbă. Orz# Bek! , 200 .«!l l’i • ” 1^0 w-loiulb £' ** n yha/r li til ’bo‘": ilM -ajᵣ olrif ian j. mut 1101 155 Orz ⁿo?fJₜ;₉j₎₉Jj «nu Ma 240 215 190 163 ₍67 , 90 '3Sde'f| Fasole . . .g -ₐ ₁ₘdᵥ a.ₙgᵣ f£Cff Raniija silbaliki ^ ? Meiul kila ᵣ haib”a «7 lUlenurl nornite înkir. nent. Suțțna j, Konsîli»! Manhinalo din Eskx- reuilî, laînd în konsideraipane ki »- nil din domnii nronrietarl as»nra te- reriloră ne fak» d’a li se libera bi- lete de boc nentr» konsirskyiBnl, în- sirninindă ne alte nersoane de a le nriimi de la Msnhinalitate. KonsidWîndS ki, o asemenea nrotedare din narlea d-loră, ne de o narte se ad?4e konfssiane mal de multe ori în kknrile Mcnhinalitijii, de asemenea naturi, iar ne de alia se noate faie kiară abusurl din nar- tea anelor însirninagl de d-lors, iui kare s’ar# atribui ne nedrenl# fonk- Hionarilor Munhinalilujil. ,b | ₄ₗj Konsiderîndu ki, asemenea in-” konseniente, numai nots Q tolerate, sub nhl un# molifiu; — Konsilișl a luai denisiune ka, ne Biitor# si nu se mal libereze bilele de konstruk- Ijisnl de kît nuipal adeBirayilpr nro-■ urietarl semnayî în neliniunl. Aneasli disuoziyiune dar, Kon- siliul o fale kunoskul d-lor 'ieli|jerij snre mtiinui, ks adiogire kâ, orl- kare din d-lor Bor# aaea Trebuiniji de asemenea bilete, si uie¹ îomiie Iț Munininali t a le a’iul nresinta netiuiu? ' nile mi a’nil nriimi k»Benitele boI, konform# regulilor# statorniiite?’D < Membri kcnsilialsi Maniuinal. ¹¹ * MISK'bRILE ÎN nORTBL GALAUl ⁸ⁱ- ? în 'zisa¹ de 7 eAiîgust 1861.⁹¹¹ j -n<. i;o. • i.’teonac «rîBoi D^ Brii ian». Ani. I. Arion. ¹,s,I cs8r B o I i a k. l). Borindel. ”O¹° I. L Melic. ° . No. 4462 an»l 1861 August îî¹!¹. ¹ pnr» :»Bn8k4 al®,-. I No. 509. 1 ; c-nr-bfc'Uao bruiabienoil Insf/lul de €omerciu. Referîndumi nrogrameî nBblikati în ziarsl Rominul la 5 Iulie trekst, am onoare a înforma ne onor, ni blik ki institstel nriBat de Komerqi# se Ba de- șkide Ia 1 SentemBrie Biitor. Ksm este snenifikat în nrezissl ar- tikol din ziarul Rominul Ba asea lok. f. 8n ksrs nriniinaUde Komer- hî# Bnde ie Bor insiga intiîngele ko- merqiale, limbele moderne, istoria, li- teratsra mii. aHest ksrs se Ba nreda în franjiozemte în toate zilele în timn de 3,4 ore, iar onorariul neste de 24 gal- beni ne an#. ₍J,. 2. 8n k»rs de Komerqi# ekstra- , ordinari# nentrs anei domni kare deja fonkjjioneazi în komerni#. se Ba în- Bina mtiinijele komerniale de 3 ori ne sintimîni seara de la 8 nîni la 10 ore în limba frannezs, iar 0n6râ- risl este de 12 galbeni ne an#. 3. 8n asemenea ksrs ekstraordi- nar Ba asea asemenea lok în limba germani mi ssbt aneleaml kondiaiBni. Fiind kl deskiderea Institutslsi e- ste ama de auroane, rog ku stirsinui ne anei domni ue Boesk a Brma 8nsl din aaeste ksrssri, de a bine Boi sl ns difereze a subskrie lista, denssi nentrs auest sfirinit la d-nii J. Pomey, Franii Ilolixroniad, mi S. Xalfon mi ¹ Z.W ^lOî <*>U tfîOjIii l¹ nț ABÎUd in Bede're ergenjja snui a- semenea Institut, neuesari# nentrs ori ue komersant, ns ml îndoesk a krede ki Ba gisi urimirea faBorabili «je me* ritl. îsJnonih.iar. jjI 'Oi r . i;;/ayb ea Jf«rn fam fir M. Fltigel. kn, i -ni io! Strada Ulelari în kg- n lofinsnoiif m? sele d-lsl Stamatiadi ' »?:■{ aii No. 501i .nluifiir hun sb toî;u 1 nl ivia ai tai I I.IBR1R» c. k î»nr -; ’dll»! IMt Vinzure con scăzu mini de preț >«.j ¹ » » zi z» . ‘fl Iu' 111--; ilî aihtJ ... de 50, 00 șa ÎO la • ii «I îfH «1117» ît,| desăvirșila desfacere. Tim^nl fiind prea scurt și epocă defavo-j g rabiiâ spre a se putea desface toate cărțile i g și cele lalte articole, stabilimentul acest a i g de librărie s’a mutat acum in h .Jzbjoâ ; : J § 7^ PASAGRJL ROMAK. H' noi’t«n nib Iii un loli;; . «r-ouiBi unu .j... «bour jₐ rondelu (Rondeu) ; tauvsbA*', rtⁿ" tinde¹ se vă continua vinziwea,. ^ •fi ih «>» ... li. 4i9i>i’ij« \ >ț< j - : rii" >< 18 t ' o» bh i.it^ $i Tot d o dată se mal face âncâ un apel Domnilor, cari au mai remas datori la zisul | g Stabiliment, să bine voiascâa plăti datoria g | lor, fără a aștepta un alt apel și alte măsuri. | I - »<> inse q\- inou ipift -• 4Mb /■ gfaM* Kor ibii sosite înkirkate -iulian 9ii»uF7:im.demerte auiiH^pii nornite înkirkate. . — demerte . -» • in*ini rt • UE* *#' ", ₜBanoare sosite . .... . f. nornite . .ᵢ ᵣp .ₗₗț, ■ II re as li Ilroduklelor. 'Pi GrtSisVhkfr kalitatea I, . . 184 im Ș Les dleves sontdonc invitds â ren-¹" aihiiau uitm K. St. Fii kbiah». 4 îl a, kirni» n arrmt Viiinj £ i)3u «din maxalaoa Ikoani^ •tnan /HBOîjJf»! koloarea galbeni slra- i ji x,yi9l8ii «i aloda Ikoani. No. bez. । uh iov «hh 1861 'Augesi#¹ 8?L‘ nnj* UwfaU »« «ut-1 ah aiojBn 'ai«iiKb | fio I-pb -a>G3 De VÂnZUre. >4 To'rilorlde kite 500 Bedre de stejar# b»nî? Ib- kra ksnii» mi ș «lids se. afli în maț xalaoa l)sdeskș„ în, fam» ks mim- știrea S-]or^ AnosiolI, No. 31.■, • n ăbiaih t Audreas Bomo.ju No. 508. .unsima .w 1 ■ dogaru.il iifl •>p?l ly.^ M .50^'H buL «o. No. j499. - Jajjjn îl y? - r • ■ —- ;L Xa d-lor Hempel el C-™ se află de vîmjare Siment Engle- iu - ■ Mimr. 4: -: . « ' nî., i Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătbre, de utilitate și de agremente?⁶ ⁱ,’”ⁿau ¹G,OV Mobilări depline șl mobile mici. O- glințll mari și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și lâgăne de copil, tapete de ¹¹ : tot felul și stofe pentru mobile. ⁸t' i ne 4esd, ține de acoperirea caselor!, i .o de lână și de pichet, stofe felurite. F Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lârgimLj a jBid’vebs eietl., Ale venătdrei. Arme de fdcăNPistdle Pusei, Carabine, Cuțite/ etc. etc. - Cuțitărie Englesă. Brice^ bricege>£6r* fece, cuțite etc. ete. " W;. țari foarte scăzute: ‘ hirtei ' ri». u . j *L' ii Bordeaux. 111 -IM Medoc superidure;. ,ₙ₍j. ₕₗₜlel Saint Julien 4nl> • Hol • ut ;<12 10 ¹¹ 13 '20 Precum și diferite licorurl de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu «î prețuri fdrte scă4ute. ■ f ⁱ f IU „9 IJjH d 41 No. 498.: , m, a,, «a',, ■■ .11. - - im: 3 JDurChldănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul Sava Vasiliu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi de d-lor MarținovicI și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. Doritorii vor găsi cele mal scă- zute prețuri cum și buna oualitate a sobelor. . No. 477 1 Parfumei’ie, de tdte felurile șil din «ele mal bune fabrice din Paris, iu oikiuₜ₍ MarOChiilăriă. Mese și obiecte 'felurite . i- de lacu chineșesci etc. etc.u: oi - Broiițlăriă. Pendule, Lampe, aaticlii de daruri, argint și plaquâ. . ajjjon ea„ Ciment, adevărat Englșsescu. ■ Vinuri, liedre, cigări, ceai, olo- ui colată, bombăne, biscdturL „ Comisidne pentru? ori ce obiecte din Englitera și din Francia, Macine agricole diA cele mal bu- ne fabrice a le Ebgliterd și mal cu semă de Clayton, și Shut- tleworth, Bansomes și Sims etc. '»! auî ăi/.N()y 442._ aa b9of un an. «ui.' eriuB^lÎBrtn’iT im. m-i n. - ; ₗ|₍ '■ . a” lin 9flîp De. vinzare. o prăvălie cu odae în dos și o altă odae-în Cur- te din mahalaoa Popa-Nan? ulița Măicuța,। Nq. 35, sunt de vîn4a- re. Doritorii d’a le cumpăra să se adreâese la¹ admihistrațiunăa a- cestul 4iariu.. ₁₀₁ jj.oua-i aisx,, No. 492. «iâu.izi tai nn.i anul . ,₍I- IDzl dll’ ; iiu ’ib jluiuru uu .rjuijijld,; wțwu.. ir.¹,'» iiud'^b rue •“« «inabiliunul «hiol nîₜț ,ₜ d ir Bibliografie; ilju-iinftM* . ‘i.i 6ₜ»oi>n„ EromBra/tEMNIUELE A^STRIAHE, konrinzitoore do Biaya nolitiki a l»I FE- L14E ORSINI, skrisi de el însumi iui traduși de sub-seipnațul, aj emil de ssbt tiliar, iui se afli do amzare la toate}i- bnriile uii în uasagiul romm ia Re- dakuhmile ziarelor Rominul, Ronolul mi indeoendinua. Gr. Serrurie. .1 L' rWej www.dacoromâmCa