ca ,n >T STjMBT>TT> r ? I i i ot :’*r Voiesce și vei pute Va eși în tăte filele afară de Lunia și a ■Tplpl a? a a îloJaina 5 AUGUST rî 861. 4 eb hMciT a Viat ab d'laigot o'edaa jxoi b rinibia^ «4 oR-am a ' Lumlnedă-te¹"”³ H' » n <11813^ ■' - rd vei fi. [uii‘MuțiiU sajrir.iu .;xS:)%ai doua-^i după Serbătăriă. Armarea pe un an...................... tjv-.se luni......................... Trei luni............................. 1> lună.............................. Uu esernplar.......................... lusciințarile linia................... 158 lei. 64 —' 32 - 11 — 24 par 1 leu ■:il ¹ oibi i. : dt fiJrj '. 4 iirmni ।^ Dl ABIO POLITICO, COMERCIALE, HTERARIU mn! 4' ii ic¹ . ¹ miid i*i‘ 1. : !- 1 ' ' ■ im Abonarea se face în Bucurescî, la Administra- țiunea Românului, Pasagiul Roinăn No. 13. (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) în județe la domnii Administratori si ia coreu- pondințiî nostru, sau d’a dreptul prin postă trâ- ff mițând și baniî. Tot asemenea și în Iași, “ Direptoriulu cliariulul Romănulu și Redaptoriultt respun^toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nq.^A 5. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul <|iaritilrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No, 13. 'tf oinoa 1 sini b io ni «rxsaUnA UL ■U. h SENTINJA EUROPEI <» Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă că țeara, a căril organisare trebuia .făcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSURÎ ȘFN DESORDINI AD- MINISTRATIVE ATÂT DE NUME- ROASE CAT ȘI ÎNVETERATE, șcl. ii Supscris: Walevski. Adsuare, snre a Bedea daki. skomotele de tsrbsrirl ns not nrea bine si ai hi konșistingi, mi mki mare konsiștingi. j Trekind mal denarle d. Marsillac ziie: * „Anoi D. Karada inssltmd ne togi oa^ 4 înferare; noi stErsim înst a ziie ks qagisnea framest întreags, kami na- gisnea Rorasni, nrotesls mi Ba nro- testa tot de sna kontra tstor anelor PRINCIPATELE - A - UNI. si 1 REVISTA POLITICA. ! Bucuresci, ₜg August. 1 La voix dela Routnanie, Bor- bind desnre san 1 jmental Rommalsi No, 208, întreabi: „Kb ae drent D. Karada faae an anei la nonor? Ka ue titla? Din doae lakrsrl anal seaă se nrenari o reskoali, saS este norba nan al d’an skomot firi imnortanjji. în ka- sal mtîiS, gavemal trebae si fii informat mai nositiBe dekit an simnla narlikalar, mi el are si iea misarele nenesarie ka si re- nriini reskoala, kml are naterea în mini mi datoria, nrekam mi drental, nkB odatl kl nrotestam mi Bom nrotesta kontra ori ie Iskrs mi-i sa înfera tot de sna, ne el mi ne amilii lor, ks nsmele de BÎnzîitorf, de truditori ai natriei, de JakeI mi slsgl nersminate ale strsinslsi. Răgi-Ba letegisni din Hloemtl ne adreseazi o skrisoarii, nrin kare ne snsn ks D. A. Teodoresks, ssnrefek- t81 de la nlasa ksmnslBi, aă konfiskat s- na din netigisnile din 11 Isniă, ako- nerits ks o mslgime de semnstsre. Hetsgianii kari ne komsniks aiest fant sânt oameni foarte onorabili, nstem deil garanta astentiiitatea Isi. Aksm faiem întrebare gsBernslsî aktsale: Dat-aă el ordine astoritsgilor admi- nistratise a nsne mtna n’mele neti- - ui ib Iutii.| ;* Partea IV. j it| / ui kmh p c XVI. ; i .i „Scumpă lady Augusta,, „începă a me sițnpți destulă de tare ni se imilBne de strein, fsrs a fi nu- mit deBoinga nagionale. JJeara intreags a nrotestat kontra regalameotBisl ms- skslesk nentrs ks ne era imnss de strsini mi na era de lok reksnoskst uiii konsakrat de uagisne. KonsengiB- nea inss, demi elaborați de konferin- gele Esroniane, na uă-a fost de lok imnsss de nimeni, ea a fost nriimits, reksnosksts mi konsakrats de nagisne mi nrin asts konsakrare a denenit sn fant nagionale. Illi nrobs ks KonBen- gisnea ns ne-a f?st niii de ksm imnsss este ks artiklsl iei iei mai esingiale, dis- nlskind nagisnii Romi ne, nagisnea Romsns i-a mters, l-a modifikat dsns Boinija sea SBBerans, nrin alegerea de la 24 lansaris; mi Esrona a fost ne- Boits a reksnoamte mi a resnekta a- lea^ soings, mtiind bine ks n'aBea de lok drentsl a imnsne snei nagisni ne- mte îndatoriri ne kari ea ns le nrii- memte, ns le konsakrs nrin Botsl seS. Desfid inss mi ne d. Marsillak mi ne togi oamenii strlinslsi, ale ksror ideie ssnt amia de identiie ks ale redakto- ubIbI Vo 1 ii României, d’a ne da o singsrs doBads mskar ks nagiBnea romsns intreags, ks mai togi Ro- m s n i i a8 konsakrat, aS reksnoskst de bsne insasisnile, nriBileviele, de- koragisnile mi domniele adsse de strs- ini în gears! Daks d. Marsillak se so- kotemte inssltat ka franiese, sokotemte ks este o insslts nentrs toats nagis- nea framese ksnd linesa irifereazs n’a- iei ie as adss inBasisnile strsine în Franga ne la îmenstsl astsî sekls, este liber a se krede ofensat d’o asemene gisnî, Iskrat Daki ka se te de saS zissl seni administrator as din nronria sea inigialiBS?— as dat ordini, atsnTi st nesnsis mtim mi noi; de ns, atsnui es- datoria sea a nedensi ne fsnk- gionarisl ie kBleazt. a seiestra 8n akt nsblik în kare lettgianii manifest b do- rinyele lor. Anitenttin dar ori sna ori alta de la d. Ministre de interne. MonitorislSniuersale ansn- gski regele IlrBsiei us Ba merge la Chalons, dar kt Ba asea o întîlnire ks Imneratorsl Frangel în Isna lai Ok- tobre. Aieastt mtire aă dat lok la mslgime de nresBiisneri. Hnii zik kt regele Ilssiei ar fi fost nesoit a Isa aieastt ottrîre, în faga ameningtri- lor ielor-1-algl năniiul germani, kt de Ba merge la Chalons Bor rsne kB dînsal ori ie relagiaui. Algil zik ki sisita regelM Ssediei în Frâng» ini skomotele d’aliangi între aqest ssBeran mi Nanoleone IU ar fi ka- ssa skimbirii otirîril regelsi Urssiei. 3- nii mal asikxri ki regele Gailelm s’ar fi otirît a ns mai Beni la Châlons în arma stirsinuei gSBernelor Rssiei iui En— gliterel asanra aiostsi n»nt. Algil în fine sssgin ki regele Ilrxsiei n’ar fi noii a se nresinta la Châlons dekit înkongixrat de sxBeranil germani ue as hat narte In intîlnirea de la Bedan. Se ziqe ki kiar întîlnirea, qe ansngt Monitori si 8- ninersale ki se an faue la Oktobre este ssbordinati aqestei kondighnl. Din aqeasta se trage konklssisnea ki întîl- nirea aqeasta, de se Ba renlisa, bo asen o mare imnortangi ^nolitiki, mi deja se kaeti într’însa semînga snel aliange kon- tinintale kontra inflsingei Engliterel. Regele Ssediei a sosii la 6 Aegesl seara la Saint-Cloud, ear ns la 5 ksm ziqe o mtire anterioară. Imniratsl Na- noleono a năimit într’sn mod kordiale ne regele Karol kare era însogit de fra- tele sis Ilrinuinele Oskar. îmninteasa ulekase ks kite-B’j ore înainte la Eaux- bonnes. Asti nlekare rinede se ziie ki ar fi nroeenit din kassi ki Regina Sse- diel, kare se afla ns denarte de frsnta- riele Frangel, n’a Benit ks sogsl ses la Saint-Cloud. Regele Karol a Bisitat în zisa de 7 Asgsst Ilarissl, seara a fost la onen. A dosa zi as nriimit kornsl dinlomatik mi aă asistat la o reeisti mi- litarii ue kimnsl Isi Mărie. La 10 sa nleka dimnream ks imniratsl la tabira de la Châlons. La 12 trekind nrin Chor- bourg, se Ba îmbirka la Havre nentrs Englitera. D. Nigrs a fost nriimit de îm- nBratsl Franiesilor în asdiings solem- ni, într’sn mod foarte afektos. Na- noleone III . a konBorbit mai mslt timn ks renresintantele Italiei assnra afaie- rilor aiestei gere mi s’a arătat foarte mslgLmit de informările ie a nriimit. Se asiksri ks îmntratBl se oks- iil într’sn mod foarte serios a da fine o solBgisne lestisnii romane. Illtiriie din Rssia ne snsn ks fi emigrând kasaiii ks familiele lor in ar în mslgime la Uirkasiani, din kasaa a- sBnririlor ie li se lak. CC în Asstria d. Sehmerling a nre- narat sn nroiekt de lege assnra Ilre- seî. Aiest nroiekt destiingeazs asto- risarea nrcalabile la fsndarea bubI ziar mi aBertismentele, însi ue d’alti nar- te di drentsl gBBernBlsi a onri, ksnd a Brea ne sn tinograf d’a mai tineri mi ne d’alti narte nrousng£ sBsnen- sisni mi ssuresisni d’a drentsl neu- tra ziarie, ihdati ie Bor ssferi deja sua saă doge kondamntri. Anoi nrin elasliiitatea estensisnea infrak-gisni foarte largi ni iiitsiții uronBngs Asstiiaki lege, mal definigisnilor se le mi nrin ie ds snor kategorie de realiseazs într’o msssrs sriiioasa teoris a kom- morale, kontra ziie ks bine se Toate ziariele se aiestei legi; gazeta „de kst o asemenea se nsifc lenssra in toati ngoai ea ei.¹. Se sneri kt a- ueastt leye Ba fi resniust de dieta ImneriBlsi. E. C. spre a-țl face uă descriere ore cumu inte- ligibile despre ce s’a petrecută. D6ue-șlecl și patru de ore de reflesiune și consiliele bine-voitorie și iubirea mătușie-mcl aă ali- ‘ natu prima turburare a sufletului meu. Astăzi vețlu limpede în posițiunea mea ,și o aceptă o franceță. Iți voiă ^ice chiară, ca se fiă francă cu D-ta , că mi-a și luat în privința acesta otărîrea mea, în graba mea d’a me face agreabile, în ^elulă meu a facQ serviție, am îmbărbătată neșce spe- ranțe pe care n'am animă a le ruina, ori ce casă nu le-am ruinată qăndă în tre- buiâ. Unu concursă de circunstanțe stra- nie mă suprinseră, în adeveră, așiâ de ră- ÎUVedl No. de art ” re pede, încătu aceste speranțe aă vorbită și s’aă formulată pe fa^ă, totă presința mea de spirită m’a lăsată; nu mal aflai spre a res- punde decătă ună limbagiă în care pasiu- nea putea, să vețlă uă aprobare, Nu mă judeca cu prâ multă severitate , nu me a- cusă de nebună febleță; elă s’a arătat a- șiâ de nobilei erâ așiâ de tânără, așiâ de respectosă! așiâ de demnă de îndurare! elă... deră ’ți-am promisă uă esplicare chiarâ și prescrisă, și ecă îți spuiă la e- nigme. Fii pațiinte: spiritulă meă este ăncă așia de puțină alinată încătă nu potă opri cugetarea d’a se răteci într’uă neter- minabile seriă de digresignl. „Finitulă ultimei scrisorie ce ți-am adresată; — nu voiă se vorbescu de post- scriptulă scrisă în grabă, ci de scrisdriă însăși; — a trebuită, de și nu rnl-aducă bine aminte termenii cu cari rn’am servită, se-țl arete starea în care eram, în mo- mentulă căndă Paolo a fostăă anunțată. MI erâ în adeveră, fără esagerareț. mintea jumătate perdutăi Căndăi' am cugetată în urmă la emoțibnea n meay așia de puțină tn raportă cu causa, și așia de puțină natu- | pale la o persoană de ună paracteriă așiâ de puțină nebunatică, nu mă potu opri d’-aml imaginâ că ună presimțimântu misferiosă de vre ună evenimîntă decisivă m’a co- prinsă. A văzută probabile turburarea mea de la prima căutătură ₍ căci mă întrebă îndată de sum morbăsă, seă de mi se în- tîmplase vre uă causă de întristare. în strîmptorarea mea profitai d’acestă întrebare ca să-I : — »t*a> ce v$ m’a în- tristată , ,și acestă ce-va se se atinge de d-neța.-‘ — Astă scire păru că- face uă impresiune penibile. „Nu pleci?¹ ., — Așiâ ă, respunsel eă, țiiă multă, dâră multă, se ml-acorțll acestă grațiă, și nu sum sicură de locă că vel voi. „ ।—t Pune-me la încerpare, ori cumă, dise elă surî^îndu erășl. „ t- Scil, nu este așiâ₍ urmai eă, as- cunțlindă suptă uă voioșiă aparinte nelinis- cea mea ce crescea neîncetată, că femeiele suntă născute olicidse la tentațiunea d’a se diplomate ?“ Se uita la ca cumă ar fi căutată și nu sciu resiste arăta puțină camă mine f6rte seriosu, a devină cuvintele respunse elfi răpede. ra. ,0! nu, nu Vocea sea tremu- ăncă 1“ respunsel eă. Nu-țl poți figura ce strălucire ra^iă pe fața sea și cumă se iluminară ochii sel! „Mi-al făcută uă spaimă teribile, res- punse elă; apoi adausc că este gata a as- culta ce-I puteam se' 'am a-I spune, ori cătu de rea ar fi. Spue a opri imaginațiu- neă sea d’a se răteci a doua oră, începui eu, ar trebui pote mal bine se apțiiu de ori ce preambulu, și să-ți ^icu îndată că am să-ți facă uă rugăciune, sc-țl ceră ' uă grațiă. > Uă rugăciune; Uă grațiă, mie! sțrigă elă. Vorbeșge, te qgnjură, nu cumă- va temerea c’a se te refusă te turbură?—“ Aste ultime cuvinte fură pronunțate c’unu surtști dube de îmbărbătare, DEI1EUIE TELEGRAFIE^'/ l Konstantinonole 2, asgsst. Denstagisnea din nartaa Rănii- nalelor-bijite a fost năimiți de Maie- statea Sa I. Ssltansl. Maiestatea Sa a bine-Boil, kiar în timnsl asdien- gel, a konfera d-lsl general Baltu dekoragisnea Meuidie de nrima klasi. ■ .«wnwiweMBlBb i ii ■ i* *e.>-r— Taăn, 8 AsgBst, JJeneraăBl Fan- ți Ba nleka în kftteBa zile, însogit de mal mslgi ofiierl, la tabăra de la Cha- lons. ---- t Milana, 8 Ajagast. Ziansl „Per- seBeranza⁴¹ de astszl konfirms UBBe- la desnre nlekarea geiierariBlBl Fantî la Chalons. Gazeta tsrinesB adauge de la Ascoli ks deseriorii rekrstagis- nil ssnt ginagi asksnmi mi nstrigl de giranii d’akolo. Chiavone se afiș ks 200 oameni mi trei tanari lîngs So- ra. în distriktal „ Caserta ₍ este n’alo- kare insBrekgiane. * , ' _Jli⁸" nu Llalermo, 3 AsgBst. r Uartita bBr- bonians, înkaragiats nrin reskoala de la Neanole, rsdiks mi aiiî Ivanal. La Olivazza lîngt Halermo s’a format sn komitat reakgionar, aBÎhd misianea d’a organisa reskoala. în Rasa ariniine- lai Spadafora, an nartisan deBOtat al Bsrbonilor s’a fskat o Bisits domiii- liaris, kare inss a remas fsrs ressltat. Malgi letsgisnî bsnaigl nentrs simr natiele lor bsrboniane aS fost esiliagi. «gn.-* lî* â-tuid ,L Eerlinț 7 Asgsst. ■ Anangstorisl Statslsi nsbliks sn reskrint regesk de la Baden-baden kstre konsilisl miniș- trilor de la 2 Asgsst, iu kare Maies- tatea sa mslgsmemte nsbliksIsi nen- trs doBezile de deBOtament de kare a aBst a se bsksra. Anoi zne: LIentrs simgimintele dsreroase, ie ml-a nri- iin8it aiest eBeniment, gssesk o de- nlini komnesare în manifestsrile de ib- bire mi de înkredere ale nonorslsi meS, mi fiind-ks krima, kare ameniga Biea- ga mea, mi-a nrokarat sn ksmtig ma- re, reksnosk8 ks atst mai msll ks trebse a mBlgirni lai DumnuzeS. —tir a. ■ 3 , et Konalatinonole, 3 AsgBslk. Dpm- us Bulver a fost năimit de SsltansL O ssti familii de kasaii d* la Doff, Biind de la Taganrog aS sosit aiiî. IJenerarisl Codrington, gsrBenatorisl de la Ribraltar Ba feiiiita ne Ssltansl in psmele reQinei Biktoria. Ssltansl ₗₜ« „Era atâta amă^ciune în acentulăseăᵣ în cătă mă mărginii a .înclina capulă spre setnnă de afirmare.'’¹ '•»««« ¹¹ ă* ’

o „ Astă modă desprețuitOriă ' d^a vorb, de ună gentilomă n stimabile ațiță indina- rea mea și-mi redede totă ămmoșia. ' >>— Te rogă, seniore Paolo, să vor- bescl în presința mea mal cu¹ respectă de ună omă pentru care amă uă adevărată stimă. . Află, te rogă, că -singura personă tcare a cutezată a se amesteca în afacerile vdstre, sumă eă. Așia dâru aruncă totă mănia d-tele asupra mea ngmal, căci o- fensa, decă este ofensă, estb esclusivă nu- mai din parte-ml!»“ ¹ Elă respunse c’ună tonă fdîtd supusă; < .b ' I6rtă-ml luțâla mea; ea nu se adresa nu se putea adresa la d-ta Mobilile d-tele, soiă, nu potă fi de câtă cele mâ www.dacoromanica.ro * * uA 1 RtniANULU $ AUGUST. @86 / adresat regelsi Ilrsssiel o enistolias- tografl de felicitare. Tratatsl de ko- merciS ks Sardinia a fost ssbskris. Etam Ilamia, gsBernatorisl de la Er- zersm a sosit aici, el din nresni ks Kiaia mi Sekretarisi siS; Bor aBea a se jsstifika înaintea tribsnalelor. „tot d’a-sna, kl ziarisl „des Debats⁴⁴ Kn si noati jsdeka cititorii no- „ns noate fi nrisit d’a drentsl resnon- | mtri în denlini ir sabile nentrs denemiele ne le nsbli- renrodsnem ani ,ki. Ka si ns nearzi o denemii kare zine: ,telegrafiki toati Baloarea iei, trebse ,si fii nsblikati în minstsl kiar în ,kaie se nriimemte. Mele zise ajsng ksnomtingl de kassi denemia de la 7 IsliS, Ragssa, 7 Asgsst. Eezim Bei, al doile adistante al Ssltanslsi, a tre- k»t n’aicl, Isînd direkgisnea snre Mostar. „snre a îngelege kl, daka acea dene- „mii Bine kiar de la Brsksele nsmai, „ns nstem kontrola konrinderea iei; BsksremU 5 Islis. Kamera, k.8 32 kontra 23 votsrl, a dat 8n vot de blam mi de deskredero kontra minis- teristaî, fandat n’a>iea 1 k’a tolerat o netigis- ne în favoarea sniril ml-a reformei elekto- rale, 2-loa ks n’a nresintat mki bsyetele; 3-lea ki n’a fskst nimik sure a grtbi re- Hitim în ziari»! SerB Dsnirea Nr. 42. Sofia s/i7 lollu, 1861. „Biolirile în kontra konmtiinBel «rmeazi în oramisl nostr», Xassan Taxsen-namia în lok si faki noii— yia înkredmuati ssnt administrarea sa, a strîts în oramis toati jandar- meria din distrikt, snre a ajsta Ia instalarea noslsl Mitronolit Doroteh Dsni BÎolirile iele mal arbitrarie ie gsBernatorisl zisa instalare a Balgarilor, nrin forgi ka a ’ntrebsingat la sas in Biserika Eniskonale Xasan Ilamia Boemte nonorsl st albi nen- „ks atlt mai nsgin daka Bine de la I înnenerea takrsrilor Kamerel Moldave, kare „Shang-hai, de la Konstantinonole sas este amînals nîni la întrsnirea celor do»e „de la Bsksremti. Acestea zise, ns Adsniri. Deja în medinua de la 28 Isniă, , ji. * 1- • j . Kamera somase oare kare ne gBBern a re- „facem de klt a îmnlim o datorii ae e ’ . , . | solve îndatl ceslisnea rsrale (renortsrile „imnargialitate, transmigînd nSbhkslsi I ₑᵣₐQᵢₗₒᵣ ₖ₈ ₙᵣₒₙᵣᵢₑₜₐᵣᵢI>. ₐₛU ₐₜₗₜ₈dine a „reklamagisnile nrincinelsi Eibesks mi KₐiₙₑᵣₑJ ₐ es^lai o desanrobare generale, „a koleijilor Isi. E forba de BOtsl de I Kanitalea mi distriklele trimit adrese mi- ,,ne’nkredere, ce adsnarea s’a krezst I nisterislsl felicitmds-1 de tuia ks kare a „datoaril se dea gBBemslsi nrincinelsi resnektmd libertine konstitBgionall, Denemia teleerafiki zice kl ,ⁿaⁿsⁱⁱl* ⁿret⁸tⁱⁿdeⁿî ordⁱⁿea mⁱ Hⁿⁱuⁱtea ” ’ g I k« toate sneltirile nartitelor celor vekie. Mi- „acest Bot demtentase în nsbliksl Es- I ₜᵣ₀ₙ₀iiₜ₈j ₑₙi₈konl aă refssat d’a se aso- „ksremtilor o desanrobare generale; I jₐ BQtsl kontra ministeri»18i.“ „enistola kare ne este adresati tlgl- j Amia dar nartita maioritigii Ka- „dsemte fantsl. Domns Ilrincinele Ei- I ₘₑrei, nartita fomtilor nrisilegiagi re- trs atest nrelat tea mai mare Bene- raQisne, mi nentrs ateasla se întem- niyeazi mi se bal atei kari refssi d’a kidea la nitloarele Mitronolitslsl. Snre eBțlare d’a ns se gisi în nresinjja Mitronolitslsl, nonorsl a în- kis toate biseritele din Sofia mi a rensnuat la ofitisl disin, însi gsBer- natorisl a foruat si se deskiz* Si⁻ sșritele, mi dsni te a instalat ne arkieniskon în Milronolii, a trimis jandarmi nrin tot oramisl si tîraski ne natlnitil loksitori ks forua la ni- tloarele oitarislsl mi si nriimeaski bineksBîntare. Ilamia a nss oare kare nsrnir de yendarml ssnt ordinile Be- nerabiislsl nrelat, snil si Begieze la siksranga sakrel sale nersoane, allli si îmbie în nroBinui mi si si- leaski ne sitenl a nliti tribstsl E- mininue! sale Mitronoliisl, kare nre- tinde k’a nlitit natriartiel 700 mii de lei, ssmi ne kare Boemte a o adsna ks ori ițe nrejj.“ „kare ar fi d’o mare granitate, daka „ar fi întemeiati,⁴¹ mî anoi: „Mele „lalte konsideranțji îmnsti ministerislsi „în nimte kssinte destsl de nelimsrite „ki înksrațeazi o nronagandi sotialisti „ini intendiarii. Se înueleye ki noi ns daki este Bre snsl în toati geara, de dinkoacî sa8 dinkolo de MilkoB, kare a aBBt cea mai mikl bm»iali desnre simnatiele dsmnealor nentrs drentsl cetlgimilor d’a se adsna mi d’a ne- tigiona, afarl nsmai, de ns Bor Boi d-lor si îngeleagl kl nrimesk ads- nirl sekrete mi netigisni klandestine, adresate kind Tsrciel, kind Rsssiei sas snei alte asteri striine. Si ne arate dsmnealor sn esemnls, snsl sin- gsr, d’o adsnare nsbliki a uetigimi- lor ssnt gsBernsl lor, ne kare ar fi , ns nroBokat-o, ui tolerat-o d-lor ! Dar îngelețțem foarte bine, kl într’sn ziar frances ns not mirtsrisi simgiininteie ni 51 igarantim într» nimik legitimitatea ace- stor îmnstirl; s’a ab«sat nrea m»lt de ^saintele socialist ini incendiar ka si ,n« fim disnem! a krede ki acelam ab»s ,si face mi la Romini, kari sunt înninml ir 51’ 5T 5, lor st ka ne în toati golicisnea lor mi trebse arsnce o mantilsgi neste adeBir, si ns Bazi lumea bsbele morali akoner kornsl lor. Ilrocesele Ber- „nrin temnerament»! lor mi mir. nat»ra „sniritstal lor la o eloqingi sonori mi „Biolinte.⁴⁴ Se noate o derîdere mal sarkastiki! N» le zice “Ddbats,, nrin ateste ksBinte, ki o elotingi sonori mi Biolinte ÎI îmninge a de karl narțîta lor în Franca ka mi la ziarista! ⁴⁴Debats„ se semi k» ksainte a abssat nekontenit noi. Dar redaktortal n« k«noamte toate „besks mi kolegii sei se aniri ase- klami mi nrotesti îndatl, kind sn „menea d’a fi motisat Botsl lor de zjₐᵣ ₛtᵣ£;ₙ nsbliki ceBa în faBoarea „ne’nkredere, nreksm nretinde telegra- I nagisnii, ridiki Bierssl sas mi dekla- ,fsl, ne toleranga ministerislsi nentrs jₙ kontra inesaktitigii snei dene- ,o netigisne în faBoarea snirii mi a I ₘjₑ, dₑ ₒₐᵣₑ qₑ B’aBea» nici o dati bo- ,reformei electorale. „Ei din kontra H₆₎ ticeaS togi, eras ssrzi mi m8gi, ,reksnosk cetigimilor romini dren- dₑ ₖₛₜₑ ₒᵣᵢ fₒjₑiₑ st^ine nsblika, ns ,tsl d’a se adsna mi d’a netigiona; Bᵣ>₀ ₛjₘₙiE denemii, ci artikele în ,deklari kl snirea Moldasiei mi a I kontra nagisnii. Slrmana nagisne ro- ,Balaciei este doringa lor cea mai klt n’a fost maltratati mi ka,- ,sksmni. Heea ce as îmnstat mini- I iₒₘniati în nresa striini! mi nici o ,sterislsi, zik ei, este d’a fi dat kon- I dₐțₛ Bre-snsl din Dsmnealor n’a nro- ,ksrssl ses oficiale snei așitagisnî I țₑₛtat în kontra acestor kalomnie, mi ,firi timn (intempestive) mi desor- ■ ₐₖₛᵣₙ₅ kind ziarisl „des Debats,⁴⁴ kare „dinate, kare are de skon a komnro- ț ₙ₅ ₙₒₐₜₑ fᵢ bmsit de socialist mi de „mite snirea.“ Ns nstem face mai jBqₑₙdiar, nsbliki o denemii telegra- „bine de klt a nsblika testsl oficiale I kare arati Esronei adesirsl ce- ,,al konsiderangilor, ne kare sa snri- I jₒᵣ ₙₑtrekste, glsesk d’o dati o Boce „jinit Adsnarea romini. Imtîisl kon- I d>ₐ ᵣₑklₐₘₐ „siderante ansngl în kontra Ministe- I ₅ₑ ? ₙₑₙtr8 „rislsi o akssare, kare ar fi d’o mare £₅ᵣₒₙₐ Bₐ „graBitate daki ar fi întemeiati. E- | lor. mi d’a nrotesta. nentrs kt îngeleg foarte bine kt jsdeka mi Ba kondamna Dsmnealor tigidsesk kt „ste, kl kabinetsl Brincinelsi Ksza Bₒₜgₗ ₗₒᵣ dₑ ₙₑ’ₙkᵣₑdere a demtentat „refssi d’a înfigimia komHtsrile js- I Qgblik o desanrobare venerate, la stifîkatiBe desnre întrebsingarea mai I ₐₗJₑₐ₈tₐ nsmai nsbliksl înssmi remine ^sltor milioane, Bota te în anii acei I jgdekitor; dar noate kl nrincinele Ei- ,din srml.⁴⁴ Hele-lalte konsiderangi I BrankoBians mi koleșii sei ns ,îmnstl Ministerislsi, în nimte ksBin- I ]j₀ₙₛidₑᵣ5 ₒ desanrobare de țțenerale ,te destsl de nelimsrite (eu termss Mitim în „Journal des Debats¹¹ de la 1 Asgsst: „Ilrimini o skrisoarii a nrinti- „nelsi Bibesks BrinkoBeans, membra „al Adsniril din Bsksreinti, kare în ns- „mele maioritigii acestei adsniri mi „astorisat de dînsa, reklams în kon- „tra esnresisnilor snei deneme înse- „rati de noi în nsmersl nostrs de la „7 Islis. Fiind kl okasisnea se nre- „sinti ginem a stabili o dati nentrs „assez vagaes), kl înksrayieazi o nro- „nagandl soaialistl mi in-aendiarl. „Se înn,eleije de sine, kl noî ns ga- „rantim întrs nimik leșimitatea a*ie- daki dsmnealor, nromotoriî acestei desauroblri, n’a» Isat narte la ea. A- noi dsmnealor tigidsesk k’aă motiBat Botsl lor de ne’nkredere ne toleranta ministerislsi Golesko nentrs o netiyis— bali ale Adsnirii ssnt de fagi, ase- menea toiji tetigiinii mtis klt de li- nimtiti s’a netrekst serbarea aniBersi- rii de la 11 Isnie, klt era de ssbli- me nonorsl nostrs, obserBÎnd în miz- loksl entssiasmslsi nelsl mai înfokat, o moderagisne admirabile mi ordinea tea mai nerfekti; el simgia, în atea zi, ki okii Estonei îl nrisesk, kl inami- nii nagisnei ar snloata ks sete tel mai mik semn de disordine. Ei bine, ne kind toati nresa gerei (ks esnengis- ne de organsl nirgii drente) mi toa- ti nresa striini a reksnoskst kondsi- I ta ssblimi a nonorslsi romm, Bei- zadeao mi konsorgii Isi deklami în kontra atestel solemnitigi mi o kali- fiki de tsrbsrltoarii, de intemnestiBi, mi o deklan astfel kiar kiar în ziarsl „Debats¹¹ zikmd kl neea ne a8 îm- nstat ministerislsi, este ka dat kon- I ksrssl seS oficiale snei agitagisni intemnestiBemisnordesordinî. îngelețțem aneasta, kiti ns le Benia Ia I sokoteali si snsii adeBirsl, le era rs- I mine în Franga si zikl kl smt kon- tra drentslsi de Adsnare, deui reks- nosk bsnsl lor; si se konstate însi kl ns lea8 tolerat nini odati, kl le o- nresk, nrin ordinange noligiinemti, kiar aksm kmd în ziarisl frannes deklari ki sini ks totsl nentrs dînsele. Si dOBe- deaski kl gssernsl Golesks a dat kon- ksrssl sea ofiuial acestei manife^tiri natriotine, ne kațe Dsmnealor o kali- îmnreni«nrile; te ar fi zis, daki ar fi mti8t, ki Beisadeaoa a fost mi în ser- Biuisl A«striei mi ateasta — Betl kointi- dinui tisdati! — kl a fost tokmal în timn»l inBasi«niI? Daki kiar în Franjja se abssi de zisele ksBinte, anoi la noi! Redaktori»! ziari»I»I “D6bats„ a nresimuit foarte bine karakterisl boiirauiilor nomtri, kari în- trek kolo oare kici ne togi în Biolinga esnresisnilor; a- în Franga mai este oare kare gini» kare temere de onini»nea nsbliki, nonorsl li flsen ne «ligi, dar aid, boiiril nointri ns se sfiesk, îmi bat jok de onintanea nsbliki, atîrni kasalariele a«stro-rsse mi sn»n ceea qe toati na- tanea mtie ki ns este amia. L»mea însi — I ksnoamte dani fantele d»mnealor mi-’i «deki dani meritele lor. „stor îmnstirl, nreksm ns garantlm I ₙₑ |ₙ fₐBₒₐᵣₑₐ unirii mi a reformei „esaktitatea denemiei noastre de la 7 I ₑ|ₑktorale, mi zik kl ei din kontra re- ,,Islis. 8 a abssat nrea mslt în ads- I k₅ₙₒₛk qetigibnilor drentsl d’a se a- „nirile frannese de kSBÎntele de „So- I d₅ₙₐ mi d’ₐ netigiona mi deklari kl „cialist⁴⁴ mi de „incendiar⁴⁴ ka si ns I ₅ₙjᵣₑₐ ₑ₃tₑ doringa lor cea mai sksmni. „fim disnsml o ne teme kl anelaml dₑₖ]ₐᵣₐBi₅ₙₑ „abss se face aksm mi la Komim, . , ,, , , „la nimte oameni kari, noate mi mai nn <> komnanm ks ordinanga dalal- „mslt de klt noî înmiue, ssnt îmninmi I tieri a noligiei d-lor, nrin kare se o- ii 51 prin temneramentsl lor mi nrin na- nresk ori ce întruniri în nilge mi în ,tsra sniritslsi lor la o elociniii [sonori strate, nreksm mi ks toate aktele d-lor mi Biolinte.¹' din trekst; mi întrebim ne Romanii fikl de tsrbsrltoarii, si nrodski o singsrl doBadl, sna singSrl nsmai! Ns ajsnțe a fane akssiri, trebse a le mi doBedi, mi ateasta ns not fate, fiind ki dsmnealor mtiS foarte bine, kl atlt nretinssl konksrs ofîtiale al gSBernslsi, klt mi karakterisl tsrbs- ritor te le nlate a atribsi ateste! a- dsnlri n’a esistat nit! odati de klt în imavinagisnea lor. Kit este de desnerati kassa te a- nin dsmnealor. o not Bedea kiar din k»Bintele ziarista! “Ddbats,, kare îi ia în derîdere zikmd: „Întîisl konsiderante „ansnui în kontra ministertalsi o akssare, lELlliniL Fabrieațiunea și consumațiunea jerei în Bavaria. Unfi funcționarii! altt Ministerialul a publicata la Municb ur- mătdria statistică a acestei beuturi na- ționale: Mai multa de jumătatea recol- tei anuale de orzu, adică 1,200.000 șefeli, și 50,000 căutare de ameiu se întrebuințară anuale în Bavaria pentru fabrieațiunea berei: acest materiale costă suma de 15 milidne fiorini. Cheltuie- lele fabricațiunii, dimpreună cu dobfn- rile capitalelui se urcă la suma de 12,600,000 fiorini; impositulă fabrica- țiunii la 8,000,000; astu felia berea * revine bavaresilora la suma de 35 și jumătate milioane de fiorini, uă sumă egale cu toate veniturile Statului îm- preună. De se va socoti prețuia vîn- rării, se poate adopta cifra de 50 mi- lidne. Numărula berărîelora este de 4858, cătățimea anuale a berii este de 8,400,000 Eimeri, satt 33,800,000 vedre satt 336 mildne ocale. Espor- tulu este fdrte neînsemnătoria în pro- porțiune; in anula 1856 a fostu de 165,236 Eimeri, adică nici 2 la sută din cătățimea fabricată. pure, cele mal nobili. Vrei se-și spui ce doresci se faca?“ „Aste cuvinte fur6 pronunțate cu atâ- ta lineță și blăndeță, în căta uă rația de speranță veni de me făcu se cre^a c3 pu- team ăncb eși vietoridsă din luptă. De a- cea-a respunsei: „— De și manierele d-tele nu pre sunta îmbărbătătdrie, ele nu me vorO opri dîa cerca a îndeplini cea ce crețla câ â uă datoriă. Me vel asculta, nu este așiâ ?“ Fiinda câ ela tăcea, urmai: „InțelegU f6r- te bine c3 al sda c3-țl imaginezi c3 al cause legitiipe de plângere contra consaăn- ginelul de țâre vorbim. Voia chiarU s6 admitu c6 al dreptâ d-ta, DerO iertarea injuriejorâ nu este ore prerogativa unul sufleta nobile? EpiscopulO este hetrăna, in- firma, dup3 tdtă probabilitatea chiarO di- spusa a se căi; pdte cugetăndd la morte, care nu p6te 11 depărtată pentru ddnsula, a simpțita dorința, înainte d’a apăre înain- tea suveranului jude, d’a se împăca cu sin- gurula consăngine d’aprdpe ce ăre pe lume. Al pute ore, al voi se-I refusj a^tă ultimă consolare? • DdcO are atăta trebuință d’astă consolare, țlise cu recelă Paolo, se ml-o I fugitu pîn3 și de umbra lorO, ca cumO arâ ceră, și atunci voia vede ce-mi convine I fi fosta nesce infami scelerațl; a lăsatu pe a face. „E0 respunsei: este tota d’uă dată I tată-mea, pe tată-meu inocinte de ori ce — LimbagiulO d-tele crimă, a putrezi într’uă închisdriă, căndu măndru și o țlicU cu ar fi fostu destula ca senioriula prelatu se părere de rea, cruda. Una omu de eta- rădice degetulâ cela mica ca se facă a i tea și de posițiunea prelatului pote cu se da dreptate; a lăsatei pe mamă-mea, pro- dreptu cuvAntu se aibă 6re care repulsiu- pria sea nepdtă, uă femeiă în vinele cării-a ne a face primele păsuri, cănda nu scie curgea acelu-așl sănge ca în ale sele, se cumO va primita. Fă sg încetețle acostă cațlă amețită de treptele palațulul sed, strun- incertitudine. Scrie-I căte-va linie, numai I cită de fatică tota asteptăndâ. A lăsatu-o căte-va linie, în care se se vețjă respectula I se m6ră d uă lină agoniă, cu sufletulu și cuta d’am simpțita una ce pe care nu lu-am simpțită în vieța mea pîn’aci. Eram aprope se plănga, se cada în genuchl în- nainte-I și se-10 rogO se me ierte; dârO nu-mi fu cu putință se article^a uă sin- gură silabă, atătu ml-erâ înecată vocea. Creții în magnetismO, în acea puterd mi- steridsă care pune voința n6stră suptu in- fluința altui-a? Eu începa a crede într’în- sa. In momentulu acelu-a de ml-ar (i co și supunerea. ineu ștațl, Unu d’ar corpula sfărâmate de durere, și căndâ, eu „La aceste cuvinte¹, figura italianului I ful aruncata în lume/ orfanu și cerșitoriO, deveni purpuriă, și, cu dinții încle- I la etatea de 17 ani, a făcutu tota ce a strigă: —• Nici uă dată, nici uă dată! | putută ca se adaugă desondrea la miseria acta de supunere, eU! Nu-lti așiiî face, trebui prin asta să-mi asicuru salutea eternă! Infernula ar rîde cu lacrime și a- sta ar pute face pe toți sănțil din parar disO se gemă Nefericitula torturata tre- bue 6re se se umi|escă înaintea persecu- toriului său? victima inocince se ceră gra- țiă calîului? Acesta omO ă fosta persecu- toriula și calîula familiei mele. A blăste- mata pe tată-mea și pe mamă-mea în țliua mea; da, ml-a propusa uă învoire infamă, ml-a ceruta se lapedu, cumO lapedă cine- va tina vestimenta strențurosO, numele, nu- mele f6ră pată alâ tatălui meâ; a vruta să me facă se-la vfinda acelui luda din Israel pe 30 de dinari. „Nu scia ce impresiune pote produce asupră-țl acesta limbagia, — chărtia este una intermețliaria forte rece spre a descrie pasiunea; deru cuvintele acelui nobile ju- In oare s’aa unita, și de atunci înoua a ne, acentulu sea, căutăturele sele, m’ad fă- mandata ori ce m’așiâ fi supusa orbesce. AșiA de june! așiâ de eroica! Nu-țl pota descrie efectulu ce făcea asupră-mi, — cole, în picidre, — singura spre a lupta contra lumii! Chîaru eu veniam se-I aruncu uă petră! Ori cătu de asurdă ar fi ori ce comparare cănda A vorba dc ddnsulfi, sîn- gurulO mițlu-locâ îns3 ce am d’a te face să înțelegi 6re cumâ cugetarea mea, este d’a-țl spune c» semena cu Mario în rolulO lui Ravensvvood, căndfi aruncă Ashton-ilora acestă frase de sublime disprețO; V i d i- sprezzo. Ți-aducI aminte căta ne-a fă- cuta acela pasagia d’amO plănsâ și d’ama dorita se putemO veni în ajutoria neferi- citului Edgard și se îmbărbătăma, cuma s’ar cuveni, pe bUta mic» LucU? El bine I avui uă emoțiune analogă am simpțitu, dertt d’uă mie de ori mal forte; numai nu pu- team nici versâ uă lacrimă, nici esprime cătu de puțina ce simpțiam. Pare c3 e- ram împetrită. „In fine îngânai unO felia de scusă, spusei cătu îmi părea de reO c3-10 întri- stera. Singurula argumenta ce putui da ca se se ierte indjscrețiunja mea fu viula interesu ce simpțiam pentru dînsulO, inte- resa care fusese singurula me0 mobile în acestă circunstanță. Ful fdrte atinsă ve- ^6nda cu ce iuțeală îlâ alinară aceste cu- vinte. Figura sea se lâmihă, și îmi adre- să chiartt unO surîsO: ar fi țlisa cineva e3 e Uă rațlă de sore ce alungasO furtuna, c3cl ori ce urmă de măhiă dispăru. Me întrebă c’ună acentă ce nu-10 auțlisem nici uă dată la dînsuia: — AI dre pentru mine unO interesâ fdrte mare? Cumâ te poți îndoui dc asta? respunsei ea c’una tonu aprope supăratO. „— In adevertt cumâ m’așiâ putd în- doui! Dec6 nu te al fi interesata nici uă dată totă .... ir . ; ‘T . | JJl: de persdna Itiea, ml-al fl făcuta 6re binele ce ml-âl făcutii? „w Îmi acorzi una Merita pe cart www.dacoroinanica.ro I I I ROMANULU AUGUST. 687 — LaBrohltel (provincia Renană( unde se află ape minerali și ună așe- țlămîntu de baie neglesu de mai mnlți anî, s’a descoperită într’uă crepătură de stînoă, adîncă d’ună picioră și ju- mătate, din care curge apa minerale, cu ocasiunea curățirii pietrișiului gră-' măditu acolo, uă urnă antică cu apro- pe 100 bucăți de monete vechie din care unele de argintă dar cea mal mare parte de aramă. Timbrulă fărte bine păstrată și înscripțiunile (legende) ci- tețe, dovedescă că aceste monete pro- vină din timpulă Republice! romane pînă ’n timpulă lui Constantinu celu mare. ¹ — De la Paris aflămă următo- riulă casă straordinariă: Doctoriulă Jaquet, proprietariă la Rians^ numise prin testamentulă seă pe o dămnă de la EDVCAȚIUNEA PISICA. ¹ krenit^nY Mergeam nraktiM’ trîrniîem; kalitijiile nenlrs esernuil de gim- I ne mkolaril din silile de desemn f. Paris de moștenite aria sa care și dînsa instituise pe Jaquet prin testamentă de riulă iei universale. Acum platu co doctoriulă și acea universale, doctoriulă moștenite- s’a întîm- dâmnă aă ții, dăr șl | muritu nu numai în acea - în aceea-șl oră. Este acum întrebarea daci moștenitorii legiuițl ai domne! parisiane voră moșteni averea docto- riulul, sau daci moștenitorii acestuia vor moșteni averea Parisiane!? To- tulu atîrnă de Ia constatarea esacti a orei și a. minute! morții fiă-ciruia, a- dică cine a trăită mai multă, cercetarea făcută nu va da ună tată positivă, atunci sentința pronunța, precumă s’a urmată în „ies forces qp’eiie doit gouverner. ₛ[ₐg ₒᵣₑ întreții ka sninarea i ț „Exercez continuelleme'nt son corps, | „rendez-le robuste sain pour Ie nlekati ini ks mental strîns, din lo- „rendre sage et, raisonnable, qu’îl | ... ... j j , „soit hommd par la vigueur, et kaliliuile strimte snde dresajjl sm- .TASr' Hl«l l®r. «•* v ■ ” ■„ Daki Boieuill a ksltiBa inie- kornsl lor,* k^if fantasia lor, tnal ks „lipinisa elensUi d-tale, kaltiBi. | v l • i j, • CaWw ț, „forcelr ne dînsa kali si gsBer- I minte de kit BOI, SC Ulimbl Crin KlUiniI nid8rl,8nde mederea nekonleniti li! ’ ”Ka ⁸¹ îⁿBeient ph lauionabit. namte iBinjsr! fsneste kari nerd iui ¹ r ■'1 ,.De br fi om nnn nelere, ksrind I “ /iii *Ba deficni om nrin naniene.“ seflet»! mi kornBl, trimileui i ne a- iSJIJ I. I. Ronssean. Emil. . . . . * ti kL -i o i j- • rena yimnastiki, ki si ksnoaski ns- Birbanilor îngelenul, kare din- ₆ , , . . d , . , . tenie lor fiu întrebBinuînds lesbîn- neanl aina numita „edukauiBnea ns- | „ . . , ' .• . i . • eene a gindi fin norsnki, ka men- b iki“, mi boI a-iii slsdiat Istoria. , , ⁶ . . . „ ’ , . , „ . I8l ior si se liryeaski resmrînd aer nentrs 4e ani înBi|jat-o? ka si ... . . . . . , . । . . .. liber, ka brâu»! lor si se desBoalti, mtiiil nsmele a4eteia kare a konslrint . ’ A ka si însene a uine ns nsmal nana 4ea d mtît Hiramidi, kare a inBen-r . . . . „ . ... , , „ . . 4i mi arma, ki si urneam mi el K8in lat iarba ne nsmki, kare a losi im- I „ .. .. - n i . , , , , , ₑ . . ₒ . în timnBFile klasme Ilalestra a n»- nerat»! iei»! mal înBigat mi Regele . , • - . . „ , । .o io • * , st fileagm»! natnolismBtelmiBirlBuel. 4elsl mal galant?— Nb ! — Agi ,, &. înBiuat istoria, nentrs ka si bc serse Hetiuenil gre4iel, mi al Romei drent esemnls, ka si Bedeul dintr’însa anfiMe ns noseda înBigitsra moderni, kare nagisnl as fost lari mi mari, k« loate a⁴estea erag maI S⁸“â" nrin 4e a» dobîndit mirirea mi ti- riorl în komnarare ks noi; mi «ea ria mi nrin 4e a» nerdel-o; mi ki I ssnerioritate o dobîndin nrin gim- si nsnegl în nraktiki anele dedsk- I ⁿasi*kl- Gimnastika di karagisl mi Uisnl assnra junimii, al kiria Biitor demleanti sniritsl; nugilisti engles! bi e înkredinuat:*(boxeurs) ne da» »n esemnl» deșt»! N’am dori si fie Rominil de as- de tare, tom nsgilislil a» soirii»! li- tizi ka Snartanil, 'kare sfirima ne i-I ksrayi»! mi înkrederea în for- nimi4il lor în toi feliă de resbel, I Ue*e i°r nronrie. kare mlia toi d’asna a birsi, ns k» I InaktiBilatea forijelor msskslar! limba mi k» fantasia;¹¹ dan k»Jbra-|e deșt»! de Bitimitoarii nrin sine, m»l mi k» sabia ? diolnoU I fin , d’a fi thsoQiti de ostenelele Sokrate în BÎrsti de ■ 60‘ de ani snirit»all. Odina esâgerati a m»s- nastiki, de skrim, de eksitauia mi nentrs darea la semn. Dan la noi 4e s’a fikst nentrs gimnastiki? Dokt. FEL1X. Domnule direntor al ziaristei Rommsl. înlr’o bromisri întitslati „Ale- perile tribsnalslsl Aryemis⁴ aptU a lua omeniloră ș’asupra naturel? Ml-e^te destulă se șciă că sorele, roșa și priveghiătpriajîml facă bine, ca se me simplă recunoscător riu cătră dînșil ișij qa /se-1 bine-cuvintețlă. Lasă-pie, prin acea-așl rațiune, )Să m’aretă recunoscetoriă cătră d-ta și se q te bine- cuvănte^u. r: / Oₗ aoai j „Este uă încercare d’ună jlChă-nnou, f te asicurn, șcumpa mea .Augusta, a fi mul- țărnită și bine cuvântată cu ăcâstă simpți- re; pîn’aci nu presupusesem nici uă da- tă că laudele și bine-cuvîntările potă fă mal anevoiă de aurită decătă înjuriele. Pole era numai efectulă' vocii sele. Avea nesce intonațiunl pe cari uu ie auțlisemă V nici una alta pîn’atuncl, nesce intonajiun) cari făceaă de-mi bătea clnlma cu violință. D’a- cea-a rnfe grăbii a respunde; Decă trebue se priiinescă rnulțămirile d-tele pentru tre- cută, o facă cu condițiune se me ajuți a le merita îh viiloriă. Este vre ună lucrui ce-lă potă face pentru d-ta șciindă? — „Întrebă mal bine, urmă elă cu ori ce fofmă îți va plăce. Se agita în mi- nb forțe stranie pentru bine și pentru reă; direpte^ă-me spre ună scopă înaltă. Sum, ca se ^icu așiâ, ună copilă Ce merge pi- păindă 'prin întunerică. — luminețlă drumulă meă. Simpță co ain ceva cole și cole, — și puse măna pe ănima șî pe fruntea sea, ceva ca uă vină de aură, care merită bă- taia de căpă d’a fi descoperită. Ajută-me și ■fărme mare. Fii bunulu meă geniă, fii mu- sa mea, fh'd . «finulufoiii Jn • „Era palpitante¹ și m^ privia fipsă /n fapă. j hi IUL mukă, deră uă musă cu bună votnța, jiriimescă,— îngănal eă, sci- indă abia Jce ’țliceam, atătă eram de miș- cată cd trebue se facă ca se” te¹ facă mare și bună? h JJIⁱ ¹ f „Elă Se sctilă și tain^ându-îri! Inăne- le strigă; Ordină-mi s4 fiu astă-feliă prin d-ta și pentru d-ta! „Avîntiilă pasionată uă dată suplică: de a- mpnte- pretynlată .qu mal, multă mo.dest>ă? Ful leu totuță subjugată, și-I acordai, ppr- misiuneț d’a încerca, In ce termeni, nu sciă-t d6ră sciă C# i-o acordai. Închise pe jumetate ochii, ,c,a | ună omă amețită, și puse mănele >pe, ănjma sea ca cumă ar fi voită .a, comprime| violința hătăieloră selq. —, Alf fericireș mp cumulă în adeveră, rțnlrmură elă; asta este uă hucuriă ănal mare de cătă puterjle mele. Ești u«ă ăn- geră; sum ală d-tcle pe ^vieță și pp țndrto. .„J hOUB. WV l¹¹™™ Pe “Mb lU, uji unna »v luiIiwKj ,41 • b. 1 www.dacoromanica.ro I ROMANUL J AUGUST. DSnEWE TELEGRAFICE Ksrssl BienI dfn 1 August. Metalhe . . 68 --- 10 Nagionale . 80 --- 90 Akgisnele Biniel 745 --- --- „ Kreditsl 174 --- 40 London . ■. 137 --- 50 Silber . . . ... 136 --- 50 D«knyl . . i. 6 --- 59 MISKTBRILE ÎN IIORT8L BRĂILA. In zisa de 1 August 1861. Korbbil sosite tnkirkate. ... I 3 „ „ demerte ... 2 „ nornite înktrkate. ... 3 „ „ demerte .... fianoare sosite . ................ 2 „ nornite.................. 1 Ilreybl nrodsklelor. Grîk liakîr kalitatea I, kila 210 225 „ „ „ II, „ 190 200 ,, kîmiă „ I, „ 170 180 Sekara.................— — norsmbă. . . . . f 152 162 Orză noS ..... 75 80 Orz vekl .... 65 70 Fasole............... 36 38 Raniga silbatiki . . — — Meisl kila .... — — HUensrl nornite înkirkale la Salina MISKT»RILE ÎN D0RT8L GALAȚI în zisa de 30 Islie 1861. Korsbii sosite înkirkate .... — — demerte .... 1 — nornite înkirkate.... 1 — — demerte.............. Bunoare sosite ........ 1 — nornite................... Ilregal Ilrodsklelor. Grîs liakîr kalitatea I. . . — — « i» n. „ kirnis „ I. . . 180 — n n ,, II. arm»8t .................... — — Sekan ...................... — — norsmb£ ...................138 — Orză.......................• — — Principatele- Unite. K0NSILI8L M8NICI1IALE DIN B8K8REIUTI. La 9 ale viitoarei June August se va ține licitațiune în sala șe- dințelor Consiliului Municipal pen- tru esterminarea câinilor ce se vor găsi nelegați sau fără botnițe pe stradele din capitală după condi- țiunile însemnate și anume: 1. Omorîrea acestor câini se va face prin hapuri otrăvitoare, cari vor fi căt de tari spre a muri îndată călnil ce le vor mânca. 2. Contractantul va îngriji ca nici într’un casu să nu rămîie pe ulițe vre-un hap neluat de călni. 3. Contractantul este dator a avea oameni trebuincioșl pentru darea hapurilor. Acești oameni în- să vor fi cu moralitate, spre a nq face o rea întrebuințare cu hapu- rile, căci într’un asemenea cas va fi responsabil contractantul. 4. Se îndatoreaZă a avea car- rele lor sau căruțele sale pentru transportarea cadaverelor acestoru animale la doă locuri afară din ba- rierele orașului și anume: Ia gro- pile de lîngă GiulescI și pe locul unde s’a fabricat cărămiZe afară din bariera stradel Dobroteasa unde le va îngropa la o adâncime de șdse palme spre a nu infecta aerul. Chi- ria locului de îngropăciune se va plăti de contractant. 5. Pentru constatarea numă- rului câinilor ce se vor omorî pe fia-care Zb Consiliul va numi un impiegat al seu, de la care con- tractantul va lua doveZl și le va presenta Municipalității, ca în te- meiul lor să i se plătească bani pe toată luna odată, după prețul ce va resulta la licitațiune. 6. Acest contract va avea pu- tere obligatoariă pentru ambele părți între cari se închee până la finele anului curent 1861. Doritorii de a se însărcina cu luarea prin contract a acestui ser- viciti, sunt rugați a veni la Muni- cipalitate în aretata 4i, spre a se face licitațiunea prin oferte sigilate și adjudecațiunea după regule. Membrii Ronsilisl»! Msniiinale. D. Bntian». D. Berendel. Ani. I. Arion. I. I. Melic. Cesar Bolliak. No. 4242. ansls 1861. IsliS 30. No. 486. 1 Consiliul Municipal face cUno scut tutulor cetățienilor din capi- tală că or-care va avea unul sau mal mulțl călni și va voi a’l ține să’l aibă ori legați sau cu botni- țe, asemenea și cînd vor eși cu dînșil prin orașu, ca să nu poată mușca pe nimeni; căci or-care cîl- ne se va găsi de Ia 12 ale curen- tei lune înainte pe strade liber și fără botniță, se va omorî de că- tre întreprinzătorul ce este a lua prin contract acest serviciti de la Municipalitate. Membri Konsiliaial Msniiinal. D. B r i1 i a n ». A n t. I. Arion. C e s a r B o I i a k. D. B e r i n d e I. I. I. Melic. No. 4301. ansi 1861 August 3 No. 495. 2 Ptustru de negi. La d. Lucașievici a sosit Plastru pentru tămăduirea negilor de pi- cidre. Doritorii să se adresese la magasinul d-salle. (No. 494.) 5 De vinzare și in- liiriat. Două perechi case din mahalaoa sf. Ecaterina culdrea al- bastră, însă, o perechiă nuol cu două caturi, grajd, șiopron și tote celle trebuincidse, eră cea-altă pe- rechiă vechi assemenea cu celle irebuincidse, amândouă aceste ca- se au grădine osebite, cu foișidre ce dau în alleea Mitropoliei, ama- torii se vor înțellege cu d. Simeon Romanoff cel ce șdde vis-a-vi de d. Obedenu, ulița Mitropoliei. No. 493. 9 De vinzare. o prăvălie cu odae în dos și o altă odae în cur- te din mahalaoa Popa-Nan, ulița Mărcuța, No. 35, sunt de vînZa- re. Doritorii d’a le cumpăra să se adresese la administrațiunea a- cestul (țiariu. No. 492. 4 De arendai. Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștil a d-lul Angelache Samurcaș, cale d’o poște de capitală. No. 490. 1 500 galbenii cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halaoa Batiștea, casa popa George. No. 484, 1 La d-lor Hempel el C~ⁿⁱe se află de vînZare Siment Engle- zesc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. No. 485^ 6 Se recomandă. în Giur- giu la d. espeditor George Criste se află unu mașinist, care are o praesă fbrte bună mal cu sdmă la mașinele de treerat și secerat, pe lîngă aceea că scie lucra cu dîn- sele cu o rară îndemânare, le scie și drege atît din ferărie cît și din lemnărie, vorbesce bine romăne- sce, italienesce și nemțesce; dîn- sul ca să încredințeZe mal bine pe domnii proprietari și arendași pînă în ce grad cundsce meseria sa, voesce a intra mâl întîiu pe probă. D-nil proprietari și aren- dași cari au trebuință de un ase- menea om se pot adresa la susu numitul espeditor. No. 496. 3 Desfacere. La Magasinul din strada Lipscani „La COCO- ȘUL DE AUR“ se află o canti- tate de vinuri de Bordo și Șam- panie care se vor desface cu pre- țuri foarte scăZute: Bordeaux. Medoc superidure . lei 9 — Saint Julien . . . . 11 10 Chateaux la.fitte . . . 13 20 „ Margaux. . . 13 20 Maddre superieur . . . 14 25 Malaga...................11 10 Rhum de Jamaique bouteille premier qualitd . . . 11 10 deux-eme „ ... 5 25 Champagne. Ai grand mousseux qualitd superieure................11 10 Sillery..................12 10 Bouzy....................13 20 Precum și diferite licorurl de Lipsea și de Marsilia și un asor- timent de colivii și alte diferite ar- ticole spre desfacere cu prețuri fdrte scăZute. No. 498. . 8 Desfacere de pingă de Olanda. Fiind că numai o săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pînZă de Olanda oare posedă în prăvălia mea, în oasele Torok din podu Mogoșoaie, alăturea cu Pas- sagiul Romăn, cu un scăZămînt de 25 la sută. De aceea invită cu respectă pe onor. Publică din capitală, d’a mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti- mentul de mârfă, pe lîngă prețu- rile loru scăZute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiune, care nu se întâm- plă în tot dauna, aprovisionîndu- se cu aceste articole trebuincioase. Sunt de vînZare batiste d’o- landa pînă la 6 sf. duZina, buca- ta d’olandă 60 coți ou 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și ună assortiment destul de mare de garniture de mese de ață albe și colorate, percaline de ro- chii de dame cu cel mal elegant dessen pînă la SO parale cotu. M. Schraindorfer, meșter de pînZă d’Austria. (Nq. 497). 3 De arendai. Moșia Sur- deasca și Glodâneasca de lîngă UrZicenI, se arendeaZă prin licita- ție de epitropia bisericii Armășe- știl pe termen de trei ani cu în- cepere de la 23 Aprilie viitoră; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Nenișoril la Zile- le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adj udicațiunii, avînd a vedea acolo condițiile arenduiril și a depune cheZășie solvabilă pentru a lor în- deplinire. George Zoaima. No. 489. 1 [ LIBR1RI1 C1 ROSET I L : - Vinzare cun scăzămint de preț | | de 50, 00 și 10 Ia § Pentru desăvirșita desfacere. ^’ᵣ & g Timpul fiind prea scurt și epoca defavo-1 g rabilâ spre a se putea desface toate cârțile g g și cele lalte articole, stabilimentul acesta | § de librărie s’a mutat acum in ’ < § § „ PASAGIUL .>1 la rondelu (Bondeu) , H $ unde se va continua vinzarea. | li Tot d’o dată se mai face ăncâ un apel li Domnilor, cari au mai remas datori la zisul g Stabiliment, să bine voiască a plăti datoria | g lor, fără a aștepta un alt apel și alte măsuri. | Marchidănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul Sava Vasiliu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi de d-lor MarținovicI și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. Doritorii vor găsi cele mal scă- Zute prețuri cum și buna cualitate a sobelor. No. 477 2 De arendat Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste optr-ZecI familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu Zece sohaturl, se arendeaZă de a- cum pentru trei saă cinci ani so- cotiți de la 23 Aprilie viitor. No. 488. 1 Table de Ține. Subsem- natul, agent ai fabrice! fi. Emili"¹ staschen Huttenverwaltung la Emilien Pauliiien-Hutte In filei- witz, are onoare a anunția ono- rabilului public atît că possedă în tot timpul un depot bine assortat de toate felurile de table de țineți¹ în toate mârimele și de cualitățile celle mal bune și durabile, cît și că poate priimi în acest articol co- mande de orl-ce natură pe care le va essecuta cu cea mal mare essactitate și promptitudine. Jacob Marmorosch, Hanul Șerban-Vodă No 9 (No 448). 2 Coslum d Operă* Pentru desfacerea unul bogat garderop de Operă Italiană compus de felurite haine, musică și alte obiecte pen- tru felurite epoce, eu prețuri foar- te moderate. Doritorii se pot a- dresa la sub-semnatul în maha- laoa Batiștea, vis-a-vi de Consulul EngleZu, No. 41. P. Papanicola. No. 479. 1 De arendat Fimd-că to- amna pentru arături s’apropie am găsit de cuviință să arendeZU de acum pentru sf. George viitor mo- șia mea SĂLCUȚA din județulu Doljiu, în distanță numai de 3 ore de schelile Calafatu și Cetatea și cu întindere destulă; Doritorii se vor adresa în BucurescI, la sub- semnata, strada Mogoșoai lîngă Vornicie. Zinca Brăiloiu. No. 482. 1 T) '‘J - De dnzare. La atelierul subsemnatului din mahalaoa Pitar Moșu, ulița Armașu, în dosul Ko- misiel de galben, No. 17, se află de vînZare mașine de yînturat grîu și mașine de treerat porumb, cu un preț foarte moderat și se reco- mandă a fabrica tot felul de obi- ecte mecanice pentru esacța< cîn- tărire, centimal, decimal, balanțe, ocale de tiuciu și de alamă, și mă- suri franțuZesd, stînjin metru, lan- țuri și geometrie, și tot felul de alte instrumente trebuincioase la arte cu siguranție de esactitatea, acurateța și cu un preț foarte mo- derat. Andreas Trecsler. ■ h No. 464 1 ——— -i Cherestea. Ssbsemnatsl fa ie kanoskst onor, usblikk ki in oraniBls Olteniya are sn» însemnată denosit de kereslea de brad» nentrs kons- Irskyia insei florilor de binale mari, adiki skindsrl, grinzi mi arini de diferite dimetisil, în langirne de la 4 nini> la 7 slinjinl; iar grosimea de la 5 nînt la 7 yolarl mi de la 7. nini ia 10 golsrl. Doritorii de asemenea kereslea, ie se cioate nre- fera nentrs soliditatea ie garantea- ză mi nreysl iei moderată ks kare se Binde, se nors îngellege ks ssb semoatsl la Bnila, snde am domi- ■iilisl, ks D. Sterie Angelidi) la 01- teniui, mi ks D. ₍AlekB Hoenars in boksremll, strada Skasnelor, No. 10. Sterie Caluda No. 472j <»; ,nn,l u Desfacere de negoț. Sub-semnatul, avînd a se des- face cu totul de negoțul ce a în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul său posedă felurite trăsuri, precum: ca- rete, calescl, faetoane dupe moda cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul său de cel mal buni fabricanți, și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de teascuri pentru storsul vinului du- pe cel mal nuou metod, atăt pen- tru înlesnirea lucrului căt și pen- tru curata eșire a vinului, depăr- tându-se cu totul călcarea cu pi- cioarele, precum și o mașină de scos buturuge din pădure. ₙ MihaU Miller, Karetaiu ks lokBinya în alijja Ferb- Btn>slul No. 46, magazin»! din fun- dal kurzii and© se afli direkjjia te- legrafalai ₍via-a-vi de kasele Vilara. No. 49î 7 I ; ¹ J iu'i >0100 0» A. B08ETW. For tuni No, D, ȚCWE'AÎZî www.dacoromanibă.ra,^