' / 17. 222 zimd V. Voiesce și vei puie. »a eși în Iote filele afară de Lunia și a ANU i 10 AUGUST 1861. Abonarea •. ■ u ni Lumine^ă-te si vei fi. t / doua-Zi după Serbătdriă. A ‘ >narea pe un an....... se luni. , ........................... 11 m luni............................. 1’? lună..................... Un esemplar............................ Insciințările linia .................. 128 leL 64 — 32 - 11 - 24 par 1 leu PIARID POLITICO, C0SERCIM8, LITERAHID. . . * I, i u <<; • rn ¹1 1'- (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) se face în BacurescîJ la Administra- țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 13. în județe la domnii Administratori și la cores- pondințil nostriî, sau d’a dreptul prin postă tră- miț&nd și banii. Tot asemenea și în Iași. j o u I HI n f 5 Direptoriulu c]iariulul Romănulu și Redaptoriulfi respun^tonu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15, . v r d H . ’K. i i i ‘HPentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjianulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. <» SENTINȚA EUROPEI. ! Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului....- știind însă că țeara, a căril organisare trebuia făcută, era DE SECOLl ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘTN DESORDINl AD- MINISTRATIVE ATĂT DE NUME- ROASE CĂT ȘI ÎNVETERATE, șcl. d Supscris: Walevski. Principatele -a - Uni. REVISTA POLITICA. n i: Bocure^ci, ₂j August. • I Komitot«l notiyi«nii din 11 I«nis ne trimite o adresi, nrin kare deminte sko- motelo resnmdite de in emilii nagisnii ro- mme assnra aiosteî netigi«nî. [hjblikim mal jos asii adresi, la kare din narte- ne n’anem a adasge alt nemika dekit ki nersek«gi«nea kiar ie sufere din nartea reakgisnil netigisnea nagionaie din 11 I»ni» arata kit de mare este Însemnă- tatea iei, mi ki nriniiniele leeakonrin- de, ini ne kare nagi«nea întreagi le a# nriimit de ale sele, loaemte drent in i- nimi ne a4ei oameni kari eoesk nimici- rea mi skiderea nagionalitagil noastre iui kari s’a» nzimat mi se razimi în ioate kkririle lor ne stninî mi numai ne stnini, a kiror ginta a» fost mi es- te a adsce iimasisnl as«nra gerel. snre o nstea eariuil kinita domnie, fsnkgisnl FOIȚÂ ROMÂNULUI f • . 4 L A V1A I A. Partea IV. 8 ¹ XVIII. ¹ a‘* (urmare) DerQ se venimfi la vorba nfistră. De- clararea lui Paolo, ca uă petră aruncată pe suprafața limpede a unul lacu, turbu- rase puținelu seninătatea spiritului miss-el Jones. Gonflictulu de opininl ce ea ați- țase, resoluțiunea mărinimăsă ce pînă la ore care puntu impusese eroinei năstre, o- perase în acăsta uă schimbare importante; Italianulu îl apăruse suptfi unu altu aspectu noii, Paolo avea pre puțină putere asu- pra Laviniel că se fiă aceptatu fără reser- vă, și prâ multă ca se fiă congediatfi cu totulfi. Ea-lfi privia din tdtă înălțimea sa- crificiului ce-i făcea, și-Iu considera ca fărte multă detoriă iei, sarcina chiaru ce-șl impusese d’a-lu rădica pînă la dînsa măria și mal multfi simpțimântulu superiorității sele proprie. Pe d’altă parte, răpirea es- tatică în care vederea sea cufunda pe ju- nele pictoriu, manierele supuse și discrete ale umilelul înamorată, așiă de diferite de acelea ce ar li așteptată ea în circunstan- țele în Cari se aflati și unulfi și altulu, în- duioșiăndu forte ănima sea, îl inspirau în- să uă încredere fără margini în imperiulu seu femeiescu. Astă .securitate deplină și aspectulfi celă nou suptu care vedea pe t Paolo aduseră uhfi resultatu inevitabile. Paolo perduse firesce suptu unfi reportfi cea-a ce câștigase suptu altulu. Nu ne pre ba temu capulfi în genere se facemă chieltuele de toeletă pentru ne- șce ămenl cari aă cătră pol mari oblega- 1) YedI de erl, mi dekoragiunl, snre a nstea, k«m zinc D. C. A. Rosetti, banketa mi jska ko- media ks fetele mi sogieie lor înaintea striinilor, inemiMi mi îmnilitorl al Romi- niel, mi amili mi ncotektori ai d-lor. Ingele- gem foarte bine tsrbarea d-lor, knî în adem.r do lr< 1848, afan de ⁷/g Ok- tombre 1857 mi 24 lansari» 1859, na- nisnea romini n’a ta li st nhl o mani- festare kare se aibi o însemnitate amia de mare ka a notigisnii din 11 hni»; nrin asest akt Rommii arata într’un mod solemn Boinga lor d’a unea o Rommii Unita ssnt Domn Romin, Alessl iei din 24 Ian«ari«, m’o lege elektoralo întinși amia înkit toate interesele si fii renre- sintate în Adsnanga generale ‘ a gerel. Aieste dose ideie, bnirea mi o renre- sintare'adeairat nagionaie, as nitrsns în toate satele, in toate kolibele, *s’aS înti- ni rit în mima fie kirsia Romm; deoki dinlomagia Ba soi a rekimoamte, a kon- sakra Boinga nagisnil romme, bine; de n», nagiSnea, aBÎnd în kan»l iei ne Dom- nitoris) ses, kare domnemte în nsterea Boingei nagionaie mi kare Ba reksnoamte, este dator n rekanoamte mi a li ne în kkrare aiea Boing<, Ba treie nreksm a trek»t la 24 lansariă, ka autonomi mi SRBerani, neste ori ie otarîri ale dinlo- magiel mi na nroklama ea însiml, an fane sn fant îmnlinit din soinga sen, in'ntKnql dinlomagia Ba fi neBoita a rekanoamtea- leasti Boingi ssserani, nreksm a reks- noskst-o la 24 lansării, iireksm a re- kKnoskst-o în Italia, nreksm o rekanoamte tot de «na kmd se manifesta k» tarii mi nestnm»tare. Reakgisnea mtie nrea țiunl, și respectele căroruă trebue se le avemu ori căndă. Miss Lavinia se lăsase puținu căte puțină, — fără cea mal mi- că premeditare, se înțelege, — d’aceea con- stante oservare de sine, care făcuse pri- mele sele relațiuril cu Paolo așiâ de facili și agreabili, pînă în țliua căndu, aflăndu-se din întîmplare supărată, se aretase curată presumtăsă și aspră. a Mare fu mirarea ,și chiară tema miss Laviniel, căndă, la întorcerea sea, puțină în urmă, la ateliăriă, sicură eă va reafla pe Paolo unde-lu lăsase, ve^ă că plecase fără îndouință mâniată, plecase pote ca se nu mal viiă. De n'ar fi mal venită, ea n’ar fi avută de cătă ce merita. Uă schim- bare se operă în ideiele sdle.' Cuină cu- tezase se-lă tratele cu uă manieră așiâ de aspră, după tătă blăndeța și debeateță, ce aretase elfi, după oblegațiunile ce avea că- tră dînsulu! Nu cunoscca ore natura lui impresionabile! nu scia cătă era.de impre- sionabile la cea mal mică lipsă de respectă din partea aceloru-a pe cari-I iubea! Nimica de cătfi temerea d’a perde unfi ce, la care în realitate nu. ținemfi așiâ multu, nu păte mări valărea sea ș’a ne ară- ta cătu ne era de prețiosu fără să scimfi. De e vorba nu mal d’uă veveriță domes- ticită, simplă favorită d’uă oră, în dată ce cede instinctelorfi sele și caută .a se re- întorce în păduri, val! ce adorabile creatură era ! ce nestemată! Cătfi o iubiainfi! Și pe urmă ce scomotfi facemfi, ce bătaiă de capu ne dămfi ca să prindeinfi erfi acea mică ființă fugită și s'o punemfi eru în colivia sea. Val! o, da, de trei ori val! Unu asemenea lucru se petrecea în spiritulu Laviniel. Simplulfi faptfi alfi dis- - părerii lui Paolo rădicase tote înaltele cali- tăți ale junelui pictoriu, și aruncase în um- bră defectele sele. Rușinea, căința si pu- țină remușcare sfărâmară totă suficința, tătă presumpțiunea ce avusese ea pîn aci. Securității în care se află de mal multfi timpii urma, ca prin farmeefl, cea mal viuă bine toate anostea iui d’aneea-a nerse- ksti ks atita fsrii mi tsrbare oeligisnea din 11 IsniS; dar ori ne nerseksgisnl ssnt nenstinnioase; kmd o nagisne bo- euite ks starsingi an Iskrs, ori ne ne- dine, ori ne staBile i s’ar nsne înainte, kad la ssflarea sea nea nstinte iui ns ser- Besk de kit a fane esnlosisnea Boingeî sele uii mai tare, iui mai ressnitoarii! D. O. A. Rosetti, redaktorisl uri- mar al Romsnslsî, îmi trimite o skrisoarii, ne kare o nsblik mai jos mi nrin kare îmi îmnats: 1—iS nentrs ne am resnsns la uele zise de Ziarist la Voix de la Roamanie, mi al 2-lea nentrs qe n’am aritat mal bine koinuidinga ne esiste între ordinanga nrin kare se onresk Adsnirile nsbli- ne mi serbarea Imiiiratalsi Nanoleone, kind netigianii era st faks o mani- festare la konsslsl generale al Fran- gei. Illtiam în adeuir ki redakgis- nea auestei foie a adontac de regsli a ns da nini sn resnsns la ori ne s’ar zine de snele ziarieᵣ între kare este mi la Voix de la Roamanie; kmd am Blzst însi sn slriin, kare se ns- tremte ne mmîntsl României mi este retribsit din ssdorile nagisnii romsne, kalomnimd asts nagi?ae în faga Es- ronei întrege mi zikînd ki mai togi R om 5 n i i as nriimit dekoragisni mi fsnkgisni de la inuasisnile striine, nea-a ne Ba s% ziki, în alte kssinte, ki mai togi Romanii mi-as Bîndst g»ara striinslsi, mirtsrim ks am si- tat ori ne regsls ne imnssesem mi ns nelinișce, temerea ca elfi să nu fiă pentru totu deuna perdutti pentru dînsa. Cedându impresiunil momentall, fantastica și pasio- nata făta nu se repausă pînă ce nu se sui în trăsură, scortată de mătușiă-sea, și nu luară direpțiunea spre via Frattina. Paolo era călare pe unu scaunu, cu cotele răZimate de spatele șefi, în atitudi- nea în care lu-amfi mal veZutu de doue ori, și pe care probabile o afecționa căndfi era contrariată. Era în vestă (i-erâ caldă bietului băiată, deși bătea unăvîntă înghiă- țatu.), și părea cu totulă asorbită în con- templarea fumului albăstriu ce așiâ din gu- ra sea. Nici uă dată nu fumase multă, dării de la visita sa la palazzo Morlachi Paolo nu mal pusese țigara în gură; La- vinia șcia acesta^ In acestă înomentă clă avea! unu aeră care nu pre preZicea ceva bună. La vederea astoru visitătărie neaș- teptate, Paolo se sculă așiâ de răpede de pe scaunulu seă m cătă îlă resturnă; apoi aruncă țigara pe ferăstră, alărga de-șl luă vestimăntulă, și cu figura roșiă (nu scimu de era de confusiune, de plăcere săă de contrarietale) îngâna câteva cuvinte de scusc. — Noi trebue să ceremu scuse, Zise miss Jones, am venită se facemă pace. — Pace! repeți Paolo, ca să fasemu pace, trebue mal ăntîiă se fimu îh resbelă și nu șciu se fiă resbelă între iiol; din parte-mi, celă pucinu. — Mulțămescă, Zise Lavinia, astă vor- bă este uă amabilitate și uă generositate, dăco este sinceră. Apoi adause răpede: și venindă de la d-ta trebue să fiă since- ră, cu tdte astea n’a să mc oprescl d’a-ml recunosce culpas — Elfi voi se vorbăscă, dăru ea nu-I dede timpă. — Da, da, am fostă aspră, încăpățînată, (jură și asurdă. •— Destulă, destulă, te rogu, Zise Pao- lo c’unfi tonii rugătorifi. E)I bine, Z* atunțl că mă ierți. — Pre iegea mea, țe iertă din totă ănima. —Fărăreservămintale? urmămissLavinia. , ne am natBt onri d’a urotesta kon- tra gelei mimeloase kalomnie, mi d’a arEta kE nagisnea rom^ns s’a» Isnsdat mi se Ba tansda tot de de «na de ori ne solidaritate ;k» aiei oameni fin r«mifie, k« aici lakei ga- lonagi ai stnin«l«I, kari a« intrat în gea- ra lor k» armatele de ineasisne ie ae- nias a îneka Boinga nagionaie, a sfin- ma mi a «4ide ori — Fără reservă mintale, te asicurfi, Zise, Paolo. 41 iîT ce^ ^mpțimăntă? — Nici cătfi de puținu. Eₛtj sicurfi? stărui Lavinia. - '¹— Fărte • sicuru; așiO vre să cunoscă miZuloculfi d’a te convinge. — Acordă-mi uă favore atunci, și nu mă voiă mal îndoui. — Vorbesce Zise Paolo. — A! deru promite-ml ănlîiu că ml o acoi'Zl. — Nu-mi place a mă oblega dinain- te; respunsc Paolo; voi fi trece însă d’astă dată peste tote reguleles Spune-mi ce vrei, mă supuiu. — Ești în adevărfi fărte amabile, stri- gă Lavinia triunfănte. Mergemu la baiu la palațulu Torlonia sâmbăta viitoriă; poți forte ușioru să-ți procuri uă invitare, sciu. Vino și d-ta; vrei? — De insist!, da, Zice Paolo, c’unu tonu în care se vedea contrarietatea; dăru... — Nici unfi dării, întrerupse Lavinia, insistfi, insistfi de positivu. Voiu să ne faci onorile frumdsel d-teie fresce. — 0 șcițl pe nevăZute, Zise elfi. — Ori cumu, n’am veZutu-o nici uă dată cu d-ta, și asta doresefi. — Am să fiii așiâ de strîrnptoratfi în- tr’unil bâlfi! urmă Paolo, ca cumfi ar fi voitu a se apăra: nici uă dată n’am foștii fa balfi; astea suntii lucruri dacele pentru cari n’am niel unu feliu de aptitudine. — De unde scil dăcă n’al fostu nici uă dată? întrebă făta — Instinctulu ne spune adesea ce nu ne convine, respunse Paolo. — Fă dării acesta ca unii sacrificiu în favărea mea, fă-o pentru plăcerea ce-mi I vel face inie. Contra unei asemenea cereri, espresă cu acestă voce și însoțită d’uă cătătură ca acea-a (una din acele căutăture iresistibill alfi cărorii secretă îlu scia Lavinia), Paolo se veZu constrînsfi a pleca capulu; pro- gionall mi konslitsgionah, egale ks aiela din 24 lansari#, este mi neti*- gisnea din 11 IsniS. Ilarlea nagis- nil Romini tea liberi, întreagi de la Tierna mm la marea Neagn mi mm în Ilrst, din k&huea Kar- uagilor mi mm în Dsnire, a res- usDS la ; kiimarea fiksti din kim- U818 Libertigil în zisa de 11 IsniS, anisersaria marii ere a destenliril Rommilor. SstimI de mii de se'm- nitsre akoner astizl neligisnea Ro- minilor kitre Domnitorsl lor, nrin kare’î ier înkeiirea aktslsl al kirsia el este simbolsi mi ne kare a j«rat. Asem mtiinge ki Rommia întreagi de la Tissa la Nistrs, ba mki mi kiar fragil nomtril de dinkolo de Ds- nire mi iei mal denirtagl din Enir, Macedonia mi Tesalia a» ssnskris ks mima aiest mare akt nagionaie. Rommil de neste MilkoB as mi uimit kitre ginta ueligisnil, nesoind si mal konstilBi în laml alt Komitet Menlrale mi formmd, în a doa ka- nilale a Rommiel libere, sn komi- tet ssksrsule numai, ka în toate 32 disirikiele Rommiel. Abnegare, Hou- tr» kare istoria Unirii Rommilor Ba gine sokoteaii. S’a dat, mi se dak nekuntenl|, de kitre res Boitorii gerel, felsriml de Borbe, felsriml de kalomnil ass- nra netigisnil din 11 Isniă, ki adiki, ks nrilegisi ssnskrieril el s’ar fi a- mestekat mi idei ekouomiie sas so- liall; ki aieasti netigisne s’ar fi nre- sintat Domnitorislsl mi Domnitorisl “H mise; astă învingere invingetoriulti o re- cunoscu îndată punândfi în măna învinsu- lui cea mal albă, cea mal micuță, cea mal dulce din mănele imaginabili. Dup’acăsta, visitătoriele plecară, mătușia ffiră să preîn- țelegă importanța întrevederii la care fu- sese față, nepăta răpită efi a făcutii d’uă dată doue lucruri, adiefi a readusfi în co- livia sea pe veverița fugită și efi a căpă- tata ocasiunea d’a-lfl învăța ănefi dăue trei lucruri. Paolo, cumfi era detoria sea, petrecu remășița Zilei tratăndu-se de bestia pentru modula puțina curtese cu care fugise din ateiiaria, — restabilinda pe miss Jones în vechiula săa rola de ăngerii, — blăste- mănda oblegarea în care era d’a merge la balfi, — și mulțăminda efi ea voia să-la veZă acolo, „căci, dicea înamoratula nostru, deefi n’ar ține la mine, ce i-ar păsa d’așia merge săa nu?“ Cănda, dupfi uă Zi sea doue, Paolo anunță lui Thornton efi se duce la balula Torlonia — îșl procurase uă invitare în timpula acestu-a, — Thornton nu făcu nici uă obiecțiune; dig contra, îja apro« bă fărte. — De ore ce numai trista speriință îți pdtc deschide ochii „Zise misantropula, nu este pentru acăsta ocasiune mal bună de câta asta. Dupfi căte-va ore petrecute cu miss Jones într’unfi bala, vel pută cu- nfisce caracteriula sea mal bine decăta în Zece ani de visile. NemicO ca balula nu desvălesce caracteriula unei femeie: balula dă pe față femeia întrăgă. Este timpa a- pol se faci cunoscință cu rivalele tea. — Rivalele mea? strigă junele. — Ffiră îndouință; acela rivale teri- bile, ce este pretutindeni și nicaire, ce te pfite duce la nebunia ffiră să-I poți cere satisfacțiune, — lumea într’unfi cuvîntfi. (Urmarea pe măne.) www.dacoromaxiica.ro * 702 «DMANULU * AUGUST. ar fi resnins-o, uri atstea alte nslu- cirl imaginate în kreeril bolnaBl, în snimele kulnabill ale celor ie se soi- rii de ssnta imagine a Romsniel, mare, tare, jssts uri liberi. Ns e nimik din toate acestea: Ks aceasli neligiune, ksrat nolitiks, ns s’a ameslekat niul o ideii sociale. Ileligiunea ns s’a uresintat mki Dom- nitoriulul, nentrs ki Komitetsl Cen- trale a sokotit de ksuiingi, s’a simn- git dator si amtenle mi denulagiu- nile distriktelor de neste MilkoB, ka astfel înlrsnite ks ale distriktelors de dinkoace de MilkoB si îmnre»- ne Botsrile a 32 de distrikte; mi dsni o îmbrsgimiare în Domnulu, dsni o lini de agape, ds- ni-o libagiune la goniși Romsniel, si meargi în korn, a denune neti- giunea Dalriel în minele nirintelsî mi Domnilorslsî el. J OrI-ce alokugiune, orl-ce inaen- giune în nrisinga neligiunil, este o kalomnii. AdeBirsl este ksm l-am esnss mi ne-am krezut datori a-l a- rsta komnatriogilor nomtriî, geloml ka mi noi de mirirea, tiria mi liber- tatea Rommilor. Membri; Gesar Bolliac, A. C. Golescu, N. T. Orașanu, Gr. Serurie, Preotu Grigorie Muscelianu, H. Polichroniad, D. Co^acovicl. 1861. 7—19 Asgjsl. Deale nilimlilor, • 1‘L ¹ Bia Koasta kimnslsi, Kommsna ■ y- 4 ' Balea mare, J«d. Memael. |U . D-lsi Eugenie Karada. Di-mî boii a-gi adresa dose mini nlingerî ne ssnt datori a le fane, kiuî aă o însemnătate noii ti kl. Inueu ks nea mal miki. Dumneata mtiî ks ssnt ziare, mi kiar ziarimti ks kari n’am desbltst nici odati nici o kestisne, n’am resnsns la nimik din kite aă nu- blikat, mi mtiî ks într’auele ziare es- te mi foaia He se nsbliks la noi în limba franuess. Am Blzst dar ks mi- rare k’ai kslkat această regali a Re- dangiunil m’aî resnsns foie’ franuese. Te rog dar, iubite frate, a n’o mai ksl- ka in nuginele zile ne Boiă mai linși din Bsksremti m’a ns resnsnde foiel francese la nimik ori ne ar zine mi kontra ori ksi. Adoa nisngere este kl n’ai fskut sl se Bazl îndestul de Ismsrit koin- nidinga ne a fost între ordinau ga no- ligiel Ministeriulul aktsala în kontra ori ksror întrsniri mi serbstoaria Im- neratslsi Nonoleone de 3—15 Asgsst, Toati Ismea intia ks netsgienil din Esksremti se nregstia a arSta reks- nomtinga Romsnilor kltre Franga nrin tr’o manifestare la Konsslatul frannes în zisa de la 3—15 Asgsst mi nrin srmare toats Ismea trebse ss mtie Is- msrit ks noligia a onrit-o. Negremiț ks d. Dimitris Ghika, kare ka kan al Iloligiei a fskst tot ne a nstst în 1857 snre a onri ne uetsgenii din Bsks- remti d’a manifesta simgimintele Ro- msnilor Kltre Franga Imneratorsl Na- noleone, la Benirea in gears a d-lsi Talleyrand, era konseuinte aksm, ka Hremedinte al konsilislsî mi ministrs din întrs, a onri o asemenea ma- nifestare kstre Konsslsl generale al Frangel. Ss fiim însi mi noi kon- ningi mi se dsm fii ksruia, ce i se ksBine; Te rog dar a nsue în Biitor nentrs kst-Ba timn în toate zilele în kansl foieî, srmitoariele linie. C. A. Rosetti. Serbarea împăratului Napoleone era la 15 Augustu. Toți știau co cetățiănil din București se pregătiaii a esprime în acea ^i, prin- truă manifestare către < d. Consul generale al Seanței recunoștința românilor către Franța și Imperatul Napoleone. Poliția cu uă ‘ ,y- -triq țUiuqiiu a gtmnJaiwo wqoz j» > citi fsn nici o natimi, m’a nu nriimi nici lensda argumentele noastre mal ’nainte d’a fi kugetat singur assnra fu ksruia m’a fi gssit astfel nrin nro- nria sa kugetare mi konsingere ks asem sau n’aBem drentate — skonul nostru, zicem, ns este altul de kst a studia în faga uublikulul cestisnile no- litice din întru mi din afars m’a a- rsta astfel fis ksruia nrin ce studie, nrin ce kugetsrl mi deduceri nfi-ain format oniniunea mi kredinga ce a- Bem. Se noate ka noi ss fim gre- migl m’oniniunile mi kredinga nrotiB- nicilor nomtriî ss fis cele adeBirate mi bune nentru nagiunea romsns; noi înss, kari aBem o kredingi nestrs- mstats, ne facem datoria a esnune nekontenil în faga nagiunii ksm ne fsksrsm aceasts kredingi, nentrs ce o kredem buns mi n’a nrolienicilor nomtriî rea, mi kredem ks nrin a- semenea esnsnerl, kst se Ba nstea mal lunurile, nunem, kum mal zise- rsm, ne fis kare în stare ss noals în kunomtings de Iskru, ka om, mi ka om liber, s’adonte sau ss resnings kredinga noastrs nolitiks, atst întru cele din tntrs kst mi’n cele din a- fars, mi ss mtie nrin el însumi c e se nregslemte, la ce kanst îl konduce fis kare nolitiks. Domnii mi boisril nomtriî n’aă krezut în a lor nagiune, o zisersm m’o doBedim. Daki ar fi krezut într’însa ar fi nriimit oare a fi maltratagl mi insul- tagl de strsinl, ba, snks nri detro- nagl, nrekum furs togi Domnii ? E1 cine este acel smintit kare, de s’ar simugi kst de nugin tare, s’ar sunune unul simnls firman de detronare mi s’ar koborî dune tronul nagiunii sale ka ss meargi în esil, nrekum bszu- rsm ks okil nomtriî mi’n zilele noa- stre ks se dusers atigia Domni? Daks ar fi krezut în nagiune, Rodi Alessandrs Gika, kare trebse ss fim drengl mi ss snunem k’aBea oare kare asnirsrl -nagionall mi kare mtiea ks era detronat din ordinea Rusiei, s’ar fi sunus oare ks aista smerenii unul firman de destituire trsmis aci n’un simlu Efendi ? Illi ss na ultim ks ks o luni, sau noate mi mal nugin, ’naintea firmanului de destituire, ss citise sn alt firman nrip kare Sulta- nsl, nentrs meritele ce zicea ks re- kunomtea Msriel Sale mi buna sa gasernare, îl esnrimea ale sale mul- gsmirl mi-1 dekora k’o sabis de o- noare. Ss nu ullsm asemenea ks Bod" Gika domnLe mal mulgi ani mi nrin armare aBusese timn a face multe mi mari nregitirl mi’n întrs m’afars nentrs a naiea ss se rezime ne nagiune, daks ar fi aBsl înkredere într’însa mi daks suflarea cea "ismoass a noliticel celei Bekl na Par fi onrit d’a îngelege nolitika cea noss, a- tst cea din intra kst mi cea din a- fars, m’a o nane în lakrare in cel meanteanl, în kari aa domnit? Illi cine ns mtie ks ’nainte snks d’a fi numit Domn, Englitera era farioass kontra Rusiei, cine ns mtie ks ceruse ku stsruire ka omlirile rusemll ss nlece din gears, ks Benirea Hotel rusemll la Slambul nroBokase toate kabinetele in kontra iei, ks Sultanul însumi Boia ss skane de înrîuHrea Rusiei mi ks, daka boisril nomtriî ar fi aBut alune] tn- kredere in naglsne m’ar fi îngeles adesirata nolhfks, ar fi nstst opri d’a se face tratatul de la Snkiar Skelessi m’ar fi nutst d’atuncl ss nrofite de nolitika Engiiteril mi ss bage Ilrincinalele în koncerlu! Eu- ronian? boisril nomtriî înss, (Bor- bim de marea majoritate a boisri- lor) nu mal kutezau ss lukreze în kontra Russiel kare era mama lor nolitiks, el numai kredeaă nici în b’s în nulinga d’a re’nBiua nagiunea romsns, n’aBeaă cea mal miks ideie desnre o nolitiks nagionale mi Eu- ronians mi nriimin ka Domnul ss fis numit d’a drentul, în Kontra legii organice, mi Domnul anoî dune o Domnis de meante ani se koborî dune tron mi nleks dune o simnls ordine, kum nleaks o slugi kmd ste- nînul ÎI ds kondikuga iskslils, mi fsrs ss fi isbutil a face ss se rsdice în gears un singur siers de nrotestare kontra unei asemenea infame Biolsrl a autonomiei noastre. Degradarea fu atst de mare, înkst numai sim- geam ruminea mi uciderea ce nă a- ducea o asemenea destituire; ns gs- sim nici un kuBÎnt mskar de nroles- tare din nartea nimănui În gears în faBoarea autonomiei noastre nici kiar un susnin în literatura zilei. Mal noate fi o dekadings mal mare mi o doBads mal însederats de ce ne nregslesk regulamentarii? E! dar sods Știrbei! Era el oare atst de nugin ambigios ui’atst de nugin înteliginte, înkit ss nlece dune iron tot ka o slugi c6 o go- nemle stenînul seu? Noi nu kunoam- tem ne Bods Stirbel. N’am sorbit nici odati ku Domnia-sa nici nsn’a fi Domn, nici ne kit a domnit, nici în urmi, kind l’am Bizut în adeBir în Adunarea ad-hoc, dar întîmnlaroa a Benit ks n’am skimbal îmnreuns de kil 5, 6 kuBintc de nolitegi Ku toate acestea, dune unele akle din timnul gsBernsril sale mi dune unele lukrsrl ale sale, ce 16 am bszuI în unele dossarie, suntem disnuml a krede k’aBea mal mults inteligings administratiBS de kst togi nredece- soril sel mi mal mults dibscis. Kre- dem asemenea ks nimine nu Ba nega hi sods Stirbel nici ambigiune nici kunomtinge destul de întinse. Kum se face dar ks Msria Sa Bods Știr- bei, kare Benise Domnu dune ReBO- lugisnea de la 1848 ce demtentase mult nagiunea Romsns, skimbase no- litika Euronel mi fsksse ka Romsnia ss’nceans a fi mal kur.oskuts, urmi mal întru toate nolitika cea Bekis mi în Întru mi’n afan? Nu este îndo- ials ki Bodi Stirbel a’ngeles cesa, mi noate este singurul dintre togi fomtil Domni mi boiirl regulamen- tari kar6 a îngeles cesa din Beso- lugiunea noastn de la 1848; mi doBada c6 aBem desnre aceasta este ki Bods Știrbei este singurul boisr mare kar6 a anat meritul a fi res- nins de mal togi boisril cel mari. Noi nu ne sfiim a snune adeserul, ksd asem fericirea d’a nu ne teme de kalomniile ce se not zice, ksd suntem din acel kari aă rarul nriei- legiă a zice kalomnialorilor, „adu- cegl o doBads, o singuri doBads lemelniks d’o singuri fanți neonesli sau anti-nagionale, în Biaga noastn nolitiki mi nriimim a umbla ku dînsa ne frunte ka si nu uoali nimine uita a noastn mimelis sau kiarmio- Biire,“ Agera rarul grlpileșiU a zhe । । 'i t¹' „uroliBnicilor nomtriî noliticl do- „BedigI sn singur fant nrin kare am „transijat ku boI din kredinga mea „uoliliki, un singur neadeBir kiar, „ka inimik nolilik, mi Boiă nriimi o „uiduire generale.⁴⁴ Nu ne temem dar de nici o kalomnie , nentru ks nimine nu noate aduce o singuri doBads în kontra noastn mi d’aceea nu ne temem a rekunoamle Iul Bods Știrbei marele merit d’a fi urîl de boiiril iei mari. Bedem asemenea ki Bods Știrbei s’a silit a-ml atrage ne kigl aă natul din oamenii de la 1848; a nronus funkgiunl la cel mal mulgi dintre oamenii Cel noul; le a Borbit de Ilatrii tutalor, a liberat giganil a adontat kiar emarna trikolon, ceea ce este un akt foarte nolilik, mi toate acestea sunt semne ka ’ngeles ceBa din Resoluglunea de la 1848. Ku toate acestea suflarea cea molensi- toare a noliticel celei Bekl i-a ’nm- |8it mintea nii l’a- fikul 'a nu krede tn nagiunea sa m’a urma, ka togi cel lalgl, kalea cea nlicili mi ’n noli- tika din. întru mi ’n cea din afars. Bods Stirbel a asul mari okasiunl d’a ndika Rommia ku denlinilate m’a aBea adeserata mi marea onoare d’a fi mmtuiloriul iei; dar din nenoro- cire obiceiul cel sekiă a fost mal tare de kit inIeliginga sa nolitiki mi ’n lok d’a fi îngeles de la încenat nolitika lui Napoleone m’a fi mtiul a nrofita de dînsa, kum a mliut a nro- fila regele Sardiniei; în lok d’a fi Bizut în sfîrmit nolitika ce mi Napo- leone mi Englitera urmaă în Oriinte m’a fi mtiut a nrofita de fis kare în natre mi de amindoss îmnreuns — ceea c6 ar fi mi Bizui, mi îngeles mi nus în lakrare daks ar fi asul un gnuQle de kredingi în nagiunea sa — în lok d’a fi denungial kabinetelor kl Russia se nregilemte a intra în ITrin— cinate, lukru ce-l mlia ku luni mal na- inte; In lok d’a fi fskul anei, la na- giune ne d’o narte mi la toati Eu- rona ne d’alta, mi daki ns s’ar fi krezut destul de tare snr$ a face ku Russia ceea că aă fskut acel milion de Șerbi ku Austria, cel nugin se fi fskut, kum zisersm, anei la nagiune mi se fi trekut Dunsrea ku toats o- mlirea regulați mi neregulati ku toate arkiBele, ku togi acel oameni din no- nor, din komerciă mi din toate kla- sele că ar fi Boit se’l urmeze — mi- logi l’ar fi urmat — el se sunase Ru- siei ka un simnls gsBernator al el mi nerdu aslfel, mi tronul seă mi glo- ria sa mi mal nresus de toate na- giunea Romini. Daki Bodi Stirbel, în tim- nul Domniei sale, ar fi urmat în sekret, fis kst de în sekret în întru m’afan o noliliki inteliginte mi nagionale; daks n’ar fi judekat nagiunea romsns dune klasele acelea mal mult saă mal nugin korunte ce eraă în jurul tronului seă, ka ’n ju- rul lutor tronurilor, m’ar fi nregstit terîmul în întru mi ’n afan nentru a Hulea gssi resunet morale în zioa kmd ÎI Ba fi fost nermis a Borbi, mi oare kare nulere materiali în zioa kind i-ar fi fost ertat a lensda ma- ska; mi daki kind a aflat ks Russia se nregstemie a intra ar fi fskut, kum zisersm, un anei kstre toats Euroua îmnreuni ku lot nonorul Ro- rnsn m’ar fi nroteslal în numele na- giunii sale autonome; ear ne d’alta ar fi adenat In jurul toati omiiresi www.dacoromaxiica.ro ROMANULU g AUGUST. 703 M9BHKS! r l regalați mi neregslati m’ar fi dekia- rat Rsssiei, ns nsmai ki ns Ba întră fin Isnli 4i mki ki toati țeara Ba fi minați, toate anele olriBite, țoale nrodsktele Irekste ks dînsal neste Dsnire, m. 4. I. daki în sfîrmil i-ar fi dekiaral mi urin ksuînt mi urin fanți ki Ba gisi moar- tea nas siel dat ne mi ki ea Moska, ihmea țean, Esroua i otirîti fați mi asksnsi la Iii kare ki Rommil bot anta a» orofilat de lețisnea omenirii k» mnendisl este înBederat nentrs Rss- 46 a de la toati ki Rsssia n’ar fi intrat în atBD4l mai ks seami kmd era în kontra iei mi Tsnia a se muolrÎBi k» armele. Ear daki ar fi intrat mi Bodi Știr- bei 16 ar fi fik»t toate »4estea m’a- noi ar fi trekst nstea ziue ks rea, națisnea nati, ki4l se HROBEDINIJA D’A KREUITE D’ODAT1>.“ Bodi Slirbel însi din nenoro4ire, obi4nsit a ns se ’nkrede în națis- nea Rommi m’a se ssuane orbemte KoIosbIbI, nreksm kredea ne Rbs- sra, mi el ka mi boiiril sei, se ’n- âklini inBasisnh mi nolkoaBele kailor ;_rBsemll sdrobin din noii mal ssl, mstl mult mi, ka dînsal mi întinări m’afandari an Domn □rin dîn- odali mai națisnea Romini. Astfel a» fiksl toți Domnii Re- gslameniarl, astfel as fikst mi Bodi Știrbei mi Kaimakamsl Gika, kare a- semene a asst o a dosa okasisne mare mi n’a mtist nrofila de dînsa, mi 4eea 46 a» fikst toți Regulamentarii uîni la 24 niniiti t e m t e lansari» 1859 desnre 4e , ne kit timn dan krez în Bieața țerei mele, de ns 6 mi 7, s’a» skris 4ele de ksBiinți a- Ba fi nlrisiti. I tit la Konstantinonoli, urek»m B’am skris „Mai ’nainte de traktatsl de Da- mi nrin skrisoarea din 10 aBg»st, nre- ris, Rssia singBri era nrotektoarea ksm mi general kons«l»18i noastri; astlzi, kmd este însoțiti mi te. Ean nentrs nsnktsl & de celelalte n»teri, trebsie ea sl ne I nrea sfințit»! sinod». ninseaski? „Daki ea Baridika glas»! in mi- zloksl konuertslsi esronean, noi Bom nstea fi mintsiți, ,,Se noate nsini o klimikimie, Ile lingi a4este, la srinitoris, kiemat fiind la din Urinqina- s’a8 dat8 la 2 sentembrie ministerial din afan, mi mergmd d. Dabija i s’a» zis ka si’mt sn»o a'ieste toate mi ki s’aS hat 4ele mal energi4e tnis»rl snre sta- daki inkl ns este înțelegere assnra I bilirea iibIbI de fați, mi ki noi n»tem alegere! domnslsi strein; ama s’ak fț- a uleka, ka si le fa4em k»nosk»t8 tor- kst mi în Greuia iui în Belgia.¹¹ te aneste mi înalt nrea sfinției Boastre ka si bi liniuitiți. D«ui kare toate îmi Hsblikim tot astlzi doksmentBl Cⁱeg) ^d^eali a mi shji k« k»Btnt»l însemnat ssb No. 5 în Ijșta nsblikati ¹ kltre ⁿM,ork ”bsk⁸ⁿe Be⁹' în No. trekst:, ih n lesk’ kare BB fî la ¹⁰³¹¹ sft>ⁿta biseri^ „. . । , m f 1 moldo-romim mi boi nistor»l»I el“ . . Skrisoarea ieronomonax8l8i ieoian, kt- l tri mitronolilsl Sofronie ks data din 6 sen- I Mal m»ll O¹⁸). ⁿo^ san®- lemvrie 1860, S. Iletersbsrg. La 4 a »rmltoarel am fost nri- înalt nrea sfințite mi mslt milo- mifl’ 1» laminarea sa nrinuinele Gor- stiBe stmine. Mai întiiă de toate, kad la sfinte- e Boastre niuioare, mi bi rog si ertauî ki nrin skrisoarea din 10 gsst trekst B’am fost flgldsit nrin întli nomtîe trimiterea în konie a mi a»- uea ue ueakof în a»dibnți, karele la rsgl- mintea flksti de a snrijini religia mi biserika mi ne Biitori», mi-a» resnsns ki nil! odati Ba linei materialiuemte, eari safletemte ziute: „Boi ssnteți a- nostolii kari trebse si o întiriț! ks este o dosadi se n r e g i- el mi nolitika .. lor Bor kirmsi țeara. _ (Ba »rma). ,j ,C. A. Rosei ii. HOOiiJlfe \; ___ PATRIOTISMUL BOURILOR REGULAMENTARI sa8 documente doveditoare despre ce se pregătesce. Hitim în Tribuna Romtnt. Scrisoarea răposatului mitropolit So- fronie către d. Girs, consul general al Rusiei, „Xalsl la kare a» ajisns țeara e- ste o groziBie: totsl zaue în ssferinți; 'timidsirea ns mal noate si fie din liBntra; asm ai Bie în ajutori». listerile ka»th si ne Interesele urinate bb- fir kit mi interesele nsbliue; nrourie- tatea este îngrijeați; komerțsl mi in- dsstria ssnt nrada nertsblreî mi a lin- gorel, nermdseala este în finanțe; se- ksritatea mi Biitorsl linsesk uetițea- nsls! în tokmai ka mi Statslsi. Bi- ne-Boiți a ksgeta snre tot ue Bedeți mi, ka renresentant al snei 11 steri mari ue ni-a» fikst bine, dațî în mtirea gSBernsisi sostrs toate uele ue se ne- tr^k aiul. Religisnea este batjokoriti, mitronolitsl a» fi st înfrsntat in sim- • bita mare nrin înskris adresat de mi- nisterisl ksltslBi; el ssfere ne toati zioa în drentBrile mi în demnitatea sa; pninistirile aS fosț kilkate iu drents- transportare de apă în asemeni cașuri, c6ci am ve^utfi la multe incendie simp- țindu-se fdrte tare lipsa de mi^uldce d’a transporta apa la locurile unde este trebuința; fiindil donițe destulă s’ar putfc foima îndată din poporulă ce se adună șiruri de oameni, cari trecândfl donițele din mănă, ar duce apa cu uă mare răpecjiciune în t4te părțile. Se simpte asemenea nevoia, spună 6menii competinți, de prenoirea instrumente- loră pompiărilor cari numai suntă bune la nici unu servițiă seriosă; îmmulți- rea scăriloră ar fi d’uă mare necesita- te; amă aurită dmenl asicuțăudă că. ddcd la Jncendiulă casarmei ar fi fostu patru scări sistematice^ s’ar fi putută domina foculă. rerilor fiksle aiul nrin jalbl la 21 I nronoBedsirea!“ isnie trekst, mi la kare n’am fost sr- Mare kssînt, înalt nrea sfințite mitoriă din nriuini ki n’am nstst ks- j nirinte! noamte nositiB atsnuea gindsl g»Ber- I K-⁵ auezte inkieinds, bi fak ks- nslsi îmuirltesk, întrs klt este a snri- noskst ki noi, ks agistorsl Isi Dfim- jini zisele uererî, atingitoare de jalni- I nezeă mi rsgiuisnele nrea sfinției BOa- ka stare de astlzi a biseriue! moldo- I stre, mine sa» uolmine nlekim la romme mi a religiei sale. Aksm în- I Besarabia, de snde bi Boi» skrie ka si kmd noui» a bi inkredința nosi- I ⁸:⁶ trimiteți ne k s k o n s lorgs la tis, desnre Bia mi nlina de riBni nar- I Karantini, la KirninenI, ka si’i not te ue as Isat gSBernsl imnerial în a- I a>sta toate ne larg, fiind al înalt nrea ueastl kestie, sin a Bl adsue la ks- ks .‘o*⁵¹, ^Kt mi ss- , . , nss fii» ssfletesk mi nlekat rob. nomtmțl «rmltoarele ueren înteme- „ r„ * , I leoianleromonax. iate ne nleninotența dati mie de in- I ș. netersb»rg, 6 Sentembriă 1860. alt nrea sfinția Boastri, kirsia tot o- NB. Aueasli skrisoarii se afli în- dati i-am aritat ki klersi romm ns I ⁰ h»nerti nsrtiud timbrsl noslel diu tae asemine lererl k» Mte însetat de S““,;ⁿ',ler^ ⁶ Senlemane 1860; .r« , . , . . , ,1 »rmitoarea însemnare sknsi k» nuna aBeri nimîntemU, deklt ki el aBinfl ₘᵢₗᵣₒₙₒₗᵢₜ₈₁₈Î; ₛₐg ₙᵣᵢₘᵢₗ ₗₐ ₁₇ SₑₙL asemine, aueste si le întiebsințeze 1860. Mal are o însemnare: nlata snre sssținerea religiei mi a biseriniei sale. Eatl uererile: ’ I 1. Si se garanteze nredomnirea^ neklintirea mi drentBrile biseriuei or- todokse in llriuuinate, firi a îngldsi Bre-sn feliă de reformi în nrotriBa ka- noauelor Sf. Anostoli mi a sinoadelor ikBmeniue. 2. Si se restatorniueaski drentB- rile mi nsterea mitronoiilslsi mi a e- □itronslBi mi a eniskonilor țeriî, ale- le inssmite de kanoanele Sf. Anostoli, a sinoadelor mi de regslamant. 3: Sl se aleagl firi întirziere eniskouii Enarxioțl. 4. Si se lase toate monastirile in auel komulet, în auea rmd»iali mi k» auele drentsr! kare ssnt xotirîte nrin regalament»! organik. 5. Si se înBoiaski monaslirilor Neamțsl mi Seksl a zidi sn likam ia »na din momiile sale de ai4e din Ba- sarabia, kare si fie k» drelit de sta- Bronigie, mi la kare si fie tot au ea rin- dsiali amezuti de nrea ksBios»! ni- rintele nostr» starețsl Haisie la Neamț, de snde a8 a fi mi monaxi! uetreki- lOri, kari! sl administreze aBerile sa- le de aiue notrisită si. kanone mi do- rinței feriuiților ktitor», snre înflori- lei sa 8 nrimit. K1 e n g e r. (Tribsna Rommi). 5 i <; Ifci i ixW L z FEDUHiMl. Sămbăta trecută după amă^ă-țjli — Cea mai mare corabiă de resbelă în lume este corabia cuirasată „the Warrior“ (resbeliculă) care de la 3 Augustă figurează în lista flotei en- glese, comandată de căpitanulă Cochra- ne. Acestă gigante între corăbiele de resbelă a fostă construită de compania construcțiunii de corabie pe Tamisa c’uă mare răpe^iciune și inspectorii guvernului s’aă declarată desăvîrșită mulțămiți cu soliditatea constracțiunil. Uni! susțină că „Warrior“ ar avă uă îndoită valăre de eătă corabia francese. „La GIoire“. Corabia englese are a- supra celei francese avantagiulă co nu este numai acoperită ca plăci de feră, ci construită întrdgă de feră. Singu- rulă lemnu este patulă pentru plăcile cuirasate. T6tă corabia are dimensiuni gigantice, are uă lungime de 420 pi- cioare, uă lățime de 58 și uă adîncime de 42 picioare; pote coprinde 6117 tone și are uă putere de 1250 cal. Prin tătă corabia trecă Riduri curme- ^ișe de feră, astă-felă co prin găurirea unei giulele care ar intra suptă supra- fața apel, nu se păte împlea de cătă uă despărțire și prin urmare corabia nu se păte afunda. Dupe ce corabia va fi desâvîrșită armată și ecipată va fi 28 piciăre în apă, și s’a calculată că va pute pluti 14 noduri într’uă oră. Ca- tartulă de căpetenii este d’uă înălțime de 120 piciăre, cele-lalte doue catarturi suntu de câte 110. Macinele, construi- te de Domnii Penn et Comp, suntă adeverate modelur! de simplicitate și de soliditate. Cilindrele sunt orizontali și de 110 policari în diametru, cu doue piciore mai late de cătă ale „Great Easte™¹¹. Ună grenătariă cu pușca la umeră ar putea trece prin aceste gi- gantice alee de feră. Aburulă trebuin- ciosu pentru aceste cilindre se produ- ce prin țlece căldări de abură încăl- kBrssl d-lor d’a4i ’nainie ks nriimi- rea ziar»l»I mi snedierea IhT in nlirnl nrin bi«roarile nrefeklorale. Tot asemenea adminislrațisnea roagi mi ue d-oii abonați din 8r- ziienl, KRrlea- d’Argem», Bizsremtil iui 4el kari uriimin inin’ aksm zia- r»l nrin uosliile UsgBiat», Floreuili, Tek«4Î8 mi MoBilița, ka si bine-BO- iaski a gisi m’a Inkanoiutiința ad- ministrați8ntl mizlok«l Mei mat ne- merită urin kare si ll se Irimiui tn Biitor ziarul. Gr. Ser r Brie.’ ' ftr R1LE ÎN HORTBL BRĂILA, în zisa de 8 August 1861. Koribil sosite înkirkate......... 2 „ „ demerte ... 1 „ nornite înkirkate. ... 3 ,, „ demerle .... 1 8anoare sosite................... 1 ,, nornite................. 1 Dregal nrodsktelor. Grî» tiakîr kalitatea I, kila 225 240 15 55 n H, ,5 200 215 „ kîrniS n K 55 170 190 „ arnist n Sekara . • 1 ’lnrBinb». a 155 163 'leza Bekl . ... 67 90 Orz no» • * ’j ---- ------ F.sole • i 1 • • • ■■ » R >niga silbatiki ---* ------• Meisl kila a a a - - lUiensrl nornite înkir. nenl. Salina diSKljRILE ÎN HORTBL GALAJiî în ziaa de 7 August 1861. — ’ -I Koi fobii sosite înkirkate .... — — deuuerte .... 1 — nornite înkirkate............... 1 — — demerte.............. Baiioare sosite ................ 3 — nornite.................. 2 llreual lîrodaktelor. Grî« Hiakîr kalitatea I. . . 184 — 15 55 55 O. ,, kirni» „ I. . . 165 — 55 55 11 îî’ * ., arni8t .................... — — Sekan ......................... — — Ilorsmba .....................143 — OrzS................... în ana din serile sintwbne! trekale emind la nrea:nblare, am gi- sit an ktine, de o rasi striini karele semainda*me, noate, astizl se afli la mine. Bi gog8, Domnale IlrefektS, bineBoigl a fale si se nabU^e aceas- ta nrin organals ie aBegl, ka gi- sinds-se nronrietarala se», si Bie la ssbsernnatalS a kasi snre a’uii 1» nriimi. C. Balțiațiano. din maxalaoa Ikoani, ; 1 ' koloarea galbeni stra- . ’’ -■ 19* " ni da Ikoani. No. bez. J..I ..1861 Aagesl» 8, De ^nzare. 4 ToiitorI de jkîle 500 Bedre de stejarS bană 1»- kr» karat» mi silida se afli în ma- xalaoa Dadeska, în fagi ks mmi- siirea S-lora AnoslolI, No. 31. Andieas Boșco, J t jx»H dogar». No. 506, 2 Gria roșu de Bawd. La no mi a Gergani, nlasa lalomigii, se •*flb gri» rom. de Banal mima ka- Itale; amatori ie Bor noi st ksm- uere de simîngi, si se adreseze la 0. Gigi Maleoska yo made la nrin- gsl Ion Gika lîngi biserika nrotes- tanli, ande noate si Bazi nrobe mi si afle nregsL No. 502. 4 10,000 Lei de dat k» dobîn- di. Doritorii si se adreseze la d-na Elenka Trifeaska ne loksemle la d. Bekar, «liga Filaret No, 29. No. 407. 3 De inkiriak Sn anartamenl în kat»l de jos al kasselor nnosa- t»l»I dokior Teodosie neste dr»m de kassa nnosat»!»! Bilara, k» k»rte, grajd», monron mi toate denandesele trebsinmoase, se di k» kirie de la Sf. Dimitrie Biitor. Doritorii se Bor adresa la snsl din enitronil aieslel kasse, D. Anaslase Filili în »liQa Brînkosean» neste dr»m de konss- latbl Italian. No. 504. 2 De arendat. Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samurcaș, cale d’o poște de capitală. No. 490. :ⁱl' 1 300 galbeni., cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halaoa Batiștea, casa popa George. No. 484, 1 Desfacere de pln^ă de Olanda. Fiind că numai o săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pîn4ă de Olanda care posedă în prăvălia mea, în casele Torok din podu Mogoșoaie, alăturea cu Pas- sagiul Romăn, cu un scă4ămînt de 25 la sută. De aceea invită cu respectă pe onor. Publică din capitală, d’a mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti- mentul de marfă, pe lingă prețu- rile loru scă4ute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiune, care nu se întîm- plă în tot dauna, aprovisionîndu- se cu aceste articole trebuincioase. Sunt de vîn4are batiste d’o- landa pînă la 6 sf. du4ina, buca- ta d’olandă 60 coți cu 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și ună assortiment destul de mare de garnitura de mese de ață albe și colorate, percaline de ro- chii de dame cu cel mal elegant dessen pînă la 50 parale cotu. M. Schraindorfer, meșter de păuță d’Austria. (No. 497). 1 De arendat. Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste opt~4ecl familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu 4ece sohaturl, se aiendea4ă de^a- cum pentru trei saă cinci ani so- cotiți de la 23 Aprilie viitor. ..x No. 488. 1 i Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Cristă se află unu mașinist, care are o pracsă fdrte bună mai cu semăla mașinele de treerat și secerat, pe lingă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine române- sce, italienesce și nemțesce; dîn-j sul ca să încredințe4e mal bine pe domnii proprietari și arendași' pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra mâl întîiă pe probă. D-nil proprietari și aren- dași cari aă trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susă numitul espeditor. No. 496. 1 [ I.IBKiRIl (. I.i«TI. IVinzare c un scăzămUd de preț | de 50, 00 și 70 la sutâ. | Pentru desăvârșita desfacere. § Timpul fiind prea scurt și epoca defavo-1 | rabilâ spre a se putea desface toate cârțile g g și cele lalte articole, stabilimentul acesta | g de librărie s’a mutat acum in g | PASAGIUL ROMAN. | la rondelu (Rondeu) 3 g unde se va continua vinzarea. g îi Tot d’o dată se mai face âncâ un apel I Domnilor, cari au mai remas datori la zisul g Stabiliment, să bine voiascăa plăti datoria 3 ior, fără a aștepta un alt apel și alte măsuri. | 1SUNT & COMP. Callea Mogoșoie în faoia. Sărindarlulul. Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și mobile mici. O- glințlî mari și mici. Paturi de ferii și de bronz, paturi și Idgăne de copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’ascernutărie. pân^e sim- ple și imprimate. Pân^e ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc. Ronetărie. Ceorapi și călțuni de ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pân^ă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feșie și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lărgimi. Ale venătdrei. Arme de focii, Pistble Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Englesă. Brice, bricege, f6r- fece, cuțite etc. ete. Parfumerie, de tdte felurile și din cele mai bune fabrice din Paris. Marochiuăriă. Mese și obiecte felurite de Iacii chinesesci etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlii de daruri, argint și plaqu6. Ciment, adevărat Englesescu. Vinuri, licăre, cigări, ceai, cio- colată, bombăne, bisoături. Comisiăne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu sfemă de Clayton, și Shut- tleworth, Ransomes și Sims etc. No.' 442. »n an. De rinzare, o prăvălie cu odae în dos ' și o altă odae în cur- te din mahalaoa Popa-Nan, ulița Mârcuța, No. 35, sunt de vîn4a- re. Doritorii d’a le cumpăra să se adresese la administrațiunea a- cestul 4’ariu. D-- N'\ 492. ' • ' ■ -¹’ '1 L ■ ,.{ •», , ț lu; 'i . - ■ ' f- -ut Bibliografie, m liO .h := . - ‘ Erounua TEMNIRELE A8STRIA9E, kourinzitoare do Biayti noliliki a lai FE- L1UE - 0RSIN1, skrisi de ol înssuii mi Iradusi de ssb-seinnalul, a emit de »nbl tiuar, uii se alli de aiuzare la toalo li- b^irlile mi în nasagi«l romii la Re- dakuisnile ziarelei' Rommsl, Ilonol»! mi ludenendinua. Gr. Serrurie. Desfacere de negoț. Sub-semnatul, avînd a se des- face cu totul de negoțul ce a în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul său posedă felurite trăsuri, precum: ca- rete, calescl, faetoane dupe moda cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul săfi de cei mal buni fabricanți, și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de teascuri pentru storsul vinului du- pe cel mal nuou metod, atăt pen- tru înlesnirea lucrului căt și pen- tru curata eșire a vinului, depăr- tîndu-se cu totul călcarea cu pi- cioarele, precum și o mașină de scos buturuge din pădure. Mihail Miller, Karetam ks loksinya în sliga Fen- strislsi No. 46, magazinsl din fsn- dsl ksrjjii snde se afli direktjia te- legrafslsi vis a-vi de kasele Vilara. No. 491 4 Desfacere. La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află o canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țurl foarte scă4ute: Bordeaux. Medoc superidure . lei 9 ---- Saint Julien . f . . 11 10 Chateaux lafitte 13 20 „ Margaux. 13 20 Maddre superieur . 14 25 Malaga...... 11 10 Rhum de Jamaique bouteille premier qualite . . 11 10 deux-eme „ ... 5 25 Champagne. Ai grand mousseux quaiite superieure..... 11 10 Sillery....... 12 10 Bouzy....... 13 20 Precum și diferite licorurl de Lipsca și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scădute. * 1 1 No. 498. 5 JDarcMdănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul Sava Vasiliu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi de d-lor MartinovicI și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. Doritorii vor găsi cele mal scă- 4ute prețuri cum și buna cualitate a sobelor .ₙ . . u i . No. 477 ‘ ' 1 Institut de Comerciu. Referîndsmi nrogramel n»blikati în ziat»! Rominsl la 5 Islie trekst, ain onoare a informa ne onor, nsblik kl inslit8t»l nriBat de Komer»iiS se B.a de- skide la 1 Sentemsrie Biitor. K»m este sneuifikat în nrezis»! ar- tikol din ziar»l Rommsl Ba aBea lok. 1. 8n ksrs nrinqinal de Komer- niS snde Bor îoBiga mtiingele ko- merniale, limbele moderne, istoria, li- teratsra in*il. anest k»rs se Ba nreda în frannozemte in țoale zilele în timn de 3, 4 ore, iar onorariBl este de 24 gal- beni ne anS. 2. 8n ksrs de Komernis ekstra- ordinaris nentr» a*iei domni kare deja fonknioneazl în komerii», se Ba în- Bijia intiingele komerniale de 3 ori ne sintimînl seara de la 8 nîni la 10 ore în limba franiezs, iar onora- risl este de 12 galbeni ne an§. 3. Sn asemenea k»rs ekstraordi- nar Ba asea asemenea lok în limba germani mi ssbt aieleami kondiyisuî. Fiind ki deskiderea InstitBtslBi e- sle ama de anrjane, rog k» stlrBinyi ne anei domul ue Boesk a »rma Bn»l din aaeste k»rssrl, de a bine Boi si n» difereze a ssbskric lista, denssi nentr» anest sfîrmit la d-nii J. Pomey, Fragii Ilolixroniad rai S. Xalfon rai fii. ABind în Bedere srgenua bob! a- semenea Institst, neuesaris nentr» ori ue komersant, n» ml indoesk a krede kl Ba gisi nrimirea faBorabill ue me- riți. ‘ M. ritigel. Strada IllelarI în ka- sele d-l»i Stamatiadi. No. 501 2 Se dă in tăiere llidsrea de la Eret»leiuti Filkoenl ks denirtare o nosli de EskBremli. Doritorii si se a- dreseze la ssb-semnatBL K. St. F11 k o i a n b. No. 499, 1 La ddorHempetet C~ⁿⁱA se află de vîn4are Siment Engle- 4esc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 3 De rinzare și in- hiriat. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șăde vis-a-vi de — d. Obedenu, ulița Mitropoliei. No. 493. 6 De arendat. Moșia Sur- deasca și Glodăneasca de lîngă Ur4icenl, se arendea4ă prin licita- ție de epitropia bisericii Armășe- știl pe termen de trei ani cu în- cepere de la 23 Aprilie viitoru; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Nenișorii la 4ile- le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adjudicațiunil, avînd a vedea acolo condițiile arenduiril și a depune che4ășie solvabilă pentru a lor în- deplinire. George Zosima. No. 489. 1 P8T Piaștrii de negi. La d. LucașievicI a sosit Plastru pentru tămăduirea negilor de pi- cidre. Doritorii să se adresese la magasinul d-salle. : (No. 494.) 2 Tfno^rafia 0, 4. H^BETTL IÎ10* Fortenl No, 1#, KcAbe/jJ/. ₑ 31BLI0TEC ) WWW.daCOrOmaniCa.rO '