Voiesce L 5' JV ₜi«l a Ufcl > i «i II V ianîb ;7V8 AUGUST 1864. .*n» ai«allao an — «b ^nrd • f Lumine^ă-te jTtt •TE?’ r‘'“ ii « gj LbNl tui MAtUJI și vei pute. ya eși în tole afară de Lunia dojia-țli după Serbătoriă. / marea pe un an Șt>.sc luni ... l lună....... Uu esemplar.. . . lasciințările linia i»o'ft BlIflOii 128 Ioe 64 I • n oi 18 32 L . JIAHIU POLITICO, COMRCIALE, UTEIIARIU El [ UI 11 — . 24 par 1 leu (ARTICLfcLE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) .«Rm ./ iii» ’■ ■ ’ ■” ' ,8181,. Abonarea se face în Bucurescî, la Administra- ¹¹ țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 13.'r . OD . In județe la domnii Administratori și la «cores- pondințil nostril, sau d’a dreptul prin postă tri- mițând și banii. Tot aiemenea și în Iași. . 41» imn l ^sboi cil Jit f»D"- u fa. . ' "* « Direptofiulu cțiariulul f^omănulu și Redaptoriulu respuncț^toriuC*. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 jW «fii, .î?8 toalătu de nedescriptibill armoniele, atătu de eterate vaporile.,îiiăn mi^u-loculu căroru se .delecță slujii: jti șa î>. Anima amicali se înțelege, nu putea fii altă decătu a lui Salvatore. Lui Sal- vatore deci reveni onorea d’a aVei a sus- ține loviturai născută din astă nquăCfase pșicologică a șpirituluț luț^aolq.j Intusiastu determinatu , .admu'atoriu ^ardinte alQ con- fratelui seu în arte, înamoratu nebunu elu însuși, și făcîndu totu ce putuse spre a îmbărbăta pe amiculu seu a mări nuine^ rulu amanțilorO, Salvatore era firesce ,per-« sonagiulu celu mai aptă la rolulu de con- fidirite simpaticii căndii era vorba de Paolo; deru nici uă dată acestu colii uu-lu prin- dea mal bine decătu în acectu momenlu particulariu, căndu, mulțămită unoru cir- cunstaiițe, propriulu seă diapasone Tnintale era suitu la unu tonă puținii diferinte de alir9esaltatulul șeii superiorii! îri arte. Răpirea lui' Salvatore tivea în faptu mai iriillte motive legitimei' De³ căndii lu-amu perdutu din vedere, fortuna sa se mărise forte: La titluld șeii și la funcțiunile sete de pictoriu de decoruri ordinariu alfl mar- > chisel del Fuego y Arcos sfe adăusese forte răpdde acelea de poeții,'‘d# dCse^ naloriO de costume, l'de direptoriii alu co^ rurilorii și -de suflătorii!.' Int/unîintuvîntuȘ activulu omuleții devenise Atlantele depar- tunentulul teatrale la villa Toralba. Astă mizloan'eleT’ft are snre a-l nsne în e- sekstare. Dar înainte d’a înnene o Isn- tl ale kirir ressltate, de s’ai întoarce kontra Isi, ar fi neritoarie nentrs mo- narhia asstriaki, ns Ba sita a kmtiri bine sorțile sele mi a kista si-rai faki aliaț’, ka la 1848-49, din naționa- litlțile anesate Ungariei. „Dieta din Ilesta, de Bdu nriîmj Isnta, kasti dehl si nareze ast nerikls eBiimd d’a rek.idea în grenielele kari în enoka he adsserim aminte, aS, în- tors kontra .reBolsțieî sngare toate na- ționalitițile nemațiare din regatsl sm- tslsl Ștefan. Disnosițisnile anestor na- ționalitițî ssnt denarte d’a fi faBora- bili Asstrieî, ksm noate ninesa jsdeka dani Ffefsssl Dietelor lor i. nartikslarie d’a trimite denstațl la konsițisl Imne- fislsi, rai ksm arati rai resols uisuea ue dieta de la Agram este a Bota, da- ki n’a fi Botat-o deja, nentrs desfiin- țarea konfinilor militarie mi a reoimen- telor mlrținiane, la konserBarea kirora ÂSHtria ține foarte mslt. Dar nîn’aksm uinl îu Kroația, nini în TransilBania, mul în BolBodina, ns s’a manifestat aimnatie nrea Bise nentrs Engaria, ks kare ar fi disnsse a se sui snre a re- . 1 o * , . , , . i»UÎ q siste gSBernslsI Bienes, daki ar aBea siksrănța ki ea (Ungaria) Ba rensnța la asorbirea tstor naționalitiților ' în naționalitatea Magiarl.u ‘U tMun Ahestea le-am ^zis ini Ue am re- nețit noi mal tot de sna kmd am vor- bit de afacerile Ungariei. Re kit timn în adeBir, srgaril ns se vor konBlu- im kl tendința lor d’a asorbi hele lal- te naționalitiți în naționalitatea ma- Romanii, Kroații, mhl, Bor nreferi a se sni ks Asstria, kare iot de rekti- noauite naționalitatea ini oare kari dre- ntari, de kit ks Ungaria kare voeinte a-i magiari ks total. Urin sunare da- ki sngsriî voesk serios a fi liberi ei, reksnoaski de libere iui indenendințl d’ori hine mi ne celelalte naționalități mi nsmal atsnui se Bor nstea înțele- ue mi konfedera îmnresn'E nentrs o ksmsne Iskrare kontra orî kirsi i- nemik. , i . In Italia meridionale sneltirile re- akționarilor srmeazi a ridika nekon- tenite nediqe gSBernslsI Isi Biktore Ena- mansele; nrin mai înalte sate mi ora- mele ațlțl reakțisnî. GsBernsl a Isat intssre energiie. snre a renrime aste tsrbsrsri, se trimit, sure anest skon, mai înalte regimente de omtiri, slriktiBi, kare iionremte se Israelițl d’a Isa momii în arendi mi d’a ți- nea xansri mi kmlsinHa țean, este kontrarii sniritqlsl Konsențisnl, kare nreskrie ki toți rominjl as a4eleaml drentsrl 4iaill mi ki arendairea snel momie sas înk'riarea anal xan sas snel kiniaml ns noalo intra în ka- tegoria drentarilor nolithe. Zi4e ki, daki Earej, în Ilolonia, în Galițjp mi’n MoJdaBia, as în minp lor tot komeniBl iui toali indaslrfa aceasta kari snerim kt în ksrînd an kanet anelor desordinî. Desnre konfliklsl intre Bor nsne venerări»! Goyon mi Kardinalb Merode ns gisim nimik nos în ziarielo stnine, afari na- mai ki kardinalele Antonelli afari na- «j esnres venerarishl Goyon nirerea sa de n8 nentrs iele întlmnlate mi ki a nriimit kondiuisnen d’a s’afla în Biitor țianî dirente ks dînssf. Aflim asemnea din Roma fikat nsmeroase arestiri.ni»sio In rela- k» s’ak «Zi -^1/1 o — s rlîioii aiojl* -tion t >tal S I' <1 C 1 i (4 l. Ol unb ipiAuec n>|I. a fino 6/1 ,oil# - II»*. Ziari»! verman adin ' EakBreiDli ,,Bukurester deutsche Zcilung“ kom- bate artiklsl noștri rde Ia 25 leii® os nroBine în șrma ^gnor nriBilețic, ti nsmal fiind ka n«, 16-a fost uer- mis a îmbrițimiu bf’o dti ramsre de ssiisislinți, armarea natsrale era si dobmdeaski în .avesle ramsrl o dibiiii mi denrindere mal ^mare, kare le fi4ea ks nstinți «a konksra kș alțî reliyionarL Anoi Bi'ind la a dosa kaasi, ziie; „A dona kaasi „este ki Israelițiî aieslpr țere, jnrjn „eskțssiBismal lor tradiționale, nrin „diferința moraBBrilor, /jobișeiarifor ,,mi a nortahl, n» simub an natrio? „tisin.fini »e konsideri ka striinl, „Rsgim ,no d." direktor al „Romi- „obIbI⁴¹ a esnlika d-l«I Winterhalder „leea ie a renețil adesea în „ROr „mm»],u ie simnțiminte nalrioti4e ;,aă doBbdît Israelițil d’aiil în dife- „rite okasi«nL Ssntem tn nosesisneft ,,«nel enistole 4e domnsl O. A. Ro- „setti a adresat de la R8m4iak la Maik redaktorisl»! „Israelitsl „romin,“ în kare deklan simnatiele „sale nentrs Israelițl mi laedi k» plâiă de onor! și dăi titluri nu era singura mărturiă bde idibărbătlâre be primise de la btihă-voința scniofel; ea nu întârziase a fi însoțită de alte Senine, miiltu mal substan- țiali și nu mal puținu bine primite, de li- beralitatea nobilii domne. Mulțămită ăstui ferici tu âvcnimîntfl , Salvatore ' se putuse descărcâ de Singura sfea detoriă însemnată, rfetnășița chiriei sble ^‘putuse Cumpăra pCn- fiRî Chelia fkimosa măntiă de mătase des- pre dâre șcîmu, și' â-șl dă lui îrtsăși' lusulu neauzită, dâră așiâ de urginte⁹,¹ Mu unul rmbrăăămâăfă negru 'completu și trbi ca- meșie; în fine, și asta nu dra ameliorarea cea mal mică făcută în esistința sea, putuse lua cu chiriă uă cameră convenabile in a- propiare de ăteliărinlQ lui Paolo «și- plăti p’unQ trimestru înainte. 411 MU Ddco amQ adauge di' după îdte ’¹ a- cfisle cheltuiele-, Salvatori se afla liberă posesonu pe 31 scuti, sunăndu armoniosu în busunariultî seâ, — 51 de scudi, cd cari nu scia ce face, — cititoriulO va în- țelege fdrte bine revoliițiunea operată în aști creeri ai micului pictoriu prin astă stare de‘ lucriirl fdră precedinte, ne place aprope să ^icemu ăupra-naturale. Spre a da uă ideiă de exaltarea fericitului băiatu, ne va fl destulu a spune cd propuse d’uă dată Cleliel, și forte seriosu, s’o iea nu- mai de cătu de soțiă, coci acumd erau la adăpostii de miseriA Urnii omii a bă- ruî irtugmâr#³ putea ftefge așia* departe pentru elfi însuși, esercițiile de înaltu voi- tigiu la cari se da Paolo păreați cu totultî www.dacoromanica. în ordinea naturale a lucruriloru. Ce ^i- cemu ? Uneori Pegasul lui Salvatore devora timpulu și spațiulu așia încătu trecea îna- intea lui Paolo chiaru, și din asta urma stări bruscj și rechiămărl la ordine. Așiâ, spre esemplu, Salvatore nu voia ca Paolo se-I vorbescă de așteptare și de timpuri de în- cercare, striga elu; îți spuiîi eu câ fru- moasa tea este atinsă la anjmă, și că la ora asta este la picidrele unchiului^ seu, facendu totu ce pote ca se smulgă de la â- cestu bătrănu ursii consimpțirea sea: A1 șțțo pie la sventura!... ¹ — Salvatore; Salvatore!¹ întrerupse — Salvatore, căfe efVre; nu sum înamoratu de patru ani fără se cunoscu astăzi pucinelu deprinderile femeielorQ. — Și fâr’a lăsa timpii amicului ceu d’a face noue obiecțiunl, miculu pictoriu urma se- ria argumenteloru sele, descriîndu pe Paolo ca celu mal fericitii din bărbați și din mu- ritori, legănăndu-se în trăsura sea cu pa- tru cal, și dăndii amiciloru sel serbătdrie principiarie în splendida villa Mancini. Așia eg| positive viitorîulu ce-I reserva sortea. — Ce fabule îmi șppl aci, Salvatore? Par’cd ml-așiu bate capulu eu de viile și de serbătdrie, respundea simpțimentale Paolo. Nu, eO voescu ănima iei, și vre unii ănghiii pacibile, unde se potu asâunde tesaurulii meu de toți ochii. a Voîti fi geloșu, forte geloșii... — A! in adeverii? urma Salvatore asta schimbă tesba. Gia la fier a ge. O losia, versa tutto il suo velen. Decd ești gelosu, ănghiulu pacibile este forte necesariu. Caută numai se nu fiă pre departe, cdcl n’așiQ pute se viiQ se ve ve^u deseori; este adeveratO cd și eu am ple- cate pe calea d’a ave calbrioleta mea. Nu crețlQ celu puținii cd atunci ai se me pri- veșci din înălțimea măririi tcle, nici pe Clelia, nu e așia ? _ f Se’nțelege cu ce tonii măniatfl pro- testa Paolo contra unei ipotese așia de o- fensătdriă; apoi Salvatore contraprotesta și elu, co fiindti-cd, moduld seu d’a privi lu- crurile nu plăcea amjculul, mal bine eșțe se tacă. Deru tăcerea era grea pentru ar- dintele omuleții, și frumdsele sele resolu- țiuni dispăreau îndată. — Paolo, striga elu ex abrupto numai decătu, uăideiă; dâcd amii fipsa pentru *acea-și ții amânddue că- sătoriele ndstre? Ce ^icit Afară d’aceste mice flecărirF de fe- lulii acesta, Salvatore, regulă generale, se mulțămi a dâ curați! și simplu respupsurij lui Paolo, apoi adapta confidințeloru ami- cului seu estrase din repertoriulu sed mu- șicale, cari erau analoge cu simpțimîntula seu situațiunea acea-a. Așia, uă frumdsă voce de tenore informa la ocasiune pu- bliculu, celu puținu partea acea-a din pui blicu cării-a-i plăcea a se preăinbla la îm- , murgitulu serei pe Pincio — cd esistea în lume uă domnă dre-care (numele apsinte.) B e 1 i a s i c c o m e un angelo, pe care cerulQ uă crease înadinsQ — 11 ciel I’ha fatta nascere — pentr’imii v JT o 694 noMAWLu ₂; august. „dinadigsXI snirea lor între dînmil, „denarte d’a o kalifika de esklssiBism. „Asemenea noate mii, mal bine de „kit ori kare aitsl, domns Rosetli, „daki Israeligil a8 remas indiferingl „la manifestarea nagionale a anslsl „1848. Hli nrin ie se disting is- „raeligil d’aqi de Mei lalgl Meligiml? „nrin nortsl lor? Ne îndoim, daki „în tot IlrinMinatBl BalaMiel esist zeMe „jsnl israeligl kari si na fii îrabn- „kagl dsni modi esroniani mi kiar „Mei bitnnl ssnt mal malt îmbri- „kagl în koslsmal nagionale-rommesk „de kit înlr’sn kostam slnin. Ne- „gremit na ssntem din aMel kari ar „konsilia ne Israeligil d’aMi a adonta „sn nori slnin, dar, daki Ramil mi „GreMil d’aiMÎ, kari s’afli ssnt o nro- ,,lekgisne stnini, Borbesk limbe stn- „ine mi noarti kostsmal lor slnin, „not arenda momii, noi asea mi kiar „nronrieligl imobili, ns îngelegemS „nentrs Me israeligil nisksgl aMi sa8 „natsralisagl mi kari n’as niMl o alti Mal ’naînte d’a intra în disks- siene ks domne redaktor al foiel germane, kare anin aMeleaml nrin- Minie ka mi noi, kredem de datoria tr’o dfskssÎBne, serioast, sinMeri, de bsni kredingi mi firi nalimi, tre- bse si resalte adeBirsl. miresk alte interese, alte lendinge „nalrii si fii nrisagl „sânt nretest■ ki ssnt w¹ kagP.^ . W¹. Mal domnii Winterhalder, ,gil în Engfitera mi’n d’aiest drenl altfel îmbn- întrebim ne daki Israeli- Franga, îna- „inte ks 50 de ani, kmd IniaS a- „kolo ka ahl într’o slaVe estengio- „nale, kind stafia8 akolo ka aiU es- „kleml din legifera sotiale nrin leițl „sneiiall nenlrs esrel, s’ae aflat oare „n’a*ki tniesk isolagl mi es- ,,kleml? Ns este oare asemenea a „înkide ” n’sn om într’o lemnigi mi „a ns Boii a-1 libera, ne kit tiran „Ba reminea isolal de societate. Is- „raeligif n’as fost nerikioml în nitl „o gean, nentrs ka si fi trebait a-I ,^mirgini nrin legi snesiall, bemal fa- „natismsl a diktat anele; legi nentrs noastn a limari oare kare nsnisr!: TjnlîiS, rjeksnoamtem tendingele iberall mi nrogresiste ale ziariulul german mi ne anim ks urinsiniele sale de kmd a reanimi sânt no»a redakgisne aklsale. Al doile, ks loati amiiigia mi intimitatea, ke kare ne onoan domne Boselti, tot na intim si fim abdikat Br’o dati konBikgisnile noastre in-? diBidsalI mi, ks toate ki ssntem mal în toate Mestienile nrinu'nali mi Bitall d’aMeaml nirere, lol noate esisle oare kare diferingi, oare kare nsangi în anele din ideiele noastre; ginem nrea mslt la indisidBalitatea noastn, ka si astem nriimi a se îmninge soli- daritatea noastn nîni a fi identifi- kat desiBîrmit ks onorabilele nostre amik. Al treile, soim a konstala ki loleranga a fost tot. d’asna, este mi Ba fi neskimbat sn nrinsiniS sakrs nenlrs noi, mi ki sentem foarte de- narte d’a ne fașei anintoril intole- rangel mi al fanatfsmeled *1 ynatusj Al natrsle, kredem ki am dat destsle donezi, ki mtim a nregei mi a slima ,ge om ori kare l-ar fi kre- dinga mi religisnea. Kenoamtem mslgl israeligl, oameni demni de loati sti- ma mi d’o onorabilitate nekontestati kari ne onoan ks amiiigia ibr mi Tesoektim o religieue, kare a ser- Bil de fendament kremiinismelel. Dar tokmal fiind ki sentem amili al is- raeligilor, tokmal fiind ki dorim de- siBîrmita lor emanMinare mi adeBi- ratel lor orogres, ne kiedem în drenl, ne kredem datori, a lua în rîsăi cătă el voi; ge generoșă, culori înflorite de amândoue | părțile. Aide, iute unu preotă, însoțiți cu- I rendă astă frumosă părechiă. Se nu ne ba- I .emă capulă de suflete. De-șl convină seă I nu, ce face astea? și cine se ocupă de as- 1 ta? Din parte-țl nici de cumă. Aste con- dițiunl îți convină de minune și. te al în- sura măne decă ar fi după voia tea. Mul- țămesce stelei tele că lucrulă este altă feliă. — Jură înaintea lui D-^eă, strigă Pa- olo cu entusiasmă, că frumuseța sea este pentrp mine cea mal mică din atracțiunile sele; sufletulă seu, sufletulă seă divină îmi place mie, și trebue se-lă cucerescă sâă se moriă. i — Suntă doue lune de căndu cu- 90- u. -.LJlVoiă face mal multă, țlise Marti- ner. Deși me tentezi fărte, te 'lăsă cu teo- riele tele platonice. Nu-țl voiă face decătă uă singură cestiune. Ești dispusă a te ’n- troduce cu forță într’uă familii care nu te voesce. -⁰ -¹ ui» — Duă miie de ori nuj ^ise Paolo cu asprime; nu, devisa mea este: C h i n o n m i v u o 1 e, n o n m i merita (cine nu me vre, nu e demnă de mine). ■ . — Potă se-ml facă ună nume mare; urmă Paolo c’ună tonă jumătate măndru, , umetate suplccătoriă. I — Scumpulu meă amică, al pute li Fidia, Ictină și Apelle la ună locă, deră cre^I ore că d. Jonei te va priimi vre u5 dată ca egale cu ejă? — Egale cu elă! repeți Paolo tare sculăndu-se de pe scaună, nu voiă fi ega- le cu elă! ■r-j Elă n’p va crede nici uă da&, । urmă Mortimer liniscită. Omulă nu e wd uă dată mal mulțămită decătă căndă pite trage uă liniă de demarcare între elă și semenele seă, și scrie pa astă liniă; „Este oprită d’a o trece “ Noi ăștia Englesil, es- celămă în artea d’a trage lini® de demar- care; esercitămă acesta chiară contra fa- miliei nostre. Despre străini îi punemă toc- mai p’acea-ași liniă cu consangimi noștri Reserva miss Laviniet era ore unii sa< u noscl p’acestă femeiă, n’al vețlutu-o de trei ^ecl de ori, me prindă, și ăncă al ve^utu-o mai multă seă mal putină p o s ă n d ă, a- dică în atitudinea naturale a unei juni per- săne carp doresce a interesa. Prin ce mis- teriosu mi^ă-locă, dup’uă așia de scurtă neavuți; nici mal multă nici mal puțină de cumă flceaă mândrii voștri străbuni din Roma imperiale. Da, privimă pe străini din înălțimea măririi nostre, cumă fa- cemă cu verii noștri abastarțlițl. Scutul capulă, înțeleptulă meă amică, vre^î ta- bloulă acestu-a esagerată. Eă îlă garan- tețlă luată după natură și cu totulă sewe- netoriă ăncă. Poți pisa pe ună Englese într’uă piuă, deră nu vel reuși nici uă da- tă a-lă scoto din opiniunea că oste făcut! dintr’uă urnă mâl fina de cătă cel-lalțl r meni. D. Jones a fostă crescută și a trăirii țn acestă credință, și în acestă cg§db(ă Vț , — Forte bine, atăța trebue,. căci a- tuncl poți renunța la visurile tele, și în- ceta d’acumu înainte frumosele tele specu- lări asupra unui ce imposibile pentru ti- ne. Al pute totă așia de bine cugeta a Juâ de soțiă luna, seă spera a vede uă stea deseinșlăndă înadinsă din ceră ca se-țl ce- ră măna ta, precumu cugețl 3 te însori vre uă dătă cu acestă june persdnă. Poți tu presupune că d. Jones a făcută tote chieltuelile a făcută, șl-a bătută capulă atâta f,' spre a, cresce. astă. flăre cg simplulu — Și care este a doua, pșg rogă? I încercare căpetatu-al tu cunoscință așiâ - • ■ r '<5 * , îwzabi ni ’A ______ “iov Oflem h Miujmose ule înlfteq joiwunîA qauievdb u|$lumo ulmnfou 4 < o no uiubiețj il u oIocH » -“""www.dâcătoiîiâffifcă. - Arșii .BdEnoT din bl eleni tel lOlgiaeai'U JiS întrebă Paolo. •mbin; ’r ăluw sin t'ț | ț ; >.<1bS un iu . -sisjâifl Bilei cd'l 1910^-^3 siait si bîD ROM ANULU £ AUGUST. 695 nrin religisne, atsntl, nrom81ge-sc ori kare lege restriklÎBi, ea ns sa ; astea asea Bieagi. kiH înki o dati legile n» șsnt mi ns not fi de kit o konsetingi natsrale a oninisni! ns- blite. N’am sitat nitl o dati nartea aă Isal Israeligil noștri Ia raimkarea nagionale a anslsl 1848, dar întreb iie togi israeligil de bsni kredingi si-ml sosii, daki oștea» fate altfel? Arliklele konslilsgisnil d’atsntl le a- korda» total mi ns le tereaă n i- mik; ns Boiă si zik, ki kassa na- gfonale era atsntl trismfitoarii mi ki nartea, mal msll saă maf nsgin aktiBi t6 a Isat, era komandati nrin kiar interesai lor; Bois krede ki togi eraă sinterl în simnatiele lor, dar ÎI Boia întreba, te aă fikat snre a snrljtni kaasa 2). Hreinedinlele mi dosi din ’ sînt îndossate de Bre-sn komenian- jsdikitorl si nsmesk de kilrc Dom- nilor. 3) . rialrs din jsdikilorl mi nel doi ssnliningT jsdikilorl se Bor alege de kltre komeriiangl, kari nlilesk na lente de klasa 1, 2, 3 mi 4. El se Bor înstala (înliri) de kltre Dom- nilor. 4) . Atest tribunal se îmnarle în doi, sekui»nl. 5) . Fii-kare sekgisne se kom- nsiie de »n»l din jedikitorl nsmigl de Domnitor karele Ba nremedea la me- dingele sekgisnl; de doi jsdikitorl aleml de komeniangî, mi de »n»l din tel doi jsdikitorl ssnliningl karele Ba senlini ne «n»| din tel Irc! kari kom- nan komnlel»! sekgi»ni, kind Ba linși. 6) . Bna din ateste sekgisnl Ba fi sneiialemente destinați nentrs ter- lelarea mi resolserea uroieselor te nask din nolige mi bilete la ordine. te, desimi n»mal nossessorsl billet»- 1»I, karele rekiami kommergianl. TITL8L Desnre forma de nlala hi, si fu al 5. nroqedere înaintea tribsnaldor do k^mei'tiă în nrigonirî de no- liue ini bilele. 12. La orl-te terere în jadi— kati nentrs nenlata sne! iplige saă a snsl billet la ordine, nremedintele trebse si soroteaski ne nrigonitoa- riele nirgl I trei zille de gi»nil. 13. In intele noate în termena iei msll de la nriimirea reklama- kas de srgingi nreme- soroii ne nrigonitori nagionale, dani sg a fost ameningali, Hrisosind timn«l ea se Ba însiriina dani te a fost însinsi? i-aă întors I de snatele,— Borbesk în genere, kitl lor kanosk deștele esiengienl — mi a8 anat aneleaml simnalie, aielaml de»o- ste nremedinle k« ierietarea mi al- nriiinl. 7). Ilremedinlele Iribanalalsl e- tosininat ks nriimirea mi resol- Berea tator xirliilor de intrate mi de la meni uentrs inamiiii mi antagonistil I ₑffₗjᵣₑ, distrib»gi»nea nrhinelor de nagi»nil. Ns le faiem o kslni din I jHdjkati ne la sekgisni;¹ mi k» so- B'ieasli kondsili, konstatim nsmai | roiirea lor. fanta mi gisim nalsrale, fiind ki I ,,H 8). Grafiiri»l:⁹se B9<¹!n»n)i de I s r a e I i g i I-R o m 1 n I s»nl mal msll Dotonitor; kansl smiirilor' nreksm mi israeHm de kM RemT.nl, fiind kK n» •" "™'‘r s»»'"’"¹* _ ... I ka si ns ssferi serBin»! nsblik, se ssnl Romi.ni do robuino. mos.iH, 1 ₒf ᵣₑₖₒₘₐ„dₛₗdₑ „ᵣₑQₗₑdᵢₙie mi se ni Bor si fii o nagisne iis r a e- I Bₒᵣ jreksnoamfe de Minist^s jasligieD l ili, Iriind în Rominia. He kit <’|Iₑ lingi tribsnalsl*de kn-r timn. jB^ astfel, n» Bor nstea do-‘I merii»" si Bor onndsi doi gărzi de bîndț depiB|rmita emaminare. I komeriiS însininagl ks esekslafea -an-m i/hnw Win^rhildoMq d’ k»"ler’ⁱ⁸’ -nea m, rf. ᵢw> *••]₂. ; _ᵢLbₙᵢJ onsl dintre onorabilii kameriiangt din f kanitale nea trimis srinitorisl artikl», ne kare | ₜ îl nsblikim as tizi kinl snaui»! ne a linsă I mi Har în zisa reklamagisnif; Ba tri- mîtte msi titagisnea nrin doi smiirl. 14. Smiirisl Ba nreda titagis- nile sas la nrigonitori in nersoani saă la domitilisl lor, nentrs kare Ba da ranorls înskris kltre nremedinte- e; firi si aibi nesoii a nresinta ak- 18 de nredare ssnskris de nriimito- risl qilagisni; kitl rannolsl 'sădirilor n ateasti nrisingi si Ba konsidera șeridiks nini la dosadi konlrarii. ja kassl din srmi, ne lingi san- nsnerea la desnigsbirl kltre nartea Bitimati Bor fi mi oasibilf nedensel Art. 124 din kodhele nenale. 15. Kind smiirisl ns Ba gis- si la domitilis) nitl ne nartea ori- gonitoarii nitl ne Bre-snsl din tel te loksesk akolo. rsd% ori sersito- riă, ka si le Dredea titagisnea, a- tsntl Ba oreda-o la renresintanlele msnhinale al kartierislsl ssnt laare rV ¹ de kitangi. 16. Na noate; fi analizabile la urotessele nentrs uolige mi biilele seksliril nrin dare de kasgisne,- k» loati onoosigisnea.^.4 n e 20. Onnosigisnea la olirîrea linși ns e nriimili dsni dosi zil- libere de la notifikagisnea îeL A'. 21. Ns sînt konsiderale ka nriiine bfne-ksBinlale nentrs uriimi— rea onnosigi«nil Ia olirîrea de' kil ielle determinate de din Hroiedsra kommeniale. în linși Ari. 38 r»_ —an 22. Ilremedintele îndati te Ba nriimi reklamagianea nentra onosigisne a olirirea dali în linși, Ba fate se inteteze esekatarea iei, daka aă fost tersli fin kasgisne, mi Ba soroti nrin auruzi ne nrigonitori. 23. Gisinds-se kasintele de o- oosigiane bine-kaBÎntate, se sa de- tide, nrin mi assnra 24. gi»ne-n» ana mi aieeaml olsrîre, fondai»! nrininel în iiligie, Kind kesinl^le de onosi- sînl uriiruite de BalabilI, si Ba treie îndati în nresk»rlare ko nii dsni urisingi, nrimitiBi. 25. jsrnalsl înkieiat în ateasti în jossijionil dsni olirirea Olirîrile tribsnalilor de ko- meniS sînt esek»loril a dosa zi d»ni notifikagisnea fiksti la nartea kon- damnati? fis. a. 26. Kind cererea oriinigale ns koBÎrmemle lei 1,500 kiar mi daka lererea rekonBengionale tolraniti ks iea nrinuinale Irene neste zisa s»mi, daki însi fii-kare în narte n» oes- Medc.iitsnql olirîrea tribanakț»| de y . Desnre ikomnrtînua tribsnaleler ^de fc» - jy mermS în nenere. 10). Komiielinga „ratione ma- la ordine meniale. - 17. d^Jîⁿ Arl^¹ 5 din Hroiedsra kom- OtirJrea se va treie In- ksndiie; mi si Ba nolifika komeriiă 27. instangi S88oende este neanelabile. N»mal anelagisnea datila ssnerioarii noate în genere ________ eseksgianea otifîrrlor' trib»- nalslsl de komeriiBp âmq «bani ulu’ aksm. 1 . , .. ......... : ,, „ < Va it’ 1 teriae¹’⁴ a tribsnalilor de komeru» se -•O’AOD DESPRE 4 determini de Ari. 306-307, § 1 mi JWUD1CT1UNEA COMERCIALE. § ³ «1 Ari. 308-309-311, mi 312 -ibb8 iș ob!tTTLxL TDa*v alai | d*° . Desnre orgânisanisnea TribsnalsUf de ko* | ₐ|,ₐᵣt. 308 din Reg. OrgS-în kÎB»| me',» din '«« Bₒᵣ j,d₍ₖₒ dₑ ₜᵣᵢb„- st 1). l'Tribmalsl de ^komeiHikj din I nalile de kommeriiS mi țoale nrigo- ' Bsksremtl se Ba komnane de »n ure- ⁿⁱrⁱ,e « ⁿask dⁱⁿ ^¹Iele h ordine ₙu.. , .... ... mi kiar kind elle n» oîni sabsknsse ine din te, de measo isdikbtor! mi de I , . ... ... u J I dₑ kommergiangi mi ns sînl ka»sate I nenlrs fante de kommertiS, ninl ns (uredmds-si mi konii d.sm dînsa) de kilre amiiri» la nirgile nrigoni- loarie în termen» sel mslt de trei zițleyde la a iei nron»ngare; noli- fikagisnea se Ba srma dsni modsl ureskris de l⁴lun5 din «iea- st^ legieire. ? nfiBv îimJS. , Olirîrea dali în liusi^i Ba nolifika nrin doi »mierl< ,ng4innr iș b <19.- Olirîrea dati în; linși este essdkBtorîi 'a d»i-zi d»ni notifigis- hd ’d? mni la onnosigisne; Iribsna- Isl însi noale ordona konlinsarea es- a-.. >•.> b; 28. Aieasli anelagisne treb»e în aieea-ml zi notifikati la Tribsna- l«l kațe aS nronangal anelala otirîre. •01 29. ysu. _ᵣᵢⱼ I cescă puținelă. Acumă șeii șecretulă po- । — Aorbeșce, vorbeșce fără temă, eă I d-lul„Jones cătră comiți și cavalari ^astă dată mergă înaintea contraZiceril. I In ^iua în care vel fi marchisă — n’al a^³’ urm$ Pa°î°> vream I Dₑᵥₒjj ₛg roșesc! ca cum te așiă acusa se Zică co^ din nefericire pentru sucesulu I argumenteloru d-tele, ele prob^ă pr4 măltu, cᵤ ᵤă gₐₛc’ă₍ ᵤₙchiulă va fi la piciărele te- și a proba pre multă, scii, este a nu. pro- m u > vrei se fii — în acea Z>, d’el fi prostii le, și nepăta. . , . ¹ , Q'Duu oa-iii. 9b. Monetn — Nu pice asta de dînsa, întrerupse vinsă este d. Jones de orgoliu de rasă și Pₐₒ|ₒ c'^ăₗdᵤᵣă; ₑₐ^ₛₗₑU^^^ de de orgoliu de bani, este multă mal puțină I, ₛᵢₘₚțᵢₘₑₙₜ₍^ dₑ ^schine, șciă esciusivă de cumă îlu creții. NeminI n’ar ₚₒₛᵢₜᵢᵥ& $ pₐₒₗₒ> ₜᵣₐₙₛₚₒᵣfâₜQ dₑ ₘᵤ]țâ_ pute tracta pe cornițele și pe cavalariă cu ᵣₐₚₒᵣₜă cₒₙᵥₑᵣₛₐ|ᵢᵤₙₑₐ cₑ ₐᵥᵤₛₑₛₑ în- mal multă politeță de cătă elă, și cu tote ₜₗM ᵣᵤ ₘⱼₛₛ Lₐᵥᵢₙᵢₐ dₑₛₚᵣₑ ᵤₙQ dₑ. ?stea suntă străjnl. . . . ᵢ; I ₛₑₘₙQ represintăndă uă sumă =de fete a- Bl in ~ Deră comtele și cavalarmlă, co- I dₒᵣjₙdă uă cunună eraldicăr - , - ba nemică. Ori cătă do atinsă și con- pilu_ce.esU, au ceva care precede numele _ ₐₛₜₑₐ ₐQ ₐₑᵣᵤ]Q ₚᵣ^ îₙ|ₑ_ w țară, și asta rescumperă pentru, dânșii pe- ₗₑₚₜQ, ᵤᵣₘₐ Mortimer, deru dă-ml voiă a-țT a- catulu originale da fi străini. Ună titlu I ₘinti că teoria și practica suntă doue lu- este ună taljsmanu căruia nici unu En- cᵣᵤᵣî dᵢfₑₙₜₑ. Am vețlutu liberali, spirite glesă de rasă curată nu resiste. EngliterJ ₜₐᵣî cₐ ₐcₑₗₑ cₑ mi le -descrii tu, cățlenda ra este paradxsu om^mloră cu titluri. Ti- L ăₘîₙdQ ^3^ ᵤₙᵤf simplu onorabile, tlurile ne guvernă în țera nostră, ne re- Oᵣf cᵤₘQ> ₙ-ₐᵥₑₘᵢᵢ ₐ fₐcₑ de uă camă da- presintă în străinătate, comandă armatele cᵤ • dâᵣQ cᵤ ᵤₙcₕₘₗQ₎ ᵤₙQ nostre, facă de manopere^ scadrele ₐ6- yₑᵣdₑ ?ᵢ ᵥₒᵢₒₛQᵢ șᵢ cₑ_ stre și cu căte^a. escepțiuni numai f cari, regiile aă escepțiunl — îndephnescă tote posturile de încredere, de onăre și de $$ | stiunea este despre sorțile ce al d’a căști- emolumentă. Titlurile la noi făcu legile, făcu modele, facă timpulă frumosă, și pldia. pianele nbstre țoti^iane înregistrezi plecă- i-Ui Ol ga buna voință și sacii sel de scuțl. — Să punemă saci de scuțl la uă parte, întrerupse Paolo. Mulțămită lui D-^eu nu facil unu tergu. Păstre^e-șl bănii seu arunce-I pe ferestră/ mie totu una ml face. Nu Void banii sel, îmi bată jocă de el .1 - i yq₉^— In adeveru I se presupunamă, — presupunere gratuită, — co vel căpăta pe fetă, trebue neapărată se aibl cățl-va din acel miserabill saci de bani; fără asta; scum- pg|ăj meă băiată, cu ce al. ,de, scopă s’o faci să .trjțesgă,? ; Frumusețel« ,piăn^ncâᵣᵣt^ asicură. — Am de scopu s’o focă se trăescă cu fruptiîlă lucrului meu, Zise Paolo; n’am căștigată puțină acest! doul ani, și am fo- cută -economie. —- - — : 9ite Micele tele. câștiguri și meserete telejeconomie n’aru plăti factura sea p’uă lună la cusetorăsă și ja modistă. Cugetă acumă, cea-a ce n’al făcută pîn’acuină, că Zeița esțe deprinsă la ună feliă de viă- ță' cnre^ n- nu ZRILE IN H0RT8L BRĂILA. '¹Qrtln'zisa de 1 August 1861. Konbil, sosite înkirkate. , . . . 5 țₘ „ demerte «. . . 14 nornite înkirkate. .. - ^7 j ,, demerte .,b •>.' • ■ ⁴ sosite - . •, , -B-₁ i u 4⁴ io! w jL hj Banoare -iau» o lmua în care ea me va iubi, me va iubi, înțelegi? nu va esita; țjicu mal multă, va fi fericită a se emancipa de tote prejudejele de con- vențiune, și a înfrunta la brațulu meu vîn- tulă și ploia. ’ ' — Nu, negreșitu nuf ,8e>va îndoui, dd-8 că a c e a ți i va veni vre uă dată respunu. se Mortimer, dără veni-va? „Nu speră a fi multă iubită d’uă femeiă ce se iubesce pe' siue,“ a țlisă Pitagora. Nu e locă în ă- nimă seu în'capă pentru doue pasiuni marț d’uă dată. Bețivii și jucătorii de cărți nu ieu de locu în semă amorea. Pentru uă femeiă, din societate care-I place lumea, a- amorea este uă afacere cu totută secun- dariă^ cea principale .^ste lumea. 1 (Urmarea pe rnăne^ www.dacoromanica.ro ROMANUL ₃* AUGUST. DEI1EIUE TELEGRAFICE K»rs»l BienI din 5 August. Metaliie . . . 67 — 90 NaQionale . . . 80 — 95 Akjjisnele Etnie! 740 —• —■ ,, Kreditsl 174 — 40 London . . , 136 — 70 Silber . . . , 137 — 70 Dskaijl . . . 6 — 64 MISKTjRILE ÎN II0RT8L GALAJJÎ In zisa de 4 August 1861. Koi ibii sosite înkirkale *. . . . 1 — — demerte . . 4 — nornite înkirkale. . . 7 — — demerte . . . ț . Banoare sosite ........ — nornite................. 1 llreu»! Ilrodektelor. Grî» liakîr kalitatea I. . . — — li 11 \ ■ n . „ kirni» ,, I. . . 138 145 11 11 11 n. armat ,, . A. . ; . — — Sekan I . 115 — Horemb» , - . . . ... 137 143 Orz» , j. t r • • • ' ¹—* Administrațiunea ziarului.^* Fiind-ki kaniioa regala re** a mer- sala! Hostiilor Statala!' la malfll din d-nil abonau! al aiesta! ziara na mal sti mizlok» a li se trimite ziarala de kit n»ma! nrin biaroarile onor. IlrefektBrl dislriklale, adminislrauia- nea ziarala! Rommai Bine, ka olim konsikuiane desnre simuimintele na- Uionale mi de bam-Boinui ale d-lor Ilrefekul de dislrikle, a-I raga ka si bine-eoiaski a faie si albi kon- karsal d-lor d’aii ’nainte ka oriimi- rea ziaralall mi snedierea lai în ulmii nrin biaroarile orefektorale. Tot asemenea adminisirayianea roagi mi ne d-ni! bbxnaui din 6r- ziienl, Ksrtea- d’Argeuiă, B.z»remlil mb iei. kari nriimin mn’ akam. zia- rul nrin Hostiile JJagaiat», Floreuiti, Tekaiia mi MoBilifla, ka si bine-Bo- raski a gisi m’a inkanomliinga ad- țjjinistrauiant! mizloksl iei mal ne- inerha nrin kare si li se trimiui în fiilor ziarul. |#ᵢ₍ W _ Gr. Ser rar ie. _ u-v Ic iii” Hitoi: Je la adiuinistrațiuuea ziarului. • jf, T .JITjI nil *i' ₕ Sânt ragauî, louJ d-ni! abonati . la kiroră abonament» la atesta zi- na esniri |a 15 Aagsstă anală ko- entă, ka si bine-soiaski a gnbi v’nnaoirea lai, ku! de la aiea zi «iniinistrauianea Ba fi neBoili a în- eta trimiterea ziarial»! leilor» io ns-liă Bora re’nnaoi. - i, iJnc KBbîfjn oncGn Senrarie. jiu -c^'¹ lilo&t De arendat. , Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samarcaș, cale d'o poște de capitalăi ' " t >r No. 490. ” 1 De arendat. Fiind-că to- amna pentru arături s’apropie am găsit de cuviință să arendeZu de acum pentru sf. George viitor mo- șia mea SÂLCUȚA din județulu Doljiu, în distanță numai de 3 ore de schelile Calafatu și Cetatea și cu întindere destulă; Doritorii se vor adresa în Bucurescl, la sub- semnata, strada Mogoșoai lîngă Vornicie.^' Zinca B răii o iu. No. 482. . 1 Principalele- Unite. KONSILIBL M8N1CHIALE DIN BKK8REHTB. Consiliul Municipal face cuno- scut tutulor cetățienilor din capi- tală că or-care va avea unul sau mai mulțl câini șr va voi a’I ține să’I aibă ori legați saă cu botni- țe, asemenea și cînd vor eși cu dînșil prin orașu, ca să nu poată mușca pe nimeni; căci or-care cli- ne se va găsi de Ia 12 ale curen- tei lune înainte pe strade liber și fără botniță, se va omorî de că- tre întreprinzătorul ce este a lua prin contract acest serviciu de la Municipalitate. , Membri Konsilislsi Manininai. D. Eritian». Ant. I. Arion. Hesar Eoliak. D. 6 e rin d el. I. I. Melic. No. 4301. an«l 1861 August 3 No: 495, 1 Desfar re de pîn^ă de Olanda Fiind că numai o săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pîn<|ă de Olanda care ᵣ posedă în prăvălia mea, în oasele Torok din podu Mogoșoaie, alăturea cu Pas- sagiul Romăn, cu un scăZămînt de 25 la sută. De aceea invită cu respectă pe onor. Publică din capitală, da mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti- mentul de mărfă, pe lîngă prețu- rile loru scăzute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiune, care nu se întâm- plă în tot dauna, aprovisionîndu- se cu aceste articole trebuincioase, Sunt de vînZare batiste d’o- landa pînă la 6 sf. duZina, buca- ta d’olandă 60 coțl cu 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și ună assortiment destul de mare de garniture de mese de ață albe și colorate, percaline de ro- chii de dame cu cel mal elegant desseu pînă la 50 parale cotu. «! î, M. Schraiudorfer, , Țț j „ meșter de pînZă d’Austria. '(No’ 497). ”2 __ _______________ De arendai. Moșia Sur- deasca și Glodăneasca de lîngă UrZicenI, se arendeaZă prin licita- .ție de epitropia bisericii Armășe- știl pe termen de trei ani cu în- cepere de la 23 Aprilie viitoru; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Nenișoril la Z^^" le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adjudicațiunil, avînd a vedea acolo condițiile arenduiril și a depune cheZășie solvabilă pentru a lor în- deplinire%₁ₜ ₙ । ₗ ₗ₍> ₕ ₙ n oh George, Zosima, -O 489., 1 ^.,1, ₃j JDarehidănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul Sava Vasiliu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi de d-lor Marținovicl și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. Doritorii vor găsi cele mal scă- Zute prețuri cum și buna cualitate a sobelor. q Nu. 477 in De arendat. Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste opt-Zed familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu Zece sohaturl, se arendeaZă de a- cum pentru trei saă cinci ani so; cotiți de la 23 Aprilie viitor. ¹ No/488. Bibliografie. ¹ Brouisra TEMNI1JELE A3STRIAAE, konrinzitoare de Blana nolitiki a 1»| FE- L19E ORSIN1, skrisi de el înssinl iui tradssi de seb-semnalsl, a emit de sebt tinar, mi se afli de Binzare la toate li- bririile mi in nasagisl romin la Re- dakuisnile ziarelor Romind, Ilouokl mi ludeaeodiuua. Gr. Serrurie. Institut de Comerciu. Referîndsms nrogramei nsblikati în ziarsl RominsI la 5 Islie trekst, am onoare a înforma ne onor, nsblik ki instit»t»l nriBat de KomeraiS se Ba de- skide la 1 Sentemsrie Biitor. K»m este sneaifikat în nrezis»! ar- tikol din ziar»! Romin»! Ba aBea lok. 1. 8n k»rs nriniinal de Komer- niă »nde te Bor înBiga mtiiniiele ko- memiale, limbele moderne, istoria, li- terat»ra inii, anest k»rs se Ba nreda în frangozemte în toate zilele în timn de 3, 4 ore, iar onorarisl este de 24 gal- beni ne anS. 2. bn ksrs de Komerni» ekstra- ordinariă nentr» alei domni kare deja fonkjfioneazi în komerHiă, se Ba în- Btjia mtiingele komerniale de 3 or’ ne ssntimîni seara de la 8 nins la 10 ore în limba francezi, iar onora- risl este de 12 galbeni ne ană. 3. Sn asemenea k»rs ekstraordi- nar Ba aBea asemenea lok în limba germani mi s»bt aieleami kondig,i»nî. Fiind ki deskiderea InstitstBlsi e- ste ama de anroane, rog k» stirsinyi ne anei domni ne Boesk a »rma sn» din aaesțe k»rssri, de a bine Boi si n» difereze a ssbskrie lista, denssi nentr» anest sfirmit la d-nii J. Pomey, Fragi! Ilolixroniad mi 8. Xalfon mi fii. ABînd în Bedere »rgenga a- semenea Institst, nenesariă nentr» ori ne komersant, ns mi îndoesk a krede ki Ba gisi nrimirea faBorabili me- riți. • in i. JiMi r. Mᵢ Flugel. tor *rib Iim-p Strada Illelari în ka- 'OJiav-s ho sele d-lsi Stamatiadi. S 501 .țjug . j 3 . $ Se dă in tăiere lltdsrea de la Eretslemti FilkoenI k» denirtare 0 nosti de Esksremti. Doritorii sil se a- dreseze la; seb-semnatsl. j rvcrfu ■mo»! — K. St. Filkoian». H| No. 499. 2 Pensionatul Ediflantuluî. Ca să nu se întîmple vre o neînțelegere și mal mare de cît cea de acum doi ani cînd uni, din credulitate saă rea credință, au afirmat că eă am desființat pensionul și am tri- mes copil pe la casele paterne, mă văZă constîns a face cunoscut că râul ce mă amerința a dispărut: mulțămcsc lui DumneZeu care a voit a mâ conserva și astă dată și stăruitdrelor cure alle d-lor N. Tur- nescu, ca operator și medic, și Pa- nait latropolu, medicul curenl; a- cum sînt în stare a face serviciul meu or cărei persdne ar voi să’ml onoreZe Institutul care va începe lucrare sa pentru allu patrule anu la 21 alle curentei, cînd trebue să fiă adunați toți elevi ca să pociu esecuta programul cellu nuou care privesce atât pe elevi ce frecantez gimnaZiul cît și pc cel-lalțl. 1861 Asgsst 4. Direktorsl Edifiantslsi 0. Codr^nu. iin r No. 500. jn ,)i L di, . De ninzatC. O prăvălie cu odae în dos și o altă odae în cur- te din mahalaoa Popa-Nan, ulița Mărcuța, No. 35, sunt de vînZa- re. Doritorii d’a le cumpăra să se adresese la administrațiunea a- cestui Zia™* ,fl i ’ ’b ulnin N-. 492/ ' >!o<] o v- , 3 Hun —4—!—i— ---------------------—— Devinzare si irl- liiriat. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiâ nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- ₍se au grâdine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șâde vis-a-vi de cL Obedenu, ulița Mitropoliei, fzr’l H No. 493, { 8 hi. LIBKIRIl L1 ROSmi. Vinzare eun scăzămint de preț de 50, 00 și 70 la sută. Pentru desăvirsita desfacere. Timpul fiind prea scurt și epoca defavo- rabilă spre a se putea desface toate cărțile și cele lalte articole, stabilimentul acesta de librărie s’a mutat acum in ₕ PASAGIU!» ROMÂN. . ’ ’J la rondelu (Rondeu) unde se va continua vinzarea. ii «: n' Tot d'o dată se mai face ăncă un apel Domnilor, cari au mai renias datori la zisul § g Stabiliment, să bine voiască a plăti datoria | | lor, fără a aștepta un ah apel șl alte măsuri. | £ t ii Desfacere de negoț. Sub-semnatul, avînd a se des- face cu totul de negoțul ce a în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul său posedă felurite trăsuri, precum: ca- rete, calescl, faetqane dupe moda cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul său de cel, mal buni fabricanți și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de teascuri pentru storsul vinului duₙ pe cel mal nuou metod, atăt pen- tru înlesnirea lucrului căt și pen- tru curata eșire a vinului, depăr- tându-se cu totul călcarea cu pi- cioarele, precum și o mașină de scos buturuge din pădure. Mihail MiUer,u $ Karetani ks loksinga în sliga Fen- jU | straslsi No. 46, magazinul din fen- p j. p dai ksrgil 8nde se afli direkgia te- * ¹ u legrafslsi vis-a-vi de kasele Vilara. No. 491 6 ______-_______________________ Plastru de negi. La d. LucașievicI a sosit Piastru pentru tămăduirea negilor de pi- cidre. Doritorii să se adresese la magasinul d-salle. ’ 11 i (No. 494). ,ᵣ ₃ 4:..ₙ Table de Ține. ') Subsem- natul, agent al fabrice! (i. Krâlll* staschen Hiittenverwaltuug la Emilien Paulinen-Hiitte In Glei- WltZ, are onoare a anunția ono- rabilului public atît că possedă în tot timpul un depot bine assortat de toate felurile de table de ținefl în toate mărimele și de cualitățile celle mal bune și durabile, cît și că poate priimi în acest articol co- mande de orl-ce natură pe care e va essecuta cu cea mal mare essactitate și promptitudine. Jacob Marmorosch, Jltl'i' . ’ Hanul Serbau-Vodă No 9 - »b biid (No 448)ₜᵤ , ₁₁T! 1 La d-lor Hempel el €~ⁿîe sc află de vînZare Siment Engle- Zesc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de ier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 5 * $ Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Cristă se află unu mașinist, care are o praesă fdrte bună mal cu s&nă la mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn-¹ sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atât din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințeZe mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra mâl întîiu pe probă, I Dr-ni! proprietar! și aren- daș! cari au trebuință de un ase- menea om se ~ pot adresa la susu numitul espeditor. «o aiinib lsa3 ?; No. 496. •r ainuii ssn li Desfacere. La Magasinul din strada Lipscan! „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află b canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țuri foarte scăZute ' Bordeaux. — Medoc superieure : “ Hi Gel <9 — Saint Julien 'ifnofl .bh .o* .n 11 10 Chateaux lafitte -am ₒh 13 20 „ Margaux . ₐ 13 20 Maddre superieur . . . 14 25 Malaga.................11 10 Rhum de Jamaique bouteille -"y" premier qualite deux-eme „ .ₗ₍?ș ₅ 11'10 ■ i' Uit i ''fi-. Champagne. Ai grand mousseux qualite K superieure. . ¹'11 Sillery. .. ₁₂ -j-ț fiyJfllBl 11 Lîjl’JHî >)', , p. Bouzy.................7. . 13 Precum' și diferite licdrurl 25 10 10 20 de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scăZute. HU ⁿ ¹ No. 498. ,⁰ sw"t uu- l U; - '! De VblZare.' La ateliertil subsemnatului din mahalaoa Pitar Moșu, ulița Armașu, în dosul Ko-’ misiei de galben, Nb. 17, se află de vînZare mașine de vînturat grîu și mașine de treerat porumb, cu un preț foarte moderat și se reco- mandă a fabrica tot felul de obi- ecte mecanice pentru esacta cîn- tărire, Centima!, decimal, balanțe, ocale de tiuciu și de alamă, și mă- suri franțuZescI, stînjin metru, lan- țuri și geometrie, și tot felul de alte instrumente trebuincioase la arte cu siguranție de esactitatea, acurateța și cu un preț foarte mo- derat. ; ' Andreas Tiecslen j . ■ : ■ rria ¹ No. 464 1 v & A, R08ETTL vHga Fortvnl No. www.dacoromamca.ro