I d i - tVoiesce Va-oși în Iote «Jilele afară de Lunia și a isH doua-^i după Serbătăriă, ' SAMBATA Un u aî , nhn f jnio< i'T î 5 ș» _j b«i ib h t rmi l U-n i31 A' onarea pe un an., ȘL se luni......... 7 r îi luni..... .... J’? lună........... Un esemplar. . .. Idsciințările linia I. 128 lei, 64 — 32 - 11 — F i r i*i «•'a- « J/(! M U ’i’⁷:4 (.diu^moa i kon bnjalâi Lmmnedă»(eⁿ V " . iu *4 pif.tol Miui «a st vei fi. „ₜM ar • .. . . ... ,t. ».ș .rj Abonarea se face în Bucurescî, , la Administra- , , ^țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 13. . în județe la domnii Administratori ji Ia corei pondinții nostrii, sau d’a dreptul prin postă tră- y mițend și banii. Tot asemenea și în Iași, . , Pentru abonare și reclamări se vor. adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. calea Fortunei No. H m u >.’ a i Jl e b u î ia aU Le an o: ‘goi ab b SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră, jjxc „GnvtfnulîmpăMtuliii.... știindînsă că țeara, a cărit organisare trebuia făcută, era DE SECO LI ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘPN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATĂT DE NUME- ROASE CĂT ȘI ÎNVETERATE, șcl. noleit -U î Supscris: Walevski. ~ ■ Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augustu. ,j, Toți ^ciau co cetățiănii din București se pregătiau a esprime în acea ții, prin- tr’uă manifestare către d. Consul generale al Franței recunoștința românilor către Franța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă uiIo lor a» fost resnektale; snenm dar kiîmniratttl Austriei mi abisale nrinmne al. TransilBaniet Ba mii a rekunoamte mi re- smkta mi akșm aiele ₖdrent«rl kon- form tratatului. în naterca kmi-a noar- li titla de nriniino al anelei yere; TransilBani!, ka deulini astonomi dani zissl tratat, a» drentsl si-mi faki sin- garl leșile, sl se gBBerne konform’ bo- injjei lor nronrie, nrin urmare nrinm-f nele lor i.estej dațpp a konsakra aueastș Boinyi. între ufiBUsnile uele Fde kine- tenii, in nrivinna kirora s’a manifestai mi se manifesti nekontenit Boinnâîia^ njonale transilBani, aeste uestisnea lepij, elektorale, uestisne ks totBl interioarii mi ne kare ori ue nonor astonom aref ns'nBiriaî Stenlsl dar kiar datoria^a serim Bă resnekta mi Ba konsakra Boinija nanism! transilsane ini Botsrile sa emite dieta sea; snbrim a'ieasta nen- trs kins kredem kl Ilrinqinele aktsalc al TransilBani! mi îmniratal ABStrie! BaBoi a-mî nsne mi ne Romini (Ardelean!) în kontra sea, konlestinds-le nemte drentBr! ale lor nekonteslabili. Ilrin armare amtentim konBokarea Dietei, konBinmi kl ea Ba mti ᵤ fi demni delⁱ misisnea He-1 Ba înkredinga na- jjisnea, kl Ba mti a aiura«’integrita- tea teritoriala!¹ romm, mi ki nrinHi- nele, in interesai konserBiriî sele o membiiî qoî maî notabili, —K» toate a- qeslea nartita gsBernamentalese nronsngi kontra oiikiri! transakgisnl k» Ungaria, mi de Ba treb»i si kredem zisele sele, ori ue îmniuiBire ar fi imnosibile.i N» mtim nîni la ue n»nt s»nt fsndate a- ueste skomote; dar dsni k»m Bede ori uine, sitsaijiBnea gBBernslsi asstriak e- ste foarte grea: de Ba uede la cererile Ungariei Ba ndika kontra sa nonoa- rele romane mi slane ; de ns Ba uede se Bor reBolta Ungsrii. în aueasti al- ternatiBi, ue Ba fa'ie gsBern»! Bienes? in kare narte Ba sokoli el de ksBiin^i de kil konform leyilor nestnniBtale'³ ‘ie ssnt în toate l«kr«rîle,a’în noliti- ki ka mi ’n nalsn, s’arsnkim o n- ’ nede dar sik«ri» kiBtit«n as«nra ne- lor lalle nartite reakuionarie din ae- rele striine, desnre karl aBem istoria kare si ns mal kift ne uatimi. Borbeask7> în nstem fi nrin amigim ¹ sa» loksl nostr» mi armare binsig! ki Borbim k» Snre a ksnoamle lina snei g» mi-o laie singarkonform Boingei mi sa ansnijal aceasta ambelor kamere ale Se- [ țrebsingelor sele; nanisnea Romini nalxlsi (konsilislșl imnerial.) Kamerile a§ Isat I dᵢₙ Aᵣdₑₐₗ ₐ ₙᵣQₗₑₛₜₐₜ Uₗᵢ ᵤᵣₒₜₑₐₜ₃> ₙₑ_ xotinr6a a trimite o adresi Imairalsml. | . , . , , , , I k»rmat kontra uensBlsi elektorale sta- “Ob ' Ilaris, 23 Asgsst. in! | biljt, nrintr-o disnosiuisne g»Berhiale dar . ZiariBl Pays“ zise ki T₈rai! aS bi- j j ₑₐ Bₒₑₘₗ ₘᵢ ₖBₘ Z₁ ₖₐ lut de trei ori ne Msntenegrini în Jbryego- | ® ’ j . , ’ Bina, k» toate aqestea o nroklamatjisne a Ist a»tonomi are drețjtsl^ si BOeaskl, »n Omer Dama akordi Msntenegrinilor toate I Uens ma! mik, amia în klt toate stl- qererile lor. Ziarisl „Patrie“ ansniji ki d. nfe șouietlgii Sl lioatl fi renresjntate Gramont s’a întors la Roma. l în Dieta sea; aHCasll Soiuri șț mani- »n jir REVISTA POLITlCA.p^iio Ro „n ” mfesteazi in toate zilele, mi ifiai de 6isl OlâCiirCSd , 23 Aⁿsusfi ftnn ksrlnd ta kongressl de la SibiiSy’ ue» Mo»,1ori«l .H.I. «MlhWF-rit. H⁴ k,“ ₙhmoUl.nl mi o.min 1„ talani™ tal . “ ,, , , ... I Este int interesai mimnnelai si sank- le Bora nsblika înlr’sn nsmir Bntor; si " ... • . ₙ . • ...î.i.ț.,. nioneze aueasti nerere a noiiorBlai Ar- însșmnim aai kl Bornik al oratmslsi s a I » Tᵥ . . ■ .. ia t rr ■ V⁹ » 1 dehan, mi si ns konBoane Dieta de namit D. I. Kremans. 17 . r - i „. -. . , . i. i. I klt konform Boinuei nanionale a aye- f Ziariele strune ne susn kl in ks- _ ... ~ p “ ₄,. , rtnd so .0 liooook» Diel. TronsILoniol. sl>“ ,uo“or' Ulola, ko.nD8«B|MUol, Ba G..ero.l ..slriok sooro k» Troosil.ta» V¹*⁶¹¹?¹'^ nouorau.s- , .. . , .. , । i„ i„i 1 nu mi votsrile emise de dinsa Bor fi ade- Ba trimite reuresintanmi sei la konsihșl • c . - • i > iv» „ „ BliataesiiresiBne a nanism. bnerim,deⁱu 4mnerislBl. N aBem a ne ok»na aiii daki , . . ■ ” , „,. . . . . ᵣ | ki nrinHinele,îmnteresalse»kiarksmzi* sneranua gaBernafei este fandati sa.» ₙ₈ i *oo*«*u ji-enegim, nrofitipd mi de nedibliia sn- a se nleka? — Ns mtim. Dar kiar grafii-, gărilor, kari nrin lifetensisnile lor de tatea șitsayisnii a'iesteia mi înlesnirea k» ‘drent istorik 'a» n»s kontri-le uele lai- kare nonorapisnile ar fi mtnt nrofila de te nagioiialitigî, aa^-mti a-m! htraye’ dînsa snre a se libera, ne faqe’ a tnai , anele inagionalittijjf, între karrjsant me denlmye mki odati gremeala qeiaăfs- ■Rommilj taoartea sea, .reksnoskînd kst mⁱ nekontenit Ungaria Boind, । . j • 1 1 . d’odati k» liberarea sea, si s»nsii i«- ; ini sanknionind B^înnele lor astono- i , - ᵤ i-, - . . : * ³ “ g- — * gaia] sₑg alte nauionalitiRi astonome ka kari ns s»nt nsmai drente, ii un ₘᵢ dÎQ₃ᵢS dₑ fᵢ fₒₛ^ₐₗJₑₐₛₗJ, eqitnbill kiql ele se mBlpimesk k» li- nretonsisne a șugsrilor, ml-ar fî bertatea mi nnuionalitutea lor mi nsMef dat mina ks dîmnil mi nrinlr’o itoinsne de lok a ssbjsga alte najjiBnTj'S «V Iskrare arⁿfi rekiuitigat fii-knre Hlber- .ha Illtiri ne¹ nrimim din Biena; ks tatea mi indinendinua lor resnektisi mi data de 16 ₍Asgsst, ne snsn kl di- «r fi nntsl £mda ne dsnire^o jkpnfede- solfierea dietei sugare ns nare a fi a- rauisne tare mi nstinte. Daki zi»a a- mia siksn⁰ ksm o ansnga oare kari vestei ifbenrl este mki deiiărte, noate, ziarie; se ziue kl se Ba ginea zilele aneste^ daki tui akein nauionaliligile diserse qo la ksrte sn konsilis de familii kare se Ba I komnsn stalsl asstriak n» nor n»tea a-m! oksna k» resofeerea aiesfel qestisnî a- rokmita indinendinga, k»lna na fi a Un- ui 4. Xno-nrin mi ffarie! mi numai a Ungariei, ale kirel nentr» dinastia xabsbsruiani. Skomol»! nretensi»hl a» nu».».». um unu m- ziqe ki la aiest konsilis bot laa narte tirzia mki ora libertigii miji rekonsti- uii birbag! d’o oninisne inqerkati mi d’o t»iril nagionalitigilor. fidelitate denotați nentr» familia domni-| ~ .■ toarii, nrokain Apponyi, Szogyenyi mi Ce se pregâteșce? ’ algl ; nrin konk»rs»l lor se krede ki ea f b’ VII ⁿ,î li k» iistinai a ajsnye maî lesne la o soUuisne namfiki de ki t nrin stemele I konferinye de miniștri. D’o kam dati disk^sisnile «rmer.zi în kanielaria ksryii shgsremtl aspira iroiekl»18l «nBfnokres- EHnt, la elaborarea kirsia se îmnirttmesk ui rn..I urc Bedea No. 209, 210, 212, 213, 215, 221, 222). Ka se ooati si se iiilranzi mi bine fu kare ki n».Borbim des- nolilika boiirilor regulamentari Bem trebse⁰ s’o mis»rimț ka m’a- neea a ori kiral korn< dalfe lepile nahirali I »I n e adiki dane ’liria korns- ■kdfe se r arz îmi n e ka ro sFii^AsWcI ghemele noastre¹, ]karPrn8 s’aS rizimat, l rr’ăs stal de kit tib °baronetel6 Msskilemtî, ki - dea8 îndaii se se tnbeaS «iele ba- ionete^ mU'kmd ele'-¹ feri înlilsrate de baionetele frîntese mi englese. DomniPmiIHbo'iiriI nomtri! klzsrt în- dalt.’ AstV zl ^ărin armare- ka- ini ’n !trekst boiiril regslamentarl ns not snera a fi ridikaul^la nstere de klt ear nrinBekiele lor baionete, mi fiind ki snen kl Rusia ear le a asksgit ear s’a ’ntirit, ît Bedem aksm în» dnsneul', semeni rmi ‘ăntiBl. uame, ziie de boiiril ItalianI din timnul ses ki ssnt \,kmd tîrîtorl mi kind o» brasniil, dar tot deasna roîrmhBi. “ TîrîlorI ii hi tori lela mi ml de kind si Bid înșimul, obraj- ret¹ kind* se kred ÎOBingi- tol deasna mîriuiaBl kilre a- la kare Io Bine Baterea. Re- gslamenlaril nomtril dar, ne kari îl Bizsnm atil dc blinzl dsne îniiinJ FOIȚĂ imu Citm: ' ’ - ;b rtr Nu „șurn Qmuₜ care sp strivescu trestia franță, murmura, ₍ Thofnțoș, , Paolo, in’am putută servi qu. împ ungari ca se în- âifb o ?. -0.) r J -o'< ■ ău’b______ -edili 1 r , Fartea V. * (urmare) o.u ₓₓ{ ’ jjj. ₙ I torcă pe amiculu meu de la ună abisu; , , j f. deru căndu a cășlulu în elu, și căndu ^a- ¹ . ce vulnerată în fundă, me simplu gata a-lă trata cu totă iubirea ce ar avă cineva pentr’unu copilă. Ori ce întristare este sa- I eră pentru mine, se scil. Apoi schnnbăndă I tonulu, adause: Aide, vino la mine, și șe Orologiele orașiului eternă sunaă me- vorbimă luăndu ună pachariu de punch. ^ulu nopții, în momentula căndu junele — Iți nostru eșiâ în strată, și bătăiele resunau I sum dispusă încetă una după alta în tăcerea nopții ca I se me ducă Mă preînsciințare tristă. Luna era susă pe — (la inuljămescu, ^lise Paolo, nu nici a vorbi, nici a be. se me culcă. se te învârtesc!, se te Voia cerulă fără nori. Aerulă recorosu era ună mente^I și se muscl perina, ca se-țl tur- înecl balsamu pentru uă ănimă sfâșiată. Gu suspinele. Am ve^ută și eă. nopți d’as- cătu mergea Paolo, esaltarea sea dispărea I tea,। Nu, Paolo, vino cu mine,, ny !(omă suptă acțiunea inlluințeloru alinătărie a|e vorbi; vino,..copilulă. meă! r-n. > timpului, și da locu unei desănimărl pro- h a Ună tată n’ar fi pronunțată jaste cu- funde, unel-a din acele sfărâmări sumbre,, I vinte, „copilulu meă“ cu mai multă tâne- . sfășietorie, supreme, cari asaltă destulă de reță. Tăte trăsurele frumăsel fizionomie desă naturele pasionate, și suptă iinperiulă I a acelui ce vorbiă așiâ espnmeau uă dul-, căroru-a vieța devine uă sarcină nesuferită, ce și afectăsă simpatia. Junele Romanț . Gu astă disposițiune sumbră ajunse la via ușioru înduplecată, urmă pe amicuiu sgă Babuino. înaintea casei unde locuia, uă pînă în camera sea, și acolo se întinse pe umbră de statură înaltă se preămbla în uă .sofa, pe căndă Thornlon, în piciăre în- lungă șin lată, era fhornton. I aintea unei mese pe licăre aștepta uă olă :— Sciam că n’a se te întorci tărdiă, . . ,ₓ . M .. . , , , K ’ de punch preparată gata, apropia unu a- i.uise Moilimer; de acea-a te așteptam. Re- . ir- ° ' ¹ llesulă lunel te face așiâ de palidă șeă Prⁱⁿ^loriă de spirtă, și se apucă a activa înlîlnilu-al vre uă fantasmă ? | flacăra albăstrină cu reflese magice. 'h. ¹ — Ș’ uⁿa și alta, respunse Paolo, Imagine a aceloră friguri efenie- deră cruță-me în acestă momoață, I re ce> .se numescu vieță, țlise Thornton tihia limbă de focă, după ce a tremurată, ᵥₒjg ₛg fm fericită și trebue se fiă. Ună s'au legănată seă s’a pălită, se stinge în fine, omu demnă de numele de omă nu tre- — Ar pute cu tote astea se fiă așiâ l,ue S⁶ ⁸⁶ ‘ase ⁿ*c^ a sfărâmată nici a de plină și așiâ dd fericită! suspină Paolo. ⁸⁶ desPera>. P⁶tG lucra’ Scⁱ* de , r m - j . x । 7 unde ml vine reulă meă, și nu mal tar- - Plm, da, p». h 6re care pualu, | yₒᵢₐ cₐ >ₑₐ ₐfₗₑ cfₐᵣᵢᵢ decă amă fi înțelepți, țlise Mortimer; deru djₙ gUᵣₐ ᵢₙₑₐ fericită, 'me îndouescă multă? Fericirea _ Ce se afle, bietulă meu băiată? este mal puțină uă afacere de circunstan- Că a o vede danțăndă cu alții face pe Man- ță decătă de temperamentă. Mulțl omeni eini de-șl perde mintea, și co trebue prin suntă fericiți avîndă cele mâl mari rațiuni urmare se renunțe la acestă plăcere? Chiară „ „ L. . d’ar voi, nar pute: unchiu-seă, mătușiă- ca se fiă nefericiți și vice versa. Este J । - „L „x- “ y sea, amicii sei, lumea aru interpreta reu în lume unu numără, din fericire forte ₐₛfâ ᵣₑₙᵤₙțₐᵣₑ dᵢₙ ₚₐᵣₜₑ.L S₆ ₐfₗₑ c₈ ₜₒ_ restrînsă, de individe căroru natura a ui- ₑlₑtta sea de baiu este necuviinciosă în tată d’a le da acele preservalive ce le are ochii tel? Și d’ar voi, n’ar pute se schim- maioritatea spre a se garanta contra con- be moda. Acestu-a este portulu cerută cu flicteloră pre aspre; D’aci lovirile desplă- rⁱ?⁶,'e îⁿ asemeⁿI c^ustanțe. Se afle co . , ,ₓ ., , , - I ÎU displace so vedl mulțămită de admira- cute ce acestă minontale de muritori reu ¹ r . ₓ» . x , k rea ce inspiră? JM o critica: critică mai bi- împărtășițl priinescă, acolo unde alții nu ₙₑ ₙₐtᵤᵣₐ omenescă, săă mai bine pe tine, simplă nici una, seă chiară n’aă decătă N’ₒ poți face responsabile de modulă teă impresiunl agreabili. Gel d’antîiă semenă cu particulariă d’a vede și d’a sempți. nesce înnotătorl ce 4nergă contra cursului — Atingi tăte suferințele mele, țlise apei, săă cu nesce ăspețl stomacului că- Pa°l° suprinsă, citescl în anima mea ca roru-a nu-I plăcu bucatele puse în aintea pⁿ^r carte deschisă! loră, în’r’ună ospeță. Acel omeni nu se . cuⁿoacrld ore căndă ună mulțămescă nici uă dală cu lucruri de ju- îuⁿe care a trecută prin fasl analoge, și metale; deră ca- alebimistuiă flămândă ală care m*"a descr*s^ simpțimînlele sele, ur- lul Balzae, ci urmărescu cea-a ce nu potă mă Mortimer. Juneță, avere, distincțume, nici uă dată ajunge, asolutulă în arte, a- amabilitate, mare moderare în dorinjele se- solutulă îh amore, asolutulă în tăie. — Pen- ^e> avea totă ce după cumă se vede, tre- tru nesce asemeni ămenl, fericirea este a- I ^u‘a as*cure fericirea; deru nu posedea fără din cestiune; el potă gusta pacea și repausulă, deră cu condițiunea d’a se de- părta de căile lumii. Asta e sortea tea și a mea ainiculd meu. I) YedI No. de erl. Atunci me revoltă! strigă Paolo; . nici unulă din acele preservalive neapre- țiabill cari, cumă ți-am spusă deja, ser- vescă în cursulă viețel a amorți efectulă căderlloră său loviriloră violințl. Lumea c un tonU gravă; în taomdntală căndu' ul- ( desprețuescă pacea și repaosulă d-tele; potrivi» Cu lurriea nu se potriviă cu acelu june, și ela nu so Eld fu destula de în- țeleptu de-I întorse spatele și'-șl căutăi muL țămirea în singurătatea mnel viețe cămpia- ne> Acolo, avu ună visă. Visă uă fetă IrumOsă ca roșele pe cari ea le cultiva în grădina sea, căndidă ca natura ce o în- congiura, străină de lume și de deprinde- rile sele ca cuină ele n’aru fi esistată. In adeveră ele nu esisteaă ăncă pentru dîn- sa. Aici sum în sicuranță, cugetă junele înțeleplă, și-1 dede ănimă sea, și concern tra într’însa tăte dorințele sele, tăie spey ranțeie sele. Visulă dură unu anu. Dis- păru Ia ună bală ală comitatului; prirnulă bală la care merse f6ta. Mertimer, cu peptuln apăsată, înghiți păchariulă seă de punch mal d’uă dată, și, dup’ună momentă, urmă: — O veșlu ra^imăndu-se pe braqulă unoră străini, ascultăndă cu complăcere și surî^endă unoru străini, uităndă totă, și pe elă, Jn escitarea momentului. Ună june o.liciăriă, fiulă unul lordă, îl manifes- tă uă atențiune particulariă, și, ve^ândă cineva deferința și prevenința cu care se areta ea simpțibele la onorea. ce-I făcea, ar fi ^isă că avea uă credință totă așiâ de ferbinte în pairiă, ca mi^ulocă de sa- lute, cași în cuvintele Bibliei. Amiculă meu simpți ce simpațial tu adineaure. Teri- bilele rival⁶, dc care s’a crezută postită ou dinsa, lumea, ca să-I pe nume, se’ntrepunea d’uă dată ea și elă, și chiară lua loculă ade- ^licil între lui. pînă Totă ființa sea morale fu struncinată în fundamentele sele. Emoțiunea sea trecu pentru dînsa neluată aminte; ea n’avea ochi de călă pentru mărturiele de admi- rare ală căroră obiecta era. Junele era coprinsă de cugetările în caro erai qufunj www.dacoroinanica.ro, 710 mANULU ’î 4UGUST. 24 gerea Rusiei, daki H Bedfem akum relumd din nou a lor semenii, kausa este fiind ki kred ne Rusia îmnu- terni4ili mi gata a reB ni se le re- dea nulerea. Toate fantele lor a- rati însederat 4e sneri mi ie n re- gi tesk; ear daki 4ineBa se mal nstea îndoi dune toate kite a Bizui, koresnondinga nrinsi a Milroriolitulul din laml, este d’ ajuns snre a fa46 lumina nentrs ori tine. Acestea zise se reBenim la studiul ue faiem mi si konsullim îndati istoria Frangel kare este mal ksnosksli de toni. Ultim toni istoria Iul Nanoleone I mi ns este nimine kare se ns ku- noaski kum atei mare kinilan de- Benr, ns nsmal îmneratorsl Fran4e- silor, !ii mki al lumii întrege. t^a- noleone kombilind ssnt slindariul Resolsuisnil fran4ese kondsse, aju- tai negremil de geniul seu, dar mal mslt de nulerea stindariulul, glori- oasa armati a Renubli4el din birsin- gi în biruinpi. Kivd în srmi gs- Bernsl renubli4el franiese, numit d i- r e n l o r i s I, lisi ideia originii sale, mi kizs în moliciunea mi korumne- rea în kare. trebue se kazi neani- rat ori kare guBern ns se mal ra- zimi u’o ideii mare mi nagionale, Nanoleone se fiks el reuresintantele a4elel mari ideie mi slind ne dînsa ajunse îndati la anea înilgime dune kare smimînli mi ’ngenukii Esrona înlreagi. Ksm se fa4e însi ki ’n- tr’o zi Bedem n’acel uriam restsrnat mi inki nagiunea cea mal nsleriki, cea mal militarii, sea mal mmdri mi cea maî Biteazi îndsnnd o in- Basisne stnini mi lismd si se urce ne tronul iei familia al kiriia kan ks kigi-Ba ani nainte îl îrunkiase ne tmiafod mi kare mki Benise akum urin baionetele striine? Este ceBa iui mal mult, Nanoleone, înBins, ki- zst mi ’nkis într’o iinsuli îl Bedem ifodali ajungmd în 20 de zile de la Mediteranea în Ilaris mi reurkm- ds-si ue tronul seS. JUi neste u- na ssli zile îl eedcm kizmd din nou, Franga îndsnnd o a doua in- Basisne, Regele gonit reurkindu se dat,0 tu astă seră ia baiu, ,— și ^icea ca tine acumă cinci minute; „Asta nu se va mal întîmpla; îl voiu declara curatii cu- getarea mea.“ Deră căndu cercă se focă acăsta, ea nu-lă înțelese, și întrebă: ce am făcutQ? astă cectiune îl închise gura. In adeverii, ce făcuse ea de cătu se se dea la uă petrecere declarată înocinte de socie- tate, și practicată de cele mal multe fe- meie respectabili, măritate seu nemăritate. Ea nu făcuse, bieta fotă, de cătu se ară- tase recunosceforiă și adulată de omaginile unui-a din acei-a pe cari lumea, societatea îl recunosce de fruntea a loră sei. — Ce dreptă avea amiculă meu d’a arunca bie- tului seă capii inocinte respunsabilitatea u- nul lucru care, apoi, era numai culpa vi- țiulul seu de organisare? Aste reflesiunl îlă făcură se-I fiă rușine de sine, și stete. „li- niscită. ,t Thornton deseftă ăncă uă dată pă- chariulă șeii, apoi urmă iu uă animare crescînte: L — Unu baiu, ca și uă nefericire, nu Vine nici uă dată singurii. Acestu-a tre- buia să fiă urmată de curse, de prânzuri, apoi, — complinire neevitabile a curseloră și a prănțluriloră, — de unii nuou baiu. Junele meu originale fu destulă de simplu ca să cră^ă că ea a să-I facă sacrificiulă acestui nuoă baiu și-i' scrise în sensulu a- cestu-a, Respunsulu fu că nu se putea satisface cererea sea. Era oblegetă se - nforgă: — pe ar țlice lumea n’ar ne tron mi IlarisBl, ace! oram kare este mima Frangel mi kiar a lumii, îndunnd doue inBasiunl fir’ a lunla în konlra lor ? Aceste mari minuni nu sunt d’ajuns snre a ne face si’n- gelegem ki nulerea ori kirul guBern nu este de kil konformi nuteril ue kare sti? kurn s’a urkal Nanoleone la uu- tere ? luind în mini ku Urii slin— dariul Reeolugiunil de la 1789 ie era susginut de tot iionorul frances. Nanoleone însi urkinduse s’amegi. ku tot geniul teu, mi lismd nrinii - niele nagionali de la 1789, krei o noui nobilime mi soi Sl se ra- zime ne dînsa mi ne armata lul 46 era sorgintea de unde emia nobili--- mea 4ea noui. Armata era tot a- iei a kare fikuse okolul lumii din bi- ruingi în biruingi, dar ideia nea mare mi dilitoarii de aiagi a stindariulul iei se nilise mi moliciunea mi ko- rumnerea intri îndati, de nu în ar- mati cel nugin în kanil sei. Geniul marelui zeS al resbelelor era tot a- cela, însi însumi geniul slibemte , inioBiemte mi si stinge kind nu mal sufli într’însul o ideii mare mi di- titoarii de Blagi. flonorsl frânces era ku inima tot ku kmitanul acela, kare deBenise reuresintantele ReBO- lugiunil sale, m’aBem dooadi mersul cel neauzit mi triumful nrin kare Na- noleone în 20 de zile Beni de la Mediteranea mi se resui ne tronul seu fir’a’nlilni cea mal miki îmno- triBire, aBem doBadi milioanele de Boturi, toate ale nonoruiul, nrin kare de la 1849 nini la 1852 renuse ne Nanoleone III ne tronul nonorar a! Iul Nanoleone I. Kum dar ar- mata mi nonorul frances lisari si kazi Nanoleone I, mi’ndsrarb inBa- siunea? h,! nma ki Nanoleone I fikuse gremeala cea mare, ka Franga si stea mal mult timn muti, mi s’a- bitsse din nrinciniele de la 1789. Kmd niBili inBasiunea noiiorul fran- •ies nerduse deurinderea d’a Borbi m’a lukra fir’a fi komandat mi, ko- manda linsindu-I, el remase mut mi nemimkat mi ns mal mtiu de kit a nlmge de durere m’a-ml nleka frun- tea de rumine. merge? și se duse. Elu o ve^u intrăndu cu chiaru ochii sei. Ca se fiu dreptu că- tră junea persănă, trebue să spuiu că ve- nise să petrecă cătu-va timpu la uă mătu- șiă care se nebunia de ori ce feliu de A- dunărl voiăse, și totu d’uă dată d’acele or- namente indispensabili ale baluriloru din comitate, voiu se vorbescu de d-nil oficiărl. Da, orașiulă avea fericirea de posedea uă garnisone. Mătușia nu putea suferi linele sere lungă căminu; era, plicea ea, născută pentru societate. Noi ăsti-a nebunii tra- tămu p’acestu feliă de femei de ușiăre și nebune; deru înțelepții, a căroră societate o căuta ca cu atăta stăruință, vorbiau de dînsa ca d’uă femeiă agreabile, plină de delicateță și bune maniere. — El bine! trebuia ore să suferă uă asemenea tortură? — Da, puteam eu.,. ' Aici Paolo să rădică d’uă dată co- prinsu d’uă completă mirare. — El și de ce s’o ascundă? urmă Thornton, oservăndă suprinderea junelui seu amjcă; da, îți spună nebuniele și păcatele propriei mele junețe. De surda cercam, nu mal puteam suferi infernulă ce ferbea în mine. Nu puteam schimba natura sea precurnă riu puteam schimba p’a mea. Nu puteam face de cătă nefericirea mea și a iei. Uă separare era mal bună. Ii scrisei uă scrisoriă, uă scrisoriă lungă. Fiă care silabă ce însemnam îmi sfoșia ănima. Nu sciu ce-I țljsel; nici ună cuvîntă de măniă, deră multă amăre, umilitate, multe pgvinle ca Lgelegem oare akum nentrs ie nonorul romin, din ziua de kmd a remas firi arme m’a kizut în skla- Bii, n’a mal uiliul de kit a ulinge m’a suferi sunt biiisl boiiriulul sag sunt suliga kazaksl I? îngelegem nen- tru ie Domnii mi boiiril nomlril n’aă Boit ni4l odati a nermite ni4l arma - rea riagiunil, ni4l libertatea Ilresel. ninl libertatea întrunirilor mi nentru 4e-I Bizunm Usrbind mal deuni-zl kind nagiunea s’adsni în kimnul li- bertigil mi’n4enu a s’okuna ea sin- guri de trebile gerel ? Illi’ngelegem în sfîrmit nentru 4e Domnii boiiril nomlril kari n’aBun alt susgin de kil baionetele stninilor kizun în ziua kmd a4ele baionete furi în- Binse, nentru 4e daki-1 Bedem akum semegl este sikur ki nu not asea snerangi în alti mrgii de kit nu- mai în baionetele Russici, mi nentru 4e furi logici a4el kari au Botat în Bekia obmteassi Adunare o gndini m’o statui generariulul Kissdleff, kmd refusan în Adunarea d’akum o săbii de rekunomlingi Imneralu- lul Nanoleone III? » LudoBik al XVIII reBenind ne tron adouli o noliliki legmitoarii între toate nartitele mi se’n4erki a se mmgine ast-fel nrin antagonis- mul nartilelor. Si’ntrebim akum ne islori4il Frangel sl ne snuii 4& a nrodus a4ea triști nolitiki de mio- Biirl? „Ile S4ena nolitiki diskordii fin sfîrmit, mi ne desunt, konsni- ,,nrl, nroBOkirl, kurse, esekulirl. „Furtuna era urotutine: în Ilarlament, „în Ilresi, la kurle, în oramie, in „sate?¹ Toati Franga în adeBirera nemulgimiti, toati era In konsni- rar«. mi daL"’«- I.v/tnDîk al XVIII nx muria la timn, nugin mki m’ar fi trekul ear în esiliu snd6 a murit fratele seu Karol X mi unde s’afli akum toati familia Bsrbonilor. Ka- rol al X skimbi îndati nohTika mi se dete ks totul nobilimii 4elel Be- kie. „Majoritatea kamerel frannese „Boia ka lironrielatea 4ca mare si „se refaki la lok iumdu-se înanol „momiele nobililor de la 4el ie le se m’acusă pe mine însu-ml Descoperii înamtea iei tăte replesele sufletului meă a- șiâ de sinceră, așiâ pe. deplină ca cumă așiă fi fostă înaintea lui D-^eă. O supli- cam, o rugam cu umilință și stăruință să mă ierte. II trămisel acea scrisăriă de la London. Dupo ^ece țlile eram la Nevv- York. N’am mal pusă d’atuncl piciorulă în Englitera. — Asta era uă otărîre estremă, eser- vă Paolo; deru ea, ce ^ise? ce făcu? — Nu sciă. De atunci pîn’acumă n’am mal auțlită vorbindu-se de dînsa nici n’am primită uă literă de măna sea. Ne- minl n’avea adresa mea de cătă însărcina- țil cu afacerile mele, și le recomandasem să nu corespundă cu mine de cătu despre afaceri și să destruescă ori ce scrisăriă le ar fi dată pentru mine. — Asta era uă asprime, chiară uă cruzime. Sum sicură că ea țl-a scrisă și te a așteptată multă; ce scil, dăcă tăcerea d-tele inflesibile nu i-a struncită ănima? — Să-I struncescă ănima, o! strigă Mortimer cu veemință; nu țiice asta m’al face să nebunescă. pi că am avută drep- tate, că ce am făcută a fostă pentru bi- nele seă; ții că n’așiă fi putută face altă feliă; seă, mal bine, ^i că ănima femeie- loră nu se struncesce nici uă dată, pe cătă esistă mode, secăture și baluri. Mortimer tremura din capă pînă în picidre vorbindă; frumăsa sea figură deve- nise galbină, ochii sei rătăciți aruncau ful- „kumnirasen bukigl bukml, (res- „nektul nronrietigil al eBgeniinlilor) „kornoragiunile religioase si se res- „tabileaski, si se re ea nobililor ,,mizloa4ele d’a relua Bekiul lor traiu „indenendinte mi risfigat,kt (si ne diafendiseaski nuterika Rossii m.4.1.) si se rekonsiilui în sfîruiit regi- mul feodale. A4easla era mi ideia lui Karol X mi ’ndati 48 se sui ne tron o mare Bigoara si dede g8Ber- nulul 4e si deslrimase mi se surna. „Miliardul de desnigubire si dede „fomlilor emigragl nobili, (Resnckt „nronrietigil) legea sakrilegiulul,¹) le- „gea desnre komunotigile religioase, „elaborarea unei sisteme 4e renunea „nronrietalea sunt 4ele doue mari mi „tari basl ale feodalitigil, drentul „nrimulul niskut mi drentul de suu- „slitugiune,²) toate a4eslea formau „un întreg de misure, al kirora ka- „ranter noate fi întinat mi kare not „fi dekiarate afan din timn, dar ki- „rora este neste nutingi a le nega ,,4iueBa lusirea mi kutezarea.⁴⁴ „Uli nimik n’a fost krugal nentru „isbtnda a4estel uriamie întrenrinderl. „Iluterile kombinate ale legislatiBel „m’ale esekutiBel aBO trebuingi „a f i s u s g i n u l e d’o n u I e r e m o- „rale kare si giii nent a4elul snil- „mînlitor Bolterianism emit din nin- ,,te4i|e seklulul al 18-le. diongre- „gagiunile dar se formeazi, se dis- „4inlineazi, si ’nlind. Afiliirl tal- „ni4e ale iesuigilor konlemesk toati „geara, lesuigil se fak domni ne toate „skoaleie mi si silesk a șina în ju- „niie generagiunl mormînlul genera- „giunitor trckute. Era seklul luat ne „dos, dar era luat ku energii, ku „slirsire mi ku nekontenire.u Si niirturisim ki nimik nu nu- tea fi mal tare de kil guBernul Iul _________b ’) A se nedensi anei kari atakb n? reue ka ksm ar fi atakat Iskrurile yele sfinte. a) Aneasti lege fssese desființau nrin Re- voluțiunea franHesi. Ea konsti în dis— nosigiunea nrin kare donatari»! sa» tes- tatori»!, noate kiuna m’alt momtenitor dan’ anela ne kare-1 înstitsise odati mi astfel aqest momtenitor n» noate înstnina nial odaU banarile ne-î ssnt lisate ks drent de snstițisne. ‘ . —3gSO—WM*——1»BT^a gere. Spăriată d’acăstă aprindere d’uă da- tă, ce nu era în deprinderile de reservă, ba chiară de resemnare pasivă ale amicu- lui seă, Paolo remase tăcută, urmăndă cu ochii pe Thornton ce se preambla din lungă în largă prin cameră și care, după căte-va ocoluri, redevenise destulă de liniscită. Pu- ginu căte putină [pleopele lui Paelo se în- greuiară, nobilea formă a Englesulul deveni mal puțină distinsă, apoi dispăru cu to- tulă; ună somnă greă și penibile ooprinse pe junele pictoriă. A doua ții, Paolo petrecu cea mal mare parte a demănețel cugetăndă la forma cu care se revesfoscă oservările sele cri- tice pe cari avea de scopă a le presinta miss Laviniel în privința baluriloră, danța- toriloră, etc. Grea era ploblema d’a afla cuvin- te cari, fără se fiă pre nedefinite, se ofe- răscă ună sensă despre care se nu se pă- tă cine-va înșelă, și să fiă însă destulă de măsurate, destulă de delicată combinate ca se nu ofense. Cătă despre îndouință în resoluțiunile sele, nici nu cugeta, și, de ar fi avută cea mal mică esitare straniele de- scoperiri ale lui Mortimer n’aru fi focuță decătă a-lă stimula și mal multă. Fere- scă-me D-țleă ca dintr’uă culpă iseă uă ne- glegință din parte-mi, țlicea junele înamo- rată, s’ajungă lucrurile la uă asemenea estremitate între ea și mine! 11 .sum deto- riă, nu mal puțină de cătă mie, să fiă sinceră cu dînsa. — Resolutu-a prpblema după satisfacere sea, nunscimăț este si” Karol X, înlrunit ku maîorilalea Ka- mere! oii siiind^-se îmnreuni, nrin toate mizloafiele, tui ku ori 4e sakri- fi4il, ku iniile de kilugirl, 46 aBeaS ku dînmil mi nenlru dîniuil, a resta- bili trekutul m’al da Bekile sale basl alit materiali kil mi morali, Karol al X-le skini în adeBir tronul Bur- bonilor 4e era în ajunul kideril sale sunt LudoBik al XVIII din kausa no- liti4el sale mioBiitoarii; Karol ai X-le ne kiugi inki ni4î 'iele lalle miz- lo84e 4e Bizunm lui la noi ki s’au în48rkat a Io ’ntrebuinga iskusigil nomlril de la guBern, adiki a strika kam< re, a fa4e komnlolurl nentru a Ie ’nsinge, a dobîndi kondamnirl do flressi; mi el nu numai ki le fiku toate a4estea n’un ni’iior mare dar se serai mki mi ku Guiloiina kare trsnkii mal multe kanete însemnate, kum 4er akum boiiril nomlril a ge kungi ka nimte buruimf rele, mi ku toate a4estea a4ea dinastii 4e ’n luna Iul Maiu 1825 fs dekiarati în katedralea de la Reims, nrin înkoronarea rege- lui, fiiki a lui Dumnezeu mi nemuri- loarii, neste 4in4Î ani fu asBÎrliti în kite-Ba ore de bragele 4ele Bîr- toase ale nonoruiul dekarmal al kani- talij un serai aslfel a anta, odati mal mult, omenirii ki 4el kari se ’n4earki a re’nBiua trekutul, ori kit .de agere mi nuteme ar fi ’n4erki’> I rile lor, sunt ka a4el kari s’ar în • ’ierka a galBanisa morgii m’afaMeo- menirea se-I kreazi de Biul. Res- tauragisnea, ki4l aslfel se nu- mia ofisiale guBernemînlul Iul Ludo- Bik al XVIII mi Karol X, aB8 nebu- nia a krede ki se mal noate restaura trekutul, înBiua morgii, m’amezi nrin urmare gsBernemîntul seg ne Bekia oligar4ii *). Dar a4ea oligar4ii nu mal aBea akum ni4l o ndi4ini tare în so4ielate, mi ’n slibi4iunea sa, dune 4e jumuli regalitatea de Bekile sale nrisilegie, kizu ku tron ku tot îne- kati în es4esele mi nemerni4ia sa. Daki dar oligania Iul Napoleone, kare era nzimali ne 4ea mal mare glorib mi ne 4ea mal nulerniki ar- *) Oligarqit se nsmeuite un gavern la kare iea narte »n mik n»mir de HeligisnI ear ns majoritatea nagisnii. cură însă că frumăsele sele proiecte fură dejucate d’uă circunstanță neașteptată. Mistress Jones, care mersese la bală deja în destulă de urîtă sănătate cățiu d’yă dată morbăsă întoreîndu-se acasă. Fu co« prinsă d’ună acesă de astmă așiâ de vio- lite, în cătă toți în giuru-I se temură d’uă sufocae imediată. Chiămară medică după medică, fote mețlulăcele arțil fură între- buințate; cu tăte astea, din causa stării se- le de slăbiciune n’o priviaă ăncă că scă- pată de periclu. Asta află Paolo din gura miss Laviniel chiară, căndă se duse la pa- lațulă Morlachi, și D-țleă scie cu ce sus- pinse, cu ce acentă de desperare i se fă- cu acăstă narare. Cumă ar fi putută elă s’o certe într’ună asemene momentă? Ș'a- pol n’avu timpă, căci bieta Lavinia se gră- bia forte să se întărcă la căpătîiulă mor- băsel și nu voia să perțlă ună momentă nefolositoriă cu ori cine măcară; și de ar fi făcutu-o, Paolo, ca să spunemă adevă- rulă, ar fi fostă mal dispusă se s’arunce la piciărele sele într’ună transportă de co- miserare și de entusiasmă decătă a o oei*- ta. Aspectulă suptă care o vedea risipia pentru ună momentă ori ce noră desa- greabile. Uă ănimă plină de afecțiune e- ste cea mal bună garanță contra ori cării crisl trecătoriă de ușiurință de spirită. Ar fi negreșită dăstulă, în ori ce timpă, se facă apelă la acea ănimă, spre a face se apară într’însa totu ce] ‘e> bună și adora- bile. Așiâ raționa Paolo. {Upmarea într’ună No, viitoriă.) www.dacoromanica.ro ROMANULU ” AUGUST.* 711 R! mată; mi daki oligarcia Burbonilor ’ , resnektat nonorsl a r r. s Pm'in'-M ce era rizimali n’sn Irekst lang mi glorios, n’o armată nsteriki de ki- Isgirl, nc baionete lari, kici eras Dar kind dane ie a8 minytt ntnă ,gisr«l ici inimici ne’nBÎnml mi ns-T .lisa alegere de kăt 'înlre desno- ,,la tea dane srmi ori ,,mi serniludinea; kmd sunară auol k o n s n i*r a - lism iui sinucidere.⁴¹' 1 mi mi de mi mai multe repimenle de SBigerl, ne toate acele missrc nslerice kare disnunea nobilimea francesă ns net» se giiă kontra suflării no- ți ndrdsi kanilalii, ksm oare krede d. KMaryis mi cei lalgl kolepl ai sel, k’or se fii d lor, 4eslul de tari se ’nuingi nagisnea romănă mi s’o readski la cele Bekie? Ns! Nici d. Kalarpiu, nici d. Arsaki mi tOBirimii na sunt nici atăt de simnll, nici atăt de orbi înkit si ns mlii mi si ns Bazi, ns nsmal ki n’as cea mal miki nstere în yean, ci mki ki ssnt resninmi mi sldsiui de tot nonorsl Romm, ne kare d, Katarpis snre mingiiire-I îl nsmemte „n e d e g r o m i t“ mi nrin armare daki-I Bedem aksm ki de- Bcnin din nos semeui este însede- rat ki, nentrs kst, na snen, în baionetele Biitor ka mi’n Biitor ka mi nenlrs Ire- n» not suera, de kăt străinilor m’astfel în trekst este îneederat kă din nartea dumnealor inBasiane se uregătemte. Ne ’nmelxm? E ! esle foarte lesne să ne dea oi demingire. S t ’fakă o Iepe elektorăle înlinșă în kdre toate klasile să fiă d’o nolriBă renresinlale mi Bom Bedea atunci kăgl din dumnealor Bor mal nutea intra în Adunarea nagionale. Să-mi adukă a- minte de DiBansl ad-hop,. mi kare era făkut dsne o Iepe elektorăle foarte reslrînsă mi ku toate acestea Să ne snuiă kăgl au nulul intra în acea A- dunare? Merpem mi mal denarle mi zicem: kiar ku lepea aktsale să bine Boeaskă a face adigisnea numerulul Islor alegătorilor din geară m’aifol a; numeralul totale de bo- 1u r I ^e'rbnresintă dreanta m’a numeralul ie renresinlă slănga. Să fakă, zicem, acea adi- gisne mj s’o usblice, m’alund Bor Bedea k^nol suntem renresin- t a n g I m a li o r id ă g i I alegători- lor mr d-lor al m i n o re l ă g i I, mi nrin urmare kă kiar kS¹ lepea ak- tsale maiorilatea alegătorilor esle ks noi mi’n konira nr.ikollcilor regula- mentarl. îi îi rea neroziei m’a i n o k r i s i c I ,a i s b 8 k n i l; kmd o l eroare de ,n a I a I organ isali de e 8 n a c1 (fainenl) a krezst ki Ba nslea lua Jokal leroaril renablitel mi jugului do fer al Iinueriulul, alunei atest no- iî îî iî oor s’a armat ka inlelipinga mi ku- rapiul seu. fin sekls n’ar fi kont a- tit an nonor kit l-a kont soarele ,aces'or din srmi trei zile te a Ib- ₍cil neste Franca.⁴* Mal noate fi o în lepre mal ma- re noliticel boiiremlî de kit aceea ce-I nuse nobilefe Bhe-koinjte în zisa cea mal solemni a monarhiei? Illi daki el* nsmemle nolitika francesl, „K o n s n i r a r e a z i e I m’a i n o k r i s i e I, mi re de famenl“ 4e nume boiirilor nero- tcroa- oare am nstea da noi nolili4el armate de fom- ti! nomtril domnia mi in srmi de dd Kalarpi», Dimitrs Ghika, Arsaki, le- nsrians,\Briilois, KreuBlesks mi cei. > । ¹ ⁷ j ■ :...î el miserabrll» daki m’jamriine- dînmil în momental» ifkmdȘ atreia mi nea dane urmă da- se d»k snre esilis.u ⁱr •am Eaki artiklsl din Ddbațs desnre ț cestiunea Romei, de kare Borbiam în kronika*de eri, îl rckomandim serioasei ațengiuni a cititorilor. O Italia trebse si bine ksBinteze ne adoersarii sei, ei îi fak cele mai mari serBicie. Krezuseră kă o Bor Bătsma mi noate kt Bor disolse nosl regat iirosokănd desordini în nrofiingele nea- uolitane? La ce kanet ajsnpe astă cer- kare desnerată?! A nroba kă mangi- nerea nsterii timnorale e neanirat in- komnatibile k’o organisare definiției a Italiei. Istoria ne snsnea aceasta, ks- petarea konlirma înBăgămintele istoriei: dar linsia demonstrării o nrobă nouă, nroasnătă. fps^rekgiurfile neanolitane as dat-o. Oț Snre a reBeni la GsBernsI Re- î • -v c l a s r a p i 8 n i T Irancese, mi snre a apta, mi mai niniit kam gcuernele boiiremlî din toate perele ns not konpine de kit; moartea nentrs dîn- sele ka mi nentrs nap^ne, si kon- sbllim ne lepitmislsi cel mal sincer, ne birbatsl cel mai denotat ce a aos! familia Bsrbonilor ne Vice-comilele de Chatdaubrîand. Eaki ce zicea acest sincer lepitimisl în Kamera narilor, în zisa kmd alea Kamen era kîi- nlată a Boia transmiterea koroanel ne kansl Isl Enrik al V sas kiderea a- celeî ■fumili6⁾ kare-1 fiksse II irl al, Frangel. ' ¹ ><■: ► 41 „Monarcia esle neste nsli.nui în „kondigisnile în kare aă nss-o. Ea „Ba fi Isali de lorintele lepilor de- „mokralhe sas monarkcl Ba fi reș- „tsrnat de mimkarea fakgisnilor, u; „Nici odati, zise nobilele Vice IHî ne kăt.a trăit, Bhekomitele de Chaleubriand a ᵢ pef^sat mjnjsle- riele ce i s’as Qferiî de cel Jal-gi repl m’a nemas cel mal -denota!, re-1 pilor sel berbunl, ne “kari ÎI isbia. Kănd dar, ănkă odată 8n asemenea peniS, iui lot d’o dală’ sn ” ase- menea kredincios bărbat al ber- bonilor dekiară, în zisa esil iri.l lor, k’acel esiliS esle nentrs tot des- n a, kb nolitika aceea esle neste iib- lingă, Ră esle „k o n sej i r a r e a n e*- „roz iei m’a i n o k r i s i e I i I e- roarede famenl“, ksm oare bol. să ns dekiarăm nolijjka d-lor Katar- pis, Icnsreans, Arsaki, Krfgslcsks, Ghika, Brăilois mi (0Bărămiă,₍ „ne- roadă, i n o k r i î ă mi teroare def»menl“ mi să n« nslem afirma ks cele mal mari temeiuri kă noii- lika d-lor în Biitor ka mi în Ireksl, rsmine, miseriă, înB»si»nl mi scide- dere ne nregăiemte? T>nkă o doia> ₍ o dă ^desnre oosigisnea dinastiei bsr- bonilor francesl, kare fssese adssă la usjere nrin baionșțple slrăino epr na nrin Boinga nagionale^ mi kare ne Ba serai se îngelepem nosigisnea ' De la Roma nleakă apipănle; nrin asta amicii nsterii timnsrale not înge- lepe nini snde merg ceringele lor. Italik se Ba apita într’sn timii nedefi- nit în silințe steme, de Ba nsrta in sînSl seă fokarisl kari nstremte neîn- cetat foksl resbelelor cinilî, de Ba fi tot de sna tsrbsrată de sneltirile mi lionsnirările nsterii nolitice a Honti- filor. Romanii, sa zis, Ltrebsesk sa- krilik.agi konBeningelpr kalolicijor, mi astă deklarare era deja destsl de gra- bi; kăci âakrificisl snel minorității in- tereselor maioritănii ce este alt dekăt desnolismsl ? Astăzi trebse să rnerpem mi mai denarte. Na esle nsmal sn nonor de 2 seas 3 milioane de ssflete esuronriat din drentsrile sele nenlrs kassă de stilitate reliui iasi, ci o na- gisne întreagă, o nagisne de 22 mi- lioane de oameni ar fi kondamnată la o eternă nenstingi. „Are cineBa tot de sna destslă nstere, zice La Roetefancauld, ka să ssferă relele ahsia.“ Fiă, dar ks kou- digisne ka relele allsia să ns stea ue- încelai înaintea okilur mi ragisnil noa- stre, ks kondigisne mai ales să ns nrimirn kănb.a-loBitura lor. Am anea îî îî comite de Chaleaubriand^ în Ka- ,mera Hairilor în acea zi solemni domnilOr mi boiirilor Regulame Mirfimlrif lai Karol al . X dani în judekală. în zisa kmd aduml înaihloa kamerel Hairilor, 'lari. 4’u n era» ml „o monarciel Bsrbonilor, aiurare n’a „fost mai dreaolă, mal eroiki de kăl „aceea a nonorulul Ilarisulul. El n» „s’a skulat kontra kpil ci nentrs le- pVe î ne k1l țiulțiul ^pi|a|e a fost din aBokapi aiuritori al akssayilpr minimlril, id» Sauzel, zice; „Dinastia Isi Karol X era liika „inBasJsnit. Această oripine o oko- lia de abissrl, ficea pț fsrnice. in oare noi usterea d’a ssferi relele Ita- liei? Ns, kici liuimtea sea ar ti nen- trs noi sn bine nregios; în enoka noa- stră, kăud boitoarele deBin din ce în ce maP solidarie, komogiBnile snei na- gisni Becine us not de kăt Bătăma nrosneritatea noastră. Interesul nostrs nledează deci in fasoareu Itaiianilor, mi tsrbsririle din nromugele Neano- lii, nrenarate la Roma, ne arată ce trebse să ne temem de la usterea tim- nsrale^, - • Amia fantele kiar ce bar kă tre- bse să întărzii sscessl kassei italiane îl ajstă ka si zik amia fără Boia lor De am fi fataiimti, am reksnoamte in asta acea nstere a Iskrsrilor kari, kmd a nomit odată ne kiini, dsriă esnre- sibuea Isi Montaigne „merg nrin nro- nria lor greblate nini în kanet/⁴ Ne- gremit Italianii a^o iiarte ma^ in lor dekăt atitsdinea D-lsî Merode ? Ilosigisnea noastră (a Francesilor) la Roma era deja destsl de delikată D^ Me- rode a arătat kăt este de falsă.- fte ar ii nărst res ka o scenă Biolinte să serBeaski de okasisne ulekiriî omti- rilor noastre, mi o resolsgisne amia de grasă ka nărisirea nsterii limns- rale să fiă ressltatsl snei certe. Dar aceste konflikte ssnt de sn înBăgă- mînt; ele arată între Franga mi gs- Bernsl roman o inkomnatibiljtate de karakter ce ns noate aBea de ressltat inale de kăt o senarare. Dsnă fiă kare fase, dsnă fiă ka- re acidinte ce se netrece in Italia, a- nare ka o necesitate ssnresisnea nste- rii timnsrale. Toate sniritele imnar- jialî, mi sincere anregsesk, ns ne în- doim, nsterea argsmentelor ce se pnsn dsrateî acestei nsteri. Mslte dintre e- e ks toate astea îmi fak nimte temeri resnektabill. Se întreabă ce garange s’ar nstea ssbstitsi nsterii timnsrale. Asta e în adeBăr, o cestisne nrejsdi- giale kare trebsemte otărîtă. Să Istm mai ăntîik seama kă starea oninisnii ns iea $ri ne snerangă d’o solsgisne mslgămitoariă. Ks toate neîngelenerile în kare ne arsnkă afacerile Romei mi nasis- nile kontrarie cp ne ănimează, este sn nsntfondamentale assnra kărsia ssntem d’anea-aml iiărere. Ilrofesăm togi sn reșnekt egale nentrs indenendinga sni- ritsale a Săntslsi-Ilărinte. Nici sn om serios ns amestekă în desbaterea aktsale rekriminăti assnra dogmei Ne- nătatei Koncengisnl sas ns demteantă ks astă okasisne Isnta intre doktrine- le gaiikane mi doktrînele sltramsntane. Herlele teolouice ns ssnt in jok, ns- terile sniritsali ale uanalităgii ns Bor fi nsse in kassă. De oare ce uarti- kslarii iui gSBernsl reksnosk kă tre- bse a asiksra indenendinga lianei, e- ste siksr kă Bor îngriji de asta fără nre- kspetare, făiănarCimoniă (sgirceniă),în modsl cel mai larg micei maiskrsnslos. Notagl k’aici ns s’ar nstea cine-Ba teme kă o konBengisne internagionale ns Ba fi strikt esekstată. Dakă trata- tele cele mai solemne ssnt tot de-sna in risk d’a fi Biolate, kassa e kă Ba- tămă neanărat interesele aktsali sa8 Biitoarie ale sneia din magi. &n nakt ce ar garanta indenendinga lianei n’at aBea de lok ast karakter. Repele I- taliei n’ar aBea interes mal mare, mai dsrabile de kăt d’a remănea kredin— cios oblegămîntelor sele. Kiar d’ar fi in sitsagisne d’a ns le ginea, s’ar feri bine d’a îmnedika nsterea siiiritsale a ilontifslsi. Asta l-ar nsne intr’sn nrea mare risik. llentrs Italian! mai mbit mi de kăt nentrs katolici, liana trebse să i ernează Ia , Roma. llentrs ei asta ns e nsmal o doktrină reli- pioasă, ci sn ssbjekt de orgoliS na- gionale. Kiar alsnci kănd cele-l-alte nugisuî s’ar resemna a Bedea ne liana in Br’un Abi/non, în Bre o insulă a Mediteranei sas alt snde-Ba, Italianii s’ar resemna aneBoiă la asta. Mmdri ksm । ssnt ki nosed ne ter.torisl lor skasnsl centrale al Katolicităpii, bot trata destsl de bine ne liana, ka si ns-i insnire nici o dorinpi d’a-i lisa; certitudine kare e mai asiksritoariă de kit toate tratatele din Isme. în tă 9» 61 ₜoH huJio'i «ulU im&Ufl .0 8 mai konciliangi nreseninge nentrs lia- na, mi tokmal de asta ne temem. Amîndol Bor loksi acelaml oram: cel d’sntîiS Ba esercita assnra celsl d’al dosile o inflsiugă de fiă-kare zi, ns as ă-zt, ns msne, dar nesle dose zeci de ini noatei Ilressnsnegi sn nrin- cine îndemănatik a mănsi oamenii, sn Dană sirnngitor la semnele de resnekt mi de afekgisne, smior de konsins, mi foarte Italian ksănima; ns Bedegi kă Ilontifsl Ba fi instrsmîntsl docile al repelsi Italiei? Ns este oare ace- sta sn motiB de temere serioasă mi legitim» nentrs celelalte nagisnl? — Amia dar le e teamă ka săntsl-Skasn să ns fiă nrea italian. La asta n’ar fi oare nici sn reruedi». Ns se noate oare desnagionalisa Săntsl-Skasn ? El însumi dekiară kă este al omenirii în- treue; n’aBem de kăt a trape konse- cingele din argumentele intrebsingate e el. Ii n stern aduce aminte kă nî- nă ’n seklsl XVI liana era ales fără distinkgisue din toată kremtinătatea, era sne ori Frances, sne ori Asstriak, sne ori Snanio), mi nici sn regulament ns oblega ne kardinall a alepe numai Italian. îl nstem întreba de ce, de oare ce este katolik, adikă sniBersale, kardinaiil de nagionalitate străină oks- nă în gSBernsl seă sti lok amia de mik mi se află într’o minoritate amia de slabă. __Nici sn arlikls de relipisne ns se onune la nemte stinslări kari ar garanta fiă-kă^rsi stat katolik, în kolgj pisl kardinalilor sn nsmer de renre- sintangi nrenorgionat ks iipnortanga sea. Dakă Italianii n’ar mai domina nrin nsmer înj kbnsiliele anostolice, dakă s’ar număra înlr’însele o cifră mai egale de kardinall francesi, italianl, Astă certitudine este amia de mare kăl rădikă înaintea snor snirite âl- suaîmă: Da, zik ele, regele Italiei, aBea ceh ipal mari atențiuni cele i '«r .OUt .o/i snanioli mi austriac!, ar fi negremit mslt mai nsgin de temut influiuna re- pelsî Italiei, kare a; fi kontrabalanga- tă, la kardinalii de nagionalitate di- Bersă, nrin a gupernelor lor resneKtiBe. ni’anol, dakă liană ar fi desfă- kst de legătsrele nsterii timnurale, a- stă-zî kănd in toate gerele, afară de Sna- nia, fiă. kare noate emi, de sokotemte de ksBiingă, din relipisnea katoliks, Săiitul-Skasn n’ar nsne nikăire reiipis- nea în onosigisne ks natriotismsl, n’ar ginea o nurtare amia de kontrariă in- tereselor Bisericel, mi aste interese i-ar imnsne măssra, neutralitatea nolitikă mi imnarnialitatea. Ilroblema ns e de lok nedeslega bile, kredem. Ksm mi kănd Ba fi de- slegală? Ne îndoim foarte mslt kă Ba nstea fi nrin adunarea Biitoariă a unul kongres ksm cere ministrul Snaniol, d. Collantes. EBenimentele se esnrim ku atăta kiaritate, deBin amia de sem- nifîkalise, urmează o loyikă amia de kurată mi se (concertează amia de bine snre a kondsce aknisnea, ku o kon- stanuă skstrtă de molegă întărziătoa- riă, ks o rănezicisne skstilă de nre«- ciuutare, kălră desnodămintsl ineBita.r- । bile, în kăt ne nare kă n’ar fi rău să le lase ănkă nentrs kăt-Ba timn a Borbi. Să însemnăm nsroai, ku Perseve- ranza din Milan, kă nsterile nu not într’un mod ragionabile să decidă de soartea Romei fbiă ka sn renresintan- te al repelsl Italiei să iea narle la de- liberări. Hli ksm ar nstea acesta lua narte la deliberări, dakă ns se Ba Pe- ksnoamte mai ăntiiu kalitatea sea do togi kolepii sel? GbBernele ce doresk su kongres nu-l not deci skoate din dorninsl inotesilor dinlomatice mi ar- monia enoka Iul dekăt grăbindu-se a reksnoamte nosi regal. Dăm a^t nsnl sure meditare d-lsi Collantes. । ₛ .-8ix ‘m h Eug- Yaⁿg- i ■ fUmaior*! f(Jourpal des D6bat0.)J i’¹ ♦uii-onid Ja rfd im www.dacoromanica.ro 1 DEIIEUIE TELEGRAF1ME 7 August. ÎL K»rs»r BienI din Melaliie . . ( . 67 --- 75| Najjionale . 80 --- 85 Akijisnele Bimol 740 -- „ Kredit»! 174 - 30 , , . -.18 137 --- 65 London . . .Silber . « .? , 136 --- 50 9r Dskaijl . . . tt 6^-62 • iaski a gisi m’a înk»nomliinua ad- minislraui»nol mizloji»! iei mal ne- rnerilS nrin kare si 11 se Irimiui în Biitor ziarsl. Gr. S e r r 8 r î e. -ir.____________________________ ; .1 « AUSKTRILE ÎN H0RT8L BRĂILA. In zi»a de 8 August 1861. • .■ Koribil sosite înkirkate. .... demerle . . j. nornite înkirkate» țț ° Banoare » ■ demerle sosite............. nornite IlreQsl nrodsklelor l •• 2 1 3 1 1 1 GrîM țț liakîr kalitatea I, kila țț țț Ilț țț țț kîrni» arni»t Sekara . lloramb». OrzS Bekl f.o I ț’ r ! HI|. țț , . “ț >ifțf!m ut .!! ■ iile! 225 200 170 240 215 190 __na.____ Orz no8‘¹B ’Mp³ ; . 155 " . 67 lamsaa- 163 90; o.' Fasole . <>X(4 Raniua silbatiki ’* Mei»l kila ns LUien»rI nornite înkir. nent. Salina ___R b AIISK’bRILE ÎN II0RT8L GALARI In zi»a de 7 August 1861. nh» Koitbii sosite înkirkate¹¹. . . — — demerle „ . . ’ —• nornite înkirkate. . . . — — demerte ... '. Banoare sosite . . . . . . — nornite . . . . llrey»l Ilrodaklelor. d" 1 3 2 Grî» liakîr kalitatea I țț n •,a ¹⁸⁴ - țț țț kirni» țț armat *Jn. ulei nib . 165 a Sekari —- — 3 IIor»mb8 , * • 4 « « . e 143 —ₙ Orz» . . ₐ -un,; .i/u/reii ~ Oe la administratiunea ziarului. * Ssnt r»gayl toul d-nil abonati aii» kirora abonament» la aveslă zi- ari» esnirb la 15 AsgsslS analii ko- renlS, ka si> bîne-Boiaski a gr^bi re’nnaoirea 1»I, kisl de la aiea zi 1 t: .U • administraujsnea Ba fi neBoili 4 în- ieta trimiterea ziari»l»I leilor» n»-118 Bor» re’nn»oi. emdan.iuu Gr- Serr»rie. ie fiu. 13; Institudon frunpaîs. Directeur A. Vichy. ⁰ La răouverture des classes est fix^e au lundi, 21 de ce mois. Les &&ves sontdonc invites ă ren- trer, la veille, au pensionnat, a- vant 8 heures du soir. M. Vichy ne reșoit h son In- stitution que des dfoves suivant les cours de l’Internat; n’y seront point admis ceux qui suivent les cours du collăge, ă moins que ces der- niers n’aient fait au pensionnat leurs quatre pr^mieres classes gym- nasiales. Bucarest le 8 Aoht 1861. u"ⁱSc No. 505. ' 3 b In 4na din serile bintimioe! trekdte emind la nresmblare, am gi- sit «n ktine, de o rasi slnini karele semsindB^me, noate, astiz! se afli da mine. ¹ ’fvE'.u na . .r ; ’ Bi gog», Domn»le IIrefekt2, bineBoijj! a fale si se nsbline aneas- I la nrin organsl» ie aBeyl, ka gi-’ sind»-^e nroiirietar»!» se», si¹ Bie la s»bsemnat»l» a kasi snre a’mi 1» nriimi?J - misLinu c, Balțiațiano. bh ₘₐₓₐ]ₐₒₐ *Ikoani, -W! fi? ■siecn irn hr. ’8 . "on koloarea galbeni stra- v da Ikoani. No. bez. 1861 A»g»stg 8. u a ¹ '.n --------nTJ-3t;;-bil<7nTUl n 'Beⁱcinzare. z 4 Toutori de klte 500 Bedre de stejar» b»n» I»- kr» karai» mi solid» se afli în ma- xalaoa D»desk«, în fayi k» inini- sliiea 8-lor» AnoslolI, No. 31. eu Andreas Boșco,; " enairtes^oc? al -an plo^lăt .‘ui apîudloaj aiLheP - r IM: - = Briu roșu de Banat. La momia Gergani, niasa Lioinijj.il, se afli gri» romo de Bauqt mima ka^ litat#; amatori ie Bor Boi sb k»m- aere de simlnpi, -sț se adreseze la D. Gîht» Mateosk» se. inade la min- U»1 Ion Gika lîngt biserika nroles- tanii, «ode iLOoJc si Baz> urobe si afle urețjsl. Hiusioa /mii ei ’ No. 502. j} u 3 iui i. i. 10.000 Lei de dat R» dobîn- di. Doritorii si se adreseze la d-na Administrafiiinea ziarului. Fiind-k% k» nsoa regslare a fmer- s»l»I Hostiilor Statal»! la malQl din¹ d-nil abonajjl al aiest»! ziar» na mal sli> mizlok» a li se trimite ziaral» de k%t namal iirjn biaroarile onor. p Ilrefektarl dislrikjale, adminislraijia- nea ziaral»! Rominal Bine, ka nlini» kooBikjjiane desnre simuimîntele na- uionale mi de bani-Boinui ale d-lor nrefekul de dislrikle, a-ț r»ga ka si bine-Boiaski a faie si albi kon- k»rs»l d-lor d’aui ’nainte k» ni urni- rea ziaral»! mi sn'edierea la! în nliml nrin bi»ro»rile nrefekloralel Tot asemenea administrajiianea $*oagi mi ne d⁷ ni! abotian! din br- ’ zhenl, Karlea- d’ArgemS, Bizaremli! mi iei. kari nriimin nin’ akam zia-1 1 ral qrin nostiiie j^agaial», Floremli, Tek»4i» tui Alom'liija, ka si bine-BO- Eienka Trifeaska ie lok»euilc la Eekar, sbiiia Filartb No» 29.. No 507. ■j ; ^a 2 *• d. Be inkiriul. bn anartament în kal»l de jos al kasselor rinos*- t«hl dokior 'feodosie creste drsta de kassa rmosdl»!»! Hilara, k» hurie, grajd», mourfin iui toate detiandesele trebaimioase, se di ks kirie de la Sf. Dimilrie «iilor. Doritorii se bot adresa la bobI din euilrouii aiestei kasse, D. Anustase Filili în «liya HrînkoBean» neste drum de kons»- lald It^liati. No. 504. 1 t i ■ ■ al.- 1 Oe urendal. Cu • sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu aieudă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samurcaș, pale d’o poște de capitală. . .a “i iui; * afl No. 490. 1 ROMANUL '^AUGUST. Institut de Lomerciu. Referlndsms nrogramel nsblikati în ziar»! Romtnsl la 5 I»lie trek»t, am onoare a informa ne onor, n; blik ki inslitst»! nrinat de Komei’riS se Ba de- skide la 1 SentemBrie Biitor, Ksm este snenifikat în nrezis»! ar- tikol din ziarsl Romin»! Ba aBea lok. 1. 8n ksrs nrinninal de Komer- yis snde te Bor înBS^a mtiinjiele ko- merniale, limbele moderne, istoria, li- teratsra ninl. aiest ksrs se Ba nreda în frangozemte in toate zilele în timn de 3, 4 ore, iar onorari»! este de 24 gal- beni ne an». 2. 8n ksrs de Komer*iiS ekstra- ordinarfâ nentrs aici domni kare deja fonkjiioneazi în komerii», se Ba în- Bijia mtiinjjele komeniale de 3 ori ne sintimînl seara de la 8 nînl la 10 ore în limba franiezl, iar onora- risl este de 12 galbeni ne anS. 3. 8n asemenea k»rs ekstraordi- nar B'a aBea asemenea lok în limba germani mi ssbt aieleaml kondigisni. Fiind ks deskiderea Institstsl»! e- ste ama de anraane, rog k» stirsinui ne aiel domni ie Boesk a 8rma »n»l din aaeste kMssri, de a bine Boi si n» difereze a ssbskrie lista, denssi nentrs aiest sfirmit lad-nir J. Pomey, Fragii Ilolixroniad mi S. Xalfon mi fii. Asînd în Bedere srgenjja snt>I a- semenea Institst, vnesesariS nentr» ori le komersant, ns mi îndoesk a krede ki Ba gisi nrjmirea fgBorabili ie me- ritl., -iriiea -n, 1 i986O«»9B Hhrbnc M. Flugel. Strada lUelarî în ka- sele d-lsl Stainatiadi. No. 501 >d ’d ‘ 2 . ¹ ¹¹ Se dă in taiere Bidarea de la Eretslemti Fblkoen! J<» denirtare o nosti de E»k»remti. Doritorii si se' a- dreseze la s»b-semnat»). imun sb 9V -n» ■ .> «sa* K. St.'Fii k-o ia n».¹ ■ Nb. 499 c : si i . ‘.tțLdl .l") l: Id, 4. .< n y ! d-tor ^empel et C~ⁿⁱe se află de vîn4ăre Siment Engle- 4esc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 2;j j , < n tarîal. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiă nuol cui două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, âră cea-altă pe- rechiă vechi assemeuea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedânu, ulița Mitropoliei. JS ^0. 493. ₐ 5 ^ Be arendat. Jj Moșia Sur- deasca și Glodăneasca de lîngă Ur4iceni, se arendea4ă prin licita- ție de epitropia bisericii Armășe- știl pe termen de trei ani cu în- cepere de la 23 Aprilie viitoru; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Neuișoril la ^le- le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adjudicațiunii, avînd a vedea acolo condițiile arenduiril și a depune che4ășie sQlvabilă pentru a lor în- deplinire. ■ No. 489. George Zosima. 1 • iui Pă?sfru de negi. La d. LucașievicI a sosit Plastru pentru tămăduirea negilor de pi- cidre. Doritorii să se adresese la magasinul d-salle< (No. 494.J 2 i j # ;la s * i Lin zare c'un escăzămint de preț î de 50, 60 și 10 ia ssdâ. ¹ ⁰ S * rȚ ‘ - Ifc « Pentru desăvirșîla des/acere. § ’ Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- g ! rabiiâ spre a se putea desface toate cărțile | j și cele Salte articole, stabilimentul acesta § de librărie s’a mutat acum în PASAGIUL BUHAW. , i la rondelu (Rondeu) unde se va continua iVinzarea. Tot d’o dată se mai face ăncâ un n Y ț a ■ apel Domnilor, cari aninai remas datori la zisul g Stabiliment, să bine voiască a plăti datoria g lor, fără a aștepta un ah apel și alte măsuri, g 500 galbeni, cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halaoa Batiștea, casa popa George. No. 484, 1 V . I I I ni ■ Mifif ' Desface de pîn^ă de Olanda. ₍ Fiind că numai o |Săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pîn4â de Olanda care posedu în prăvălia mea, în casele Torok din podu Mogoșoaie, alăturea cu Pas- sagiul Romăn, cu un âcă4ămînt de 25 la sută. •? De aceea invitu cu respectă pe opor. Publicu din capitală, d’a mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti-. mentul de mârfă, pe lîngă prețu- rile loru scă4ute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiune, care nu se întâm- plă în tot dauna, aprovisionîndu-1 se cu aceste articole trebuincioase. Sunt de vîn4are batiste d’o- landa pînă la 6 sf. du4ina, buca-- ta d’olandă 60 coțl cu 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre-} cum și unu assortiment destul de' mare de igarniture de mese de ață' albe și colorate, percaline de ro-( chil de dame cu cel mal elegant dessen pînă la 50 parale cotu. M. Schraindorfer, । ' * ¹ meșter de pîn4ă d’Austria.| (No. 497j. n , 1 -----□ •- -mK . ---_ Be arendai. Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste optzeci familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu 4ece sohaturl, se aiendea4ă de^a- cum pentru trei sau cinci ani cotiți de la 23 Aprilie viitor. No. 488. 1 80- Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Cristd se află unu mașinist, care are o praesă fdrte bună mal cu sâmă la mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atât din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încrediuțe4e mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra măi întîiu pe probă. D-nii proprietari și aren- dași cari au trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susîi numitul espeditor. No. 496. 1 8 ia lai Besf acere de negoț.^ Sub-semnatul, avînd a se des-, face cu totul de negoțul ce a’ în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul!' său posedă felurite trăsuri, precum: ca- rete, calescl, faetoane dupe moda cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul său de cel mal buni fabricanți, și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de teascuri pentru storsul vinului du- pe cel mal nuou metod, atăt pen- tru înlesnirea lucrului căt și pen^ tru curata eșire a vinului, depăr- tîndu-se cu totul călcarea cu pi- cioarele, precum și o mașină de scos buturuge din pădure. o a B 1 I ț> ; J fi Mihail Miller, Karetam ks loksinjja în sliija Fen- strtslsi No. 46, magazinsl din fsn- dsrksrgiî snde se aflt direkijia te- legrafal»! vis-a-vi de kasele Vilaia. No. 491 ' 3 4 b 1 n 9 ■ • P I 8 I K 1 9 m 8 a BeS^ acere. ⁵¹ La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află o canti- tate dei vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu preT țurl foarte scă4ute:^ , 1 iBordeaux. Medoc superfoure Saint Julien . ₛ . Chateaux lafitte . „ Margaux. . ofb.n eisaj *im Iuti Madere superieur . Malaga.................... Rhum de Jamaique bouteille premier qualite . lei „9, 11 13 13 14 11 10 20 20 10 Ttaogrofia 0. A. ROSETTI. bUb» Forlwl No, 15g ■' maura* www.dacoromamca.ro — deux-eme „ , . Champagne. Ai grand mousseux qualite superieure. . . , Sillery............. . Bouzy............., , 11 5 11 12 13 Precum și diferite licornii 10 25 10 10 20 de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent da colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scăzute. No. 498, - .4 r Jflarciudănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul , ■ Sava Vasiliu din ulița Lipscani- r ' lor vis-a-vi de d-lor Marținovicl și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. * Doritorii vor găsi cele mal scă- 4ute prețuri cum și buna cualitate a sobelor. No. 477 t