IJBLUTECâ TEUO’îi ■ KW- < Anul nsT k D8MINEKT>. - nî U Jon. 10I or ~*m(rnjiaHa im fe»860iHaiI oiisoȚ ~îidon aliaol i« ’ fo!oynibno^0j^^0^ tebo tein -aii (îbJ«i'-n» 128'lei I Tirr - - 1! T J i ■ v » JIARIB POLITICO, COMMIAUl, LITERARID Ia f!)lii5iQÎa Ji«?tmoir iifîb-.ao Pentru abonare șî reclamări se vor adresa la Adininistratoriul diariulrl d. C. D% ’Aricesc», Pas. Roman No. 13. ■ f“‘ —■ „• . e8 — tiu. -rti. , u a ■ nu---- n î ᵥ & u o fi jilpj r------------------------ SENTINȚA EUKOPEl. ala L mi nonorsl este foarte aijîget. NenrUiliiL--ᵣk5 lIoloDesii ^6nt otariu,! a starfii în ₍ ri Bor fi kensețiiijele astei atitadino ? IL „îi tnaiT mirea a fost ini mai omit escitatB nrin re-■ Asupra oamenilor ce au guver- * c ,, , £ r . , i ■ i tasul kategonk al ministenstei de finanne nat și guverna țeara noastră. I kalea ne kale .aSnanskat, kare ne kare Bor asen a duce multe suferinge, multe esenimentele sor resusnde nentr» noi. \ssn .i:1b ।; 1 Rominstelj.¹^ j as la < Konstantinonol 15 Asgsst. Omer Ilania steAi bolnav la Moslar. Gsvernsl nregiteuile mari reforme finanța- te, Intokmirea anei b^nal naționale. OluUll aCB di’ Sonthampton, 15 Aagast. HO | tsaMjj.'Arkid» alei IJ o-. loniei, din kare aceasta din urmB se adreseazB d’a drentsl kBtrB îmnBratul Rusiei, kBci iteminagtenea turburata de nonor se fBCea, kum intim în onoarea serbBrii na'uiterii ImnfcrBtesel, ne arata , onresisnl mi. marțiristri, dar în k.ans- tsl ksrjî-a jle ssrîde libertatea mi in- denendinija. SBntțm ka inima mi ss- fle'sl nostrs în mțzloksl nonoarelor kari tenta nentrs indenendingi mi dorim trismfsl lor; snerșm dar kt starainga ^plonesilor, nreksm ne dosedesk ne’n- setat, ns se Ba osteni nhi Bn moment, kt el boi itaini neksrmat mi firi ure- get ne greasa kale ne as auskat, mi în fine Bor ajange la ginta dorita; mi negremit Bor ajșnne de Bor starsi. kirii, kanf am zis aâesea^ri âăta foais, ksnd o nagisne BoGiute/ ks tarii sn tekrs ninî o nstere în teme ns noate resiste Boingeî sele?¹’ r)liuFiiₙd kB sorbim de Roma si a- ristam ani kB, în kamera komsnilor, a fost o diskBsiBne desnre armele ne mal tnklte ziare asikBraS kt s’ar fi dat de kfBtre¹ gaBernal idman bandelor de bar- bonianl din nroBinjjele nanolitane; lord Hal mers ton ‘a deklarat¹' ks, dans in- foCmBrile ne are^ o narte nel nsgin din anele arme s’a' dat bandelor organtea te în statele nontifikali sure a nstran- Me îh broBingele italiano meridionali. | ‘ GraBitâtea’ auestBi fant este din nelle mal marî; el ne iarBta, %nkB odata,¹ kt gBBefnsl nanalfe di sn konksrsdi- rent insBrekytenif in Italia de la mea- zB-zi mi kB iea o atitsdine, din ne în ie mal »ostile sniliijil italiane. Ka- Hltirl din Ilrssia asiksri kb d Schleinitg oii-a dat demisisneg, din no- de rea Deak. mi, ’n pary, stal de ministr8 al afilierilor estorne, । .. . p ., ¹ u r, . • - ! skimbare un-a fost înloksit k« d. Berustorf; mni - • - । * ' - H la eenirea acesteia, fost81 ininistr» Ba 8r ma a vere ministerial siă b-T-'---- “ r ÎJ- HWÎ j Eak'S adresa ¹ data la 21 IsliS kdn- FOIȚA ROBAJDLUI niomu frica omr uă ioulăvb-. j iriJsul jii^s ■ -ma tu ii c/ daco/obs Diiu h .rujool ob mu Partea IV. . i mb biiv -ăi s’b ckibom r. XVII,: BU₎Hyb i;m» ijjnn clei; oilivilo (urmare)'dulivui .cl । >d> -ni ’ „Mătușiă-mea, lipsindă de țlecri¹ hiiilh; te, reveni în cameră. O! decă af fi ve- nită măcară cu căte-vâ minute mal înain* ' tel Fu așia de sUprinsă de palorea lui¹ es- ‘tremă, în cătă îlă întrebă de i-era răă. — Dă, respunse elă, de fericire; și răpețiin- du-se la genuchl sel, îl lliă măna, o dăse ;la fruntea sea, apoi la' buțlele sele, o să- rută cu transportă, și se depărtă fără s’ar daugă uă vorbă. Cătă despre mine, me aruncai de gfitulu mătușie-mel și începui a plânge. ■. 4 i ,.IrnI alinasem emoțiunea așiâ în cătă putui vorbi, căndu sunetulQ vocii unchiu umeU me făcu se fugii și se ₍alărgu înrfu- gă se me închi^u în camera irnea. Atunci adausel la ultima mea scrisoriă acelu post scriptu fdră șiră care, sum sicură, ai tref buitQ se-țl puiă spiritulu în torturii lUnijjj I i> „Unchju-meu reținu, p§ mătușiă-mea pînd la ora prânzului, și pe urmă visitelc urmard una dupd alta. Cavalariuld, corni- țele, căpitanulu Paddock și femeiă-sea, niț- minl nu lipsi. Serviră ceaiulri; se’ntreceaii care de care la vorbă, Trebui se asculta Vedl Sc. cri neștjAh'Determinabil! disertațiurl! 'ale d-lul Joniis Asupra' drUteirîloru de¹' feră dngle- seșci'și asupfa băncii EngliteHibl. înțelegi cu ce interesă a trebuită' să¹'tescuită tăt^ astetl. Vedeam pre bine căJ rriătu^iă-rfiU 'nil mat aved pațiiiiță. OrP climă, ndffeb cifea totă bună la cbva. Profitai¹ deP o- "casiune ca se rbgă peJ comite si; nu-șl mal bată capulă desprd tfiicdlă rtostru pro- fectu/ 'pentru ' că "d. Paolo 'tticf nu voeșbe s’auțlă vorbindu-^e¹ despre asta. Corniței^ regretiă cu atătă ’rtiai multă acesta defdr-l mihdțiune, căci cel uă' sută ‘de scuțll fiise- sefă plătiți tocmai în demăneța' acea-a pdr- sănel de cărei vorbise, și că tote'eraă p^ cale bună. Prăpuse să-mî înapoiețle .bănit și se remăiă perdefeâ asupră-I, S'e înțelege că eu nu primit Nu sum sicură decă elă fiu va urmări singttffl esecuțiunCa planului; niiiâ datu s'.o camă nlțelegă. Cine’ sCie, păte betrănulă episcopu s^ va îmblăn^i^și va face elă primele paSurl sprb Pabld.B? „In fine fiă-care plecă'și le putut țin- eri bbnă sără ^1 me retrâge șl eă.¹! Mătu* șiă-mea nu întărțliuă a veni după mine Iii cameră mea,i șir! făcut uă confesiune cbmr plietă despre cele 'Ce se. petrecuseră între d. Paolo ș? mine?* Priimulă seCP¹ simțiți* ultimulti“'dihîi pfe ctfrd di Jones ar cbii-* sbmpțiljă iini-lfl da de bărbatu. Și â md mărită"'fără voia d-lu! Jones era fetru cu totulu impossibilb. Depențll cu ¹ totulu d^ unchiulu-teri,¹' bieta¹ inea copilă, țlise mă- tușiă-mda. E Culpa mea, numai culpa mea.,! ,Decă așiu fi 'avuții putină prudință; ddc'așiii¹ fi fostti mal pupinu credulă, ți-așiu fi pututtf vbni¹ îri ajutoriU în acestă aface- grCă. ¹JCDeru, deși nu'nial eram june băhdQ rti'anGthărităttii a doua 6ră, n’aveanj cea mal mică speriință dd lume, și ' nu te pricepeam dă iocu la regulările mătrimo- tialf.¹, Totă starea ce aveam este acumii â unchiului leii; șl n’am nici uă soldiă a mea. nele, dulă bătu Și bieta femelă frăngăndu-șl mă- începu a plânge. Atunci veni* răn- meu a o consola, ceea ce ci făcui putui mal"bine j apoi vOfbirbmu eră dcSpi'e senioririlă °Pablo. lliitiga și neli- niștita nostră cbnsultare te lasă conivinBă 6b totă ce potă aștbpta de la mătușiă-mea, rp:A cătă» tlmpâ vă.dura pbntrU mine astă Stare de turburare,'! este uă simpatiă ardin- d^-^dbrU călii despre consilie și despre di- cțiunea de care 'așiG ave nevoiă; nici nu treburi s’o spci'ă.ri D6 ăcea-a ¹ luai eu" ini- ițiatitefl^wa Poțf^lncepulj să me hnntețl! mentă fu inaT multă satisfaCțiUnfef dboătii râsupite • uuirt purită, și 'atestă puntă fiindă ’tristeță. Ea-lu iubesce¹¹'atătă deteinultăn luminată, - Voia vedâl cri* Va trtibuit se fiă era, țlidriă' tea, 'fărte siOură c’a se mă facă' ‘purtarea mea în viitoriă! Creții d-ta că feflbită. "’Deră căildă'^cugelă la dri'Jone^ beala 66 feb țlii^t?,Seniori ului Paolb rU. voiti ăniriio^iaw o delasăr^piicleunu te AJnbipl । se v^rbescu de.Ambăpbulareațoe Ham* dală ții mal liniscită. Nu eră de îndouită, în ore cuină — îlă autorisă a me consideră pircunstantele actuali; oO d, Paolo era mal ■ ca legată cOlră dînsulă; ji că a fi fosro sa nroiektul de adresB al tei Botarea s’a fbkst nrin skslare arma nronsnerii komitetel Sza- nroiektșl s’a nriimit, fBrs ni ni o I si.a^țe aklamagisni^ în .unanimitate mi ku entș- . j¹' । 1 Jiu U'r'iiun OlSit H fj J P' mulo tetnh I j j. gJ| p.ț-.M, • -Ti- uni I । A gram', 10 AsgBBt. în in'edinga I - ;»1> nm... 1 i 3b (Hh... i de. astazi a dietei ssnt nremedinga bi- I- I <1 - 11 > sstetel generale al Mariî-Bretanie’- la Warszawa: । „Warszawa Engliterel. „ES oramisl inandat ka sBnflele fiilor meî martiri, BBdBBa în doliS mi ks mBnele în fearB, sklaBa îmmor- inîntatB de bi'bb, îgl adresez, nonor engles, kBBinte de rekBnomtingi. Bo- nea snsl membra din onorabilea tea Kamert, anea a tekrBtorilor din ora- miele tele, desiuilB neatra mormînts- teî sânt kare anBsarea mi indiferinga îngrona ne Ilolonia. Am strigat kB- tre D-ze» în mizloksl sBnyeteî mi la-* krimelor, mi D-zeS mi-a resnsns nrin gsra Bnsl nonor resnektabile. Onoa- re' tei mi mslgBmire gie EngliterBÎ Kb tot ne-mi rBmBne Bis mi nemu- ritor dsnB tengsl meS martiriS, bine kEBintez ne bBtrBnii tel, ne bBfbagil tel, ne°femeiele, ne koniî mi ne fete- le lor, le 8iez o libertate mi o feri- cire eternB. Faks nersl ka sBngil tai natroni sb solicite etern ne D-zeă nen- trs tine, de oare ne ta, Benerabile mi ferinita EngliterB, al rBdikat Bocea în faBoarea Iloloniei delssati, sfBUiiata mi tort8ratB.“ ore nut i ' 4 (ladenendinija BelyikB.) Uₒ} ...... - J.1 llernta, 10 Augsst. Astazi la '11 dimineagB, kamera senioriale a gi- medingBfi S’a citit în toata întln- ,;qe nreinedintetei BriglevicI a fost nrii- ■=.mit k8 'iele mai kBldsroase aklamBrî BiHe-kBnitansl gerrel, yenerarisl ko- raitele George lalacici, kare, dsDB o alokEgtene natriotiks adresata adsnB- rii a fBkst jsrBmîntsl. — Komitatsl de la Varasdin a înfBgimiat rBgButenea d’a fane ksnosk&t konsilistei gBBernB- tei sta ns mBryineaskB fBrB. temeiă bsd- petsl komitatBteî, sb na nriimeaskB.în- sBrBinvri din nartea astoritagilor ne- konstitsgionall, sb resnekte aBtonomîa komitatsteî ini sb ns s’amestsme în nfaî un fel de afaierl atingBtoarie de qr- ganisarea komitatutei; anoi iHere sb se instituejnii asi, dans modal konferin- geî jadiniarte kariali, o komisiane snre regaîarea afacerilor jadiuiarie.- Aceste nronanerl au fost deklarate aryingi mi s’ai trsmis în cercetarea sekgianil ad- ministratiBe. ₉₍, & fₐHⱼ₈ Jₑₒᵢ în medihgâfde erl s’aS rbkanos- kat de BalabilI doksmentele de abdi- kare^însB sânt reseraa Bekielor dren- tarl ale regatalsi mi subt nrot^slarea kB din aceasta rekanoamtere ns se noate traue nici a konsecingB kare ar fikontrariB Bekielor drentarl. 4ele d’Bn- tîi natra uaragrafe ale nronanerii dom- .uuaou □ d-i. interpretată de dînsulă în sensulu acestu-a ? ¹ „Ea cugetă ună' minută sâă dăue; apoi respunse: -- Ca se vorbiinu sincere, da. |⁽lt' Atunci sciu ce am de făcută, țlisel eă. Ca fetă onestă, caută se suferă sonsecințele imprudințel mele, se puiă în- rifederea mea în D-țlriu și în urmarea aVel- nimentelorti. ' ” I „ — Afară nUmăl țlise riiătușiă-mea ... apoi esită. — Derti, asta i-ar sfărăma ă- nima. ’ „O rdgal să-nil vorbescă fără coliture-, „— Eram se țlică, âdause ea, afară numai de t’a âdresa la d. Paolo ca.... „— Ca se capetă de la dînsulU îna- poiarea libertății mele, în alte cuvinte, se renegă chiaru vorbele mele; asta al vrută se țlicl, mătușică? Ea !fâcu ună semnă afirmativii mal Arii nici ub El bine P ’întîmplă-se ori ce, ur- eu, nti voiîi face unii asemene lucruj pututQ fi fără minte, deră nu voiă fi egoistă, nici creatura fără animă! ■' „Mătușiă-mea me lua în brațe; me sărută și ihe acoperi de măngăiărl. — D-*țleă Se te bine cuventeție, copila iriea! țlise ea. Ești uă felă nubile. N’am nevoiă se re- petă cd mal țlise; șeii predilecțiuneâ ce are pentru miile. Cuină vețll deră, s’a otărîlă. ' Silfii legată și decibă d¹ lăsă lucrurile să-și urnbețte cursulăl.. ’f"" ,uim ls. n 'll „lubescă ăte în âdeVefă ¹ p’acclă junef : Pre maa, bicHliu hu ' svlu. In ori ce casă, nu iubescu ca eroinele de tămană, Mal ăntdiu elu îmi pare frumosă, și-lă privescă ca ună ¹ geniă în pictură; cătă despre astea n’am cea mal mică în- douință. Admiră numerosele și frumosele sele calități, originalitatea spiritului seă, și mal multă decătă tăte, ănima sea simpla și generosă. Conversațiunea sea îmi pla- ce ; sum adulată de aprobarea sea: îmi place se fiă lângă mine; într’ună cuvântă nici unulă din bărbații ce am îniîmpinată pînă acumă n’a coprin.să așia de multă imaginațiunea mea, nici nu m’a interesată așia de multă ca dînsulă. Deră este ăre acesta adevărata amore? Amorea! Potă ore a-ml pune măna pe ănimă și a spune cu sinceritate că totă sufletulă ineă se con- centră în ală seă, după espresiunea con- sacrată? că elă este sorele viețel mele? ■că nfii s’ar sfărăma ănima decă m’așiă des- părți de elă? Nu ine potă recundsce cul- pabile de aceste lucruri frumăse nici d’al— tele de felulă acestu-a, pe cari le-am ci- tită în române. Seă că că nu sum năs- cută cu aedstă esaltare de simpțimântă, seă că romanțaril esageră culorile pictureloru loră spre a produce efectu. Din contra, de- parte de a-lă considqra ca pe celă mal perfectă din muritori, vețlă cele mal mice ale sele defecte, prejudcțele sele, eram căiți p’aci se țlică ridicolele sele. Unele din jideiele sele asurde asupra toeleltel nici nu merită ală epitetă decătă de ridicule. (5e țlică, de treburi se mărlurescă adeve- rulă, ferbe în mine, în astă momentă chiaru, ună feliă de iritare contra lui pentru ele- mentulă de turburare ce aruncă în viâța www.dacoromanica.ro 7' ■ 4"' ROMANULU ț₈ AUGUST. nslsl Kukuljevicî âtingțtoarie de nro- mslgarea snel lețcî assnra limbel na- ționale aS fost nriimite In snna 8nel diskBțisnl. Konform ks aneasti nro- nsnere, limba Sad-slaBS se deklari ka singara limbi oficiale a tstslor asto- ritlților, kongiegațiBnilor, a dietei, ka limba ingtrBkțisniî nsbline mi a biserinel de ori ne ritS. Ilaris, 9 AsgBst. Dans darea de seami a Bînnel Franței s’a InmBlțit nroBisisnea metaliki (nsmerarisl) ks ¹ 16 *4 milioane, nortfolisi ks 4 % mi- lioane, biletele de la bankl în nirks- lațisne ks 26 % milioane mi tesas- rsl ks 15 ³/₅ milioane. — Se asiksn ks intîlnirea regelsl Ilrassiel ks îmni- ratsl Ba fi la 6 Oktombre la Stras- b»rg. f, Milans, 10 A8g8st. Ziarisl „Per- seBeranța⁴⁴ de astizl zise: komandan- tele frannes la Civitaviehia a silit ko- rabia niemontess de resbel „Tancre- di“ a arbora naBilioanele nanale mi a salata la intrarea sa în norts ks 21 tsnsrL — La 2 Asgsst o bands de in- ssrgenți a niBilit la Colle (nroBin- Hia Benevent) mi a fskst nrisonieri garnisoana d’a kolo, anoî a nss si se kinte sn Tedesm la biseriki. O al- ts bandl de inssrpințl în sniforme mi bine armati, kondssi de ofiniirl, a Benit de la Principate Ulteriore mi a oksnat Gragnano. Assnra soartei din srml a anestor doi bande linsesk toa- te komsnikirile. La Neanole s’a a- restat în noantea de la 6 la 7 As- gsst mslțl nreoțl mi neste 20 ofiniirl bsrbonianl între kari mi sn generar, Pinelli a nlekat la madalloni, Bnde in- ssrekțisnea se menține birsitoarii. Konbil de resbel fak krsniera in gis- rsl Neanoliî, fiind ka se tem d’o ner- kare de desbirkare. Nsvelele de la Neanole din 7 As- gsst susn ki’n noantea de la 5 la 6 s’a fikst în mimstirea Casamari o HerHertare. Trsne s’aă trimis la ie- dimonte snre ssnsnerea reskoalel; in- ssrgințiî, atakațl la SelBariana, aS fost siliți a se retrage. Aflim de la Roma, ks data de 7 Asgsst, ks nana mi kardinalsl An- tonelli ar fi verst de la generarisl Go- yon deliberarea Isl Georgi. Goyon a ranortat desnre aceasta la Ilaris. h- U-. • Y _______________ ’ Korabia de sanoare „Amerika“ mea. Eram așia de fericită, așia de ne- păsătăriă, înainte d’a-lă cunosce! Cu tote astea sum resolută a face detoria mea în privință-i pe cătă timpă va face și elă pe a sea cătră mine, adică pe cătă va fi totă mo- destii și supusă. Val de elă decă... Totu va depinde de purtarea sea la prima no- stră întrevedere... Cu tote aerele mele ce- le mari, mă ’nfiorii numai cugetăndă la asta. Vall fii femeiă de societate cătu vrei, învăță a face parate maiestdse în adună- rile numerăse, și a susține căutătura a su- te de admiratori, la ce serveșce asta? In momentulă în care întîmpinl doul ochi pre- destinați, mândra Junone dispare și nu mal remăne în locu-I de cătu uă fricăsă. Ori cumă însă, nu lu-așiă consilia se iea aere de cuceritorii, său atunci................. „Aere de cuceritorii! este celi mal umile, celi mal dulce, celi mal discreti din amanțl. Acumi a plecati d’aicl. 01 de al fi pututi vede confusiunea sea 1 cumă a deveniti aci palidi aci roșii! Cumi tre- mura vocea sea. Era uni spectaclu în a- devări penibile. A trebuiti se-lă îmbăr- bătezi ei. A cugetați la uni noui su- biecți de pictură și lu-a și schițați: Bea- trice (se înțelege de sine că Beatrice este Lavinia) apărândă lui Dante; scena este tra- să din aii 30-le căndi aii Purgatoriului. Aștepta cu impațiință se sciă decă eu a- probi acești subiecți și moduii cumi are de scopi a-li trata. Am Z*⁸d c$ e®fe uⁿ& subiecți de minune și, firesce, a urmati din asta uă Intîlnire olărită. Trebue se komnanieî a Lloyd a sosit la 9 Asgsst la Triest mi a adss nssele de Ia Bom- bay nînl la 12 Islis, din kare aflim kt s’a Isat denisisnea a trimite o e- snedițisne mtiiDțifikl în Asia nentra le. De laKurrachee la Bsrder Abbas se Ba întokmi o linii telegrafikl. Din Aden afltm ks kinetenia Somatilor, IHarmaki, a fost dss de kltre franne- sil la Sseț, snre a fi jsdekat nentrs sniderea kcnsslslBl frannes Lambert, ne s’a siBÎrmit aksm dosi anî. La Kabsl a sosit 8n ambasador al rețe- lei Koxat, kare se dane la IlemaBer. O SCIRE GRAVĂ. Aszim kl ar fi Benit sas kl o si Bie o komsnikare ofiniali de la Doar- ta Otomani kltre gBBernBl Drinnina- telor, desnre tratatsl nel noS înkeiat între Iloartl ks Usterile Esroneene. Daka tratatei este aBantațios saS de- saBantațios nentrs țirile Romine, a- neasta rimine a se desbate mi a se demonstra kind ne am nene ne ti- rîmel ekonomik; asti dati însi ssn- tem ne tirîmel nolitik; asti dati, Heea ne ne nreokent este ki se zine ks Iloarta stirsemte ka aneste tratate fs- knte ke neterile, firi mtirea geser- nslei țsrilor Romsne, konrind în sni- ritei lor mi țiriie noastre, ka nimte nroBin*tii teruemtî, firi drentel de Ae- tonomie. Kind se desbltea kestienea Hrin- Hinatelor in Kongresel de la Ilaris, fese Borbi desnre traktate, mi linie- rile deniseri ks traktatele llorții Bor' aBea netere kiarasenrallrin- ninatelor; însi ne kst timn ele ne Bor Biola imenitsțile ane stor dos IlrinHinate. Asts dats, lekrsl este limnede. Hretenție- nea de a konrinde țiriie romsne în aneste traktate de komerniS, este Bio- Istoare imsnitsților lor, drentslsl lor de Astonomie, nrin armare este kon- trarie konBențisnii de Ilaris, mi nrin aneasta kiar ds Rominilori dren- tsl de a nrotesta asts dats ka ener- ție kontra sneî noi Biolațisnl a dren- tsrilor noastre de Astonomie mi a KonBențisnil de Ilaris. Ss Bedem aksm ne Ba fane anost noS kabinet romin aî klror oameni, kind ns eraS ne bsnnile miniștrilor fsueaS atita n'arads ks drentsl de As- tonomie. Negremit ks na amtentsm ss Bedem de la miniștri aktsali fante de mari talente mi de venin: aneasts nre- mergemu se vedemă schița măne, și în a- celu-așl timpu îl voiu da uă năuă ședință. Ancă doue seu trei ședințe și portretulu. meă va fi terminată. Au venită visite cari aă întreruptă conversațiănea nostră. Sum fericită spuindu-țl că cerculă cunoșcințe- loră nostre se lărgeșce răpede. Acumă sum adesea în lipsă de timpă. Elă s’aă pusă într’ună ănghiu; deră, de și nu me uitam spre dînsulă, simpțiam însă co ochii sel erau totă de una fipsațl asupră-ml, și dăcă vre uă dată căutătură a espresă a- dorarea, este căutătura sea. Dante trețiue se flă avută acea căutătură., căndă întelni umbra Beatricil sele. Eram forte mișcată, t Creolă că’n adeyeră îlă iubescă. . . . „Mancini suntă de familiă nobile. Vel afla mal mulțl din el citați în dicționariulu biografică ală lui Maunder. Nepoțele car- dinalei ui Mazarin eraă Mancini, și luară tă- te de bărbați nesce persone înalte. Trei fură ducese, de nu me ’nșelă, și a patra comitesă. Astă nume sună bine, de uă miie de ori mal bine de cătă acelă oribi- le și comune disilabă de Jones. Asupra ăstui puntă unică, sum d’acea-așl opiniune cu unchiu-meă; elă nu păte au^i pronun- țăndu-se numele săă, seă â-lă vedâ tipă- rită, fără se tremure de temă d’a-lă vede însorită de vre ună ridiculă. Șciă pre bi- ne că asta e ună prejudeță vulgariă, căci ce păte fi într’ună nume care se conferă s^ă să iea unul omă drepturile nu țlictî la respectă, deră la ăre care considerare și la ună rangă? El bine, de și rațiunea mea t iu . J tențiane ar fi abssrds; uenisrile nele mari na sânt malte în țari, mi mai ales în ministerial aktaal; dar aBem drentnl a Here de la minister Hei nn- uin anei natriotism simula mi instiktiB ne aBB banal Domn Grigorie Gika mi bstrsnii nomtri de kare din nenoronire le am momtenit Biținrile, fsrs ale mo- mteni mi Birtațile* Ss Bedem ne d. Katarvin kare a strigat 88b trei domni ks țara este înuenskiats, daks asts dats Ba îndem- na ne oamenii ssi din Minister, ss □rotește kontra kslksrii drentsriior țsrii de Astonomie. Ss Bedem ne toBanmBl siS Eo- sseneans ksm mi ne toți anemti fii ai □atriei, ne nsn înainte namterea mi noblețea lor ka Bnile ne singsre obli- gi la fante mari mi natriotine, daka Bor nrotesta asts dats în faBorsl Ab- tonomii țsrii, nreksm an strigat în Adsnare ks ori ne lege trebsie ss fie fsksts de Roniml iar ns strsini. Aflim tot de odati ks natrioti- ksl gBBern al Serbii, ks toți Sîrbii (de mi ei ns as oameni ks nreten- țiani la noblețe) ar fi gata de a nro- testa ks energie kind traktatele de mai sas ar konrinde mi țara Ssrbeaski. (Reforma.) STUDII CONSTITUTIONARE. V. Drentsl de netițisne. Libertițile nsbliie, imsnitițile letițeneuitl, astonomia indiBidsals, komnsn sn lanț a le ksrsl Beriți ssnt ama de strîns snite sna kitrs alta, ama de neanirat nerste snre kom- nlektarea aiestsl lanț, ks o singsn Berigi de ar linși, amorțemte efek- tsl sel bsn kare ar nstea deksrțe din toate iele lalte. De aneea Brsnd a Borbi desnre rețimsl konstitsționale, singarsl ssb kare ornai noate ațsnțe la nerfekțisnea de kare nrosedir.ța l-as fikst nrimitoris, farsin, mi Bom fi konstrînml a sorbi, a priori, desnre materiile avele kare sersesk de nisot tstsror drentsriior oriținaril mi ino- letive ale Omațal. Ast-le) dsni ve am treksl amor neste nrinvinsl des- nirțirel ușierilor nsblHe; dsni te am vervetat ne om ka egal înaintea lețil, ka liber în IndiBidealitatea sa, ka neBiolabil in domivilisl ses; dans ie am trekst în resisls drentsl de îmi Zice că dămă pre multă importanță ia cea-a ce elă numesce „a ci dinți," nu mă potă însă opri d’a avă antipatiă pentru numele de Jones, și simpatiă pentru celă Mancini. Signora de Paolo Mancini scurtă, păte păre camă macru; dără, celă puțină este eufonică. Decă mal tărZiă s’ar așe- Zâ în Englăterra, — vorbescă de Paolo, — nu me îndouescă cătă de puțină că va fi creatu cavalariă. Rubens era cava- lariă seă baronetă? nu mal sciă. Te auZă d’aicl Zicândă că titluiț onorifică de cava- iariă este uă tristă parte; tristă în adevără pentru uă femeiă care, pînă mal de ună Zi, nu cugetase se iea ună bărbată mal josă de marchisă. A! trecutulă este tre- cută acuipă. Sortea mea este d’a trăi în- tr’uă sferă umile, și trebue se me resemnă la asta. Ș’apol, cine scie? pote că con- sănginele săă, bătrănuiă episcopă, îl va lă- sa uă avere care se-lă puiă în stare a o- cupa posițiunea la care nascerea sea îl dă dreptă. Cu tăte astea, ce nevoiă am să aibă elă avere? Geniulă săă ÎI asicură uă avere, și chiară d’ar fi neavută, geniulă nu este ore ună pasăportă escelinte în cea mal bună societate? Cjne întrăbă decă ne- sce ămenl ca sir E. L. seă C. S. suntă avuțl săă nu? Suntă primiți în cercurile cele mal distinse, ce Z*cd? suntă primiți la curte. Toți se onoreZă cu presința loră. „Căndă amă ajunsă aZl demănăță la ateliăriă, amă aflată pe domnulă fărte mă- niosă, pentru câteva arestări ce se opera- seră in timpulu acelei nopții. Nu-țl poți ■ • ₜ țl J Jll r „ >1 www.dacoromanica.ro I asoviațisne iui întrsnire, konsekeința vea mal fireaski a mimkirilor mi a skonsld omelsl, ațențern aksm la o alli keslisne, numai nspin grași de kil «ele lalte, drentsl de oetițisne kaae de asemene țenereazi din nrak- tika asomațisnil mi a înlesnirilor ve- lițenemtl; mi kare este ama zikmd o komnlinire a lor. în adeBir; snre ve ar nstea serei Adsnirile vetițenemll, ksm s’ar na- lea ațianțe skonal instituirii lor, kam s’ar astea sindeka ranele de karesa- fere societatea, daki na s’ar aduce la kanomtința GaBernulal țiril, re- saltatal desbaterilor Romane? Daki este Bre o nație în lame kare se aibi mal malti trebuinți a Bedea în skris în konslitațiunea el esercițiul liber al drenlulul de netițiune, anoî acea națiane na noate fi de kit na- țianea romîm. In adeBir daki a- runkina în jarane o nrisire mlranzi- toare, sinceri mi însaflali na mal de amorul binelal mi al înainliril, des- konerim ku durerea cea mal aman, ki în țeara noastn total este înki în statal natural, zioa kreațiunil nare a fi fost eri! Total este de fikal, de organizat mi de înființat. Acesla’l tabloul ce rezulți din o komnarațiane konmliincoasi între starea noastn ak- taali mi cea a țerilor kil de națin înaintate ne kiiie nrogresulal modern. Elementele vele mal nronrie nentra fante arieme, sta$ resnîndite ks îm- belmugare în binekuBÎnlalal nostru m- mînt. insa durere! Elementele sta£ Birpine, ne atinse de mina laknlo- rialal kare în alte nirțl ar face ku dmsele minuni: Boim se sorbim de nrețioasele kalitițl morale mi inte- lektaale a nonulalal noslra, ne kum tui de enormele bogițîl ale nimînlu- lul rommesk. Nikiirea na s’aa a- deBerit mal bine kaBintal Efianpeliel ve zive: Roadi este malti, Bia îmbelmsgati, însi lukritorl sint națin I. Durerile mi greulițile, noastre sini ka atit mal amare ka kit sui- rital nablik este înki nre națin dem- lentat nentra ka si noati lua însumi națiunea inițiatiBa fantelor celor mari. Msnka repenenril naționale este li- sați de KonBențianea din 19 August, numai în mmile a Br’o kile-Ba mii de bogațl a kiror interese na not fi nici odati acele ale uonorulal de jos, kare noarti înki în toati nate- imagina ce violință acea limbagiulă seă și și cumă trata pe totă lumea și ori ce lu- cru. Ințelegă că are simpțimânte fărte pu- țină amicali cătră puterile căril ocupă cu oștirile loră țera sea. Se cugetămă pu- țină cari ară fi ale năstre decă amă ave la London uă garnisone francese seă au- striacă! Ințelegă asemenea că acusă gu- vernulă Papei. Trebue se fiă uă ofen- să a se simpți cineva umilele supusă ală unul bătrână preotă; deră să-lă auZă a- tacăndă principiulă chiară ală regalității, de- nunțăndă tote aristocrațiele ca egoiste și corupte, tote distincțiunile sociali ca nesce vane simulacre, nu puteam suferi, și i-am declaratu-o sincere. — Ori c$ ați face, i-am Zlsd, ou atacați scumpa mea aristo- crațiă, adică aristocrația englesă, decă voițl se remănemă buni amici. Respectulă meă pentru dînsa este foră margini. „A părută destulă de desconcertată, dără a respunsă; — UreZă aristocrației d-tele se fiă demnă de respectulă d-tele. Ș’apol sum fărte nebună că me ocupă de politică; nu me mal amestecă într’însa.__________ Apoi a tăcută și a desemnată cătă va timpă în tăcere. Cu tăte astea disposițiunea sea tăcută n’a durată multu, și peste puțină a începută a vorbi voiosă și agreabile ca totă de una. Este uă mare, fericire, nu este așiâ, că este așiâ de«.. Docile este cu- văntulă ce-mi vine suptă penă; numai nu este asta espresiunea ce se cuvine a apli- ca unul viitorii! bărbată. Nu mă potă în- doui că am asupră-I uă marc mflumță, . < II IcJhH rea kaBinlslsI greslatea zilei. Ten- dințele mi simțimenlele lor not fi în adeBir foarte nobile, foarte frsmoase, însi nivl odati în akord ks tendințele, k» sentimentele mi ks adeBiralele tre- bsințl ale masei vel mari de 4*4 mili- oane dc oleebenl. Noi aBem trebsinți de kil ferate, de kanalari, de mosele, de skoll, de o armați naționali, de sn komerț național, de institste de banki mi kredit național, de o literatan naționali, de arte mi mtiințl, înir’sn ksBÎnl aBem trebsinți de a fave din romm, sn nonsl natriotik kare si mtie a’ml ksnoamte nozițisnea 1«I țeografiki; kare se mtie a si ssi la îniițimea kemiril ve i s’afc înkredin- țat de nroBidenți. Dar toate ave- sle sini Iskrsrl nrea mari, nrea 8- rieme nentrs smerele a kitorsa mii de boerl mi nriBileyiațl kare se bs- ksn astizl de mononolsl narlamentar, nre ksm se bskBras nîni mal disnizl de toate foloasele avestsl nimlnt. 6n nonor kemat mi de DsmnezeS mi de oameni, a se demtenla mi re- genera trebse a fi lisat se ia narte aktiBi Ia krearea sorților sale; mi nimene n’are drentsl de al kontesta avest ameslek legitim. La -aveasta ns si Ba nstea agisnge fin narlivinarea direkli a tstslor membrilor Statslsl romm la drentsl elektoral iui ’ntr’sn kiu ama înkit si fie renrezentate toate interesele na- țisnil, kivf o zivem înki odati ki ori dsni kare îmnrejsrare ns si noate reksnoamte mal meii la Bre o kiteBa mii de nriBilegiațl, a disnoza îutr’sn kin esklssÎB de soarta snsl nonsi în- treg. Stinslirile elektorale aneksate ne lingi KonBențisne, desbraki ne toți Rominil de avest drent sfinl, dsnre kare ori ve indiBid Iniloris în- tr’sn stat kondss de o stare de Is- krsrl ravionale are de a alege ne mandatarii ve a$ a disnoza de Biața mi aBerea sa, de nrezentsl mi Biito- riai ses, Mononofisarea drentslsl e- lekloral de kiln o miki frakțisne este nerderea națisnel întregi. Kon- Bențisnea din 7 (19) Asgsst, nrin art. 46 doborînd toate skstințele, nriBilegiile urî mononDlsrile, as nas în lokal aveslora an mononol mslt mal mare, malt mal nerikslos de kil vele trekate: mononolsl elekto- rale, dani kare vel îndrilaițl a sza de dînsal aranki malțimel namal aria dără nu me voiă folosi.de dînsa de cătă pen- tru binele seă. In adeveră simpță că am positive a face educațiunea sea. Este uă natură escelinte, dâră primitivă și plină de aspritățl, ună diamante în starea brută; da, ună adevărată diamante, care n’are nevoiă de cătă d’a fi lustrată spre a străluci cu mii de focuri. PretinZă ca acestă lustru se-I viiă din mănele mele. Va fi uă sar- cină demnă și nobile d’a modula și d’a ră- dica ia nivelulă ce i se cuvine astă natu- ră aspră, d’a avă puterea și voința d’a în- treprinde aceșta și d’a reuși. „Altă ceva acumă. După terminarea ședinței mele, eram se mă scolă căndă elă m'a oprită și s’a pusă în genuchl înainte-mi spre a însemna cu cretă conțorsulă ₍picio- rului mețî pe poditură. ₍|| — Pentru ce faci asta? lu-am în- trebată. — Ga se potă, a respușsă^ Uă, săruta urma , pașiloră d-tele. „Mărtureșce că acesta este ună ce delicată și poetică. .Fireșca nu i-am re- fusată astă satisfacțiune inocinte. Ce fe- meiă ar refusa d’a face pe: cineva ferice cu ășia de puțină? Aci mugindă ca unu leă, aci îngurluindă ca ună porumbelă, ori cari ar fi i'eblețele sele, Domeniculă meă n’are de sicură altă pecată de) cătă ori- ginalitatea.l‘ fi ¹ . mp i (Urmarea în Nb. viitoriă). 691 ROMANULU » AUGUST. I o -sossl de kare n’a# Irebsingi: firi- mi tarile mesei lori i..j nrin aieasti neekitate, Konaen- gisnea fiks si naski în România moderni aielea’ml nedrenligl mi rini de kare aă norii Soarta , Atena mi imnerisl Roman. Lentele dintre ari- riokragi mi klasele de gios dintre ralriil mi nleuel, si înfigomazi oki- lor noștri în toati oroarea lor mi ue ad»k aminte esneriengs fiksti de hmea no»i mi aekie. Daki o aris- lokragie, fie de bani, fie de neam, a» auskat a n»ne mina ne gBBem, da'i aă aockat a si kigira ne r»i- ne'e malyimel, n» desiinde de la U8- (cre de bani Boie; mi mii»! eslg, Ri in regim»! konslilsgional naterea este a andora kare a» majoritate- în Adsnarea legislatiBi mi kare diri- jez mekanismsl elektoral. Din ne- fariiire, noi smlem tokmal în n»nk-i tal aiesl din armi, - & Esnerienga ie faiem _ de 2 ani Ireksgl, 2 din iei mal framoml ani al BieQel noastre, ani în kare na sa» flkat mal nimik, este kaBînlsl tel mal nsternik ne kare surijinim arga- menlagisnea noasln. Ni s’ar natea nsnande kam ki, snre onoarea ie lor se aă aslizl nsterea legislației în mim, nrea malt aă fikst. ₍ La ateste ar natea renlika mi iei mal nenriienat, ki ka ast-feli» dc legiairl mi înbanitigirl nonoanle na se mîntaesk. *Ieea ie s’a flkat este nrea nsgin nentrs ka si fi dat lelor 4¹/ milioane de giranl o natrie nrin întinirire a anor drentarl ie ks toate silințele «nora mi a altora, ns si not kontesla. S’a flkat nrea n»gin nentrs 99 de nirgl din letigeni! kare komnsn statal fin faksltatea ie tre- bse a li se da în materie de drenl elektoral. S’a fikst nrea nsgin nen- trs asigsrarea Biitorislal a inslitagis- nilor mi a drentarilor noastre întrs kit na saă Botat înarmarea gerel mi organizarea gaardiel nagionale. Nsmai oastea mi gsarda nagio- ~nali, ne ar nsne în nosigisne si fa- iem fagi nerikslilor mi eBenimente- lor ie staă gata a se diskirka nreste kanetele noastre. Saă fikst nrea ns- gin nentrs instrskgisnea mi demtenlarea nagionali întrs kît na s’a înfiingat în fie- kare sat aletarea ka biserika mi kite ol mkoali nrimari. Saă fikst nrea ns- gin nentrs ndikarea morali mi de- mtentarea sniritslsl nsblik al nonsls-, Isi întră klt nini astizl ns saă în- fiingat komsnife arbane mi rsrall în toati întinderea kaBintslal, sinter mi fin moBiitarl. Saă fikst nrea na- gin daki nitl nmi astizl ns saă Isat din mîlnile kilsgirilor Greii msl- gimea aiea de momii ministiremtl ne kare le aă kotronit mi le sti- nînesk în kontn drentsl»! ginților, drentalal hîbîI, a astonomiel gen I mi kiar a doksmentelor de dmsire în sksrl: saă flkat nrea nsgin daki na saă desi.Birmit snirea ne kalea as- tonomiki, ka singsrsț mijlok, nrin kare nagionalitatea romini se noate reînkega mi nsne ne o adenirali kale de regenerare noliliki mi so- Acestea nj se nare ki slut re- formele salslarl de la a kirora rea- lisare s’ar redika mi înksragia na- gisnea romini, iar ns de la Botsl sternirel likssteior, al kanilagiel, al natentelor, al disrnel de 2 galbeni ne zi mi alte meskineriL Ateste sînt singsre fante mari, kare nriBile din înilgimea orizonslsl mireg mi lieiji- ^zitori# al] sekolshl al 19-lea, Bor transnirea dsm timn mal nre sss de tina natimilor în kare ne iiBilim. 1I Ateste sînt trebsingele ne kare le simte mi le tere nono- rsl rom^nj morșl de pios, mase iea mare a girans]sl girhoBil srb jsgsl mantii mi a amsirilor; în fine; ateste sini reformile ne kare le do- resk inteligingil, meseriamil mi ko- mertiangil RominJ; kitl ns mal el le Bor fate mi ns mal ci Bor s«b- norla srmirile lor ka orî te nonsl liber mi komnelinle a-ml da sorgile de kare se simte doritonă. Ne rezsmim :'{Kînd sn nonsl în- tene a simgi mirimea trebsingilor sale, kiimara Isi, nrefaterea te tre- bse se adski în Biaga sa, nrin legi, mi institsgisnî nosi, kind el ns noate ns este lisat kiar de legile Isi auri îndestsla* ateste drebsingl nrin cure- nresinlnisnea nea mitioasi BeDiti de la streini, kind" 4)1 ns noate Borbi domnitorislsl nrin mandatarii sil, te-T remme de fikst aili de kit a a- lerga la țel din srmi remediă: la drentsl de netigisne, mijlok naternik, sman konslitsgional mi natnik. în- trebsingarea drentslsl de netigisne este »n te nrea firesk, nrea neBi- noBat nentrs ka se noati fi înniede- kat de ori kare din nsterile Statslsl. Ori ksm, el ar fi folositoriă în doi nriBirl: 1-iă nentrs ki ar konstilsa o nrotekgisne legitimi din nartea masei tel mari a nonslsls! în kontra nedrenligil te i se fikș ridikin- dsise drentsl elektoral mi arsnkm- dsise în snate nimte legi grele, ne ekitabile, ne demne de sekolsl nos- trs firi a fi întrebati mi el kit de nsgin, mi firi a se gine o seami kit de miki de drentsrile sale; mi al doile ar adste la ksnomtinga Dom- nitorislsl, kind nlmgerea ar fi în- drentati kitn dmssl, kl* uri klasele tele lalte ale sotietigil îmi simt sar- tina lor de membri al Statslsl mi kl Bor se ia narte la îndenlinirea da- toriilor tetigenemll, ki Bor a ns mal fi Iritate ka turme de Bile fin su- flet mi konmtiingi. Este neste ns- tingi ka o nagisne kare» s’ar; oro- nsnga nrin kalea adsnirelor mi ne- tigisnelor, într’sn kin demn mi natnik, se ns fie asksltali; este neste ns- tingi ka domnitorisl se ns se nlete la glassl nonorslsl seă; bsnsl simg, drentatea, de mi ks greă, aă trium- fat însi tot dauna, twaaj Intium Ile kit snrijinim însi drentsl de netigisne, în gan, de kilre pari mi nentrs nari., ne atit ssntem în kon- (ra Binzitorilor karil ka ori te oka- zie, ori de kite ori, le aă komandat ambigisnea aă alergat ks tmgsire la streini. Karloanele Ministeriior din ITeiresbsrg, Biena mi Siambsl, sunt înki nline de nlmgerile boe- rilor nomtri. în denrinderea lor, tea fanariotiki, el ns s’aă nstut stioini de a ns se tmgsi mi în konira sli- rel de astizl a Iskrsrilor, slare în temeeati ne Boinga sub era ni mi ne konsemtimentsl nagiunel. Fante de ateste saă nefrekst tareₜ de ksnnd. Tot rominul bine kugelilor, nu noa- le de kit a jili mi a renroba nimte asemene rititirl kare ne donedesk ki autorii lor nsmai de ar nstea, ar nlmta kugilsl în inima natriel lor; ast-feliă de fante, ns sunt none neu- tru Dsmnealor. Snre stirnkea lor si zitea țntr’sn rind ki komisiunea- tenlrali, a BOlat sn, nroekt de lege dsni karp se nriBemte ka Binzitoriă de gean ne tot atei romm kare ar mal alerga ks tmgsirl la streini, ar so- litila nrin kinsrl direkte saă indirekle. interBenirea lor în interesele din ni- unlru ale gerel. Ns mlim kare e ka- 8sa de a înkremenit nroeklul atesta de mare însemnitate în Komisisne, mi de te n’a trekst mal ’nainle?' Noi din narte-ne renrobim a- lergarea la striini ori ssb kare nre- tekst ar fi mi suntem din toati ini- ma nentrs netigionarea kilre Domn mi astoriligile konstitsate ale gerel. E destul akuma de kmd stninul di leg! în ¹ geara rommslul; înțelege o .on’.e? .01 .ni dali amesleksl seă kiimat saă ne kiimat; lase-ne el în nane si ne guBernim dsni drentsrile mi legile te Bom mii si ne dim întemeiagi ne suBeranitalea noastn, mi Ba Bedea ki Rommil sunt mki BrednitI des- tendingF al nemuritorilor 'leligianf romani kari gusernaă lumea la um- bra kanitolulul nrin kalea nlebitililor mi a BoJuIsI nonslar; M.^Jut^erem ertarea tililorilor'nomtri nenlru digresiunea te am fiksl mal 'nainle de a Beni la materia te fate ssbieklsl artiklulul de fagt. Mirtsrîm kl n’am fikut ateasla din difusia te s’ar krede ki nredomim în ideiele noa- stre; din kontra, am diBugat în toati konBingerea, dar din atea konBingere ne kare o dikteazi datoria, de a-ml nretisa tinesa ideea kit se ⁴noate mai bine. ¹¹¹ . r . ' jeno . Am fost sihgl a esnsne mal mtîiă drenlurile de kare ne Be- dem desbrikagl în faBoarea unei klase nn'Bilegiate, relele te s’aă gn- midit ne kanetele noastre din kassa esklusiBÎsmsIsI elentorale te e ne a- nroarie a ne înidumi, mi am korikis anoi ki singurul mizlok de skinare este rekurgerea la drenlul de neti- giune ka konsekuingi fireaski a fa- kulligil de a se asotia. ¹ Kind organismul nositis deBÎne a fi într’un Stat teea te este el la noi astizl, — Bitrigul deklaral al fe- ritirel nonoruiul, — atuntl teligianul trebse si se șuii la înilgimea ateea în kare-l Bor resnekta mi amiti! mi neamitil sel; alunul trebse si mtii a fi om; atunul trebse si insoate drentsrile ațele ne kare natsra, ka o msmi nreBizitoarie, i 16-aă re- sersat ka ne ultimele mi nenreskrin- tibilele mezil în kontra tiraniei mi a desnotismslsl. Se Ba ziue ki snnd a sorbi de- snre drenlul netigiunit; am degene- rat în înmirarea telor-l-alte teslisnl nolilite mi sotiale ale noastre. Gre- miali domnilor! nlbtire! în adeBir ksm ar nstea uineBa nimeri Bindeka- rea mal ’nainte de a fate deskrierea rislsl kare-l konssmi? Stalul romm inki sufere de mii de role ne kare în nane am trebuit ale atinge»Am trebuita nune degetul în ră- ni snre a anta mirimea kangrenil. Uli anoi am konkiș ki Bindekarea n’o Bedem nikiirl dekil în reforma elentorale ueruti mi dobinditi, nrin kalea n e l i g i o n i r i f kilre Dom- nul giril; fiind țrine înkredingagl ki Adsnirile de astizl nu Bor Bota lir- girea legșl elentorale în simogsl e- kitigil mi a drentslsl. Ile kii boala e mal mare, ne atita Bindekarea si fii mal grabniki. Si fim bine în- kredingagl ki netigionarea este, noate, unul din singurele akte de bun kre- mtinism desnre kare mensioneazi E- Bangelia kind zite: balegi ki Bi se deskide, teregl k i b i s e di. Atesta e sn oreuenl mai mult de kit kremtinesk: el este sman; mo- mlenire skumni a genului nostrs mi kalea tea mal sksrli kitn mîntsire. Si ne fauepj dar dalorja noastn de bsnl romini în ksnomlingi mi si ns ne îndoim de ressllat; kiul e neste nslingi ka uererile fikute de sn nonor întreg si ns fii leale în o deanroane kogsideragisne. lati ye am Boit si nretisim înk’o da li snre a . fi bine îngelemLoxdtiiUuu nib e) [ i Î-h Dixil 1 ,.rup ,iî8 a/; ; aiicI a s s i o r u m M u n i c i p i g ml jj uynnfjfiTJBwnnfia (Treksluli) . ¹ FELURIMI Țrin decrete domnesc! se pumesefl: D. Constantinii Rovinariti ajuțoriu ăn- tîiu la Prefectura de Oltu; D-nu Ap. Ghimpiann suptfl-chirurgfl la MnscelQ; D. I. Michăescu snptfl-chirurgQ la des- părțirea II dip distnotulu Dămbovița, ioanei epll* .ITTfikh)» ,Q și D. Haralambie Grandea supttî-chi- rui'gîî la Ilfovfi. în revista englese „Athenaeum citimu următâria anecdotă de resbunare reciprocă a unora omeni de Stătu: Lordulu Brougham a făculu unu mare și solemnu jurămîntu că, nu va muri înaintea Lordului Campbell, de temere că acestu din urmă aru putea să scria biografia lui. Lordulu Campbell aflăndu acăsta a respunsu că viu sau mortu .va scrie vieța lui Brougham. După acăsta și-a răsbunatu Lord. Brougham scriăndu și păstrăndu „Life of Lord Campbell^ (viăța Lordului Campbell), dăru și în secretariulu reposatulul autoriu alu„The lives of the Chancellor“ s’a găsitu uă biografiă a Lordului Brougham. — La 23 luniu a căzuta pe pă~ mîntu un porumbu (întrebuințatu pen- tru transportulu de scrisorie). ostenitu de sboru și de fome înfsatulu Bouillot în Belgia. Unu omu care l-a găsitu fără putere, i-a datu de măncare și de băutu pînd a reprinsu putere și 4 fostu în stare a sbura și a continua căletoria sa. Elu ducea unu biletu în limba germană; înainte d’a-I da dru- mulu Samaritianulu adăoga pe conver- tulu scrisoriei: „S’a popritu la 23 Iuriiu la Couillot 35 minute spre a se res- taura pentru continuarea călătoriei.“ — Gestiunea de spre îndatorirea d’a numi pe autoriulu undi articlfl de (Jiariu a foștii decisă de unășll de cătră curțile judcătoresci la Mannheim. Pro- curatoriulu generale aifl orașiulul liberă Francfort trase în judecată pe redacto- riulu și garantele „Anunțătoriului de Mannheim⁴⁴ fiindu e6 refusarâ d’a numi pe corespondintele din Francfort alu Șișului ^iariă. Tribunalele locale dete uă sentință, care obliga pe redacțiune a numi pe corespondintele seă și a fi constrînsă la acăsta prin mijloace sil- nice ; în urma apelațiunii din partea redacțiunil, curtea apelativă dede uă sentință contrariă și disculpătăriă, care este pentru presă in genere d’uă mare însemnătate, findă că pronunță că re- dactoriulu unul diariu nu pdte fi obli- gatu a numi pe autonulă unui articlu publicată în ^iariulă seă; câci fără aedstă apărare, secretulu redacțiunil ar ajunge ilusoriă. Procurătorinlă generale ală orașiului liberă Francfort a apelată în contra acestei sentințe la curtea su- perioariă de cassațiune, care insă a respinsă apelațiunea ca ilegale, confir- măndă prin acesta sentința curții ape- lative. — împeratulu Napoleoni?aflănduse la Vichy a făcută mai multe escbrsiuili împregiură; astfelă a visitată și caste- lulă Ducelui de Galiera. Se ’uțelege că posesoriulă acestei proprietăți, care era mai ’nainte a familiei Orleans, primi pe Impâratu cu tot respectulă cuvenită. Impâratulă îotre altele visită și Capela în care se află îmmormîntați doui prin- cipi din familia Orleans. înaintea pe- treloru mormîntali cari ascundă remă- 'șițele terestre ăle acestoră principi, îto- păratul chiămă pe Castelana, îl luă din mănă stropitoariă cu apă săntă și stro- pindu petrele mormîntali, cu viersă tare: „Requiescant în pace!⁴⁴ (odines- că-se în pace). h» io^ — Imperătesa Eugenia Ilicită cu Dămnșle sale la Fontainebleau, suptu direpțiunea și .colaborarea domnului Prosper Merimee la ună ronianu. । — Pe căndu s’așțeaptă decis iu- nea definitivă a înaltei curți de apela- țiune iu procesul lui Mires, se ivesce în Germania ăn altă procesă în contra unui matador al lumii finanțiale. Preșe- dintele bănceî de la Dessaă, D. Nulandt, s’află '^uptu acesta, acusatufiindu d’unu șiră de înșelătorie în suma J¹de 80,000 pîno la 90.000 talere. Acusarea îl îrapută uă mulțime de prevaricări sfe- vîrșite în cursulu aniloru trecuți, de la 1850 pîno acum, în paguba 'bancei naționale." hi'u:" anul i"» n —— țJjaH©!© rusesc! udă apelă jjdI 4 j/r , , * pentru uă supscripțiune naționale spie țlidirea unei biserice comemorative pei tru marele actă imperiale alu liberării țeraniloră, care se va numi biserica Sântului Alessaudru. Eruditulă domnii D(j Gall'ete propune din contra înfiin- țdi\a de scdle poporare și ^litiljf ,,Eă din parte-mi cre^ă de datoria mea a pronunția opiniunea mea, co ar li mal potrivită ,și mai av^ntagiosă a culege contribuțiuni volnntarie pentru d'direa unul „templu pentru i n s t r u C - „ț i u n„e⁴⁴ suptă numirea „A n t e i ,a scoală poporariăa Ozaru1ui A- lessandru II, construită în me- moria serbării esistinței d’uă mie de ani a imperiului rusesel și .a liberării a 23 milidne de omeni din servitute.⁴' Scopulu acesiei scdle ar fi d’a forma învețători și dla fi pă pepinieră pentru profesori de țdră, mai cu seamă în ramurea e- conomiei rurale. Scola, construită la Moscva' se fia administrată de cotră municipalitatea orașiului, care se fiă însărcinată cu numirea direptoriului și a profesoriloru și care în toți anii în diua Sântului Alexandru, se aibă a da comptu publicului de administrațiunea șa și de progresele dobîndite. . i.. _ ¹ ”lîuî iqwd nib .ii d Iman IslKraioBa 2 ABgsst 1861. , . ț/ ( ■■ . I • Domnule Redaktorî Nedomirirea în kare mi ufl« mi sforgii a rime tinerea mi a mi adresa kilre d-e. intrebmd ne iei komnolingl a-mi resmmde: oare de ie nartea j«di- uiarii mi nea administrației d’aiul nrii- mesk mandatele de resnanderea salarie- lor ks dose mi trei zile înaintea esnin- rel fii-kirîa |«ne, mi korusl nrofesorale d’aiii abia dani dosi mi trei sentimini în «rma esnirirei l»nel sereite? mi atonii Bai D-le Redaktorel (dem»lte-orJ mi s’a intimolat se fik ini martor oknlariă) kas- sierisl flrcfekl«reî i resuinge ks nimte esiiresiani foarteimuolite iui linsile de tot taktel banei kaeiinge ie se uere ansi fonktionariă!... Ns kamsa domnsl ine# agi fikst în kameri nre-o lege în kare nrofesoril de la Kraioea se fie esientatl dintre togi fankgionarii statala!, mi Usagi la katiriiral anor fankgionarHe intimidarea saă rekoruandagianeș na mtiă kaî i-a» arkat la nostoriie se ok«ni?.<., K» krt dar mi gmdesk ki Kamera n» kred se; fi kiz»t în asemenea eroare, k» atît mai mslt nedomirirea mea kremte. De ia# in mini, stimabila! d-B. ziar mi-1 litesk n» aflu Jn nroiesele .aerbali nimik, @de ia» Monitor»! iariml asemene,, litesk m nrotokoalclor Komistonei Menlrale mi tot nimik. El bine d-le Redaktore, de «ude dar desine loBitora ie mai tot d'a »na li se di nrofesorilor în dignitatea lor? N» kumBa domnsl me# o fi, nentr» kl mo- fesorii de la KraioBa îmi îndenlinesk da- toriile misisnei lor ka sin genii mi k» tot zel»! de romm!, uri ki în ardoarea sh- fletol»! lor n» doresk alt, de kit a nsne în tinieritatea anime! mi a konmtiingel nre altari»! natriel, m»ma. lor komyne, Drinos»! lor ie Bolea Rommiel reklami de la el ka de la natoralil sei fii, oen- tr» tesa»r»l ie le este înkredingat în miinile lor, mi kari aă auri da komnt înaintea lai Damneze# mi a konmtiingel lor, înaintea nagisnel mi a nosteritigei? Amia dar nlekmd din dedskgisne In de* d»kgi»ne uri din s»nosigi»ne în s»nosigi»ne n» mtim k»I se atribam aiesle nreeeze- toarie îngrijiri nentr» kornel nrofesorale d’aiii 1 — Re rog domnule Redaktore bine BOigl a n»blika aieste rind»rl nentr» ka iei ie se bob sokoti komnetengl se ue esnliio daki s’a fik»t sa» na In kameri legea de esengianea ie Bedem ka se »r- i'meaz>, mi kare n’ain sezal-o iiablikati; knl indignagianea este estremi kmd luminătorii mi kreskitori! kouiilor no- mtri sîjnt redami ufi rekomuensagl ast- feliă.,.0 . izbv sili ' Sn abonat uri nirinte de familii, ■TiHuri/* i.uiiihR . “Ti ulii IsiaM www.dacoromanica.ro F ROMANUL « AUGUST, • 10 La esamensl? Orfelinatslsî de GaLjjî ie a avat? lok? în 16 ale ksrgttoarel Isnl, s’a? datS de kitre nremedintele Komitetslal sr- mitoarea sokoteals: Domnilor? mi Doamnelor?! _ , Eata mal mslt? de sn? an? de kîndg msljjimits karitejji! nsbliie, aiest? Orfelinat esista I Vi? astizl, konform? art 28. din Regg- lamentsl? Orfelinatsls! a vt esnane sokotea- la venitarilor? mi keltsielilor?, de la fonda- rea Isi nins astszl. Venitei? Orfelinatele! nrovenit? de la generositatea Domniel-Voas- tre, a teteror? Moldoveni, nrekemS mi de la bine-voitoarea solinitedine Gevemelel centre ori-ne fante filantronine kare tind? la des- voltarea morale a klaselor? sermane, s’a? seit de la 1 lanearie 1860 nîni la 1 leii? 1861 la seina de Lei de Galajjî * t. 38.364 Ssbvenijisnl aneale ne anei 1860. 50.830 Sebvenjjienl odatt nlitite. 25.310 Sebvenjjienl aneale ne anei? 1861, în kast-le nînt astăzi. 2.300 Sebvenjjienl odatt nlitite ițe anei 1861. ’ 3.450 Dobînda a noei sete galbeni, nanii la dobînda în 1860. 120.254 Sama totale a banilor? înkisajji. KeltsieliU tot în aiea ii ’ ; ’ Lei de Galajjî. 15.037 Kamn-srarea trebeinnioase felinatelei. kergere de vreme. 3;KJir£qfwiiim J tetelor? • lakrerilor? centre amezarea Or 52.091 Kiria kasel, lefile amnloiaHilore, îmbnk^mintea elevilor?, xrana, laminatei?, inkilzitele, de la 20 Mai? 1860, nîni la 1 leii? 1861. 67.128 Totalei? kielteielilor?. Ne mai rtmîne dar din bani înktsagî 53.126 Din kare 46.000 lei cerni la do- bînd% (41.000 la anei? 1860, iar? 4.600 la anei? 1861) mi 7126 lei se afli în kass. 120.254 ¹ H, Mal avem? de înkasat?. 7820 Sebskrin. aneale ne an. 1861. Sebvengienea Gevernelel este de 200 galbeni ne anei? acesta, dar Komitetel? sne- rs kt se va sei la 500 galbeni ne acel? vi- itor?. Onor. Maniiinalitate de Galagi a seit? sebvengienea sa la sama de 200 galbeni din 150 galbeni ce era anei? treket?. La deskiderea Orfelinatele! era nemai noee eleve, astăzi sent? 15, nemției? mes- kris? de Regalamenta, centre încenet?. Komitetel? a ktetat ka cea mai mare ekonomie st nredomneaski în administrajji- enea Institetelei, ne nemai centre a resnende la mandatele ce ’! a? fost? înkredinyate, dar înkt snre a netea întinde asenra enel mai mare nemsr? de konile, bine-facerile kari- tajji! d-voastre, mi ke skon? de a konsolida fanta aceasta, nrin zidirea kasel trebeitoare enel asemenea Institat?. Ilentre a ajenge înss la zelel? acesta, Komitetel va avea tre- beinjjt, la vremea kevenitt, de konkersel? d-voastre, kare iebemte a krede kt ne’i va linși nici în viitor?. Daka vre enel? din membrii regelar! a! societejjiî ar avea vr’o observajjiene a ta- ce asenra ekonomie! sa? administrajjieni! Or- felinatelei, este regat? a o face în skris sa? verbal?, înkredinjjat? fiind? kt KomiteialS o va nriimi ke cea mai viit melgemire. Membri Komitetala! Ilremed. Komitetelei A. Serphioty.,, , , Ana Ghika. P. Rodocanachi. ' ‘ Casier Ventaura. P. Fothi. 5 j-j, Secretar C. Scotti. N. Vlasto. Galajjî, anei? 1861, leii? 16. ” DEDEIUE TELEGRAFICE ₍ K«rssl Bienî din 4 August. Metaliie ⁿl ! 67 — 90 j Naționale . ‘. 81 — 05 Akuisnele Bimel 745 — — ,, Kreditsl 174 — 70 — London . 136 — 50 - Silber . •. . . 137 — 60 I l,!'"D«kaul‘. . .¹ •' 6—61 «j 11«* 4 "s H ■< ’ .MISKTbRILE ÎN nORTBL BRĂILA. । L¹ • In zisa de 1 August 1861. Koribil sosite Inkirkate. . . . 3 « demerte ... 2 ,, . nornite înkirkate. .... o „ demerte .... 'Banoare sosite.................... 2 ■ „ nornite................. 1 tu. ■ ₃₁, ₀, Ilreusl nrodaklelor. i - Grî» liakîr kalitatea I, kila 210 225 „ „ „ II, ,, 190 200 kîrnis ᵥ L „ 1^0 180 Sekara..........................— — IlorsmbS......................152 162 Orz? no?.......................75 80 Orz vekl . . . . 65 70 Fasole . . , ■ j , 36 38 Raniua stlbaHki . . — — Meiel kila .... — — t MISKTjRILE 1N BORTUL GALARJ In zisa de 3 August 1861. Koi sbii , sosite înkirkate . n Ba gBsi lirimirea faBorabils ne me- rita. -i '■■..îs., hi M. Fliigel. im Strada lllelari în ka- sele d-lsi Stamatiadi. No. 501 4 Se dă in tăiere llidsrea de la Eretslemti Filkoenl k» denirtare o nost» de Bsksremti. Doritorii si se a- dreseze la ssb-semnalsl. 'rin?!/ K. St. FjblkoianB. No. 499. f 3 I IT ir im V ■ B—Ma Pensionatul Edifiantului. Ca să nu se întîmple vre o neînțelegere și mal mare de cît cea de acum doi ani cînd uni, din credulitate sau rea credință, att afirmat că eh am desființat pensionul și am tri- mes copil pe la casele paterue, mă văZu constîns a face cunoscut că râul ce mă amerința a dispărut: mulțâmcsc lui DumneZeu care a voit a mă conserva și astă dată și stăruitdrelor cure alle d-lor N. Tur- nescu, ca operator și medic, și Pa- nait latropolu, medicul cureni; a- cum sînt în stare a face serviciul meu or cărei persdne ar voi sâ’ml onoreZe Institutul care va începe lucrard sa pentru allu patrulă anu la 21 alle curentei, cînd trebue să fiă adunați toți elevi ca să pociă esecuta programul cellu nuou care privesce atît pe elevi ce frecantez gimnaZiul cît și pc cel-lalțl. 1861 Asgsst 4. Direktorsl Edifiantslsi O. Codrănu. No. 500. 1. De vinzare» o prăvălie cu odae în dos și o altă odae în cur- te din mahalaoa Popa-Nan, ulița Mărcuța, No. 35, sunt de vînZa- re. Doritorii d’a le cumpăra să se adresese Ha administrațiunea a- cestul Ziariu. No. 492. 4 De arendat. Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samarcaș, ;cald d’o poște de capitală, No. 490. 1 ■r Plastru de negi. La d. LucașievicI a sosit Piastru pentru tămăduirea negilor de pi- cidre. Doritorii să se adresese la magasinul d-salle. (No. 494.) 5 K* De rÂnzare si in- liirittt. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culfirea al- bastră, însă, o perechiă nuoi cu două caturi, grajd, șiopron și tdte celle trebuincidse, ără cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedănu, ulița Mitropoliei. No. 493. 9 ^OO galbeni^ cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halaoa Batiștea, casa popa George. No. 484, ‘j ; 1 » . ■ ■muri W ^. — >1 . . —m- ti im nr» i n ■!]--- n ■ ~ mi» .■ u Da d-lor Hempel el C~ⁿⁱe se află de vînZare Siment Engle- Zesc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485. 6 Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Cristd se află unu mașinist, care are o praesă fdrte bună mal cu sdmă la mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințeZe mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra mâl întîiu pe probă. D-nii proprietari și aren- dași cari au trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susu numitul espeditor. No. 496. 3 Desfacere. La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află o canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țuri foarte scăZute: Bordeaux. Medoc superieure . lei 9 — Saint Julien . . . . 11 10 Chateaux lafitte . . . 13 20 „ Margaux. . . 13 20 Madăre superieur . . . 14 25 Malaga................11 10 Rhum de Jamaique bouteille premier qualite . . . 11 10 deux-eme „ ... 5 25 Champagne. Ai grand mousseux quaiitd superioare...............1110 Sillery. ...... 12 10 Bouzy...................13 20 Precum și diferite licoruri de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scăZute. No. 498. 8 Costum d'Operă. Pentru desfacerea unul bogat garderop de Operă Italiană compus de felurite haine, musică și alte obiecte pen- tru felurite epoce, cu prețuri foar- ;e moderate. Doritorii se pot a- dresa la sub-semnatul în maha- aoa Batiștea, vis-a-vi de Consulul EngleZu, No. 41. P. Papanicola,, No. 479. 1 Marchidănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul Sava Vasiliu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi de d-lor MarținovicI și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. Doritorii vor găsi cele mal scă- Zute prețuri cum și buna cualitate a sobelor. a No. 477 î “ 2 De arendat. Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste opt-Zed familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu Zece sohaturl, se arendeaZă de a- cum pentru trei sau cinci ani so- cotiți de la 23 Aprilie viitor. No. 488. 1 Table de ȚinCi Subsem- natul, agent al fabricel G. Kriini- staschen Huttenverwaltung la Emilien Pauliiieii-Hutte în Glei- witz, are onoare a anunția ono- rabilului public atît că possedă în tot timpul un depot bine assortat de toate felurile de table de țincu în toate mărimele și de cualitățile celle mal bune și durabile, cît și că poate priimi în acest articol co- mande de orl-ce natură pe care le va essecuta cu cea mal mare essactitate și promptitudine. Jacob, Marmorosch, Hanul Șerban-Vodă No 9 (No 448). ₛ2ₗᵢ;ᵢₜR De arendat. Fiind-că' to- amna pentru arături s’apropie am găsit de cuviință să arendeZu de acum pentru sf. George viitor mo- șia mea SĂLCUȚA din județulu Doljiu, în distanță numai de 3 ore de schelile Calafatu și Cetatea și cu întindere destulă; Doritorii se vor adresa în BucurescI, la sub- semnata , strada Mogoșoai lîngă Vornicie. Zinca Brăiloiu. No. 482. ’f.!* 1 • De cinzare. La atelierul subsemnatului din mahalaoa Pitar Moșu, ulița Armașu, în dosul Ko- misiel de galben, No. 17, se află de vînZare mașine de vînturat grîu și mașine de treerat porumb, cu un preț foarte moderat și se reco- mandă a fabrica tot felul de obi- ecte mecanice pentru esacta cîn- tărire, centimal, decimal, balanțe, ocale de tiuciu și de alamă, și mă- suri franțuZesd, stînjin metru, lan- țuri și geometrie, și tot felul de alte instrumente trebuincioase la arte cu siguranție de eșactitatea, acurateța și cu un preț foarte mg- derat. Andreas Trecsler. No. 464 1 < • G । U ii i Cherestea. SabsemnaUl fa^e kanoskst onor, nsbiikă k% în oratusl» Olleniya are sns Însemnat? denosit de kerestea de brads nentrs- kons- irskuia Înșeli lorilor de binale mari, adiki skîndsrl, grinzi mi srml de diferite dimensil, în Isngime de la 4 nini la 7 sllnjinl; iar grosimea de la 5 nini la 7 yolsrl mi de la 7 nîni la 10 uoisrl. Doritorii de ase/nenea kereslea, ie se uoale «re- fera uenlr» soliditatea ie garadlea- zi uii ureusl iei moderată ks. kare se Binde, se soră înueilege ks ssb semnalai Iu Bnila, snde am domi- lilisl, ks D. Sterie Angelidi Ia 01- teniui, mi ks D. Aleks Iloenars în Bsksreuill, strada Skasnelor, No. 10. Sterie Caluda No. 472. 1 TIpogrMh 0. A, «W® Fprtwni No, 15, . . BI3U3ÎECA www.dacoromamca.TO