ca ,n >T STjMBT>TT> r ? I i i ot :’*r Voiesce și vei pute Va eși în tăte filele afară de Lunia și a ■Tplpl a? a a îloJaina 5 AUGUST rî 861. 4 eb hMciT a Viat ab d'laigot o'edaa jxoi b rinibia^ «4 oR-am a ' Lumlnedă-te¹"”³ H' » n <11813^ ■' - rd vei fi. [uii‘MuțiiU sajrir.iu .;xS:)%ai doua-^i după Serbătăriă. Armarea pe un an...................... tjv-.se luni......................... Trei luni............................. 1> lună.............................. Uu esernplar.......................... lusciințarile linia................... 158 lei. 64 —' 32 - 11 — 24 par 1 leu ■:il ¹ oibi i. : dt fiJrj '. 4 iirmni ।^ Dl ABIO POLITICO, COMERCIALE, HTERARIU mn! 4' ii ic¹ . ¹ miid i*i‘ 1. : !- 1 ' ' ■ im Abonarea se face în Bucurescî, la Administra- țiunea Românului, Pasagiul Roinăn No. 13. (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) în județe la domnii Administratori si ia coreu- pondințiî nostru, sau d’a dreptul prin postă trâ- ff mițând și baniî. Tot asemenea și în Iași, “ Direptoriulu cliariulul Romănulu și Redaptoriultt respun^toriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nq.^A 5. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul <|iaritilrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No, 13. 'tf oinoa 1 sini b io ni «rxsaUnA UL ■U. h SENTINJA EUROPEI <» Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă că țeara, a căril organisare trebuia .făcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSURÎ ȘFN DESORDINI AD- MINISTRATIVE ATÂT DE NUME- ROASE CAT ȘI ÎNVETERATE, șcl. ii Supscris: Walevski. Adsuare, snre a Bedea daki. skomotele de tsrbsrirl ns not nrea bine si ai hi konșistingi, mi mki mare konsiștingi. j Trekind mal denarle d. Marsillac ziie: * „Anoi D. Karada inssltmd ne togi oa^ 4 înferare; noi stErsim înst a ziie ks qagisnea framest întreags, kami na- gisnea Rorasni, nrotesls mi Ba nro- testa tot de sna kontra tstor anelor PRINCIPATELE - A - UNI. si 1 REVISTA POLITICA. ! Bucuresci, ₜg August. 1 La voix dela Routnanie, Bor- bind desnre san 1 jmental Rommalsi No, 208, întreabi: „Kb ae drent D. Karada faae an anei la nonor? Ka ue titla? Din doae lakrsrl anal seaă se nrenari o reskoali, saS este norba nan al d’an skomot firi imnortanjji. în ka- sal mtîiS, gavemal trebae si fii informat mai nositiBe dekit an simnla narlikalar, mi el are si iea misarele nenesarie ka si re- nriini reskoala, kml are naterea în mini mi datoria, nrekam mi drental, nkB odatl kl nrotestam mi Bom nrotesta kontra ori ie Iskrs mi-i sa înfera tot de sna, ne el mi ne amilii lor, ks nsmele de BÎnzîitorf, de truditori ai natriei, de JakeI mi slsgl nersminate ale strsinslsi. Răgi-Ba letegisni din Hloemtl ne adreseazi o skrisoarii, nrin kare ne snsn ks D. A. Teodoresks, ssnrefek- t81 de la nlasa ksmnslBi, aă konfiskat s- na din netigisnile din 11 Isniă, ako- nerits ks o mslgime de semnstsre. Hetsgianii kari ne komsniks aiest fant sânt oameni foarte onorabili, nstem deil garanta astentiiitatea Isi. Aksm faiem întrebare gsBernslsî aktsale: Dat-aă el ordine astoritsgilor admi- nistratise a nsne mtna n’mele neti- - ui ib Iutii.| ;* Partea IV. j it| / ui kmh p c XVI. ; i .i „Scumpă lady Augusta,, „începă a me sițnpți destulă de tare ni se imilBne de strein, fsrs a fi nu- mit deBoinga nagionale. JJeara intreags a nrotestat kontra regalameotBisl ms- skslesk nentrs ks ne era imnss de strsini mi na era de lok reksnoskst uiii konsakrat de uagisne. KonsengiB- nea inss, demi elaborați de konferin- gele Esroniane, na uă-a fost de lok imnsss de nimeni, ea a fost nriimits, reksnosksts mi konsakrats de nagisne mi nrin asts konsakrare a denenit sn fant nagionale. Illi nrobs ks KonBen- gisnea ns ne-a f?st niii de ksm imnsss este ks artiklsl iei iei mai esingiale, dis- nlskind nagisnii Romi ne, nagisnea Romsns i-a mters, l-a modifikat dsns Boinija sea SBBerans, nrin alegerea de la 24 lansaris; mi Esrona a fost ne- Boits a reksnoamte mi a resnekta a- lea^ soings, mtiind bine ks n'aBea de lok drentsl a imnsne snei nagisni ne- mte îndatoriri ne kari ea ns le nrii- memte, ns le konsakrs nrin Botsl seS. Desfid inss mi ne d. Marsillak mi ne togi oamenii strlinslsi, ale ksror ideie ssnt amia de identiie ks ale redakto- ubIbI Vo 1 ii României, d’a ne da o singsrs doBads mskar ks nagiBnea romsns intreags, ks mai togi Ro- m s n i i a8 konsakrat, aS reksnoskst de bsne insasisnile, nriBileviele, de- koragisnile mi domniele adsse de strs- ini în gears! Daks d. Marsillak se so- kotemte inssltat ka franiese, sokotemte ks este o insslts nentrs toats nagis- nea framese ksnd linesa irifereazs n’a- iei ie as adss inBasisnile strsine în Franga ne la îmenstsl astsî sekls, este liber a se krede ofensat d’o asemene gisnî, Iskrat Daki ka se te de saS zissl seni administrator as din nronria sea inigialiBS?— as dat ordini, atsnTi st nesnsis mtim mi noi; de ns, atsnui es- datoria sea a nedensi ne fsnk- gionarisl ie kBleazt. a seiestra 8n akt nsblik în kare lettgianii manifest b do- rinyele lor. Anitenttin dar ori sna ori alta de la d. Ministre de interne. MonitorislSniuersale ansn- gski regele IlrBsiei us Ba merge la Chalons, dar kt Ba asea o întîlnire ks Imneratorsl Frangel în Isna lai Ok- tobre. Aieastt mtire aă dat lok la mslgime de nresBiisneri. Hnii zik kt regele Ilssiei ar fi fost nesoit a Isa aieastt ottrîre, în faga ameningtri- lor ielor-1-algl năniiul germani, kt de Ba merge la Chalons Bor rsne kB dînsal ori ie relagiaui. Algil zik ki sisita regelM Ssediei în Frâng» ini skomotele d’aliangi între aqest ssBeran mi Nanoleone IU ar fi ka- ssa skimbirii otirîril regelsi Urssiei. 3- nii mal asikxri ki regele Gailelm s’ar fi otirît a ns mai Beni la Châlons în arma stirsinuei gSBernelor Rssiei iui En— gliterel asanra aiostsi n»nt. Algil în fine sssgin ki regele Ilrxsiei n’ar fi noii a se nresinta la Châlons dekit înkongixrat de sxBeranil germani ue as hat narte In intîlnirea de la Bedan. Se ziqe ki kiar întîlnirea, qe ansngt Monitori si 8- ninersale ki se an faue la Oktobre este ssbordinati aqestei kondighnl. Din aqeasta se trage konklssisnea ki întîl- nirea aqeasta, de se Ba renlisa, bo asen o mare imnortangi ^nolitiki, mi deja se kaeti într’însa semînga snel aliange kon- tinintale kontra inflsingei Engliterel. Regele Ssediei a sosii la 6 Aegesl seara la Saint-Cloud, ear ns la 5 ksm ziqe o mtire anterioară. Imniratsl Na- noleono a năimit într’sn mod kordiale ne regele Karol kare era însogit de fra- tele sis Ilrinuinele Oskar. îmninteasa ulekase ks kite-B’j ore înainte la Eaux- bonnes. Asti nlekare rinede se ziie ki ar fi nroeenit din kassi ki Regina Sse- diel, kare se afla ns denarte de frsnta- riele Frangel, n’a Benit ks sogsl ses la Saint-Cloud. Regele Karol a Bisitat în zisa de 7 Asgsst Ilarissl, seara a fost la onen. A dosa zi as nriimit kornsl dinlomatik mi aă asistat la o reeisti mi- litarii ue kimnsl Isi Mărie. La 10 sa nleka dimnream ks imniratsl la tabira de la Châlons. La 12 trekind nrin Chor- bourg, se Ba îmbirka la Havre nentrs Englitera. D. Nigrs a fost nriimit de îm- nBratsl Franiesilor în asdiings solem- ni, într’sn mod foarte afektos. Na- noleone III . a konBorbit mai mslt timn ks renresintantele Italiei assnra afaie- rilor aiestei gere mi s’a arătat foarte mslgLmit de informările ie a nriimit. Se asiksri ks îmntratBl se oks- iil într’sn mod foarte serios a da fine o solBgisne lestisnii romane. Illtiriie din Rssia ne snsn ks fi emigrând kasaiii ks familiele lor in ar în mslgime la Uirkasiani, din kasaa a- sBnririlor ie li se lak. CC în Asstria d. Sehmerling a nre- narat sn nroiekt de lege assnra Ilre- seî. Aiest nroiekt destiingeazs asto- risarea nrcalabile la fsndarea bubI ziar mi aBertismentele, însi ue d’alti nar- te di drentsl gBBernBlsi a onri, ksnd a Brea ne sn tinograf d’a mai tineri mi ne d’alti narte nrousng£ sBsnen- sisni mi ssuresisni d’a drentsl neu- tra ziarie, ihdati ie Bor ssferi deja sua saă doge kondamntri. Anoi nrin elasliiitatea estensisnea infrak-gisni foarte largi ni iiitsiții uronBngs Asstiiaki lege, mal definigisnilor se le mi nrin ie ds snor kategorie de realiseazs într’o msssrs sriiioasa teoris a kom- morale, kontra ziie ks bine se Toate ziariele se aiestei legi; gazeta „de kst o asemenea se nsifc lenssra in toati ngoai ea ei.¹. Se sneri kt a- ueastt leye Ba fi resniust de dieta ImneriBlsi. E. C. spre a-țl face uă descriere ore cumu inte- ligibile despre ce s’a petrecută. D6ue-șlecl și patru de ore de reflesiune și consiliele bine-voitorie și iubirea mătușie-mcl aă ali- ‘ natu prima turburare a sufletului meu. Astăzi vețlu limpede în posițiunea mea ,și o aceptă o franceță. Iți voiă ^ice chiară, ca se fiă francă cu D-ta , că mi-a și luat în privința acesta otărîrea mea, în graba mea d’a me face agreabile, în ^elulă meu a facQ serviție, am îmbărbătată neșce spe- ranțe pe care n'am animă a le ruina, ori ce casă nu le-am ruinată qăndă în tre- buiâ. Unu concursă de circunstanțe stra- nie mă suprinseră, în adeveră, așiâ de ră- ÎUVedl No. de art ” re pede, încătu aceste speranțe aă vorbită și s’aă formulată pe fa^ă, totă presința mea de spirită m’a lăsată; nu mal aflai spre a res- punde decătă ună limbagiă în care pasiu- nea putea, să vețlă uă aprobare, Nu mă judeca cu prâ multă severitate , nu me a- cusă de nebună febleță; elă s’a arătat a- șiâ de nobilei erâ așiâ de tânără, așiâ de respectosă! așiâ de demnă de îndurare! elă... deră ’ți-am promisă uă esplicare chiarâ și prescrisă, și ecă îți spuiă la e- nigme. Fii pațiinte: spiritulă meă este ăncă așia de puțină alinată încătă nu potă opri cugetarea d’a se răteci într’uă neter- minabile seriă de digresignl. „Finitulă ultimei scrisorie ce ți-am adresată; — nu voiă se vorbescu de post- scriptulă scrisă în grabă, ci de scrisdriă însăși; — a trebuită, de și nu rnl-aducă bine aminte termenii cu cari rn’am servită, se-țl arete starea în care eram, în mo- mentulă căndă Paolo a fostăă anunțată. MI erâ în adeveră, fără esagerareț. mintea jumătate perdutăi Căndăi' am cugetată în urmă la emoțibnea n meay așia de puțină tn raportă cu causa, și așia de puțină natu- | pale la o persoană de ună paracteriă așiâ de puțină nebunatică, nu mă potu opri d’-aml imaginâ că ună presimțimântu misferiosă de vre ună evenimîntă decisivă m’a co- prinsă. A văzută probabile turburarea mea de la prima căutătură ₍ căci mă întrebă îndată de sum morbăsă, seă de mi se în- tîmplase vre uă causă de întristare. în strîmptorarea mea profitai d’acestă întrebare ca să-I : — »t*a> ce v$ m’a în- tristată , ,și acestă ce-va se se atinge de d-neța.-‘ — Astă scire păru că- face uă impresiune penibile. „Nu pleci?¹ ., — Așiâ ă, respunsel eă, țiiă multă, dâră multă, se ml-acorțll acestă grațiă, și nu sum sicură de locă că vel voi. „ ।—t Pune-me la încerpare, ori cumă, dise elă surî^îndu erășl. „ t- Scil, nu este așiâ₍ urmai eă, as- cunțlindă suptă uă voioșiă aparinte nelinis- cea mea ce crescea neîncetată, că femeiele suntă născute olicidse la tentațiunea d’a se diplomate ?“ Se uita la ca cumă ar fi căutată și nu sciu resiste arăta puțină camă mine f6rte seriosu, a devină cuvintele respunse elfi răpede. ra. ,0! nu, nu Vocea sea tremu- ăncă 1“ respunsel eă. Nu-țl poți figura ce strălucire ra^iă pe fața sea și cumă se iluminară ochii sel! „Mi-al făcută uă spaimă teribile, res- punse elă; apoi adausc că este gata a as- culta ce-I puteam se' 'am a-I spune, ori cătu de rea ar fi. Spue a opri imaginațiu- neă sea d’a se răteci a doua oră, începui eu, ar trebui pote mal bine se apțiiu de ori ce preambulu, și să-ți ^icu îndată că am să-ți facă uă rugăciune, sc-țl ceră ' uă grațiă. > Uă rugăciune; Uă grațiă, mie! sțrigă elă. Vorbeșge, te qgnjură, nu cumă- va temerea c’a se te refusă te turbură?—“ Aste ultime cuvinte fură pronunțate c’unu surtști dube de îmbărbătare, DEI1EUIE TELEGRAFIE^'/ l Konstantinonole 2, asgsst. Denstagisnea din nartaa Rănii- nalelor-bijite a fost năimiți de Maie- statea Sa I. Ssltansl. Maiestatea Sa a bine-Boil, kiar în timnsl asdien- gel, a konfera d-lsl general Baltu dekoragisnea Meuidie de nrima klasi. ■ .«wnwiweMBlBb i ii ■ i* *e.>-r— Taăn, 8 AsgBst, JJeneraăBl Fan- ți Ba nleka în kftteBa zile, însogit de mal mslgi ofiierl, la tabăra de la Cha- lons. ---- t Milana, 8 Ajagast. Ziansl „Per- seBeranza⁴¹ de astszl konfirms UBBe- la desnre nlekarea geiierariBlBl Fantî la Chalons. Gazeta tsrinesB adauge de la Ascoli ks deseriorii rekrstagis- nil ssnt ginagi asksnmi mi nstrigl de giranii d’akolo. Chiavone se afiș ks 200 oameni mi trei tanari lîngs So- ra. în distriktal „ Caserta ₍ este n’alo- kare insBrekgiane. * , ' _Jli⁸" nu Llalermo, 3 AsgBst. r Uartita bBr- bonians, înkaragiats nrin reskoala de la Neanole, rsdiks mi aiiî Ivanal. La Olivazza lîngt Halermo s’a format sn komitat reakgionar, aBÎhd misianea d’a organisa reskoala. în Rasa ariniine- lai Spadafora, an nartisan deBOtat al Bsrbonilor s’a fskat o Bisits domiii- liaris, kare inss a remas fsrs ressltat. Malgi letsgisnî bsnaigl nentrs simr natiele lor bsrboniane aS fost esiliagi. «gn.-* lî* â-tuid ,L Eerlinț 7 Asgsst. ■ Anangstorisl Statslsi nsbliks sn reskrint regesk de la Baden-baden kstre konsilisl miniș- trilor de la 2 Asgsst, iu kare Maies- tatea sa mslgsmemte nsbliksIsi nen- trs doBezile de deBOtament de kare a aBst a se bsksra. Anoi zne: LIentrs simgimintele dsreroase, ie ml-a nri- iin8it aiest eBeniment, gssesk o de- nlini komnesare în manifestsrile de ib- bire mi de înkredere ale nonorslsi meS, mi fiind-ks krima, kare ameniga Biea- ga mea, mi-a nrokarat sn ksmtig ma- re, reksnosk8 ks atst mai msll ks trebse a mBlgirni lai DumnuzeS. —tir a. ■ 3 , et Konalatinonole, 3 AsgBslk. Dpm- us Bulver a fost năimit de SsltansL O ssti familii de kasaii d* la Doff, Biind de la Taganrog aS sosit aiiî. IJenerarisl Codrington, gsrBenatorisl de la Ribraltar Ba feiiiita ne Ssltansl in psmele reQinei Biktoria. Ssltansl ₗₜ« „Era atâta amă^ciune în acentulăseăᵣ în cătă mă mărginii a .înclina capulă spre setnnă de afirmare.'’¹ '•»««« ¹¹ ă* ’
o
„ Astă modă desprețuitOriă ' d^a vorb,
de ună gentilomă n stimabile ațiță indina-
rea mea și-mi redede totă ămmoșia.
' >>— Te rogă, seniore Paolo, să vor-
bescl în presința mea mal cu¹ respectă de
ună omă pentru care amă uă adevărată
stimă. . Află, te rogă, că -singura personă
tcare a cutezată a se amesteca în afacerile
vdstre, sumă eă. Așia dâru aruncă totă
mănia d-tele asupra mea ngmal, căci o-
fensa, decă este ofensă, estb esclusivă nu-
mai din parte-ml!»“ ¹
Elă respunse c’ună tonă fdîtd supusă;
< .b ' I6rtă-ml luțâla mea; ea nu se
adresa nu se putea adresa la d-ta Mobilile
d-tele, soiă, nu potă fi de câtă cele mâ
www.dacoromanica.ro
* * uA
1
RtniANULU $ AUGUST.
@86
/
adresat regelsi Ilrsssiel o enistolias-
tografl de felicitare. Tratatsl de ko-
merciS ks Sardinia a fost ssbskris.
Etam Ilamia, gsBernatorisl de la Er-
zersm a sosit aici, el din nresni ks
Kiaia mi Sekretarisi siS; Bor aBea a
se jsstifika înaintea tribsnalelor.
„tot d’a-sna, kl ziarisl „des Debats⁴⁴
Kn si noati jsdeka cititorii no-
„ns noate fi nrisit d’a drentsl resnon- | mtri în denlini
ir
sabile nentrs denemiele ne le nsbli- renrodsnem ani
,ki. Ka si ns nearzi o denemii kare zine:
,telegrafiki toati Baloarea iei, trebse
,si fii nsblikati în minstsl kiar în
,kaie se nriimemte. Mele zise ajsng
ksnomtingl de kassi
denemia de la 7 IsliS,
Ragssa, 7 Asgsst. Eezim Bei,
al doile adistante al Ssltanslsi, a tre-
k»t n’aicl, Isînd direkgisnea snre Mostar.
„snre a îngelege kl, daka acea dene-
„mii Bine kiar de la Brsksele nsmai,
„ns nstem kontrola konrinderea iei;
BsksremU 5 Islis.
Kamera, k.8 32 kontra 23 votsrl, a dat
8n vot de blam mi de deskredero kontra minis-
teristaî, fandat n’a>iea 1 k’a tolerat o netigis-
ne în favoarea sniril ml-a reformei elekto-
rale, 2-loa ks n’a nresintat mki bsyetele;
3-lea ki n’a fskst nimik sure a grtbi re-
Hitim în ziari»! SerB Dsnirea Nr. 42.
Sofia s/i7 lollu, 1861.
„Biolirile în kontra konmtiinBel
«rmeazi în oramisl nostr», Xassan
Taxsen-namia în lok si faki noii—
yia înkredmuati ssnt administrarea
sa, a strîts în oramis toati jandar-
meria din distrikt, snre a ajsta Ia
instalarea noslsl Mitronolit Doroteh
Dsni BÎolirile iele mal arbitrarie ie
gsBernatorisl
zisa instalare
a Balgarilor,
nrin forgi ka
a ’ntrebsingat la sas
in Biserika Eniskonale
Xasan Ilamia Boemte
nonorsl st albi nen-
„ks atlt mai nsgin daka Bine de la I înnenerea takrsrilor Kamerel Moldave, kare
„Shang-hai, de la Konstantinonole sas este amînals nîni la întrsnirea celor do»e
„de la Bsksremti. Acestea zise, ns Adsniri. Deja în medinua de la 28 Isniă,
, ji. * 1- • j . Kamera somase oare kare ne gBBern a re-
„facem de klt a îmnlim o datorii ae e
’ . , . | solve îndatl ceslisnea rsrale (renortsrile
„imnargialitate, transmigînd nSbhkslsi I ₑᵣₐQᵢₗₒᵣ ₖ₈ ₙᵣₒₙᵣᵢₑₜₐᵣᵢI>. ₐₛU ₐₜₗₜ₈dine a
„reklamagisnile nrincinelsi Eibesks mi KₐiₙₑᵣₑJ ₐ es^lai o desanrobare generale,
„a koleijilor Isi. E forba de BOtsl de I Kanitalea mi distriklele trimit adrese mi-
,,ne’nkredere, ce adsnarea s’a krezst I nisterislsl felicitmds-1 de tuia ks kare a
„datoaril se dea gBBemslsi nrincinelsi resnektmd libertine konstitBgionall,
Denemia teleerafiki zice kl ,ⁿaⁿsⁱⁱl* ⁿret⁸tⁱⁿdeⁿî ordⁱⁿea mⁱ Hⁿⁱuⁱtea
” ’ g I k« toate sneltirile nartitelor celor vekie. Mi-
„acest Bot demtentase în nsbliksl Es- I ₜᵣ₀ₙ₀iiₜ₈j ₑₙi₈konl aă refssat d’a se aso-
„ksremtilor o desanrobare generale; I jₐ BQtsl kontra ministeri»18i.“
„enistola kare ne este adresati tlgl- j Amia dar nartita maioritigii Ka-
„dsemte fantsl. Domns Ilrincinele Ei- I ₘₑrei, nartita fomtilor nrisilegiagi re-
trs atest nrelat tea mai mare Bene-
raQisne, mi nentrs ateasla se întem-
niyeazi mi se bal atei kari refssi
d’a kidea la nitloarele Mitronolitslsl.
Snre eBțlare d’a ns se gisi în
nresinjja Mitronolitslsl, nonorsl a în-
kis toate biseritele din Sofia mi a
rensnuat la ofitisl disin, însi gsBer-
natorisl a foruat si se deskiz* Si⁻
sșritele, mi dsni te a instalat ne
arkieniskon în Milronolii, a trimis
jandarmi nrin tot oramisl si tîraski
ne natlnitil loksitori ks forua la ni-
tloarele oitarislsl mi si nriimeaski
bineksBîntare. Ilamia a nss oare kare
nsrnir de yendarml ssnt ordinile Be-
nerabiislsl nrelat, snil si Begieze
la siksranga sakrel sale nersoane,
allli si îmbie în nroBinui mi si si-
leaski ne sitenl a nliti tribstsl E-
mininue! sale Mitronoliisl, kare nre-
tinde k’a nlitit natriartiel 700 mii
de lei, ssmi ne kare Boemte a o
adsna ks ori ițe nrejj.“
„kare ar fi d’o mare granitate, daka
„ar fi întemeiati,⁴¹ mî anoi: „Mele
„lalte konsideranțji îmnsti ministerislsi
„în nimte kssinte destsl de nelimsrite
„ki înksrațeazi o nronagandi sotialisti
„ini intendiarii. Se înueleye ki noi ns
daki este Bre snsl în toati geara, de
dinkoacî sa8 dinkolo de MilkoB, kare
a aBBt cea mai mikl bm»iali desnre
simnatiele dsmnealor nentrs drentsl
cetlgimilor d’a se adsna mi d’a ne-
tigiona, afarl nsmai, de ns Bor Boi
d-lor si îngeleagl kl nrimesk ads-
nirl sekrete mi netigisni klandestine,
adresate kind Tsrciel, kind Rsssiei
sas snei alte asteri striine. Si ne
arate dsmnealor sn esemnls, snsl sin-
gsr, d’o adsnare nsbliki a uetigimi-
lor ssnt gsBernsl lor, ne kare ar fi ,
ns nroBokat-o, ui tolerat-o d-lor ! Dar
îngelețțem foarte bine, kl într’sn ziar
frances ns not mirtsrisi simgiininteie
ni
51
igarantim într» nimik legitimitatea ace-
stor îmnstirl; s’a ab«sat nrea m»lt de
^saintele socialist ini incendiar ka si
,n« fim disnem! a krede ki acelam ab»s
,si face mi la Romini, kari sunt înninml
ir
51’
5T
5,
lor
st
ka
ne
în toati golicisnea lor mi trebse
arsnce o mantilsgi neste adeBir,
si ns Bazi lumea bsbele morali
akoner kornsl lor. Ilrocesele Ber-
„nrin temnerament»! lor mi mir. nat»ra
„sniritstal lor la o eloqingi sonori mi
„Biolinte.⁴⁴ Se noate o derîdere mal
sarkastiki! N» le zice “Ddbats,, nrin
ateste ksBinte, ki o elotingi sonori mi
Biolinte ÎI îmninge a
de karl narțîta lor
în Franca ka mi la
ziarista! ⁴⁴Debats„
se semi k» ksainte
a abssat nekontenit
noi. Dar redaktortal
n« k«noamte toate
„besks mi kolegii sei se aniri ase- klami mi nrotesti îndatl, kind sn
„menea d’a fi motisat Botsl lor de zjₐᵣ ₛtᵣ£;ₙ nsbliki ceBa în faBoarea
„ne’nkredere, nreksm nretinde telegra- I nagisnii, ridiki Bierssl sas mi dekla-
,fsl, ne toleranga ministerislsi nentrs jₙ kontra inesaktitigii snei dene-
,o netigisne în faBoarea snirii mi a I ₘjₑ, dₑ ₒₐᵣₑ qₑ B’aBea» nici o dati bo-
,reformei electorale. „Ei din kontra H₆₎ ticeaS togi, eras ssrzi mi m8gi,
,reksnosk cetigimilor romini dren- dₑ ₖₛₜₑ ₒᵣᵢ fₒjₑiₑ st^ine nsblika, ns
,tsl d’a se adsna mi d’a netigiona; Bᵣ>₀ ₛjₘₙiE denemii, ci artikele în
,deklari kl snirea Moldasiei mi a I kontra nagisnii. Slrmana nagisne ro-
,Balaciei este doringa lor cea mai klt n’a fost maltratati mi ka,-
,sksmni. Heea ce as îmnstat mini- I iₒₘniati în nresa striini! mi nici o
,sterislsi, zik ei, este d’a fi dat kon- I dₐțₛ Bre-snsl din Dsmnealor n’a nro-
,ksrssl ses oficiale snei așitagisnî I țₑₛtat în kontra acestor kalomnie, mi
,firi timn (intempestive) mi desor- ■ ₐₖₛᵣₙ₅ kind ziarisl „des Debats,⁴⁴ kare
„dinate, kare are de skon a komnro- ț ₙ₅ ₙₒₐₜₑ fᵢ bmsit de socialist mi de
„mite snirea.“ Ns nstem face mai jBqₑₙdiar, nsbliki o denemii telegra-
„bine de klt a nsblika testsl oficiale I kare arati Esronei adesirsl ce-
,,al konsiderangilor, ne kare sa snri- I jₒᵣ ₙₑtrekste, glsesk d’o dati o Boce
„jinit Adsnarea romini. Imtîisl kon- I d>ₐ ᵣₑklₐₘₐ
„siderante ansngl în kontra Ministe- I ₅ₑ ? ₙₑₙtr8
„rislsi o akssare, kare ar fi d’o mare £₅ᵣₒₙₐ Bₐ
„graBitate daki ar fi întemeiati. E- | lor.
mi d’a nrotesta. nentrs
kt îngeleg foarte bine kt
jsdeka mi Ba kondamna
Dsmnealor tigidsesk kt
„ste, kl kabinetsl Brincinelsi Ksza Bₒₜgₗ ₗₒᵣ dₑ ₙₑ’ₙkᵣₑdere a demtentat
„refssi d’a înfigimia komHtsrile js- I Qgblik o desanrobare venerate, la
stifîkatiBe desnre întrebsingarea mai I ₐₗJₑₐ₈tₐ nsmai nsbliksl înssmi remine
^sltor milioane, Bota te în anii acei I jgdekitor; dar noate kl nrincinele Ei-
,din srml.⁴⁴ Hele-lalte konsiderangi I BrankoBians mi koleșii sei ns
,îmnstl Ministerislsi, în nimte ksBin- I ]j₀ₙₛidₑᵣ5 ₒ desanrobare de țțenerale
,te destsl de nelimsrite (eu termss
Mitim în „Journal des Debats¹¹
de la 1 Asgsst:
„Ilrimini o skrisoarii a nrinti-
„nelsi Bibesks BrinkoBeans, membra
„al Adsniril din Bsksreinti, kare în ns-
„mele maioritigii acestei adsniri mi
„astorisat de dînsa, reklams în kon-
„tra esnresisnilor snei deneme înse-
„rati de noi în nsmersl nostrs de la
„7 Islis. Fiind kl okasisnea se nre-
„sinti ginem a stabili o dati nentrs
„assez vagaes), kl înksrayieazi o nro-
„nagandl soaialistl mi in-aendiarl.
„Se înn,eleije de sine, kl noî ns ga-
„rantim întrs nimik leșimitatea a*ie-
daki dsmnealor, nromotoriî acestei
desauroblri, n’a» Isat narte la ea. A-
noi dsmnealor tigidsesk k’aă motiBat
Botsl lor de ne’nkredere ne toleranta
ministerislsi Golesko nentrs o netiyis—
bali ale Adsnirii ssnt de fagi, ase-
menea toiji tetigiinii mtis klt de li-
nimtiti s’a netrekst serbarea aniBersi-
rii de la 11 Isnie, klt era de ssbli-
me nonorsl nostrs, obserBÎnd în miz-
loksl entssiasmslsi nelsl mai înfokat,
o moderagisne admirabile mi ordinea
tea mai nerfekti; el simgia, în atea zi,
ki okii Estonei îl nrisesk, kl inami-
nii nagisnei ar snloata ks sete tel mai
mik semn de disordine. Ei bine, ne
kind toati nresa gerei (ks esnengis-
ne de organsl nirgii drente) mi toa-
ti nresa striini a reksnoskst kondsi-
I ta ssblimi a nonorslsi romm, Bei-
zadeao mi konsorgii Isi deklami în
kontra atestel solemnitigi mi o kali-
fiki de tsrbsrltoarii, de intemnestiBi,
mi o deklan astfel kiar kiar în ziarsl
„Debats¹¹ zikmd kl neea ne a8 îm-
nstat ministerislsi, este ka dat kon-
I ksrssl seS oficiale snei agitagisni
intemnestiBemisnordesordinî.
îngelețțem aneasta, kiti ns le Benia Ia
I sokoteali si snsii adeBirsl, le era rs-
I mine în Franga si zikl kl smt kon-
tra drentslsi de Adsnare, deui reks-
nosk bsnsl lor; si se konstate însi kl
ns lea8 tolerat nini odati, kl le o-
nresk, nrin ordinange noligiinemti, kiar
aksm kmd în ziarisl frannes deklari
ki sini ks totsl nentrs dînsele. Si dOBe-
deaski kl gssernsl Golesks a dat kon-
ksrssl sea ofiuial acestei manife^tiri
natriotine, ne kațe Dsmnealor o kali-
îmnreni«nrile; te ar fi zis, daki ar fi
mti8t, ki Beisadeaoa a fost mi în ser-
Biuisl A«striei mi ateasta — Betl kointi-
dinui tisdati! — kl a fost tokmal în
timn»l inBasi«niI?
Daki kiar în Franjja se abssi de
zisele ksBinte, anoi la noi! Redaktori»!
ziari»I»I “D6bats„ a nresimuit foarte bine
karakterisl boiirauiilor nomtri, kari în-
trek
kolo
oare
kici
ne togi în Biolinga esnresisnilor; a-
în Franga mai este oare kare gini»
kare temere de onini»nea nsbliki,
nonorsl li flsen ne «ligi, dar aid,
boiiril nointri ns se sfiesk, îmi bat jok
de onintanea nsbliki, atîrni kasalariele
a«stro-rsse mi sn»n ceea qe toati na-
tanea mtie ki ns este amia. L»mea însi —
I ksnoamte dani fantele d»mnealor mi-’i
«deki dani meritele lor.
„stor îmnstirl, nreksm ns garantlm I ₙₑ |ₙ fₐBₒₐᵣₑₐ unirii mi a reformei
„esaktitatea denemiei noastre de la 7 I ₑ|ₑktorale, mi zik kl ei din kontra re-
,,Islis. 8 a abssat nrea mslt în ads- I k₅ₙₒₛk qetigibnilor drentsl d’a se a-
„nirile frannese de kSBÎntele de „So- I d₅ₙₐ mi d’ₐ netigiona mi deklari kl
„cialist⁴⁴ mi de „incendiar⁴⁴ ka si ns I ₅ₙjᵣₑₐ ₑ₃tₑ doringa lor cea mai sksmni.
„fim disnsml o ne teme kl anelaml dₑₖ]ₐᵣₐBi₅ₙₑ
„abss se face aksm mi la Komim, . , ,, , ,
„la nimte oameni kari, noate mi mai nn <> komnanm ks ordinanga dalal-
„mslt de klt noî înmiue, ssnt îmninmi I tieri a noligiei d-lor, nrin kare se o-
ii
51
prin temneramentsl lor mi nrin na- nresk ori ce întruniri în nilge mi în
,tsra sniritslsi lor la o elociniii [sonori strate, nreksm mi ks toate aktele d-lor
mi Biolinte.¹'
din trekst; mi întrebim ne Romanii
fikl de tsrbsrltoarii, si nrodski o
singsrl doBadl, sna singSrl nsmai!
Ns ajsnțe a fane akssiri, trebse a le
mi doBedi, mi ateasta ns not fate,
fiind ki dsmnealor mtiS foarte bine,
kl atlt nretinssl konksrs ofîtiale al
gSBernslsi, klt mi karakterisl tsrbs-
ritor te le nlate a atribsi ateste! a-
dsnlri n’a esistat nit! odati de klt
în imavinagisnea lor.
Kit este de desnerati kassa te a-
nin dsmnealor. o not Bedea kiar din
k»Bintele ziarista! “Ddbats,, kare îi ia
în derîdere zikmd: „Întîisl konsiderante
„ansnui în kontra ministertalsi o akssare,
lELlliniL
Fabrieațiunea și consumațiunea
jerei în Bavaria. Unfi funcționarii! altt
Ministerialul a publicata la Municb ur-
mătdria statistică a acestei beuturi na-
ționale: Mai multa de jumătatea recol-
tei anuale de orzu, adică 1,200.000
șefeli, și 50,000 căutare de ameiu se
întrebuințară anuale în Bavaria pentru
fabrieațiunea berei: acest materiale costă
suma de 15 milidne fiorini. Cheltuie-
lele fabricațiunii, dimpreună cu dobfn-
rile capitalelui se urcă la suma de
12,600,000 fiorini; impositulă fabrica-
țiunii la 8,000,000; astu felia berea *
revine bavaresilora la suma de 35 și
jumătate milioane de fiorini, uă sumă
egale cu toate veniturile Statului îm-
preună. De se va socoti prețuia vîn-
rării, se poate adopta cifra de 50 mi-
lidne. Numărula berărîelora este de
4858, cătățimea anuale a berii este de
8,400,000 Eimeri, satt 33,800,000
vedre satt 336 mildne ocale. Espor-
tulu este fdrte neînsemnătoria în pro-
porțiune; in anula 1856 a fostu de
165,236 Eimeri, adică nici 2 la sută
din cătățimea fabricată.
pure, cele mal nobili. Vrei se-și spui ce
doresci se faca?“
„Aste cuvinte fur6 pronunțate cu atâ-
ta lineță și blăndeță, în căta uă rația de
speranță veni de me făcu se cre^a c3 pu-
team ăncb eși vietoridsă din luptă. De a-
cea-a respunsei:
„— De și manierele d-tele nu pre
sunta îmbărbătătdrie, ele nu me vorO opri
dîa cerca a îndeplini cea ce crețla câ â
uă datoriă. Me vel asculta, nu este așiâ ?“
Fiinda câ ela tăcea, urmai: „InțelegU f6r-
te bine c3 al sda c3-țl imaginezi c3 al
cause legitiipe de plângere contra consaăn-
ginelul de țâre vorbim. Voia chiarU s6
admitu c6 al dreptâ d-ta, DerO iertarea
injuriejorâ nu este ore prerogativa unul
sufleta nobile? EpiscopulO este hetrăna, in-
firma, dup3 tdtă probabilitatea chiarO di-
spusa a se căi; pdte cugetăndd la morte,
care nu p6te 11 depărtată pentru ddnsula,
a simpțita dorința, înainte d’a apăre înain-
tea suveranului jude, d’a se împăca cu sin-
gurula consăngine d’aprdpe ce ăre pe lume.
Al pute ore, al voi se-I refusj a^tă ultimă
consolare?
• DdcO are atăta trebuință d’astă
consolare, țlise cu recelă Paolo, se ml-o I fugitu pîn3 și de umbra lorO, ca cumO arâ
ceră, și atunci voia vede ce-mi convine I fi fosta nesce infami scelerațl; a lăsatu pe
a face.
„E0 respunsei:
este tota d’uă dată
I tată-mea, pe tată-meu inocinte de ori ce
— LimbagiulO d-tele crimă, a putrezi într’uă închisdriă, căndu
măndru și o țlicU cu ar fi fostu destula ca senioriula prelatu se
părere de rea, cruda. Una omu
de eta- rădice degetulâ cela mica ca se facă a i
tea și de posițiunea prelatului pote cu se da dreptate; a lăsatei pe mamă-mea, pro-
dreptu cuvAntu se aibă 6re care
repulsiu- pria sea nepdtă, uă femeiă în vinele cării-a
ne a face primele păsuri, cănda nu scie curgea acelu-așl sănge ca în ale sele, se
cumO va primita. Fă sg încetețle acostă cațlă amețită de treptele palațulul sed, strun-
incertitudine. Scrie-I căte-va linie, numai I cită de fatică tota asteptăndâ. A lăsatu-o
căte-va linie, în care se se vețjă respectula I se m6ră d uă lină agoniă, cu sufletulu și
cuta d’am simpțita una ce pe care nu
lu-am simpțită în vieța mea pîn’aci. Eram
aprope se plănga, se cada în genuchl în-
nainte-I și se-10 rogO se me ierte; dârO
nu-mi fu cu putință se article^a uă sin-
gură silabă, atătu ml-erâ înecată vocea.
Creții în magnetismO, în acea puterd mi-
steridsă care pune voința n6stră suptu in-
fluința altui-a? Eu începa a crede într’în-
sa.
In momentulu acelu-a de ml-ar (i co
și supunerea.
ineu
ștațl,
Unu
d’ar
corpula sfărâmate de durere, și căndâ, eu
„La aceste cuvinte¹, figura italianului I ful aruncata în lume/ orfanu și cerșitoriO,
deveni purpuriă, și, cu dinții încle- I la etatea de 17 ani, a făcutu tota ce a
strigă: —• Nici uă dată, nici uă dată! | putută ca se adaugă desondrea la miseria
acta de supunere, eU! Nu-lti așiiî face,
trebui prin asta să-mi asicuru salutea
eternă! Infernula ar rîde cu lacrime și a-
sta ar pute face pe toți sănțil din parar
disO se gemă Nefericitula torturata tre-
bue 6re se se umi|escă înaintea persecu-
toriului său? victima inocince se ceră gra-
țiă calîului? Acesta omO ă fosta persecu-
toriula și calîula familiei mele. A blăste-
mata pe tată-mea și pe mamă-mea în țliua
mea; da, ml-a propusa uă învoire infamă,
ml-a ceruta se lapedu, cumO lapedă cine-
va tina vestimenta strențurosO, numele, nu-
mele f6ră pată alâ tatălui meâ; a vruta să
me facă se-la vfinda acelui luda din Israel
pe 30 de dinari.
„Nu scia ce impresiune pote produce
asupră-țl acesta limbagia, — chărtia este
una intermețliaria forte rece spre a descrie
pasiunea; deru cuvintele acelui nobile ju-
In oare s’aa unita, și de atunci înoua a ne, acentulu sea, căutăturele sele, m’ad fă-
mandata ori ce m’așiâ fi supusa orbesce.
AșiA de june! așiâ de eroica! Nu-țl pota
descrie efectulu ce făcea asupră-mi, —
cole, în picidre, — singura spre a lupta
contra lumii! Chîaru eu veniam se-I aruncu
uă petră! Ori cătu de asurdă ar fi ori ce
comparare cănda A vorba dc ddnsulfi, sîn-
gurulO mițlu-locâ îns3 ce am d’a te face
să înțelegi 6re cumâ cugetarea mea, este
d’a-țl spune c» semena cu Mario în rolulO
lui Ravensvvood, căndfi aruncă Ashton-ilora
acestă frase de sublime disprețO; V i d i-
sprezzo. Ți-aducI aminte căta ne-a fă-
cuta acela pasagia d’amO plănsâ și d’ama
dorita se putemO veni în ajutoria neferi-
citului Edgard și se îmbărbătăma, cuma
s’ar cuveni, pe bUta mic» LucU? El bine I
avui uă emoțiune analogă am simpțitu, dertt
d’uă mie de ori mal forte; numai nu pu-
team nici versâ uă lacrimă, nici esprime
cătu de puțina ce simpțiam. Pare c3 e-
ram împetrită.
„In fine îngânai unO felia de scusă,
spusei cătu îmi părea de reO c3-10 întri-
stera. Singurula argumenta ce putui da
ca se se ierte indjscrețiunja mea fu viula
interesu ce simpțiam pentru dînsulO, inte-
resa care fusese singurula me0 mobile în
acestă circunstanță. Ful fdrte atinsă ve-
^6nda cu ce iuțeală îlâ alinară aceste cu-
vinte. Figura sea se lâmihă, și îmi adre-
să chiartt unO surîsO: ar fi țlisa cineva e3
e Uă rațlă de sore ce alungasO furtuna,
c3cl ori ce urmă de măhiă dispăru. Me
întrebă c’ună acentă ce nu-10 auțlisem nici
uă dată la dînsuia: — AI dre pentru mine
unO interesâ fdrte mare?
Cumâ te poți îndoui dc asta?
respunsei ea c’una tonu aprope supăratO.
„— In adevertt cumâ m’așiâ putd în-
doui! Dec6 nu te al fi interesata nici uă
dată
totă
.... ir
. ; ‘T
. | JJl:
de persdna Itiea, ml-al fl făcuta 6re
binele ce ml-âl făcutii?
„w Îmi acorzi una Merita pe cart
www.dacoroinanica.ro
I
I
I
ROMANULU AUGUST.
687
— LaBrohltel (provincia Renană(
unde se află ape minerali și ună așe-
țlămîntu de baie neglesu de mai mnlți
anî, s’a descoperită într’uă crepătură
de stînoă, adîncă d’ună picioră și ju-
mătate, din care curge apa minerale,
cu ocasiunea curățirii pietrișiului gră-'
măditu acolo, uă urnă antică cu apro-
pe 100 bucăți de monete vechie din
care unele de argintă dar cea mal mare
parte de aramă. Timbrulă fărte bine
păstrată și înscripțiunile (legende) ci-
tețe, dovedescă că aceste monete pro-
vină din timpulă Republice! romane
pînă ’n timpulă lui Constantinu celu
mare. ¹
— De la Paris aflămă următo-
riulă casă straordinariă: Doctoriulă
Jaquet, proprietariă la Rians^ numise
prin testamentulă seă pe o dămnă de la
EDVCAȚIUNEA PISICA.
¹ krenit^nY Mergeam nraktiM’ trîrniîem; kalitijiile nenlrs esernuil de gim-
I ne mkolaril din silile de desemn
f.
Paris de moștenite aria sa
care și dînsa instituise pe
Jaquet prin testamentă de
riulă iei universale. Acum
platu co doctoriulă și acea
universale,
doctoriulă
moștenite-
s’a întîm-
dâmnă aă
ții, dăr șl
| muritu nu numai în acea
- în aceea-șl oră. Este acum întrebarea
daci moștenitorii legiuițl ai domne!
parisiane voră moșteni averea docto-
riulul, sau daci moștenitorii acestuia
vor moșteni averea Parisiane!? To-
tulu atîrnă de Ia constatarea esacti a
orei și a. minute! morții fiă-ciruia, a-
dică cine a trăită mai multă,
cercetarea făcută nu va da ună
tată positivă, atunci sentința
pronunța, precumă s’a urmată în
„ies forces qp’eiie doit gouverner. ₛ[ₐg ₒᵣₑ întreții ka sninarea
i ț „Exercez continuelleme'nt son corps, |
„rendez-le robuste sain pour Ie nlekati ini ks mental strîns, din lo-
„rendre sage et, raisonnable, qu’îl | ... ... j j ,
„soit hommd par la vigueur, et kaliliuile strimte snde dresajjl sm-
.TASr' Hl«l l®r. «•*
v ■ ” ■„ Daki Boieuill a ksltiBa inie- kornsl lor,* k^if fantasia lor, tnal ks
„lipinisa elensUi d-tale, kaltiBi. | v l • i j,
• CaWw ț, „forcelr ne dînsa kali si gsBer- I minte de kit BOI, SC Ulimbl Crin KlUiniI
nid8rl,8nde mederea nekonleniti
li! ’ ”Ka ⁸¹ îⁿBeient ph lauionabit. namte iBinjsr! fsneste kari nerd iui
¹ r ■'1 ,.De br fi om nnn nelere, ksrind I “
/iii *Ba deficni om nrin naniene.“ seflet»! mi kornBl, trimileui i ne a-
iSJIJ I. I. Ronssean. Emil. . . . .
* ti kL -i o i j- • rena yimnastiki, ki si ksnoaski ns-
Birbanilor îngelenul, kare din- ₆ , , . . d ,
. , . tenie lor fiu întrebBinuînds lesbîn-
neanl aina numita „edukauiBnea ns- | „ . .
, ' .• . i . • eene a gindi fin norsnki, ka men-
b iki“, mi boI a-iii slsdiat Istoria. , , ⁶ . . .
„ ’ , . , „ . I8l ior si se liryeaski resmrînd aer
nentrs 4e ani înBi|jat-o? ka si ... . . . .
. , . । . . .. liber, ka brâu»! lor si se desBoalti,
mtiiil nsmele a4eteia kare a konslrint . ’ A
ka si însene a uine ns nsmal nana
4ea d mtît Hiramidi, kare a inBen-r . . . . „ .
... , , „ . . 4i mi arma, ki si urneam mi el K8in
lat iarba ne nsmki, kare a losi im- I „ .. .. - n i .
, , , , , ₑ . . ₒ . în timnBFile klasme Ilalestra a n»-
nerat»! iei»! mal înBigat mi Regele . , • - .
. „ , । .o io • * , st fileagm»! natnolismBtelmiBirlBuel.
4elsl mal galant?— Nb ! — Agi ,, &.
înBiuat istoria, nentrs ka si bc serse Hetiuenil gre4iel, mi al Romei
drent esemnls, ka si Bedeul dintr’însa anfiMe ns noseda înBigitsra moderni,
kare nagisnl as fost lari mi mari, k« loate a⁴estea erag maI S⁸“â"
nrin 4e a» dobîndit mirirea mi ti- riorl în komnarare ks noi; mi «ea
ria mi nrin 4e a» nerdel-o; mi ki I ssnerioritate o dobîndin nrin gim-
si nsnegl în nraktiki anele dedsk- I ⁿasi*kl- Gimnastika di karagisl mi
Uisnl assnra junimii, al kiria Biitor demleanti sniritsl; nugilisti engles!
bi e înkredinuat:*(boxeurs) ne da» »n esemnl» deșt»!
N’am dori si fie Rominil de as- de tare, tom nsgilislil a» soirii»! li-
tizi ka Snartanil, 'kare sfirima ne i-I ksrayi»! mi înkrederea în for-
nimi4il lor în toi feliă de resbel, I Ue*e i°r nronrie.
kare mlia toi d’asna a birsi, ns k» I InaktiBilatea forijelor msskslar!
limba mi k» fantasia;¹¹ dan k»Jbra-|e deșt»! de Bitimitoarii nrin sine,
m»l mi k» sabia ? diolnoU I fin , d’a fi thsoQiti de ostenelele
Sokrate în BÎrsti de ■ 60‘ de ani snirit»all. Odina esâgerati a m»s-
nastiki, de skrim, de eksitauia mi
nentrs darea la semn. Dan la noi
4e s’a fikst nentrs gimnastiki?
Dokt. FEL1X.
Domnule direntor al ziaristei Rommsl.
înlr’o bromisri întitslati „Ale-
perile tribsnalslsl Aryemis⁴ aptU a lua
omeniloră ș’asupra naturel? Ml-e^te destulă
se șciă că sorele, roșa și priveghiătpriajîml
facă bine, ca se me simplă recunoscător
riu cătră dînșil ișij qa /se-1 bine-cuvintețlă.
Lasă-pie, prin acea-așl rațiune, )Să m’aretă
recunoscetoriă cătră d-ta și se q te bine-
cuvănte^u. r: / Oₗ aoai j
„Este uă încercare d’ună jlChă-nnou, f
te asicurn, șcumpa mea .Augusta, a fi mul-
țărnită și bine cuvântată cu ăcâstă simpți-
re; pîn’aci nu presupusesem nici uă da-
tă că laudele și bine-cuvîntările potă fă mal
anevoiă de aurită decătă înjuriele. Pole
era numai efectulă' vocii sele. Avea nesce
intonațiunl pe cari uu ie auțlisemă V nici
una alta pîn’atuncl, nesce intonajiun) cari
făceaă de-mi bătea clnlma cu violință. D’a-
cea-a rnfe grăbii a respunde; Decă trebue
se priiinescă rnulțămirile d-tele pentru tre-
cută, o facă cu condițiune se me ajuți a
le merita îh viiloriă. Este vre ună lucrui
ce-lă potă face pentru d-ta șciindă?
— „Întrebă mal bine, urmă elă cu
ori ce fofmă îți va plăce. Se agita în mi-
nb forțe stranie pentru bine și pentru reă;
direpte^ă-me spre ună scopă înaltă. Sum,
ca se ^icu așiâ, ună copilă Ce merge pi-
păindă 'prin întunerică. — luminețlă drumulă
meă. Simpță co ain ceva cole și cole, —
și puse măna pe ănima șî pe fruntea sea,
ceva ca uă vină de aură, care merită bă-
taia de căpă d’a fi descoperită. Ajută-me și
■fărme mare. Fii bunulu meă geniă, fii mu-
sa mea, fh'd . «finulufoiii Jn •
„Era palpitante¹ și m^ privia fipsă /n fapă.
j hi IUL mukă, deră uă musă cu
bună votnța, jiriimescă,— îngănal eă, sci-
indă abia Jce ’țliceam, atătă eram de miș-
cată cd trebue se facă ca se” te¹ facă
mare și bună? h JJIⁱ
¹ f „Elă Se sctilă și tain^ându-îri! Inăne-
le strigă; Ordină-mi s4 fiu astă-feliă prin
d-ta și pentru d-ta!
„Avîntiilă pasionată