221 Anul V ₘₜᵢ gjMIERKBBl« bb Siwifd AbIsMoiI ohoîÎ6 on J8ill)ia Hn -m«j₈ ₛₑxțjj|țA EUROPEF.Kⁱ"’ J Asupra oamenilor ce au guver- r nat și guvernă țeara noastră. Ml el । Guvermilîmpăratulul.^. șUindînsă i-drentsrile sale.^oJon J ât »t 4b lii^i î । Fiind kij, sorbiri in debltalia SK । • i , I V T T 1 “Hă " țeara, a,vcăni organizare-’trebuia făcută; era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘTN DESORDINI AD>- M1NISTRATIVE ATÂT DE NUME- „ ROASE CĂT ȘI INVETERATE, șei. n?I hinfq.j< - Sunscris: Walevski. i -niuom o U ' '-r‘ H l-' n 1 ' ..IT-:'¹ .. -a- Uni^ V REVISTA politica;⁹¹" eniodfi'» •• i’un.oi aMim •*m« Bucuresci August. ₉bm. i ■ ■ eiisit 1 LRtirile din Ilolonia «rmeazi a ne anta, sit«auj«nea .^oarla tarbsre; o- uitirilc tibiresk ne strate mi tșnsrile sta» jnlinso] asBnra, țn«lyimii, kar^ ^ti nqțnțiți- kati mi liniuititi^ „ ₙ| ₐ ■ D. Ricasoli, minjstrs dq estenje ,al I*- jjregatHl»! Italian, a, adresat auinuilor sp| în sțriinilate a iirk«larii kare ressqți eueqimentele mi karakterisl sesianii din _»rmi a Kamerejor italiane. în ayest akt de mare JmnortanuE, Ministrul italian nroklami Italia «na mi nodes.nirjjțti, mj esnrime sneranya ki, de ini «na din nir- „jjile nimînltdsî italian este inki în no- ■ scsisne. striini, Esrona Bizînd no Italian! jjorganisaiji, armau! mj tari, sp,| kon- jBÎnfle de-dront»! lor d’a nosede întregilor nimînt natale.,, D. Ricasoli cine, nrin , k«eintele sele,, de konfirmi iele ie am zis noi adesea în, foaia noastn: Kmd o , nauisne este armati uii tare, l«mea se konBiuye mal lesne de drent«rile iei, k^î mtio ki la neBoii le noate SBSuino k« armele Jn înmiu, Astfel Italia, d«ni ksm ne jansne miqistpl Italian, se or- ganiseazi, se armeazi_mi se întsre- mte, nentrs ka mine, kind Ba rekla^ denendinga,ₒ^elj||iuriBițoari.e la reksnoamterea de kitri Ilrssia a re-} . - t. V 1198811 bT UO- eiSLHM.a gatslsi Italian. . r „Ni 'se konârml ° tfin* DarL?, ziie ziarislsl Belgik, ki³HrsMa‘n8ⁿBa ln- tirzia a refasnoâlnte regată Italfeit Ab- ti missri ar fi sna dinî.iele d’intiis .ie i>a Isa ;nosl (ininiștțs. uf afaȚețilorS esterne, d. de Bepstorf. Ma! bine , de klt țoate deklanrile ea ar resnsn- de la temerile risnmdite sn moment ki modifikarea ie 8*11 fiks^ :ffl kabi- net 3ih ns-M fakte mai nsgin⁸ tare în aiurarea nriniinielorîal kiror renre- sintanten a fost nîn’a aksm; îniadeBli* emaniinarea Italien ește. }strîns, legati| kț (Mrogțessl jnstitsijisnilpr konstits- gionalî în (lermania, mi reksnoamte- rea de kltre IIr8siaᵢ a regatslsi Isî Viktore Emansele Ir- riroba ki g^- Bernsl regelsi G-silelhi reksnoamte asti solidaritate mi- ntiimemle kohseiinge- le iei.“ if»iion .{Jild«n otaionolon | tb Ziarisl franues La Presse șns-* ne kl,. ne la finitsl Isneî trckste dom-ț nia în Siria o mare agitare. în Damașk mi ’n mal toate oramiele din aieasti narte a Tsniei de Asia, filemalele fii iea8 o nronagandi iktisi mi iferl^aS 'a ridika nonorsl drss kontra Maroni- jjilor; aiestei inrediiei'Uiinierkiiă ufal nstst finksrmate alt|:fel dekit pirin ₍0- restarea aielora ie, le fnea. , jₙ.ₛ Iloarta otomani, Bizînd, sț; komnlikirile din, Eru.egoBina, Msnte- negrs mi Serbia mi temînds-se mi din nartea Hriminatelor 8nice de Br’sn ne- 'H H;l RliinilliUlC iimll j'. - ii ma op jiiji'u.ț oniatiou Aajj ilU 1188c ¹ .r ■ ¹ '■ _rn kale ns ne ssnrinde de lok, S8ntem de- nrinmi a Bedea reakuisnea nrotestmd kontra libertlgilor î nsblinai mi «lerîndi «renresisnea lor; srmind ast-fel narti- ta antiliberale este în rolsl ses mi ni- meni n’o noate akssa de nekonseiinijs, mi skonsl nostrs skriind aste linie n» este d'a ne mjra ii d’a arj&ta kl reakyisnea este sna mi aneea-mi mi kl fantele iei ssnt a'ielea-mi nretstindeni..... ’®' DESPRE FELUE DE ADMINISTIWtRE ÎN 'ⁱ bI8; I ȚARĂ LA NOI j'țțeeaBar «TJ* n- d® la ¹⁸³² Pîⁿă la ¹⁸⁵⁹,-.no» ir î₃ᵢS S’a zis mi s’a renetit nekonte- nit, ue kit timn kanil sas kondski- tori mryil drente din kamen n’aă fosț lat nntpre, s’a, zis mi s’a renetit nekonlenjt, atil nrin „djskssisnile dig kamen, kit mi nrin ziariele natro- nate de d-lor, mi în kare kiar ko- rifei uarlilel, domni Arsake, Sniloiă mi d. Gika as skris arljkle fslyen- toarie, s’a zis mi s’a renetit nekpn- lenit ki" adminislraujsnea din uarț este kizBli mi slibiti kt ordinea.ak tsaje de Iskrsrl trebse skimbali ks tolel, negremit nonlr» ka si ineargi toate dsni nlaksl mj dsni ksm kred mi le konsine ma! bine d-lor. Ks alte ksBinle d-lor, mi nsmai d-lor O' mini d® oameni, aă fost mi ssnt toati nstcrea în uan, toati energia mî[ Bieaua Nauisnil; mi fin d-lorl în ifrsntea gsBerniinîntslsI, kalastro<ț fe; reBolsuisni smqeroase, neirea Berel, mi a Iernii întreit! noate, sr- meazi* a si întimnla negremiU A- iesta este mi adesiralsl înueles al . lirksjarie! kilre urefekul din nartea medinte al kabinel»lsl aktsale d. Gika, nreksm mi a telegramei ateleia, al Kiriea test l-am trekst' în enistoia mea kilre d-lsl, nsblikati în zîa- risi R om i n s I din 30 Islis, mi din kare test Bois renrodsiO mi aii, snre adsiere aminte, frasile kari' konfîrmi iele ie ziiem mal sss. Ssnt kii- mat, ‘ ziie beisâdeasa a restabili a s- l o r i t a t e a g s b ©“r n s 1 s I, lini- mtea o b m t e a sk i uri 'a î n fr i u i ’ Nat Bis nea Romini.îyoJ id»d Dar line ssnt ui - Ijl .Jihali • iș ^ihd h;m eso uî • nh^ViJafid ămi obs (urmare) țiijăm /mojob : LliTîllIoipoiliKJ xJX ‘>llli,l<| id '11B,)|/1I< B jo'M t . .multiii . ii «in< ! Cu tote astea , semânța semănată, în- > tr’uă seră de comite la mesa d-lul Jones i.țvoimu a vorbi d’acea grațibsă șcire cățlută din gura nobilelul personagiă, pentru usulă , particulariă ală miss Laviniel, ij^țivă la bre cari tablouri ,minunațp .pe cari n’avea ■indecătu să se plece ca sș, leiea), țastă mică semînță, <)icemă, bine căutată șj întreținută, , crescuse și prosperase așia înpătu x^^ese. . mari speranțe de viitoriu.Ai,^,,.,, ₙ| kjrtfai ii Avemă, .în acestă momentă afaț^er^ ’ pre pressanțl ne ocupă și cari nu putemjyn- tra în amănuntele, învețatel- tactice prin a- jutoriulă cărjia. cql doul dengnl aso^iațl ur- maseră esecuțjunea. ^pianului loru, Ș’apk procedura era vechia ca lumea^^iAjn mpș- -iitenită toți, cățl suntem^, de la mamp #ps- tră Eva uă febleță care ne dă în măna primului care e dispusă a o adula. Co- rnițele și cavalariulu era neșce îndemâna- tici de prima' ordine la feliulu astadejocu, și, mulțămită abililoru loru manoperl, vani- taliea unciuiul¹ și â nepoțel fuseseră ușiofă apițateq Astă resultată fiindăiuă date că- petată rădicară dificultăți și ^iseră că suntă 1) V«dl No, de erl, Hiimmom linu f. n . concurințl. Principele cutare era pe ur- mele falmoselorb, tesaure. Ducele- de tre|l ■ ‘țiului,;;. rț zi '"I stei^e trămisese samsar) dupo dînsele, și unu cardinale ore-care pnmise de la san- ctitatea sea deplină putere ca se cumpere acele nestemate pentru gloria Yaticanuluț Jn scurtp, după ce fură îndestulă balotați îm- , țre speranță și temere, și încălziți pe cătfi se cuvenia, d. Jones și miss Lavinia simjJ- țirb totă bucuria triunfului, căndu, într’uă seră, la dă oră ^înaintată și suplu privei- ghiarea personale a comitelui însuși, „mă- rețele remășițe ale unei galerie ⱼțaltă dată principiariă“ fură aduse la Palazzo Morlaclți și depuse în ateliăriulu miss Laviniel. A- facerea fu încongiurată de atâta misteriu și recomandări de tăcere par'co, în locu de șese mice tablouri, ar fi fostu vorba de șese fbuțoie de erbă de , pușqă destinate a arunca jîn aeru șliu^ următpriă . castelulu .deSant-Angelo. .. ₍ / Consecința cea mai imediată a tul mare evenimântă, fu co Paolo, a ții de demăneță, uă oră abia după vorbirea sea cu ^lortimer, primi uă aces- doua opn- jnvi- tare speciale d’a se duce la divmitatea sea dp peste canalele Mănicel. Recomandarea ce jntenjicea ophiloră profani cele șese ca- pete d’opere nu se jîntindea^ cititoriulă și- aduce aminte, și asupra lui Paolo. ₜț Cjț.^- cepțiune în. iâvorea sea, solicitat^ de iiicș., Jones, fusese acordată ^e comiteț^ Jpvita- țmnea scȘsă divei coprij^dpa țță, lin^j și. jumetate; deră era de măna sea, acea mănă iubită și prețiosă în ori ce timpă, deru în^iouitu jț|bită și îndouitu^prețibsă astă-^ț, In^mpriele autografe de cari Lavinia fusese așiă de podigă pînb în ^iua căndu Paolo trecu Rubiconde încetaseră cu totuțu de atunci, și junele Romanu avea în șț|pvăru șște d’acea scriptură egale, fermă și elegante, a₍| căril fiă-care perfec- țiune, șșteȘflriă yepresintș în ochii sei, — amorațil suntu Zăcuți dințr’unu aluatu așiâ de șingulariu! — uă perfecțiune intimă corespunșletoriă a sufletului acelei-a ce o scrisese. De prisosu se mai spuiu cb de- voră llă-care cuvîntu alu multă fericitei misive și se grăbi a se supune. ₁I₇| (Găsi în vestibulă pe camerista miss Laviniel, stăndu înveferatu la pândă, care-iu jntrodusp pabinetulu de studiu alu dbm- ne-sel, acelu sa antum sanctorum în c^jne nu pusese piciorulu de... de secle. Paolo, ₍cu ănimă,. palpitante de emoțiupd, cugeta ce pdte se ₜ, însemnele acea ploiă iubită ₍de favori căndu se deschise d’uă dată uă ușiă și intră miss Lavinia radidsă. „In tin^ le-amu lua tu I strigă feta răpe^indu-se_ spre elu, le-amu luațu, repeți ea trium- lante, vino de ve^I “ Și fdră se-I dea timpu d’a înțelege, îlu trase spi.Q partea camerei închisă printr’unu paravîntu, și pe c^rd-I plăcea a ,o numi ateliăriulu seu. Șese ta- blouri de diferite dimensiuni era așezate lungo părete, ,Admiră, ^ise ea aretăndu-le c’unft ₍gesțuₘ Șese nestemate, nu este fa- ,șia? aiiause, ea răpede, Erț» cătu p’aci seᵣ₍ ne scape! Iți voiu spune amănuntele în- dată, simpatisa mal căldurosu cu d-tasupu mal multă lume în salone, așiâ incătu nu potu sta nici ca se primescu felicitările d-tele, te lasu în bună societate." Și plecă ca uă săgetă. i । ii»if - 4|- ₗⱼ₍ Paolo fu tare surprinsă cb-lu chiă- mase se esamțne nisce tablouri căndu aștepta ceva, — ce ? nu scia nici elb, — deru ceva forte dileritu, și, ce e mal reu cb-iu rugase a procede Ia astu esamenu singură, ,fbră balsamulu consolatoriă alu dulcii iei presințe. Ori cumu, avea uă de- toriă de împlinitu> și se apucă cu consci- ință de lucru, de și c’ună aeru superatu. Esamină încetă fiă-care tabloă, le luă unulă căte unulă, le apropriă de ferestră cercetăndă cu de amenuntulu numele seu inițialile, cercetă fapa și spatele, muiă unu colțu ală suda- nului seu, și frecă căte-va punturl ce-I pă- reau suspecte; apoi, în fine, le puse la lo- cuiă loru și șeț|u înainte-le cu acelu aeră desperată ce-lă avea într’uă ^i înaintea Brenulul seu. } ₜb o uJBT.om₉b ■ | Miss Lavinia jlă suprinse în acestă contemplare melancolică și ea asemenea îșl schimbase figura în timpulă lipsei sele; fruntea sea eră acoperită de ună noură, pe care vederea figurel desperate a pie- tonului mu era făcută spre a-lu risipi; inflesiunile vocii sele perduserb multă din vivacitateăi loră de acumă ună cartă de oră numai. i ■ <— Jml pare jcb nuTț! place multă so- ^etatea fâvonțitoru mei, țțise ea. ■i — Suin desolatu, în adeverii, co nu i reportulti acestu-aj țlise Paolo'¹ cu uă bu- curiă prefăcută. i: ir: ‘ jf p — Pote, urmă Lavinia cu ore care amărîciune creseînte în acentă, pdte creții pe nesce măiestri ca del Credr t și. i Spada indomnl de admirarea d-tele. >1 o iiUm.»î Italianulu o privi cu mirare. — ț)i- su-am^seă făcutu-am vre uă dată ceva, ca- re se-ml pdte atrage acusarea de presump- țiune monstrosă ce păru că-mi atribuescu vorbele d-tele, întrebă elu ? Și se opri ca cumă ar așteptai unu respunsăj deru ve^endu cb na i se dâ, urmă: — Decă am făcută uă asemene culpă, te rogu, spu- ne-ml căndu și cuinii, ca se-ml potă măr- turi rătecirea. Am celă mal mare respectă pentru măiestrii de cari vorbescl, și punu producțiunile loru forte susă, adause elă apesăndu cu uă intențiune însemnată asu- pra pronumelui posesivii. Vorbescu .d’ape- le ce sun tu în adeverii de dînșil.,^ sa — Pretinzi cb aste picture nu Suntu originali, întrebă feta cu recelă.d-h elnt — Dupb cătu ml-este permisă d’a le judeca, nu suntă nici chiară nesce copie bune, respunse Paolo c’unu tonii scurtă și decisivă. u •)U U* ■ nil tMiss Lavinia trăsări și mototoli ^c’uă mișcare de inapațiință uă scrisbriă ce o. ți- nea în mănă. Astă mișcare fu vedută de pictoriu ,-f de acea.-a se grăbi a adauge cu căldură; „N’am nevoiă’ a-țl repeți cătu îmi pare de rep se șl*cC¹ ⁰³⁽¹⁶ mtriste- seQ îți cause^ă desplăcere; derii facil treîi de cre^Q cb trăniijendu se me ciuăml f 698 jj .fc| J30MANULU AUGUST. astfel în kit a# silit ae Esrooa si dea adeBirsl ne fagi. oronsngind înaintea Ismil întrege sentinga cea grea assnra oamenilor ce a» gsBer- nat mi g»Berni gara noasln^ g»- b e r n s 1 i m ni r a t » 1 » I însikigara, i nisare treb8ia sekle a r » n ka11 în desordinl t i b e atit de n mi î n b eter ate, Si esaminim, a k i r i I m t i i n d orga- fi k st i, era de în a b » z » rl mi administra- » m e r o ase kil a tr e b »i t ele. nre kil ksnomtin- gele noastre ka romm, ce am triit în gări, ne nermit, mi si esnsnem aci kassele kari as nroBokat asii sentingi a Esrooeî, kare din neno- rocirea noasln mi snre rsminea mi înferarea eterni a onorabililor bo- iirl ce a# g»Bernat neBoigl a mirtsrisi mi adeBirati. Daki ar treb»i ueara, s»ntem ki este dreanti st nriimim, k»m si cearki oameni trekstslsl a asi- ksra, ki administragisnea aktsale este kiz8ti, ki geara este înuenskiati, ki kreditsl mi fericirea de kari se bsksra» togi Rommil ’nainte de 1859 ssnt nerdete, ki administrarea ak- tsale este miserabile mi de nims ne kmd a d-lor era tare mi nstinte, ki Rommil șanț nefericigl de la 24 la- nsări», de oare ce s»nt domnii re- gslamentarl kinta# mi kixota», kid nirinleaska da tot de pom nrimi kooseqinga îngrijire a boiirilor le «e aseas trebsingi; de toate acestea, kare sa fi logiki a acestei args- mentirl ? Se îngelege^ ki ns este de kit «na, adiki si ne întoarcem ear la domniele mi boiiriele reg«- iamenlarie. ; .j-și,- - ;f Bom sn»ne însi îndati ki gîn- dirile mi konBikgisnile noastre, lire— k»m miale m»lgimil aceleia kare merge k» ₜnarliia nagionale, ssnt ks total alt fel mi ki resningein logika cea strîmnti mi nerikloasi a boiirilor n mi a bei- zadelelor kari, din nenorocire d-lor, ns mal not tîrî dani dînmiî de kil o mini de afidagl, indsml în eroa- re, sas înk»nj»ragl de obiceisrl de kare si Bede ki le este ks nens-ldaf g>B.m»l era o mim de fier kare tingi a si desfaqe. ginea înklemlati ori ie Bone rege- Dar nentr» ka si antim nster- nentoarii, mi strÎBÎa ori se ideii ninia adminlstragianij regslamenlare generoasi ne s’ar fi nerkat si easi nÎRi la 1859, ne sora nerka, a n- ia Ismini mi si se nronage; de la dika nsmai sn kolg âl nerdelel de minislrs, de la isnraBnik mrnini la fier k» kare ea a fost akoneriti, mi mrkilab»! de sat, legea era biciul Bom da de fagi nsterniksl resort kare ram»il d»m Boia mi kanriniul sluj— nsnea în mimkare ne tiranii alela bamisl»!; binisl aiela nlsrabsit mi de manina administrației, mi În kontra o gre»tate însemnați la a kirsl-a ciriia niil o Bone n» n^lea si se ședere nsmai, sudori de giagi ako- rîdine: ziarele era# sfimieate de foar-I ueria tot korn»l bietului sitian. Bi- feka de fier a Henssrel ; monislirile tea minislrs la skara Halatului se#, din gan mi în tiranii din »rmi fal- bitea isnraBnik»! akasi la dms»l mi nika temnigi de la Arnola , fiksti ori ne »nde trenea, bitea zanii»! nrin k» banii Statul»!, aBea gata teistele sate de ssînta mmînt»!, mi konii se mi ssteranele lor nentr» ori tine ar asksndea# nrin b»r»iinl mi d»ni k»n- fi kstezat si faki anei la ᵣ drentate tori#, kmd se aszia ki el era si sa# si Borbeaski r»mmilor, fragil lur trsaki ne akolo! bitea zanti»! nen- desnre drentsrl, desnre Astonomiea tr» ki n»-l gitise mrkilab»! b»kate gerel. 'dKfih i:;. b»ne mi nlicinte, nentr» ki n» i se Domnitorisl numit mi îngidsit ks adssese nlokoane de ajsns, nentr» ki mila nrea nsternlkslsl Uar, Domnito- a trimis si-I adune orz mi fin de risl ks beizadelele sale mi ks boiiril nrin sat mi ns s’a n»tst îndenlini s«- cel mari, îmnodobigî ks kordoane mi ma cerșii, kicl sitianil n’a asst de dekoragisnile ce le Benias de la stninl, sade si dea, fiind seceti în Bara ka rekomnensi nentr» îngrijirea ce aceea/ Dar bitea zancisl mal k» aB»sesen de omtirHe de insasisne kmd nronrietari»l sa# arendamisl mi nentrs deBotamentsl ce asea ki- nel momie se jeluia ki sitimil tn înaltele nsterl ce Boia a Isa ssnt I j-a msneit atita ne kit a cerat fok »- ns el; arina lor gerimioara noasln; acel nentrs aceasti nessnsnere kstezitoa- oamenl, zik, kondsceas ne nonorsl rn,, ₛ% înfuria zancisl ka an Ies mi romm ks o Bargi de fier în mini bitea de moarte, kid arendamisl îl ka ne o tsrmftb silbatiki mi nsBri- ₙ|ₜtea simbrii otirîti ne fii kare an aî voită de la mine uă opiniuiie sinceră, eră nu adulare? -ud 11^—i O! cătu nu te pote, acusa •> ta lentă de feliulu despre adulare, neminl d’a posede celu mal mică acestuia, respunse miss Jones. Pronunțate c’ună altă tonă aceste cuvinte ară fi putută trece de glumă ; cu tonulă ce le dede făta, era uă imputare amară, ni >m ‘ u ui. ii — Este ore uă greșălă a spune a- deverulu d’a dreptulă? strigă Paolo; trebue ore se ne ferimă de asta ca de focă? — In ori ce casQ, trebue se se fe- rescă cineva d’a și lăsa judecata a fi ră- tăcită prin nesce ideie preconcepute, ^ise qu recelă miss Lavinia. u vă ni sitianslsi; mi eras îndeslslagl îndati, kid biciul, acel boiiresk bic'8 era atirnat de emerele lot mi la cea ma] miki nemslgimire ce li s’ar fi adss dsnyl Binețe se desinaS ne sninarea bietului msneitor de mmînt, kici a- ssnra !b! numai, assura nonorslsl de la gean mi assnra meseriamislsl din oramie, si esercita asti barbari mi fsrioasi nmenicii. Treksse tiranii aceea ne kmd Domnsl norsneea din kmd în kmd si nsii la falanga cea romii mi ne kosor ne kile sn bo- iir mi kiar dintre ceî mari, uroti- nendati mi stîlnl al gerel, nentrs a- bsssrt mi nelegisirl. mi cine era si nrolesle kontra astor barbare »rmirl? La cea mal miki nemslgimire ce se Bedea, bo- iiril alerga» la naterniksl gar mi o,- mtirile de insasisne intraS în gean, adese de Domni mi beizadele, snre a înibsmi ori ce nrotestare, nlmgere kontra g»Bernelor. Ea kt mizlok»! nrin kare slra în tiranii regslamentarl ori ie se ni- înainte de 1859 însnilmîntitoaria autoritate a gsBernimîntslsI, linimtea obmteaski mi înfngirea nagisnil romme; eaki snde Boesk si ne adski eanml o - norabilil boiirl mi beizadele, kmd Bin, atakind ne 24 lansariS, si ne Borbeaski de uirinteaska d-lor gs- Bernare miț susindsne ki astoritatea liloariiț ne acest nonor ne kare, k» nentr» asemenea zancilîk, deosebit I de astizL'esle kizati, si ne faki a toate acestea, istoria cea nenirtini- zecisiala 'ie asea din daloriele de dori d»m cea din naintea luT 859, ne loarii din tiranii cel mal denirtagi ₙᵣ|n kîrci»me ne kare le îmnlinia el, kmd d-lor oksna fsnkgisnile mi ad- mi mni aksm, J-a deklarat'de nonor firi m»lli sorbi, dane lisța ce-I în - rainistra# geara nrin nslerea biciului inlelipinte, miinos^-braB, dar ne kare figimia arendamisl; bileu zancisl de rai, a baionetelor slnine. . domnia fanariogilor’ îl adsse într’o fₒk atsncia, kid n» era neb»n el si In artikl»l Biitori» Bora da, snre amia stare de skidere morale, înkit neardi acea simbrii k» kare îmi gi- a dosedi cele ce zicem, esemnle de inimomia mi BÎrtoniia 1»! mal nerisen nea tren»! cel mare de nomtalion mi notorietate nsbliki, netrek»le sunt mi el ajsnsese a nleka kan»! s«nt ori ce tnsăre mi deBenia în ksrînd bo- | oki nouitri, esemnle ale k-i.rora date j»g,m»lgimind»-se si-triea^ki ne Batra gat, ksmmrmd mi nronrietigl, kmd I ssnt nroasnete inki mi bine nislrate niringilor mi a slribsnilor sil, ori retrib»gi»nea ne nriimi» de ia Stat în memoria noastri ini a t»l»ror a- kare ar fi fost neBoiele mi ssferin- ₑᵣₐ dₑ 200 gele ce încerka, ndikmd oki kitre st»-I ajongi cer mi aBÎnd sneranga nkmal în Dam- zilele; ¹¹ neze# mi în yeni#! Hei b»n al Ro- în srma lel ne l»ni, abia kit celora kari aS aBst ksnomlingi de nentr» xrana^ de toate dînsele, esemnle kari ne Bor anta -[ I kare este administrarea înfloriți mi IsnraBnikslBl ml zânei»- nlini de eneryii la kare Boesk a ne miniel, kid gsBernelc fanariote îl |₈j BeniaS anol slujitorii, dorobangil | întoarce onorabilii boiirl mî belza- fikssen si sile ki fssese sn timn karil îmbla# k» kîrdurile nrin sate dele, ce a» gssernal mi g»Bemi gea- în kare el n»-ml n»nea sneranga de mezînd k» smlimînele înlreye ne ra noasln; kari ne Bor anta mki kit în snata mi’n brag»! se»; amia mînkare mi ne bi»l»ri din sninarea ki, daki »nele din gsBdrnele dani — Ce ideie preconcepute puteam* a- aicl? întreba Paolo a cării față deve- roșiă. — Tablourile le-am căpetatu prin comitele; a fostQ destulă atâta ca se te previiă. contra lorii de la începută. Totu ce face cornițele seu consilieră este refl în ochii d-teleF chiaru căndă s’atingo de bi- nele spre spre d-tele. -i- Te rogă^ se nu mal vorbimă de- acesta, țlise Paolo, IScendu-șj violință a se conține. — Da, totu ce face seu consideră 24 lansari» as administrat res, kassa e ki a» kilkat ne ermele trekslslsl, ne kalea ce 16-a# însemnat onora- bilii boiiril mf ne kare 16-a# îmnins nrin anrobarea mi imnslsisnea ce 16 a dat majoritatea boiireaski a Ad»- niril, konsakrmd loate ilega'litinile k ynise de aceste g»Berne. St. Sichleana. tizi nea Ilaris, 14 A»g»St. Monitor»! de as- nsbliki qele «rmitoarie: K» okasis- inasgsnrii bsleBard»l«i Malherbes îmnirat»! a ginst »n k»BÎnt, în kare în- Biti ne manicinalilate a aktiea hkrarea, a nroteve klasile societigil mal nsgin fa- eorisate de soarte mi a kombate sk»m- nirea n»trimentelor; mtîia necesitate în lor dsaniarie nentr» d’aqeaata Monitori»! Benedetti, komitel»! aceasta trebse si fii »rma skideri! tarife- imnortagisne. Afan n»bliki nsmirile 1»I Rdculot mi komite- I Îșl Damremont de ambasadori straordinarl (envoyes extraordinaires) la k»rgile de la Tsrin, M»nik mi Sbtgart, nreks.m mi numeroase înaintirl în marini. A^l OH *L Portsmouth, 12 A»g»8t. Regina En- gliterei s’a întîlnit la Spithead k» regele Svediell D»ni aneasta amîndo»! s»Beranî a» nlekat k» iaxt»! (Yacht. o korabii miki foarte elegante) reginei la Osborne snde a» fost nriimjgl _k» ,sal»tirile obit- n»ite de t»n»ri.. , ,, . nb HI ⁰ Agrara, 14 AsgKst. îri inedinga die- tei de la 12 A»g»st s’a luat otirîrea ka limba ofiniale ini de instrskgisne la Fisme si fii tea kroati, dar nentr» afacerile gerei si fii tolerati mi limba italiani nentr» atei din lok»itorl kari n» k»nosk ne tea kroati. S’a diskstat mi »n nro- iekt tie lege nentr» krimea de ’nalti tri- dare. Kalnomi d’anea krimi, kare se ne- ' densenite k» Inkisoarii de la 1 nîni la 5 ani, ssnt anei kari lakreazi la desbi- narea »nei nirgi integrale a aiestor re- gate (Krenuia, SlaBoni», Dalmagia) ini anei, kari Bor I»a narte, în kontra dren- tubd n»blik al nnestor rigate, la o dieti stnini firi o denisisne a dietei, daki n» bol nosede nr’o nronrietate în aiea gean stnini. în medinga de la 13 s’a nitit an reskrint regesk kare astorisi or- dinea lakririlor mi ordini a sanane, Ia timn, înaltei sankgionirl organisaren die- tei Kroato slaBoni. 6an»l, kare este mki ginst in knsi d’o indisnosigisne, a komsnikat kamerei înskris, ki alegerea nesce copie ca pe neșce originali, și ănc8 niunil d-v, — afară numai de veți admite liăriulul fetei. Intre opiniunea lui și a mea, numai dupd simpla recomandare a corni- faptulă c3 a fi comite seă a-șl da astă ti- I ea n’a esitată nici ună momentă. El bi- telul? Desfidă pe ori cine mu â orbă, ur- țjᵤ ₑₛțₑ ₐ ₐᵥ$ ₒᵣț cₑ merită și virtuți. I ne! se-I lăsămă încrederea sea !în acestă mă Paolo mergândă dreptă la nefericitele — A! te rogă, întrerupse miss Jo- omă, s’o lăsămă se cre^ă în minunile sele. tablouri, și aretăndu-ie cu degetulă unele ₙₑₛ c’ᵤg mișcare impertininte adorabile, fii La ce m’a chiămată de ore ce opiniunea dupo altele, desfidă pe ori cine d’a țlice bună și me cruță de repețireâ discursuri- sea era deja otărîtă? spre a admira acisi- c8 acestă bragu sucită a putută vr’uă dată I jOᵣQ d-tele contra tutoră ămeniloră ce ekă țiunea sea negreșitu. începu a prepune fi desemnați! de Lionello, seu că coloritulă Jiₙ rangurile nobilimii, astei madone are cea mal mică asemănare totu ce al se-ml spui. Șciă pe din afară c8 Thornton are dreptate. Pe cătă adu- n«: cu coloritulă luî Del-Credi. Cătă despre le^t fantasiele loră, estt bine venită la a- — Dec8 scil totu pe din afară, în- cești orgolioși insulari; cuteză de diferesce Canaletti, ună scolariă de șese lune din trerupse Paolo și roșeța figurel sele și fo- I în opiniune de dînșil, și te trămită la dra- Academia de la Sant-Luca ar vede îndată cᵤ1q ochilorti sei anunța ună respunsă ful- I culă fără ceremoniă. Sum curiosă se șciă co suntă apocrifi. Rșpetă c8 nu sla rutu nici uă dată uă înșelăciune mal rușinată. — Șeii că vorbiudQ așiâ atingi racteriulă unui gentilomi din cel mal ve- gerătoriă . .. deră în acestă momentă cri- cătă timpă are de scopă se me lase se ne- I tică, intră camerista miss Laviniel îlă con- vețlă aici de tesaurele sele. — Paolo făcu strînse areține respunsulă seă. Chiămaă pe I ănc8 ună ocolă prin atcliăriă, șe^u, se ră- ca- o- miss Jones în salone. dică, și, perțlândă în fine patiința, plecă pe elă este sicură co va întîmpinâ din par- te-ți uă opunere înderetică, urmă junea fetă. Și din partea d-tele cea. mal în- ■ • tregă aprobare, respunse pictoriulă* Tre- ’u bue ore se închițlăi ochii șl se declară de norabill? respunse miss Lavinia cună tonu înăsprită. Paolo vă^u în aste cuvinte confirma- ¹ rea unoru îndouințe contra căroru lupta de multă timpu, atingătorie d’uă febleță ce avea Lavinia pentru titluri, febleță pe care junele democrată o detesta și o reproba; de acea-a perdu cu totulu patiința: „E! pre D-țleu? strigă junele sălbatică, într’unO a- cesu de aprindere, au^indu-te pe d-ta, ar crede cineva c6 acestă comite este a pa- tra personă a trinității sănte! Ce șeii și ,ce poți sci despre acestu omă și de- spre gradulu de considerare ce merită? Du cunosc! totu atătu par’co ar fi venită din lună. Ună personagiă cu totulu străină, presintată de ună altulu totă așiâ de străină, — Ce urîtă! murmură miss Lavinia, I acelu-așl drumă pe care venise. nu te dăce pînS se nu viiă eă. Șl dupS acestă recomandare lăsă eră pe Italiană sin- gură cu cugetările sele. înainte d’a merge mai departe avemu doue punturl de stabilita. I cari arO fi putută motivele Primulu c8, ori Paolo era tare ofensată, nu atătu de j lui Paolo contra aristocrației contradicțiunea ce întîmpinase cătQ și de I ne (cititoriulă nu trebue se modulă cu care-I fusese presintată. Pîn’ | era unu admiratorii ardinte obiecțiuniioră ca instituțiu- uite co clu ală Grachiloră) plica c8 oposițiunea lui Paolo despre ta- blourile, pentru posesiunea cărorua ea luptase cu totă ardârea și cu totă pasionarea na- turei sclfy n’ar fi alterată seninetatea sea de spirită așiâ de multă cătă amu văzută, decă în acelu-așl timpă n’ar fi avută alte motive de urîtă și de contr^rietate. Miss Lavinia se sculase de demănâță în cea mai bună disposițiune, și căndă, Ia dejună, mătușiă-sea îî dede ună biletă de invitare la primulă bală ală principelui Tor- lonia pentru sâmbăta următoriă, ea trecuse din disposițiunea cea mâl bună la voioșia cea mal vină. In acestă fericită disposiți- une scrisese linia sea și jumetate lui Pa- olo și dedese ordini se-lă Introducă în a- teliăriulu seă. Primirea ce-I făcuse ăntâjă, deși forte grăbită (amiralele Blackett și fe- tele sele intra în astă momentă și trebuia se se ducă se stea cu dînșil), fusese cor- diale și afabile. Pin’aci totă mersese bine, deră, în scurtulă intervală ce trecuse între pri- minune und lucru mediocru, se esaltețlu l ec8 .ce aveți că se servescă de base • BT» »<”I. BBZHj, I Miss Lavinia, trecândți prin Paris cu patru lune înainte, îșl făcuse rochie la acea ilustră artistă francesă cu celebritate 6uro- piană, care se numesce Barenne, și a cării casă estd una din glorible Stratel Păcii. De sicură este dulce pentru autoriu d’a aye a scrie nesce asemeni nume. Afle profanii că afară din, megasinulă D-nel Bacnne nu - este salute posibile pentru Iț-h.jH di ilțOlbfc 4ia eh ROMANULU AUGUST. GJ9 jMig» 1” ■ ---- » mi trimiterea renresintangilor frsntariei j’ₐ fikst în vuia înaltei ablorisiri mi din ordinea miDÎsterisbl de resbel, ki nrin «rtnarca konnediarea lor din dieti trebse si se faki nrin aieaml kale mi ansme nrin kanalri sek, ka penerar komandaiite; în aie.isti kalitate n’are niiî dreot»! niiî Lloria a komsnika dietei ordinile îmni- râklfil mi ale ministerislsl de resbel. Re- crosintangiî frsntariel uii-a» îmnlinit mi- Isisnea lor, d’aieea n» este în stare a-l rfkiema. Dani o desbatere l»ngi mi sin s’a Isat deîisisnea a raga ne Maie- statea sa nrintr’o renresintagisne a re- kiiroa în sîn»l dietei ne retircsintangiî frsntarieî mi a ns disksta adresa atingi- foarii de relagisnea ks Sngaria nîni n» j aa sosi lesuans&l repesk. Desbaterea a- swra konstrsiriî nodala! de ia Sissek a kontinsat. în niedinga da astizi (14 aa- gsst) s’a Hitit adresa (renresentagisnea) kitre Maiestatea sa, regele, atingitoarii de rekiimarc la dieti a rejiresintangilor . frsntariei mi s’a ales o komisiane însir- sinati ka rediperea iei definiției. Mestia- nea konstrakgianil nodalei de la Sissek «’a terminat mi s’a deiis ki, konform । kontraktalai înkiiiat între întrenrinzitorî wi fostrl gBBernitor al gerel, aiest nod are a remmea, dani treiere de 50 anb | jjoreî. Anoi s’a înienat diskasianea așa- gra nroiektatalaî artikl» de Iepe atingi- tor de înkornorarea oramialai mi gin»t8- lal Fiume. Aieasti disk»si«ne Ba kon- , linsa în medinua de la 16. r ■ I ¹ “________< 9î)‘nl) iu 1 Manik, 12 Aagast. în inedlnga de astizi a kamerii, Ministral de stat Sclirenk a resnans la inlernelogianea lai Volk a- tingitoarii do lestisnea Xessieî elekto- rale. GsBernal na este mki în stare, zise, a da ambasadorialal la dieta per- maai instrakgiam, fiind ki komisianea fe- derației ns mi-a dat inki nirerea; d’a- ieea na noate da o deklaragiane obligi- torii, fiind ki negogiirîle se mai ar- meazi. GaBernal Basariei are neklinlita dorinui d’a kontribai ks toate naterile sale, snre a întokmi o ordine în sitau- lihnea konstitegionale a XessieJ elektoraie. Riir । I .. Xanoars, 12 Asgast. nrimiuele ko- roariel skildmdsse în mare la Norderney a fost hat de aalbri mi namai ks mare șilingi a natal fi skiuat de moarte. Din Oriintele denirlat nriimim na- șele, nrin komnania triestini Lloyd, din Kalkata 8 I»lis, Singapora 6 lalia, lava 30 iui Hongkong 28 Iama; din ele aflim, ki o flotili de nanoare din Siam ka dosi uriniini repem|i a aisitat, îetr’o kilito-i r rii de iusiiekgisne a nortsrilor Si a mesa I ini Singapore. Rehuisnile între renre-ț I sintanyil striinl mi gaaernele de la Kind • iui lanon kontinai a fi malgimitoarie) llroiektri ambasadorialal Ilrasiei, D. Eu- lenburg, d’a aisita Pekiug, a întîlnil îm-r notriaire din nartea abtoriligilor kinese Ja Teisin. Loksrile in piaral lai Shaii- ghal ssnt bînUite de iet < de tîlxarî, kari fak kilitoriele nesikreî ’ l,U 1, , —i,i tnglesă ce înțelege eleganța. Acesta era | celu puțină opiniunea miss Laviniel ș’a că- M1-va altoru-a, deși esista uă viuă opo- l sițiune în favorea D-nel Zenobinel — ier- ' tare! a Palmyrel — asociațiunea ideieloră I he încurcă — și palmyritele privescu cu unu despreță supremii pe barennite. Ce- | remu iertare de asta digresiune; amu fă- । cutu-o cu intențiunile cele mal curate. Miss ) Jones erâ așiâ de încântată de rochiele ₜde la d-na Barenne, în cătă otărîse se coman- ) de căte-va noue pentru timpulă iernei, și » ^isă se i le trămită la Florenza, Ospe- j iul fi Ha rima nu, unde familia Jones I avea intențiunea d’a șede pîno la finitulă ■ lui Octobre celu puținu ; deru în urma u- nul capriciu neesplicabile ală d-lui Jones, familia lăsase Florenza așiâ de răpede in- cătu pllecarea sea avusese mal multu ae- unei fuge. Miss Jones nu uitase ro- ^ele sele; din contra, lăsase în privința Miecteforu ce aștepta de la Paris, instruc- țiunile sele, cele mat minuțiose D-luI și ¹ b-nel Hartmann recomandăndu-le se i le Dsni tererea ma?- aba - najjl, DBblikim «rmitorjei iirosnektds- ni Monitor. DROSriEKTS de marinrBtBl serBvrislBî deligenuelorS mi al esnedipisnii oficiale mi nartiks- lare nrin serBiHisl noslale din IJeara RomineaskB, ks înqenere de la 1 Ab- gsst 1861. DR3M8L No. 1 mi 2. Din BskBresHÎ, IIIoesHî, Hre- dea 1, Efzls, Fokmani, Brsila, Galații nrin B ide ni. SERBL4I6L DELIGENJJELOR. nornesne Margea ini Sîmbita: la 2 ore Mane amia-zî lu IIloeinHi, Ilredeăl, EnzlS, Fokmani mi Brăila. Sosesne în Hloemni: Margea mi Sîmbita la 9 */₂ ore seara sade are ¹ renaos 2 ore. Hornesne din IHoesui La Ilredeăl: Margea mi sîmbita la 11 *4 ore noantea. Sosesue în Ilreddak Mierksrea mi Dsmimka la 12 ore la anoia-zț, sade are renaos 14 ore. nornemte din llloemti, BBztS, Fok- mani, Brăila: Margea mi Sîmbita la 11‘/₂ ore noantea. ₍^l ■ Sosemte în Esz^b: Merksrea mi DBmineka la 9 '/₂ ore de dimineagt, 8nde are renaos de 2 ore dimineaga. Llornemte din BbzlS la Fokmani mi Breila: Merksrea mi D^minika la ll'/i ore dimineaga. Sosemie la Fokmani: Merksrea mi Dsminika la 9'/₂ ore seara, snde are renaos measse ore. Sosemte din BszeS lâ BrtilaiMer- ksrea mi Dsminika la Î2 ore mie-zsl nougii șnde are renaosS 2 ore- llornemte din Brăila la Bbz-bS: Merksrea mi Dsminika Ia 2 ore din noante^rltau on .juls'l .atare iq Sosemte in Bsz'bb; Joia mi Lsne^ la 2‘/₂' ore din zi,, snde are renaos jsm^tate de ori». »b îț Condmud llornemte din Fokmani: Lenea iui Joia la 3 '/₂ ore desnre zisa. Sosemte în JBsziB: Lsnea iui Jsia la 1 */₂ ort dans amia-zi, snde are re- naos 1 '/₂ ort. llornemte din Baz^b la lUoesni: Lbnea mi Joia la 3 ore dbn% amia-zi. Sosemte in llloemti: Lbnea mi joia ia Bila or^ din noantea, bnde are re- naosb o jbmstate ori. Pomenite din Ilredeăl la llloemti. Merksrea mi Dsminika la 2 ore dsm miezal nongiî. Sosemte în llloemti Jbia mi Lb- nea la 2*/₂ ore ^in zi, Bnde are re- naos 11 ore. llornemte din llloemti ia Bbkș-¹ remti: Lbnea mi Joia la 1ort din no an te. Sosemte în Bskbremti: Margia mi Binerea la 9 ore dimineaga. j SERBIMI8L K8 OLAKdL,ⁿ ¹ Din Galagi la Bruia: Merkbrea mi Dsmmika la 1 ori» dm zi. Sosesne la Brăila: Merksrea rai Dsminika la 6 ore din zi dans amiazi ILonemte din Brăila la Galagi: Merksrea rai Dsminika: la 2 ore din noante. Sosemte la Galagi: Joia mi Lsnea la 7 ore dimineaga. Direktor» II. Senesks. DR8M8L No. 3 rai 4. ’ Rornerate la Gserati, Iliterati, K5mnb-Lsugă, Bi.liea, Ktine- nii, Slatina, Kraiona, Tarns Severin, Gorj, Karakal, Beke- tsl, .Grbia, Kalafatsl etc. di’n Ro misnia-MikK SERB1HI8L DELIGENJIELOR. llornemte la Galagi. Margia mi Simbsts, la 2 ore dsne amiazi. Sosemte la Gierati: Margia mi Simbsta la 2 ore dsne miezslS nongii. llornemte din Giemti la Iliterati. Merksrea mi Dsminika la 3 ore di- mineaga. Sosemte la Iliterati. MerkBrea mi Dbmineka la 9 ore dimineaga. llornemte din Ilitemti la Slatina. Merksrea rai Dsminika la 12 ore ds- ne amiazi. Sosemte la Slatina. Merksrea mi Dsminika la 12 ore dsne amiazi. Sosemte la Slatina. Merksrea rai Dsminika la 12 ore din noante. llornemte din Slatina în Kaiona. Merksrea mi Dsminika la 3 ore din miezsl nongii. Sosemte la KraioBa. Joia mi Ls- nea la 12 ore amiazi. ' SERBIMI8L K8 0LAK8L. Ilorneuite din Slatina la KarakalS Merksrea rai dsminika la 3 ore dsne 12 noantea. Sosemte la Karakal Joia rai Ls- nea la 9 ore dimineaga. Uorneiute din Karakal la Beket. Lsnea mi Joia la 11 ore din zi Sosemte la Beket. Lsnea fiii Joia la 7 ore seara. nornemte din KraioBa la Kalafat Lsnea ini Joia la 3 ore dsui amiaz’ Sosemte la KalafaH Margea mi Binerea la 6-ore dimineaga. nornemte din KraioBa la J£ing%- ren:, Lsnea mi joia la 3 ore dsnt a- miazî. ” • ' Sosemte la JJîngSrenî, Lsnea rai Joia la 9 ore seara. -.d llornemte din LLlouirein la tîrg» Ji- «IkI : Lsnea mi Joia la 10 ore Seara. Sosemte la tîrga Ji»lsl: Murgea mi Vinerea la 7 ore dimineaga. llornemte din Ringircnl la SeBerin: Lsnea mi Joia la 10 ore seara. Sosem'.e la Seaerin: Maegea mi Vi- nerea la 10 ore din zi. nornemte din Seaerin la Grsia. Mar- gda mi Binerea ia 11 ore din zi. a Sosemte la Guia: Margea uii Bi- uerea la 5 ore duni amenzi. llornemte din Seaerin la Bîriioroaa : Margea mi Binerea la 11 ere din zi. Sosemte la Biriiorosa: Margea ui Biuerea la 2 ore dsni ameuzi. llornemte din Ilitemti la Rîmniks- Blliel:. MerkHrea mi Dsminika la 1 dani 12, amiazi. 1: । Sosemte ia Rlmnika-Bîhi: Merks- rea rai Dsipinika la 1 dani 12, noantea. Ilornewte din Rimniksl Bîlii la Ri- ;1 Badslsi: Merksrea mi Dsminika la 1, dsnl 12 ore noantea. Soseuite la Rial Badbld; . Joia mi Lsnea la ora 1 doiii» amiazi. ■a.....~ spedescă îndată la Roma, adresată cătră consolulO englestf* din acestQ orașiu. Șese septămăne trecuseră foră se viiă acele o- biecte, miss Jones scrisese D-nel Barenne spre a-I cere esplicarea întăr^iări(. D-na Barenne respunse cu politeță co, conformii ordinilorti miss-el Jones,. rochiele fusese spedite la Florenza, de patru septemăne; deru eh tote cercetările spre a afla pe miss Jones fuseseră deșerte de acea-a ladă au fostu reșpedită la Paris ₍ și sosise la D-na Barenne; trebue ore ^so trămiță Ja Roma seQ în altă parte? < ’ aa , Lasu pe pubblicu se cugete cari eraă, cariț trebue se fiă fostu simpținîntele miss Laviniel la citirea acestei scrisorie, pe. care o mototoliai cu impațiință, pe căndu vor- Jbia cu Pâolo. .liote frmnosele .nostre citi- tdrie, suntemă șicuri, ivoru ^ice ca noi, și noi ^icemu forte seriosu, co ună asemene neajunsu era îndestulă ca se despere uă săntă, mal alesă în ajunulă unul bală la palațulu Torlonia! suptă impresiunea re- cinte a acestei 3 acestei oribili soiri se în- j torsese Lavinia lungo Paolo, și fiindu că erbăriă era plină, uă scinteiă fusese des- tulă ca s’o aprindă. Aici apare uă ccstiuue. Esplosiunea s’ar fi întîmplatu ore decă nefericitulă aci- dinte de cari vorbirămă ar fi fostă cunos- cută de miss Jones cu 15 ^ile mai ’nain- te, adică pînă se nu-șl facă Paolo declara- rea sea ? Judecăndu bine, trebue se țlicemă nu. In timpulă periodei ce o pu’emă nu- mi a stăruiriloră lui Paolo, miss Lavinia îșl avusese și neplăcerile sele; cine n’are ne- plăceri? și-și' resbunase de dînsele după cătă ml-e permisă a presupune, asupra ca- meristei, a modistei sele și asupra calului negru ce' avea onorea d’a o purta; nici uă dată însă ele nu asumbriseră relațiunile sele cu Paolo. Pentru dînsulă, cu uă es- cepțiune seă doue, și atunci numai spre resbunare de ofense reali seă imaginarie contra prepuitoriului artistă, ea avea ăcea-ași căutătură dulce, acea-ași figură surîțiente, acelu-așl caracteriă amabile. In adeveră, afarăde circumstanțele llornemte din Blriiorosa la SeBerin< . Birate: Merksrea mi Dsmineka la 3 Vlargea mi Binerea la 5 ore dsui ameazi Sosemte la Seaerin. Margea mi Bi- nerea la 8 ore seara. llornemte din Grsîa la Seaerin^ Margea rai Binerea la 7 ore seara. Sosemte la Seaerin: Margea mi Bi- nerea la 1 dani 12 ore noantea. Iloroewte din Seaerin la LJîngirenî: Margea mi Binerea la 3 ore dsni 12 noantea. Sosemte la Ringireni: Merksrea mi Sîmbita la 3 ore dsui amiazi. Ilorriemte din Tîrgb-Jislsl la Rra- girenî: Margea mi Binerea la 3 ore ds- ni 12 noantea. Sosemte la Ringireni: Merksrea mi Sîmbita la 12 ore dsm ameazi. llornemte din Rîngireni la KraioBa; Merksrea mi Sîmbita la 4 ore dsm amiazi. Sosemte la Kraioaa: Merksrea mi Sîmbita la 10 ore serra. llornemte din Kalafat la Kraioaa: Merksrea mi Sîmbita la 6 ore dimineaga. Sosemte la Kraioaa: Merksrea mi Siinbita la 9 ore seara. £) SERBIMI8L DELIGENUELOR. Ilurneinte din Kraioaa la Slatina: Merksrea mi Sîmbita la 2 ore dsni 12 noantea. Sosemte în Slatina: Joia mi Dsmi- nika la 11 ore din zi. SERBIMI8L KS 0LAK8L. llornemte din Beket la Karakil»: Merksrea mi Sîmbita la 7 oro dimineaga: Sosemte la Karakil: Merksrea rai Sîmbita Ia 5 oro seara. llornemte din Karakal la Slatina. Merksrea mi Sîmbita la 2 ore dsni amiazi. Soseuite la Slatina: Joia mi Db- minika la 8 ore dimineaga. ȘERBWI8L DEL1JJENJIEL0R, Ilorneuite din Slatina la Uiterați: Joia rai Duminika la 2 ore dsn'B a- miazl. U ’ tJflOal'\.:A Iul-. Soseuite la Hiteiutl: Binerea iui Lbnea la 2 ore âsus 12 noantea. SERB1HI8L K8 0LAK8L. Ilorneuite din Rîbl-Badslbî la Rim- nikbl Bîlm: Joia nii Lbnea la 12 are din zi. ‘ j - .if Soseuite₍ la Rîmnikbl Bifai: Joia uri Lsnea la 12 ore miezbl nongiî. Ilorberate din Rîmniksl-Bîfai la Ilitemti: Lsnea mi Joia la orele 12 noantea. Sosemte În Uiteuiti Margea uii Bțnerea la 12 ore zioa. Ilorneuite din Uiteuitl la Kîmnsl Lbng: Merksrea mi Dsminika la sna ori dsni ameazi. Sosemte în kîmnsl-LBng: Mer- ksrea uri Dsmineka la 7 ore seara. llornemte din Kîmusl-Lbng la Iii - temti: Lsnea mi Joia la 5 ore dimi- neaga. Sosșuite în Ilitemti: Lsnea ini Joia la 11 ore dimineaga. SERBWI8L DELUJENIJILOR.^ Ilorneuite din Iliterati Ia Gleiuti: Binerea uri Margea la 3 ore din mie- zsL nongii. B Soseuite la Gierati: Sîmbita rai Merkbrea la 7 ore dimineaga. Hornemte din Glemtî Ia Bskbremtî: Sîmbita uri Merksrea la 7 ore dimi- neaga. Soseuite din Gieuiti îu Bsksreuiti: Sîmbita mi Merkbrea la 3 ore din zi. H SERBIMI8L K8 0LAK8L. Ilornemle din Glemtî la Tirgo- camă romanesc! și irnprese de ună ce straordinariă în care făcuse cunoscința cu dânsulă și-și asicurasc servițiele sele, afară și chiară de stălucirea talentului seă de artistă, imaginarea Laviniel fusese ațîțată forte prin purtarea originale a lui Paolo în acțiuni și cugetări, prin susceptibilitatea caracteriulul seă independinte, prin apos- trofele sele impetuose, prin vorbele sele de copilu spirtosu. Fiă care din aceste stre- mitățl, precumă și tote împreună, da aces- toră relațiunl farmeculă noutății și rarității și inspiraseră frumosel Englese dorința d’a plăcă junelui Italiană. Prin urmare, Lavi- nia făcuse ce pretindă Thornton co facă tote personele juni căndu dorescă se pla- că cuiva : p o s a s e puținelă, adică nu a- retase lui Paolo de cătă partea cea fru- .niosă a naturei sele. Asta e uă metodă pe care, nu numai n’o condamnămă, deru o recomandămă pe față, mai alesă personeloră căsătorite, căci nemica nu pote mai multă contribui la ar- ' rnonia fericirea domestică dețățu des- ore desnre ziose. Sosemte la TîrgoBidite: Mer^rei mi Dbminika la 9 ore zioa. nornemte din TirgoBimte la Gserati: Binerea rai Margea la 12 ore noantea. Sosemte la Giemtl: Sîmbita mi MerTbrea la 6 ore dimineaga. V® Direktor II. S e b e s k e. îIB '• d 1 oJ os DRUMUL No. SERVICIUL DELIGENȚILOR. Din Bukurești la Giurgiu. Cu olacul DIN GIURGIU LA Z1MNICEA Șl TURNUL J? MĂGLKELILE. llornemte la IJibrgiB: Margia mi Sîmbita la 2 ore din zi. Sosemte la IJibrgiB: Margia rai Sîmbita la 2 ore mi '/₂ din noante bnde are renaos 2 */₂ ore. llornemte din Ribruis la Zimniuea mi Tbrnsl Migbrelile: Merkbrea mi Dsminika la 3 ore dsns amiaz, Bnde are sn renaos de 1 ors. llornemte din Zimnfaea la Tsr- nsl Migsrelile: Merksrea mi Damini- ka la 4 ore dsne amiazi, Sosemte la Tsrnsl Migsrelile: Merksrea mi Dsminika la 9 ore din sears, Bnde are sn renaos (Te 2 ore. llornemte din Tsrnsl Migsrelile: Merksrea rai Dsminika la 11 ore noantea. Sosemte în Zimnfaea: Joia mi Ls- nea la 4 ore desnre zist snde are renaos 1 orb. llornemte din Zimnfaea: Joia iui Lsnea la 5 ore dimineaga. Sosemte în IJisrgis: Joia uii Ls- nea la 3 orp dane amiazi, snde are renaos 2 ore. ’ Ilorneuite din Risrgis la Bsksremti: Joia mi Lsnea la 5 ore dsne amiazi: Soseuite în Bsksremti: Binerea mi Margea la 5 ore desnre ziși. Direktor II. Sesesks. DRUMUL No. 6. Serviciul cu olacul. DIN BUCUREȘTI LA OLTENIȚA ȘI CĂLĂRAȘI. llornemte din Bsksreniti la Olte- niga mi kiltraml: Margia mi Sîmbs- ta la 2 ore dsni amia-zi. Sosemte la Oltenigi: Margea uri Sîmbita la 9 '/₂ ore seara, snde are renaos de o ori. llornemte din Olteniga la Klll- rami: Margia mi Sîmbita la 10 '/₂ ore seara. , Sosemte în kilirami: Merksrea rai Dsminika la 8 '/₂ ore dimineaga bnde are renaos 2 ore. Ilorneinte din Kilirainî la Olte- nigi: Merksrea rai Dsminika Ia 1Q % ore din zi. Sosemte la Oltenigl: Merkbrea mi Dbminika la 8 */, ore seara, snde are renaos 1 ori. Hornemte din Oltenigl, la Bsks- rerati: Merksrea rai Dsminika la 9 '/₂ 01e seara. Sosemte ia BskBrerati, Joia mi Lsnea la 5 ore desnre ziBi. . Direktor H. SeBesks. gv • iurrnj a •,6 b înl-b l In ui tal । prinderea constante d'a-și ascunde cineva defectele sele și d’a arunca asupra celoru-a pe cari-I iubesce lumina calitățiloru sele agreabili. Căte căsătorie ară fi mal paci- bill și mai fericite de cumă suntă decă bărbatulă și femeia, în locă d’a se areta în portulu de casă, în vestimdntulă de de- măneță și în pantofii, aru fi șciută a păs- tra toeleta și manierele amabili ce aveaă căndă îșl făceaă curte! * (Urinarea pe măne.) Bondtirulu t' F o a i e « m o r i ș l i k 1, .ariare în toate zilele . . | dp dstniniki. Jlregal ne 8 n a n 56 do leF, ne fs m 11 a l e de a n 28 de le), nte sn nalrâris de an 14 iei: iar nsmira] 1 Ies. Re- daklor I. B. ADRIAN. în lainl bia- robi Bondar»l8.I e ța Redakgl»- nea Daliei. In EskBreuitl la re- dakgio koofratefa! se» N'ikiaenșa, .«t www.dacoromanica.ro ROMANUL AUGUST.^ DEÎIEIIIE TELEGRAFICE > •SBOIS --- î> 910 KsrssLBienI din 7 August. 67 - 75“" Nagionale ᵥ . 80 — 85 De vin zare. 4 Tonilor! de kîte 500 Bedre de stejars bsnS ls- Akulsnele Bimel ‘ 740 ----- ,, Kredit»! n 4174 — 30 London . 137 —65 Silber v 4 JM186 — 50 o DBkâQL^uaa 62 IJ MISK'BRILE ÎN nORTSL BR'bILA. ........................ /Hi în zi»a de 7 August 1861. Korbbil iUl ri , sosite tnkirkate.k . w. „ demerte nornjte tnkirkațe,.”^‘“:^ Banoare iu: sbil” ₑ >> sosite nornite demerte ni* 2 5 4 ’ 2 3 2 krs ksrais mi solid» se afli în ma- •» • ■ xalaoa Dsdesks, în fagi ks mini- slirea S-Jors Aaoslo-lL No. Siriei h» .₃ₗₗ.u Andreas’ Boșco, . In"' ₃dogarS. SI 4 D*⁰* R«vrertiH in¹ «VuiaM ______ .-lincon Grili roșu de Banat. «La inomia’ Gergani, clasa lalomigil, se afli grÎ8 rom» de Banat crima ka-i iitate; amatori ie aor Boi st lism- cere de simîngi, si se adreseze la D. Gigi Maleosks ne made la urin- gsl Ion Gika lingi biserika urotos- tanli, snde noate si sazi urobe mi si afle nregsl. ’ : “ⁱO Ut > i i'Ldn»îc No. 502."d ■. ₛ I «ii«dn îfc ÎK liiM ^Institui de Comerciu. - ?⁵f‘ Referîndsml nrogrameî c»blikati în ziar»! Romm»! la 5 Islie trekst, am onoare a Informa ne onor, nrblik ks Hregsl nrod8kteldr?,,,'ⁿⁿⁱIH^ Grî8 niakîr kalitatea I, kila 1„ IHA» ,, ,, kîrnis ,, arnist Sekara . Ilorsmb». OL II n; ini Orz» Bekl, 1«h Orz no» L : i-ai'ijaniN iu f.U Fasole ■> i 225 2401 200 210 200 170 80 156 65 82 *38 215 190 85 162 70 85 40 Raniya silbatiki . . “Y* ‘ — M«bi kii. " l:- !,,b - IUlen»r! nornite înkir. nent. Sslina 3 De înkiriat. Sn acartament în kalsl de jos al kasselor nnosa- tslsl doktor Teodosie aesle dram de kassa rmosaisl»! Bilara, k» ksrle,' grajd», mooron mi toate deaandesele irebsiniioase, se di k» kirie de la Sf. Dimilrie Biitor. {Doritorii se Bor adresa la sn»l din enilronil aneste! kasse, D. Anastase Filiti în sliga] BrînkoBean» neste dr»m de kons»- latul Italian. f₍ⱼb No. 504.₍ țmdmlH mi '|3 । institst»! nrÎBat de KomerHÎs se Ba de- skide la 1 SeUteniBrie Biitor. K»m este sneaifikat în nrezissl ar- tikol din ziarsl Romtn»! Ba aBea lok. . 1. Un k8rs nrinHÎnal de Komer- 418 snde se Bor inBiga nitiinn,ele ko- merniale, limbele moderne, istoria, li- teratsra mnl. aaest ksrs se sa nreda în frangozemte în toate zilele în timn de 3, 4 ore, iar onorarisl este de 24 gal- beni ne an». 2. Un k»rs de KomerniS ekstra-1 ordinari» nentrs anei domni kare deja| fonknioneazi în komerfiS. se Ba în-1 Bina mtiingele komerqiale de 3 ori □e sintimînl seara de la 8 nins la 10 ore în limba franîezt^ iar onora-, risl este de 12 galbeni ne an». | f 3. Un asemenea ksrs ekstraordi- nar Ba aBea asemenea lok în limba germani iui ssbt aueleaiui kondigisni. Fiind kl deskiderea Instit5tsl»i e- ste ama de anroane, rog k» stirsinfii ne anei domni ae Boesk a srma snsl din aaeste * k»rs»ri, de a bine Boi si ns difere'ze a ssbskrie lista, denssi nentrs auest sfîrmit la d-nii J. Pomey, FraniT Ilolixroniad mi S. Xalfon ini' fii. ~ . ⁿⁱ II Asînd în Bedere srgenija sn»l a- semenea Institst, neuesari» nentrs ori ue komersant, ns ml îndoesk a krede ki Ba glsi nrimirea faBorabill He me- riti. . । tsl - i . P 310 li Sum - MISKTRILE 1N II0RT8L GALARI :ⁱJb In zisa de 5 August 1861. .IX* Hli). ¹ Kor tbii sosite înkirkate^ s — demerte ; . . . — J nornite înkirkâte........... — demerte .q . . . Sacoare sosite ........... . . - norniteJ . > il egal Ilrodsktelor. iul . 6 6 10 2 “’irÎB iiii « 'fiakîr kalitatea I. jj Ia ”rH*. kirnis „ n< : in De arendat.'¹ Cu sosirea' timpului arăturilor de ' toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samarcaș, cale bI M- riiigel. Strada Ulelari în ka- -8.. '«no 2 bizuim ut de preț i î⁰ ,a sⁿ,A- i- «i Ab Pentru desăcirsita desfacere. g Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- 3 rabilâ spre a se putea desface toate cărțile § și cele lalte articole, stabilimentul acesta de librărie s’a mutat acum in "I o'iJui’' 8 PMA6HH. ROMAN:» §^>0- -• lanmdeia (Bondeu) țj • unde se va continua vinzarea. : vuiaolll ■ =- SI' ui tir 3> a n Tot d’o dată se mai face ăncă un apel § Domnilor, cari au mai remas datori Ia zisul § | Stabiliment, sâ bine voiascâ a plati datoria § | lor, fârâ a aștepta un ah apel și alte masuri. | noi au ■I nn snifii !ij7 ~hh IIir. ASIN ENGI.ES I. (W& COIF ini !■ nin d’o poște de capitală. I No. 490Jv ⁹¹⁰ $ l’i»d i ______________. ________________________ 500 galbeni, ⁰’ du ipotecă, I dobîndă 1 la sută pe lună, ma- । halaoa Batișteaj* casa popa George. No. 484, ’ 1 ¹ ‘ m ,ri •ni' n ' »t „ . . *- i°. — — ^okari» I n;..!. .. ,u.b. U n 109 — । Tîdrsmbs‘ii i*’ . '." . •V¹ 142 — • 0i'Z8 ...,..............'— "— ..........3.. Administrațiunea ziarului.J Fiind-ki k» n»oa regslare a mer- sslsl nostiilor Statei»! la m»lgl dțrt d-nil abonagl al aiesl»! ziar» ns mal sti mizloks a li se trimite ziarslă' de kit nsmal nrin bi»rosrile onor^ Ilrefektsr! distriktale, adminis|ragis- nea ziaral»! Rommsl Bine, ks alini konsikuisne desnre simgimîntele na- uionale iui de bsni-Boingi ale d-loil Ilrefekgl de distrikle, a-I rsga ka si bine-Boiaski a fale si albi kon- ksrssl d-lor d’ani ’nainte ks animi- rea ziarslsl mi suedierea Isl în 11 linii nrin bisrosrile urefektorale. > Tot asemenea administragisnqa roagi mi ue d-nil abonagl din 6h- .ziacnl, Ksrtea-d’Argems, Bizsremtil mi Me? kari uriimin am’ aksm zia- rsl nrin Hostiile Rsgsiats, Floremti, Teksnis mi MoBiliga, ka si bine-ao; iaski a gisi m’a înksnomliinga ad- ministragisnol mizloksl iei mal ne- meril» nrin kare si li se trimigi în Biitor ziar»l. । " ] Gr. S e r r» r i e. Desfacere de pin^ă de Olanda. Fiind că numai d săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pîn4ă de Olanda care posedu în prăvălia mea, în casele Torok din podu Mogoșoaie, alătur ea cu Pas- sagiul Romăn, cu un scă4ămînt De dnzare. o prăvălie cu odae în dos și o altă odae în cur- te din mahalaoa Popa^-Nan, ulița Mărcuța, No. 35, sunt de vînfla- re. Doritorii d’a le cumpăra să se adresese la administrațiunea a- cestul 4^™-^ nib' «huoinell N‘>. 492;; Of J rf! rrvr’Titr⁻^ r 2; J de 25 la sută. (turei । De aceea invită cu respeotu pe obor. Publicu din capitală, d’a mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti- mentul de marfă, pe lîngă prețu- rile loru scă4ute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiune, care nu se întâm- plă în tot dauna, aprovisionîndu- se cu aceste articole trebuincioase. Sunt de vîn4are batiste d’o- landa pînă la 6 sf. du4ina, buca- ta d’olandă 60 coțl cu 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și ună assortiment destul de mare de garniture de mese de ață albe și colorate, percaline de ro- chii de dame cu cel mal elegant dessen pînă la 50 parale cotu. । >ilitli>l* M. Schraindorfer, Jh'.,»!; meșter de pîn4ă d’Austria. kiriai. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea aL bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tote celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șede vis-a-vi d0 d. Obedenu, ulița Mitropoliei. No. 49Ș:^J;₁O ^ 7f„ ₜ Callea Mogoșoie în facla Sărindarlului. ¹¹¹¹ Deposit generale d’articole de mo-- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de venătdre, de utilitate și de agremente. ° di Mobilări depline și mobile mici. O- glințli mari și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și legăne de copil, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pândărie ș’asoernutărie. Pâmje sim- ple și imprimate. Pân^e ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etesu »?<•' Bonetărie. Ceorapi și Călțunl de¹ ață, de bumbacu și de lână. Gilete șiismenede lână. Câmâși de pânțlă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feșie și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. । Mușamale pentru parchet și scări de fe^ Invite lărgimi. ' Ale venătorei. Arme de focu, Pistdle Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Englesă. Brice, bricege.fdr fece, cuțite etc. ete. * I Parfumerie, de t6te felurile și din cele mai bune fabrice din Paris. . r$; _• । i Marochinăriă. Mese și obiecte felurite de lacu chinesesci etc. etc. ₜ Bron^ăriă. Pendule, Laițpe, arti^il^d^ daruri, argint și plaquă. Ciment, adevărat Englesescii. Vinuri, liedre, cigări, ceai, cio- colată, bombone, biscdturi. Comisione pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu semă de Clayton, și Shut- tleworth, Ransomes și Sims etc. No.i442i i i k »n.anj Se recomandă.b în Giur- giu la d. espeditor George Crisitf j se află unu mașinist, care are o praesă fdrte bună mal cu sdmăla mașinele de treerat și secerat, pe . lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le¹ scie și drege atât din ferărie cît și din „lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințe4e mal bine pe domnii proprietari și arendași ' pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra măi întâiu pe, probă. D-nil proprietari- și aren- dași cari au «trebuință de un ase- j menea pm se pot adresa la ^6 numitul espeditor.„ htiUMi No. ,496. (xînrtiixD .Abw ■ i’.i - । ai'O ■ u 4 Desfacere. O La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- I ȘUL DE AUR“ se află o canti- j tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țuri foarte scă4ute: ,J> Bordeaux. ¹ G i Medoc superieure *’ V f lei⁽¹ 9 Saint Julien . Chateaux lafitte „ Margaux ’. Mad^re superieur . Malaga .... «ib 'I- ' !1 11 13 13 14 11 10 20 20 25 10 4oMI (No* 497). •II H| 1 Rhum de Jamaique bouteille premier qualite*¹. J . Iiu deux-eme „ . T ii 10 iiidrrJb hit g 25 C ham pagne. uoⁿ l "" Ai grand mousseux quaiite superieure. Sillery. . . . Bouzy. . . . Precum și diferite .J 11 12 13 licorurl UN 10’ 20 ‘ de De la administrațiunea ziarului. Ssnt rsgagl toyl d—nil abonati alls kiror» abonament» la aiest» zi- ari» esnin la 15 A»gssl8 ansi» ko- rent8, ka bțne-Boiaskix a gnbi! re’nnsoirea isl, kiil de la aiea₁ zi adminislrauisnea sa ii nesoili a în- neta trimiterea ziarist»! 'leilor» ho n8-J!8 Bor» re’nn»oi. «a | Ua loiHct ’ Ml» h^nuUii^. Gr. Serrsrie. La d-lor Hempei ei C-™* se află de vîn4are Siment Eugle- 4esc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărjturăi No. 485. ₍ₗₗ । 4 ;|₄ —_J' ' Bibliografi^¹ ¹ ⁿ* Eroinsra TEMNIȚELE A8STRIA9E, konrinzitoare de siaua nolitiki a bi FE- j L19E 0RS1N1, skrisi de el însămi mi tradssi de ssb-semnatsl, a emit de sslit tinar, mi se afli de nmzare la toate li- bririile mi în oasagisl romin la Re- dakgisnile ziarelor Rommd, Ilouobl mi ludenendinga. Gr. Serrurie. De arendat. ¹ Moșia Sur-ᵣ deasca și Glodăneasca de lîngă Ur4iceni, se arendea4a prin licita- ție de epitropia bisericii Armășe- știi pe termen de trei ani cu în- cepere de la 23 Aprilie viitoru; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Nenișoril la file- le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adjudicațiunil, avînd a vedea acolo condițiile arenduirii și a depune . che4ășie solvabilă pentru a lor în- , - - :ni iii deplinire. ‘ ‘¹¹ ’ ’¹ George Zosima. mmm .^Nₒ ₄₈₉ ₜ "• jlnn-'|e|j'i t Desfacere de negoț. Sub-semnatul,* avînd a se des- face cu totul de negoțul ce a în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul sătt posedă felurite trăsuri, precum: ca- rete, calesd, faetoane dupe moda Cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul său de cel mal buni fabricanți, și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de teascuri pentru storsul vinului du- pe cel mai nuou metod, atăt pen- tru înlesnirea lucrului căt și pen - tru curata eșire a vinului, depăr- tîndu-se cu totul călcareâ cu pi- cioarele, precum și o mașiuă de Lipsea și de Marsilia și un asof- , timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețurf । fdrte scă4ute. No. 498. uuodn g: Marehidăme. La stabili- mentul de marchidănie al d—Iul Sava Vasiliu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi de d-lor Martinovicl și Asân, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena Doritorii vor găsi cele mal scă- 4ute prețuri cum și buna cualiutf î a sobelor. " ¹ " " ’• iHl Kttl Hr it >’ ll j No. 477 ■fr. La d. LucaȘievicI a sosit Plastru pentru tămăduirea negilor de pi- cidre¹. Doritorii să se adresese la magasinul d-salle. ⁱ > \ (No. 494.) 3 scos II * buturuge din pădure. Mihail Miller,)! Karetaui ka loksinga în aliya Fers- strtalal No. 46, magazinal din fan- dai karHu ande se afli direkijia te- legrafalai visa-vi de kașele Viiara. De arendai. Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste opt~4ecl familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu 4ece sohaturi, se aiendea4ă de a- cum pentru trei sau cinci ani so- cotiți de la 23 Aprilie viitor- No. 491 5 No. 488. 1 Tinografc 0, â. RO^TȚL Fortwnl Sffo www.dacoromamca.ro