5 IV t. VINERI Voiesce' și vei pute ROMANULU. 11 AUGUST 1861. Lumfne^lă-te Va eși în Iote țlilele afară de Lunia și a doua-țli după Serbătăriă. Abonarea pe un an...................... iȘc. ge luni.......................... 1 reî luni............................. 1 ? lună ................ Un esemplar............... Înștiințările linia.......... ......... 128 lei. 64 — 32 - 11 — 24 par DIARIO POLITICO, C09ERCIHI, L1TERARID (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) în județe la domnii Administratori și la cores- pondințil nostriî, sau d’a dreptul prin postă tră- miț&nd și banii. Tot asemenea și în Iași. Abonarea se face în Bucurescî, la Adininistra- țiunea Românului, Pasagiul Român No. 13. Direptorîulu 4iariulu^ Romănulu și Redaptoriulfi respun<|6toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul 4iariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. SENTINȚA EUROPEI. j ne kEt timn ns i se Ba da o sotegis- _ „ ne konformE doringelor naiitenii ita- Asupra oamenilor ce au guver- “ . . „ . . - liane, este ks nenstingE, de tot ks ne- nat și guvernă țeara noastra. . . ... ’ UBtmgE a se reorganisa mi reforma „Guvernulîmpăratului.... știindinsă se ksBine statBl Italian; tot des- că țeara, a căril organisare trebuia na sneltitorii de reakgtenî mi desor- făcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ dini, mtiind kE aS sn asii sikBr ne IN ABUSURI ȘTN DESORDINÎ AD-\ terⁱtorⁱsl romaⁿ, ⁵ⁿde ⁿot îⁿ orî M1NISTRAT1VE ATÂT DE NUME- I He ka⁸’ Bor ⁵rma ⁿek⁵rmat a terbsra ROASE CÂT ȘI (NVETERATE, & “? k⁸r' ™ adsce nekontenite neajBnssn gsBernslsi Supscns. Walevski. italian. Am zis mi Bom renegi ne- -------------- kontenit în astE foaiE kE nretstindeni Serbarea împăratului Napoleone era ₙₐᵣₜᵢₜₐ trekststei, ne kEt timn i s’a ,. n „ lEsat cel maî mik mizlok de skEnare, loți șciau co cetațianu din București . ’ se pregătiau a esprime în acea ții, prin- qea ma' naikE snerangE d a se reîn- tr’uă manifestare către d. Consul generale toarce la cele Bekie, cel mai mik nsnt al Franței recunoștința românilor către de razim în tekrErile iei, tot de sna Franța și Imperatul Napoleone. Poliția, cti uă ții sau doue înainte a oprit ori ce manifestare printrhiă ordinanță ad-hoc. Principatele -a-Uni, REVISTA POLITICA. aă hkrat mi Ba Iskra la Bekiele sele skstiri, assnriri, tot de sna sa dika orî ce reforme, ori tEgire; nsmai atsnci snre a reBeni nriselepie mi ki.8ta a îmne- ce îmbsnEtE- kEnd i Hncnresci, 22 Aⁿsⁿst- tEia ori ue drsm de skEnare, snerangE de reîntoarcere snre nsmal atunci Ba fi neBoitE a se Ba ori ue trek»t, se nle- ka Boingei nagionale mi a o lEsa se Moritortel oficiale nsblikE sn ziariă I meargE în nace iie kalea nrogresstei. al konsilițteî Miniștrilor, nrin kare se Nb este deci alti> Bindekare nentrs otEremte kE, încenînd de la 1 lansa- r&sl ¹¹⁶ roade statbl Ilalian, de kEt ri» 1862, taksa ce nlEtesk aksm nro- I ⁰ ksrîndE sotegisniî a cestisniî ro- dsktele gerei noastre la esnortagisnea I irane. Ziarisl des Debats ko- lor neste otar este mi remEne desfiin- I konrinde an artikl» foarte bine ksgetat ᵤₐt£ ini ragionat asani a ne’iesitEgii acestei so- Illtirile din Italia ne Borbe⁸k de I seⁿ⁸Bi coingeî nagionale se neksrmatele sneltiri ale nartiteî legi- îngelege; sol»gi»ne kare Ba Ioni în kan timisie kontra nECii mi linimtiî rega- reakgisnea mi-I tEia orî ce snerangE, o tstei italian. Reakgisnea, al kErii a- Ba nrisr. d ori ce nsnt de razim. Bom na- deBErat centrs este în Roma, între- blika în Nr. Biitor acest artikl». Hîoe se bsingeazE toate mizloacele snre a res- | uedemă însE astE so»lgi»ne, acem astEzl mi a tsrbsra onerea rekoustitsirii Ita-I ⁸ⁿ Lnt do mare însemoElrte kare, de konfirma, este sn nas mare lieî. Toate ziariele indenendingi, oni- se Ba f „ fikstsn re definitiea sol»gi»ne. Acest fant, manea nsblikE se nronsngE. întrsn ¹ . , . , . “ ’ , .. ce ni-1 relatE o koresnondingE a mod foarte energik, kontra koonerErn ₙₑₙdᵢₙᵤₑᵢ belgice, este 1 asii man la tsrbsrErile din nroBingele na- bile nentr» cetele de bandigî ce In d e- Bizînd ineiola- reakgi- nolitane, ini togî BEd necesitatea a se I «nea romanE »nitE k» iea neanolitanE, termina odatE cestisnea romanE, kEHi I amî»do»e a» lentr»] mi remedinga lor îa Roma, arsnkE nenedensite nîn’a- ksm assnra nroBingelor merzionali ale regatslsi italian, generarisi Cialdini a» deklarat kiesteks nenslingE a slîrni tsr- bsnrile mi cetele de brigabzî din nro- Bingele nanolitane, ne kit tioan Ba fi de- st»l acelor fikitori de n», snre a skE- na de nedeansE, se treakE ne teritorial roman nrin armare as aerat de la g»Bern as- torisarea d’a-i BrmEri la kas de trebs- ingE, kiar neste fr»ntariele statslsl non- tifikale. Gsnernsl italian nenstînd Isa o otErîre amia de graBE firi o nrealabile îngelegere ks cel frances, ar fi intrat în tratare ks aceasta assnra acestsi nsnt mi ar fi resmit a kimta de la kabinetsl îm- iiEratslsI Nanoleone asikararen kE, in kassl kEnd omtirile italiane Bor fi ne- Boite de neuesitEgile resbelalsi a trece nesle frsntariele regatslsl italian, ns Bor întîmnina nici o resistingE din nartea o- mtirilor francese, s’a» mi dat ordini ge- nerarislsi în nrieinga aceasta mi onerE- rile ar fi se mi înceanE. AceastE mtire de se Ba adeBeri, este în adoBEr foarte însemnatEț fantei ce ea ne ansngE Ba aBea konsecinge foarte serioase, kEci, ksm zice foarte ks drent' koresnondinte- le ziarislsi belgian, este «mior a nreBe- dca kE dakE stindarisi italian bu ntrea ne teritorisl roman, nonoragisnile ns Bor nstea konginea entssiasmsl lor mi fla- msra nagionale Ba fi neanErat mi ka se zik amia fatalicemte rEdikatE nînE la Roma kiar, snde armata francesE Ba fi neanErat red8SE a nrotege nsmal ner- soana lianei. Ast-fel cerkErile fEkste la Roma snre a agita nroBingele Italiei merizionale mi a restasra ne Franuisk II ar aBea de konsegingE kEderea de- finitiBE a remEinigelor nsterii timns- rale.“ Forma ssnt kare koresnondin- tele îndenendingeî ne dE aceastE mtire este cea nositiBE, snerEm dar kE îd ksrînd fantele Bor Beni a o kon- firma; mi felicitEm mi noi gBBerns frances. de resotegtenea ce se zice kE aă Isat, resotegisne kare Ba aBea de ressltat firesk komnletarea onerii celei marî încenstE de îmnEralsl Nanoleone . nrin resbelsl Italiei mi cimentatE ks sEngele frances la Magenta, Solferino mi ne alte omite kEmnsri de tente glo- rioase, snde nagisnea italianE a8 kon- traktat o datorii de reksnomtingE e- ;ernE kEtreFranga, snde sEngele BEr- sat aS sigilat alianga acestor dose noᵣ noare, mi snde cel frances aă teat nrin ’ant kiar sn oblegEmînt sakrs, acela d’a da ajstortel seă la rekonstitsirea I- ;alieî sna mi nedesnErnitE. TrekEnd aksm la cel-lalt nonor, la acelia a kErsî tentE nentrs li- bertate mi nagionalitate este o ten- tE de sakrificie, de martiri», dar o tentE konstante mi nestrEmstatE ; tre- kEnd în Ilolonia in fine, gEsimS a- gitarea nonoragisniî kreskind, ne- nemagEmirile mErinda-se, mi tEria, kon- stanga mi energia deeenind, dimnreanE k» ssferingele ie îndsri, mi mal mari Uii mal nstingi. Reformele ce s’a» akor- dat de g»Bem»l r8s n’a» satisfEk»t ne nimeni mi manifestErile nek»rmate ce se fak la Warszawa nreksm oii agitarea de nrin nroBingele Iloloniel, desnre kare BOr- bemte o koresnondingE din ziari»! des Ddbats, ue o nablikim mai jos, ssnt nrobe înBederate de nemsly’bmirea generale. FEkînd o komnaragi»ne [între reformele akordate ak»m mi stalstsl dat de îmni- ratai Nikolae I Ia 1832 lonesilor, iui ziari»! Bodem ki aael Des Debats, ka nedeansE Ho- slutei, ksm ziie era m»lt mai li- berale de kit reformele akhall; akolo, între alte, se instilsia adsniri nroBingalî kari aseaS drents a esurime oninisnile mi trebBingele Jor miBitoarie la afacerile generali ale regatslsl; akolo se garanta libertatea indiBidsale; astEzI nici BorbE de toate astea. Anoi kiar konsilisl de stat, ale kirsl alribsgisnl nstem zice ki se mErginesk în nxneroa în Iskrare striktE a regslamentelor mi ’n oriBCgiaroa fank- gionarilor nablici, kiar acest konsiliq este tot n»mit de gsBernsl Ras. „K»m dar, Bom zice mi noi k» ziari«l des Ddbats ar n»tea Rolonesii rek»noamte de instit»gj8- ne nagionale mi renresintatiBE »n korn ka konsilisl de stat din Warszawa, al kErsl membri ssnt togi nsmigi de koroanE, în kare îmnEratsl noate nBne atEgl RsmȚ kEgî ii Ba nlEcea, kare n’are nici mEkar drentsl d’ase nsneînrelagisn’ direnteks ionsiliele mBnicinali mi ks konsiliele de arondismente elektiBe? D’aceea, ns ne mirEm de lok de renslsisnea ce a» cele mai konsiderabili nersoane din Ilolonia d’a intra în konsilisl de stat.“ Singsra reformE mai serioasE konce- se akBm este legea elektorale nentrs konsiliele msnicinali mi de arondise- ment, snde not intra mi kandidagiî indenendingi de gsaen. ÎnsE aceasta ksm BEzsrEm, ns este deslsl nentrs Ilolonesi, ei Bor reforme mai mari koncesisni mai liberali, înalt mai libeli, mi, snre a ajsnge. la ginta lor, ei sr- meazE a face acele.manifestEri mEre- ge kari le-a» atras anrobarea mi sim- natia tstor nonoarelor. StErsiaskE dar neîncetat, BoiaskE ks lErÎE mi ne- strEmstare realisarea doringelor lor, mi ele se Bor leab'sa; kEci este mtist kE cine Boemte noate, mi nimik ne te- me ns noate resiste snel Boinge tari mi energice. Ilolonesii as îngeles ast adeBEr mi nrobele ce ne das ne fiE kare zi ne aratE kE ssnt otErîgi a stErsi, a Boi, nrin srmare a nslea, a resmi. I Lculă aceloră rățlore și dumbrăvele în mi- plj|| M RHIW 1 Ri 1 la 111 ⁿ‘atură- h* simpția și sufletulu esalțată * U ț & ³ I pi4ₙ acordurile repețite ale unei musice neșce, ci francesesce și englesesce. Junele romanii era curioșii se sciă ce personagiii Partea îV. (urmare) XX. voiose, care făcea în acestă momentă, a- pelurl deșerte danțatoriloră apsințl. Aste diverse influințe într’unite îlă afundară cătă- va timpă într’uă stare de plăcere nedefinită. Astă simpțiciune agreabile nu dură însă multă. Ună spectaclu fărte pufină de gus- tulă seă, ce neapărată îlă întîmpinl în ori mare se aștepta aslă-feliă. D’uă . făcu uă tăcere mal deplină, și uă generale se operă. Cei ce era în ăntîiă înaintară, cel din urmă se dată se mișcare răndulă rădicară y.u eu. Paolo veni de timpuriă la bală. Ome- I ce reuniune mare la Roma; uniforme stră- nil strîmtorațl, din causa ne învinsei loră ine, adversari politici, renegați de tote o- repulsiunl a face intrarea loră suptă foculă piniunile, Bruți de erl, transformați a doua uuorăcăutăture numerdse, suntă, regulă ge- I ții în mișel curtesanl al asolutismulul, astă nerale, din aceia ce vină, în prima jume-I spectaclu, țlicemă, schimbă cursulă ideie- tate de oră în tote adunările. Nu b deră loru sele, îli) întrista și îlă înăspri..; însă, de mirare ca Paolo se fiă din cel d’ăntâiă 1 țlicea elă spre a se consola, cu ună sus- ospețl la principele Torlonia. Era pre ar- I pină înecată, nu sum aici pentru plăcerea tistu ca se nu fiă agreabile suprinsă de mea personale, ci pentru a sea. Și, nea- aspectulă nouă și feerică pentru d-lul, ală I vîndă nimicu mal bună de făcută, se a- lungulul șiră de salonl de recepțiune, ală mestecă într’uă grămadă compactă de per- proporțiuniloră loră grandiăse, alu avuției I sone ce staă în piciore, în dăue rânduri și ală varietății decoruriloră loră, ală va- I strînse, intr’ună locă pe care-lă recunoscu luriloră de lumină aruncate de candelariele atunci că era .saloneje principie de in- și cadelabrele venețiane lucrate cătă se trare. pote mal frurnosu, de profușiunca floriloră Mulțimea elegante âin care făcea elă și arbureiloră risipiți în tote părțile, ală parte se compunea mal esclusive de juni . fontăneloră ale căroră ape juca în mițlă- I cel mal mulțl, după tdtă aparința, străinii 1) VedI No. de erl. de Italia, celă putinii nevorbindă italiă- în degete și întinseră gîtulu, și miopii — nu-șl pote închipui cineva ce mulțime de miori era — puserb ochianulu în ochiâ. Atunci intrară una după alta: mal ăntâiă uă femeiă cu aeră de regină, lîngă care erau doue fete încăntătărie, apoi uădămnă betrănă, urmată de alte dăue persone juni și înflorite; doue frumusețe carnîî târ^iue închiăiau șirulu, și procesiunea întrdgă, ju- neță, etate matură și betrăneță, espuneaă uă colecțiune de carmenl naturali mal con- siderabile de cătă după ideiele naive ale lui Paolo, aru permite bunulă gustă. Junele înțelese ce lucru ținea în saloanele de in- trare acea mulțime, căndă au^i comenta- riele la cari da ocasiune liă-care din nouele venite, comentaric cari eraă numai răută- ciăse căndă aveaă de scopă a înegri, dără cari eraă d’uă sută de ori mal rele căndă aveaă de scopă a lăuda. Paolo se simpți roșindu-se pînă la urechie, și, depărtfndu-se răpede, se duse într’ună ănghiă și se puse pe cugetată. Pugină căte putină șalele începură a se împle, îndoitulă cursă umană ce circula în direpțiunl opuse se măria, și acordurile repețite ale orchestrei, unite cu cadința depărtată a picioreloră, anunță că balulă începuse seriosă. Paolo era ăncă afundată în cugetările sele. Uă ușioră lovitură de apărătăriă îlă deșteptă din letargia sea, se întorse și ve^u înainte-I pe miss Lavinia, mai adorabile de cătă totă-deuna, cu ume- rii și bravele descoperite, strălucinte de fru- museță. — Cuteză de ții că nu sum bună- tatea personificată ca se viiă se te deșteptă din sumbrele d-tale cugetări? la ce visai? — La nemică pe care se doresci a-lă șei, țhse Paolo schimbăndă uă salu- tare cu mistress Jones. — Din contra dorescă forte multă, adause frumdsa încănlăreță, și slăruescă. — Cugetam, respunse Paolo, la fru- măsa lumină de lună ce e afară. — în adeveră ? Este lună astă sără? — E probabile că n’al ve^ut-o, oservă Paolo. — Nu, mărturescă. Ideia unul bală nu șterge ăre totă cea-laltă creațiune? urmă misantropulă. — Aide, lașa disposițiunea urîtă, res- punse făt?, nu fii sumbru. — Sumbru într’ună bală ? Cine a au- țlită vr’uă dată vorbinduse d’ună asemenea lucru? Nu sum așia de nebună, urmă Paolo; nu, negreșitu; am de scopă se suriră cătă se păte mal amabile și se mergă se pre- sintu omaginile mele Eminințeloră loră • am vețlută vre o trei undeva. — Ce glumă! Vino de ne găsesce în- dată. — Grămădirea lumii care oprise pe miss Jones lîngă Paolo, risipindu-se, fru- măsa englesă trecu cu mătușiă-sea într’ună salone vecină. Miss Jones, acostăndă așia pe junele Mancini, urmase unei mișcări de bunătate naturale, de care avu în urmă, se înțelege, a se justifică cătră d. Jones. Astă bună mișcare îl făcea ondre, de și n’avu decătă se’ntințlă frumosulă seă bravă spre a a- tinge pe junele pictoriă cu apărăloria sea de cătă a se rățlima de spatele unul sca-, lină pusă între elă și dînsa ca se schimbe căte-va cuvinte. II era rceunoscătoariă de presința sea în acestă locă, de mănușiele sele ca paiulă, și puvinelă și de eleganța j sea. Elă, din parte-I, nu era de locă ne- simpțibile la amabilitatea și la frumuseța La- viniel, și de sicură ar fi aretată mulțămi- rea sea, de nu i-ar fi venită uă nebuniă care, de căte ori îlă apuca, alunga aple- cările sele cele afectdse. www.dacoromanica.ro 706 WSMB ~M6>manulu ;• august. CSSHMMLSKMr_____________,,fti*u^^.>wnxrî5a53»»mspv!.4sra,sms Ce se pregâteșce? vi. (A Bedea No. 209, 210, 212, 213, 215, 221). Ka se nalem mii mal ks siks- rangi ie se aiegi tem te, trebse si kistim mi se konslatim ne ie se nzimas gsBernele noastre trekste în întrs rai în afari. Aieasta o mtim togi uii kredem k’o lerielarim m’o Bizsnm în artiklele ureiedingl. Ks toate aieslea si ne mal în- trebim odati au', nenlrs ka se ns mal remiii niil o nedomirire, ne ie se nzimas gssernele irekste? Ile nagisne? Ns. Illlis togi ki kiar ksBîntsl de „Romm⁴⁴ era în gsra boiirilor o insslli: nrin „Romm“ el îngelepeas o fiingi ks denlin ne- intelipinle, kare era nisksti nentrs a mBmi nimmlsl, ka se albi Beni- tsrl mari moraia boiirislsl, w’a uliii tot el singsr rai kontribsgisnea, neu- tra ka si se dea în lefsrl boiirislsl. Sit^ansl era desnregsît mi tot d’o- dati ks deniin nemstsit de toate ad- ministragisnile. Este însederat dar ki ns se nsteas nzima ne nagisne, daki kiar nsmele de „Romm“ era o insslli în gsra boiirislsl^ ns se nsteas nzima ne sitian rai ne nonor daki ns li se da niil sn fel de în- destslare, rai nhl mikar drentatea, fu mi aiea drentate te era nreskrisi de legile în¹ Bigoare. Xogia era o- fuios tolerau. Togi domnii intias ki fsn Minimlrif, ki fsn direnloril, jsdekiloril, administratorii, mii. mi togi ui li a s k’aiele xogil ns se fak de kit de la nonor, ki a societății. Paolo nu scia <ță cu cătu este mal rădicată trepta socia- le cu atătă astă-feliă de deprinderi era mai pronunțate. A-șI acoperi umerii! asta pd- te fi bine pentru ămeni comuni, pentru fe- meiele și fetele artisaniloru. Astă nesciin- ță în care putreda elă este uă mare aple- care spre gelosiă, aste-a suntă scusele ce cute^ămă se dămu ca se împucinămă a- surditatea noțiuniloră eroului nostru. Spiritulă lui Paolo era, după espre- siunea lui Shakspeare, „turburată ca apa Unei sorgințl violinte agitată, și elu însuși doBik Filin rai gsBemsl ses, ar fi nss în Iskrare iei nsgin ieea 'ie nres- kriea Regslamentsl organik, adlki kanalisarea rîsriior mari, facerea drs- msrilor m’a kei»riior, inii, ar fi or- ganisat jssligia m’ar fi fikst, ksm nreskriea Regslainentsl, inamoBibili- tatea jsdekitorilor, kiil fin o j»s- tigii tare ns este ks nsiingi si fii kredit mi nrin armare ns este ko- meriig; ar fi fikst biml m’ar fi dat în sfîrmit komeriislsl mizloaiele le- gali nentrs a se forma, a krerate a se ’ntiri m’a ajsnpe a deBeni o a- deperati nstere în gean, ieea ne ar fi fost foarte lesne mi kare s’ar fi fikst, kiar daki gssernele trekste s’ar fi mirpinit nsmal a nane ks strik- titate în Iskrare Regslamentsl or- ganik. însi aiel Regslament n’a fost nss niil odati în Iskrare, nreksm a snss-o însi-ml kamera în adresa sa kitre Bodi Gika, nreksm o- rație tot omsl la noi, nreksm o Bede ori tine ml-arsnki sn okiS ne iele nres- krise întrînssl mi ne tot ie lins era te în gean mi nreksm a snss-o Esro- nel mki dane la 38, sas 39 d-ns Saint-Marc-Girardin, kare a zis, în skrierea ie a nsblikat »atonii, ki „Regslamentsl organik n’a fost niil „odati de kit o xirtii rai ki ns „mal era (mki d’atsnH) de kit o ssbo- „nire.⁴⁴ D-niî dar mi boiiril ns nsmal ki n’as ksgelat a ndika komeriisl mi bsyesia gerei nentrs a faie o ns- tere ne kare si se uoali nzima tron.'il lor, ns nsmal ki n’as nss niil odati nii’n nimik în Iskrare ni'*I kiar iele nreskrise în regslamentsl orga- nik, . ¹¹ Redakgi«nil RoramBl»!. SantegI rsgaijl a nsblika în ziarist d-Boaslrel srmiloariele: ErI mi as- tizl s’a ginal la tribnnala de Teleor- man înfigimarea rai desbalerea nro- mcsbIsI romiorilor de la sede ks e- ailronia Sf. Sniridon; o mBlgime de nsblik din lot distriktsl se afla as- ditorl. Roiuiori as kmiligaî, inii de aklamagishî s’a ridikat a feliiita in- tegritatea rai lealitatea ie a antal membri aieslBI tribunal; este o zi solemneli ani, neste nagini negi' a- vine cuiva se se întrebe decă recărea va mal veni vre uă dată! O! bietele mănu- șiele mele, suntă oribili de ve^lută. — AI face mal bine se nu mal dan- țe^ll,, șlise Paolo cu inocința, ci se te ocupi a te preămbla prin salonl. — Se nu mal danfeț|ă! strigă alția- ra frumuseță în gura mare și cuă mișca- re din capă superbă, veți/, — și-I întinse carnetulă seă, — este plină; suin îngaja- jat^ pentru tote contradanțurile, tăte valsu- rile, tăte polcele .... Paolo se trase fără voiă înapoi. To- nulă, gesturile, căutăturele Laviniel eraă ale unei persone bete, esaltate. Trăsurele sele îl aduceaă aminte p’ale unei bachan- te pe care o copiase de câteva ori căndă era la scăla de desemnă, și a căril ima- gine îlu visita ții și nopte la acea epocă. Asculta, coprinsă de muțismu și de amor- țire ca într’ună visă. întorcerea domnel galbine și a altoră străini, ce se grămă- diaă îngiurulă miss Laviniel, îlă scoseră din acea stare; se închină și plecă. Pe drumulă seă întîlni pe mister și mistress Jones, cari căuta ă pe nepota loră; mistress Jones îlu opri, întrebăndu-lu de-I este răă atătă era de palidă. —- Efectulă căldurel numai, respunse Paolo. Dămna se plânse și ea de căldura și se despărțiră. * — Bietu neghiobă ce sum! țlise Pa’ Bea mi nolige assnra nledoarel d-ns VerneskB nroksralotsl Roiuiorilor. K. flrotononesks. nilemtl 4 Asgsa 186*1. Domnsle Rednktor! bine-Boigl de treaegl în koloanele ziarislsl Rommsi srmitoarea deneme ie nm adresat Ia 3 korent — zioa îm- niratslsl Nanoleone — Konssl gene- ral al Franuei. „D. Konssl IJeneral al Frangel „din Rominia. „Metigeni or. niterall, salali din „inimi în nersoana I) Boastre, ne „Maiestatea Sa Napoleone III îmni- „ratsl Frangel nentrs onomaslika zi „de asti-zl a asgsstit sale nersoane. „Tniaski Franga! Triiaski Na- „poleone III snrijinilorsl Nagisnilor „onrese?⁴ G. Enescu, C. Budesteanu, M. N. Ne- julescu. nriimigi ele. Deaotat sora, M. N. Negslesks. Hitim în ziarisl „Lebeda Ds- niriî.“ " 25 Islis 1861. Aksm kHena zile as Benit în Be]- grade sr’o trei zeqî Balgarl din distrik- tsl Bidin, de 8ude a trebsit se emigre din Ka8sa assnririlor; eî a$ dat, la togi konssli kari remed aiql, o netigis- ne în kare se nling de maltratirile la kare ssnt sansmi din nartea zantie- lor (geudarmî) rai fsnkgionarilor în- sirvinagl ks strînverea dinimelor, ei sin în n8mele nonorBiBi Eslgar a rs- gâ ks umiiingi ne astenie Esronene sl aibl îndsrare de asferingele mi mi- seria lor, rai sl bine Boiaski a inter- Beni lîngl în. Iloartl, si nsmeaskl o , komisisne rai si ordine o anketi nen- trs nlinyerile formslate în netigisnea lor, ka si se noatl întoarqe fin fri- ki la kasele lor, înde aă lisat femeie- le, konii, mi toate bsnBrile lor; în ne- tigisne ns se nling de gBBern, ei «ier nsmal esekstarea sinqeri a xati- XBmaiBmBisi mi inqetarea Bioliri- lor a le kiror Biktime dsnt in toate zi- lele. „Deosebit de asinririle firi ns- mir ks okasisnea ndiklril imnosite- lor rai diqimei, noi asem adesea ds- rerea mi rsrainea d’a Bedea femeile, konii noștri desonoragi înaintea okilor nostrii. La 8n lok 8nde este de dat diq— ml 10 kirBge fîn, saă norsmb, grîă zantii nstnin 15, rai refszi d’a nri- mi nlata lor în natsra, ei finseazi sin- gsri nregsl obiektelor mi silerate ne lo- olo, făcîndu-șl locă printre mulțime, ea nici nu cugetă la mine. seă la fresca mea nici cătă la prima sea părechiă de pantofi. Cugetă la danță și are dreptate. Pentru ce vine cineva la bală de nu pentru a danța? Este mare neghiobiă din perte-ml să viue aici de ore ce nu danțe^ă! Decă vre uă țlată .. . De uă dată șirulă cugetăriloră sele și resoluțiuniloră sele fu cu violință tăiată de uă lovitură bruscă pe umerulă seă. Se întărse și se află în fa^ă cu Du Genre, amiculă și confratele seă în pictură. — A! a! te umanisețll în fine, țlise Francesulă. — Mă umanise^ă? ^ise Paolo, ții mal bine că me abruțescu. — Totă muscătoriă, oservă Du Genre. El bine cumă merge idealele? — Innecată suptă astl munți de materiă. — Glumețule! este uă serbătăriă de minune: ce toelete! ce femeie! — Toelettele suntă vestejite, feme- lele suntă nesce păpușie, serbătdria uă a- dunare de nebuni. Declară de smintită seă de artistă cari studiățlă nuditatea pe, ori cine află plăcere la cee-a ce vede aici. — Ha! ha! ha! strigă Du Genre rî- țiîndă cu hohotă, ve^ă acumă unde tc strînge cibăta, puritanulă meă. AI vre ca neste femeie juni cari aă uă peliță fru- măsă și transparinte s’o țiiă ascunsă. — Și unde ar fi reulă decă ar face respunse Paolo, (Jă femeiă de oar^ ksitori a le nllti în bani gata, snmiel se Binde 10 lei îl nregsemte 15, nn alte asemene, nimik ns desgssteaz . ne om de Iskrs ka aqegte «toarqerî a agingilor gBBernslBl, mai ks sea- ni »> îi tr’sn stat snde qea mal mikl m. r.nsrl este nedensitl ks bitaia’ Mai nainte d’a termina mai aBem a ziqe: este ksnosksti emigrarea mi instalarea tartarilor in distriktsl de Bidin, el bine! nar' kl nonorsl Eslgar n’are destsle ssferinge rai miserie, î mai înkarki mi ks oasnegî, noi silin-J dsl si-i giii în kasa sa, nînl sil zi- deaski alta ks minele sale, si’i dea de minkare rai tot qe este de trebsin- gl, nini ini sare; dar bietsl glran ns gisemte sarea kiînn, mi trebse s’o knmuere nentrs tartar! Aqeste ssnt nlingerile qe konrinde iietigisnea; o asemenea stare de Is- krsrl fanone orasl qel mal nagiente a se disnera; d’avea biegii bslgarî niri- sesk liksingele lor mi gisesk azil la Beninii sel din Serbia rai Romania. A- noî mi qetele de tîlxarl kari nsstiesk distriktele Sofia, Filinonoli, Tîrnosa, n8 treqe o zi firi si siBîrmeaski ♦ omorâri rai alte nefericiri, în kit oa- meni ns ksteazl aerai afan din ora- me niqî nentrs negog, niqi la kimn. Snaima kare domneinle nretstindenl este amin de mare în klt oamenii n’aă renaos nici noantea, niqi zioa rai fii kare tremsrlnentrs siaga sa. Ns de mslt s’a» glsit lingi sat»l Letniua kadasreloa doi ne- gsgitorî. între Kramolino ini Eelareka algî sinii 8n»l k» kans tiiat, ceT. laiul mai morgi; n’am silat do kit kite-Ba nersoane mi negrerâil tabloid se nare deja înkirkat. finii kind lisa Ba Ek- rona so nrebinueask'i aieasti denlora- bile stare de hkrsrl? nini kind fi—Ba ssrdi la aieste ginete de disaerare a ineanle milioane de krewtinî, kari gem ssnt onresisnea ieiei mal krsde tir nie? noate ki n» este mki destul konBins de ssferingele noastre, n» destal nitmnsi desnre miseriile noastre. Kind oare Ba fi, daki toate atroiitigile ie se komit astizi n»-i nar deslale? snerim ki Esrona Irebne si se koimingi ini se mizloieaski lingi înalta Iloarti, ka si bine-nooaski si n«ii sfîruiit la toate a- qeste l»kr»ri kare desonoreazi g8Bern»l iui tot de odati este nn ssbiekt de nu- ni nentr» imnerisl sis. Bondarutu Foaie s m o r i s l i k i, anare în toate zilele ... do dstniniki. llreg»! ne s n an 56 de lei, ue j» mita le de an 28 de lei, ne sn natraris de an 14 lei: iar nsmirsl 1 Ies. Re- daklor I. B. ADRIAN. In laiul bis- ro»l Bondarslsl e la Redakgis- nea Daliei. In BskBreuitl la re- dakgio konfralelsl sus Nikiueriea. ne și de ose trebue ăre se s'arate ca uă statuă scă ca ună tabloă, ca se-I admire lumea delicateța cutăriia seă cutării-a linie, seă efectulă frumosă ală cutării-a s6ă cu- tăriia nuanțe? — Deră publiculu, barbare, — nu trebue se aibă considerări pentru dînsulă? — A! da, publiculă! țlise cu ironia Paolo. Este adevvrată al dreptate, — ui- tam drepturile societății; m’al convertită. Bună seră. — Și se depărtă răpede, re- pețindu-șl: — In adeveră pentru ce pu- bliculă n’ar fi avută partea sea? Publiculă dă premiele; este fărte dreptu și legitimă se i se dea mi^ulăcele d’a judeca și elă. Ducă-se dracului bărbații și amanțil! ce dreptă aă el d’a confisca partea publicului? Ducă-se dracului ori ce monopolă de fc- lulă acestu-a! N’are de ce se se sparie cineva atăta! După căte veț|ă amărea pare a fi uă afacere forte acomandante; deră a mea nu e așiâ. Amorea mea este uă ambre dc avară. Voiă se am tesaurulă meă numai eă singură, totă întregă. Sum gelosă de aerulă ce-lă încongiură. Nu- mai ve^ându-o danțăndă cu altulă, suferă martiriulă. Pentru ce sumă așiâ? pentru ce nu sum ca cel-lalțl? Am bre dreptate seă nu? sum bre nebună? ce sum în fine? Ori cumă m’am săturată de baluri și de mănușie de culbrea paiului. — Dup'- asta reflesiune, rupse mănușielc și le arun- că pe lăspe^ile de marmure. (Urmarea pe măne.| A’ f«ț|lli80ii< www.dacoromanica.ro DEREIIIE TELEGRAFICE K»rs»l BienI din 7 August. Melaliie Naționale . - 1*4 Akuisnele Bm4el „ Kredit»! London Silber . . „ II Dskaul . . n; C 67 — 75 80 — 85 740 ---- 174 -- 30 137 — 65 136 -r- 50 6 — 62 MISKT>RILE ÎN HORTbL BRĂILA, în zisa de 8 August 1861. Koribil Banoare sosite înkirkate........... „ demerte. . . . nornite înkirkate. • „ demerte sosite.................. nornite............... ., Ilreu»! iirod»kleloi>iî5>ij| 2 1 3 1 1 ROMANUL !' ATOWT. 40 Grî» ,5 4iakîr kalitatea I, kila îaski a gisi m’a înk»nomliinua ad* minislrauisnol mizlok»! 4el mal ne- meril» nrin kare si li se Irimiui în Biitor ziarul. ,• > r ItojjGr. Serrsrie, Institution frun^ais, Direoteur A. Vichy. La răouverture des classes est fix^e au hindi, 21 de ce mois. Les ^Uves sont donc invitds â ren- trer, la veille, au pensionnat, a- vant 8 heures du soir. M. Vichy ne reșoit h son In- stitution que des dleves suivant les cours de l’Internat; n’y seront point admis ceux qui suivent les cours du collâge, a moins que ces der- niers n’aient fait au pensionnat leurs quatre premi^res classes gym- nasiales. Bucarest le 8 Aout 1861. țț kîrniă armat țț Sekara . Ilorsmbs. Orz» Bekl Orz no» Fasole . țț II I, II, jHf 225 200 170 240 215 190 155 163r 67 90 Ranijja silbatiki ¹¹ . . — ¹ Meisl kila .... — IIIIenBrl nornite înkir. nent. Salina MISK'BRILE ÎN II0RT8L GALAUJ în zisa de 7 August Koiibii sosite înkirkate , — demerte iH’’ ‘ tt- nornite înkirkate. — demerte . Banoare sosite .... v-' ■ 1861* i i.'i.yînl fj . . . 1 - 4' No. 505, _ I - e Bor însiga mtiinuele ko- merniale, limbele moderne, istoria, li- teratera mnl. anest k»rs se Ba nreda în franuozemte în toate zilele în timn de 3, 4 ore, iar onorari»! este de 24 gal- beni ne an». * 2. Bn ksrs de KomeruiS ekstra- ordinari» nentr» anei domni kare deja fonkuioneazi în komerHiă. se Ba în- Biua mtiingele komerniale de 3 or! ne sintimîni seara de la 8 nlni la 10 ore în limba francezi, iar onora- risl este de 12 galbeni ne anS. 3. Bn asemenea k»rs ekstraordi- nar Ba aBea asemenea lok In limba germani ini ssbt aneleami kondijjisni. Fiind ki deskiderea Institstsl»! e- ste ama de anroane, rog ks stirsinjii ne ane! domn! ne Boesk a »rma sn»l din aaeste k»rssrl, de a bine Boi sl ¹ ns difereze a ssbskrie lista, denssi nentr» anest sfirmit la d-nii J. Pomey, Franil Ilolixroniad rai S. Xalfon mi fi!. ABînd în ședere srgenua »nsi a- semeuea Institst, nenesariS nentr» ori ne komersant, n» ml îndoesk a krede ki Ba gisi nrimirea fasorabill ne me- ritiț V- "M. FlttgeL Strada Ulelar! în ka- ÎK i‘ R.l < '^nornite.............. llrey»l IIrod»ktelor. 3 2 ■yfnil 18 1 n nrnmi. o wlneaoia n c. Balțiațiano. fe , iol9intpib «io/ ;uipoio:i₈ₑjₑ 3-1»! Stamatiadi. " No. 501' Jtîb ‘ 2 1- .-J yaauoisvi îl? ;;n im shyni & «rit ;: din maxalaoa Ikoani, koloarea galbeni stra- da Ikoani. No. bez. 1861 A»g»st8 8, Se dă in tăiere Uidxrea de la Eretslemti Filkoeni ks denirtare o nosti de SBksremli. Doritorii si se dreseze la anb-semnat»!. a* De vinzare > d i . 4 To4itorl de | ho , ; a .-pT o K. St. Filkoian». No. 499. ii X) L rWOTI.^1 | , rinzare cun scuzamiat de preț ^ j | n i . -, |/ₘ £ ?il HOIJJ : oin b-. de 50, 00 și 70 la sută. Pentru desăcir^ita des/acere. I 8 jHGînf . | Timpul Hind prea scurt și epoca defavo-1 | rabilâ spre a se putea desface toate cârțîle i | și cele lalte articole, stabilimentul acesta | § de librârie s’a mutat acum in G ■■ h PAOOB BOMASL .„h,,7v I la rondelu (Rondeu) ₍ⱼᵢ g unde se va continua vinzarea. | 'i i i- S Tot d’o datâ se mai face âiuâ un apel Domnilor, cari numai remas datori la zisul g Stabiliment, sâ bine voiascâ a plăti datoria lor, fârâ a aștepta un alt apel și alte măsuri. UI țț țț „ kirm» țț țț ., arnist Sekăn . .' Iloremb» Orz» . . . țț țț II I. n. 165 143 -i De la administrațiunea ziarului. S»nt rBgaijI toni d-nil abonati all» kiror» abonament» la avest» zi- ari» esniri la 15 A»g»st8 ansi» ko- rent», ka si bine-Boiaski a gnbi re’nnsoirea 1»I, ki4l de la avea zi administranisnea Ba fl neBoiti a lela trimiterea ziarisl»! Meilor» n»-JIS bot» re’nnsoi. ’ ! ... o ।. Gr. S e r r» r i e. ::■» irw r.-ii-irio > । a în- 40 i Administrațiunea ziarului. ■■ f Fiind-ki k» h»oa regslare a mer- s»l»I Hostiilor Stat»l»I la msljR din d-nii abonaul al a4est»I ziar» ns mal sti mizlok» a li se trimite ziarsl» de kit Hamal nrin bisrosrile onor. Ilrefektsri distriklale, administraui»- nea ziarsls! Romm»l Bine, k» nlini konBikui»ne desnre simuimînlele na- țjionale mi de b»ni-Boinui ale d-lor Ilrefekul de dislrikte, a-I r»ga ka si bine-Boiaski a faie si albi kon- k»rs»l d-lor d’a4i ’nainte k» nriimi- rea ziar»l»I mi snedieroa Isi în nliml nrin bi»ro»riie iirefektorale. Tot asemenea adminislraui»nea răagi mi ne d- ni! abonau! din 6r- zi4enl, KHrlea-d’Argem»,, Bizsremli! mi 4el kari nrîimin iun’ ak»m zia- r»l nrin Hostiile R»g»iat», Floremti, Tek»4i» mi Mosiliua, ka si bine-BO- klte 500 Bedre de stejar» ban» Is- kr» k»rat» mi solid» se afli în ma- xalaoa Dsdesk», în fagi k» mini- stirea S~lor» AnostolI, No. 31. ■. r ₅ . Andreas Boșco, ᵤ dogar», ᵣ, Nof 506. 7O'iă)l La d-lor Hempel et se află de vîn4are Siment Engle- zesc, ține de acoperirea caselor, cumpene,|de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 2 Griu ro^u de Banat. La momia Gergani, nlasa. lalomiuil, se afli grî» rom» de Banal Hrinta ka- iitate; amatorLqe nor boi se k»m- nere de simînui, si se adreseze L D. Giui Maleosk» ie mu de la nrin- U»1 Ion Gika. lîngi biserika nrot.es- tanli^ »nde noate si Bazi iirobe mi si afle nreu»l. ib.tu ni ivi No. 502. whiflaîdo I u 3 lO.OOiî Lei de dat ks dobîn- db. Doritorii si se adreseze la d-na kirial. Două perechi case din i mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- 'bastră, însă, o perechiă nuol cu : două caturi, grajd, șiopron și tdte . celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedânu, ulița Mitropoliei. No. 493. 5 Ibî Elenka Trifeaska ie lokaemle la Bekar, «lina Filaret Noj 29. No. 507. 2 d. De inkiriat. bn aiiartament în kat»l de jos al kasselor nnosa- t»l»I dokior Teodosie neste dr»m de kassa rinosatslsl Bilara, k» ksrte, grajd», mo ii io n mi toate denaudesele Ireb»in4ioase, se di k» kirie de la Sf. Dimilrie Biitor. Doritorii se Bor adresa la »n»l din enitronil aiestei kasse, D. Anasiase Filiti în »li[ja ErînkoBcan» neste dr»m de kons»- latal Italian. , . No. 504 । 1 De arendat. ' Moșia Sur- deasca și Glodăneasca de lîngă Ur4icenl, se arendea4ă prin licita- ție de epitropia bisericii Armașe- știl pe termen de trei ani cu în- cepere de la 23 Aprilie viitoru; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Nenișoril la 4il®- le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adjudicațiunil, avînd a vedea acolo condițiile arenduiril și a depune che4ășie solvabilă pentru a lor în- deplinire. George Zosima. No. 489. 1 De arendat. Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samarcaș d’q poște de capitală, ᵢₒ cale i'Vl ■; No. 490. 1 Piastru de negi. La d. Lucașievicl a sosit Plastru lentru tămăduirea negilor de pi- cidre. Doritorii să se adresese la magasinul d-salle, (No. 494.) 2 Desf acere de negoț.⁴ Sub-semnatul, avînd a se des- face cu totul de negoțul ce a în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul său posedă felurite trăsuri, precum: ca-' rete, calescl, faetoane dupe moda cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul său de cel mal buni fabricanți, și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de teascuri pentru storsul vinului du- pe cel mal nuou metod, atăt pen- tru înlesnirea lucrului cât și pen- tru curată eșire a vinului, depăr- tîndu-se cu totul călcarea cu pi- cioarele, precum și o mașină» de scos buturuge din pădure. Mihail Miller, Karetauu ks loksinjja în aliya Fen- strislsi No. 46, magazin»! din fsn- dsl ksruii snde se afli direkijia te- „ legraf»!»! vis-a-vi de Rasele Vilara. MOSffi 1®LB I. GKAHT & COMP. |ᵢₘ _ Căita Hostie j In facla Sărlndariulul. । :î ml ăi ■ Deposit generale d’articole demo₇ₗ bilare, de a le casei, de călăto- ₍ rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și mobile mk u. 0- No. 491 ,t 3 ¹ d Denf acere. La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află o canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țurl foarte scă4ute: Bordeaux. Medoc superieure Saint Julien Chateaux lafitte „ Margaux. tb ;ILH lei I >1 8^ Maddre superieur . . Malaga.................. Rhum de Jamaique bouteille premier qualite . deux-eme „ . . . ¹ Champagne. Ai grand mousseux quaiitd supenâure. , Sillery. ............... Bouzy. ...... 9 11 13 13 14 11 10 20 20 25 10 11 5 10 25 glințll mari și mici. Paturi de ferii și de bronz, paturi și lâgâne de copil, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. | Pân^ărie ș’ascernutărie. Pân