Ni. 214. Anul V ai J 0 U I Stei®'* , ,.rii iii iliiiî i . - a in Voiesce A IȘB 01 3 AUGUST 1S«1. oe . jhm fl^a^și In Iote țlilele afară de Lunia și â doua-țli după Serbătăriă. 4H ? osniiJ-fc’ha -b «lin j'iib .iii/i^d > b 1 V SUBHtiu A' -.marea pe un an Sjv se luni........ 7 i ei luni........... l’s lună............. Uu esemplar.......... lusciințărjle linia.. - I - ulliS 128 Iei. 64 —iigoiilan aa 32 — 11 — jJ iMâlB.hiB Ăl ȘlARIO POLiTM’ C0I88JUM, LITKRARID — i «Sir-a—— .... 4 $- hI’'Sa£ Lummedă-tc^A) JoK"' VKfl A'», m.gi vei Q. >3^ HHHy in, ixixn . Abonarea se face în Bneurescî, la Administra-* ..I) P.. a rse.. .. țjᵤₙₑₐ Românului, Pasagiu! Romăn No. 13. IU. „ .N86O8H’ • .Inin .‘jiieson I 24 par,. Bimoii r’ ¹ 1 leu ’ . - - '•jir’'”’ (ARTICLELE" TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.)¹^ mu&niv 'I IU ■>h .1 în județe la domnii Administratori și la cores- pondințil nostriî, saii d’a dreptul prin postă tră-¹ mițând și bănii. Tot asemenea și în lașina J simonue Direptoriulu cjiariulul Romănulu și RedaptoriulQ respunejătoriu: C. A* Rosetti> — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) XT 4 r ⁰ lr¹f! calea Fortunei No. 15. ₙ . ₄ J . uiinu ni , Iioi/118 m situ 8fl6O .b O J i'igdu -:: T «1»;^ n» «Ț r. f Pebtru abonare și reclamări se Vor adresa la Administratoriul cpariulri d. iC. D- Aricescu, Pas. Romăn No. 13/ . - ' ni» oi* alor oceb iui JjjI ț^iatioiu^n a ITT? SENTINȚA EUROPEI ♦ Asupra oamenilor ce au guver- nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind insă că (eara, a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOL! ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘTNDESORDINÎ AD- MINISTRATIVE ATÂT DE NUME- ROASE CĂT ȘI ÎNVETERATE, șcl. Supscris: Walevski. PRINCIP AȚELE - A - UNI -n ■ Ji » l.r 5 REVISTA POLITip*,.,^ bi* IliJClirOKCi, Augflst.’.g D⁻ Ministr» de drentate, loan Kan- tnkxzin, a nlekat Ia Fokmani, nentrs a- facor! nartik»larie, so zice; în{[timn»l lin- siril d-sale este însircinat ad-interim k» denartimîntKl drentigi! D. Ministr» din întru. bnele din ziariele striine, mi ansme germane, ne komsniki o mtire de mare însemnitate nolitiki; ele ne snsn ki oa- menii de Stat ai Italiei ssnt otirîgi a cere k» cea deslegare a de Nigra a gisnile iele mal mare energii «ryintea cestisnil romane. Rasolari»! nriimit, se asiksn, instrek- maî nositÎBe în nrininga a- ceasta mi, daka silingele sale ar remi- nea fin ressltat, atsnci Ba nleka Rica- soli înssml la Ilaris; acest din srini ar £ dat narola sa d’onoare ki ori Ba a- dsce cestisnea la o solagisner bani, ori îmi sa da demisi^nea. Aceasti mtire, k»m zisenm are o mare însemnitate mi do se Ba adeneri, mslgi Bid într’însa oare kare legitsn kh nsblicitatea ce gsser- nsl frances as dat d’o dati, în ziariele sale oficioase, mi ’ntr’sn mod amia de skomotos, incidintehl dintre D. Goyon mi D. Merode, mi, ne d’alti narte, ks ticerea ce Monitorisl frances, gine rsanra acest»! fant, ticere ne kare mslgl o internreti ka o doeadi k^> gsBernsl îînniratbhl Nanoleone îmi resersi dren- tsl d’a da acest»! incidinte, la timnsl nriincios, îmuortanga mi karakteri»! ce pa Boi. — Desnre noi amlentind konfir- FOIȚA BOMANOLUI ■U nlll : i? L - ►JUG⁻» .Uill oii. Cu fărte Partea IV. XVI. (urmare) mare părere de reU între- rupemu țliariulii miss Laviniel, tocmai în locuit! unde devine mal interesante, și ți- nemă pe cititorii noștri! pe cărbuni, căci cu 16tă modestia credemu că toți voru mărturi că amu ațițatu curiositatea lorii a- supra cestiunil d’a șei care a foștii finitulu aventurel eroinei nostre. Deru în acestu momentti s’a făcutu unu apelă stăruitorii! la simpatiele ndstre, apelu ce nu admite nici uă întărțliare. Lăsămu să judece flă- care omu ce’ este dotatu cu simpțibilitale. Confusiunea, durerea, consternarea domnescu ca suverane la villa Torralba. Manuelito, Lugete veneres cupidi- n e s q u e, Manuelito nu mal este! Marchisa a fostu în picidre tătă năptea; și Pepita. i) Vedl No. de «rl marea astei mtirl, ne anginem d’ori, ie komentaric» j ! AM 101 fi Fiind ki Borbirim însi de inuidin- dintele din tu Ba linie giki karl koincidingi. Roma, si renrodscem aci ki- din Indenendinga Bel- na s»nt noate fin oare-kare k» nrcs»n»nerile ce relatarim mai sus. „îbiii Borbesk, zice foaia bel- giani, d’sg ultimat adresat do guBern»! frances kurgi! Romei, mi amteanti skoa- terea din f«nkgii>ne a d-lai Merode, al- gi! nretind ki na este ki n’a fost nici odăii Borba d’asti mișun mi ki gs- Bernal frances n’a cerși skoalerea minis- tral»! nontifîkale. Dar, srmeazi Inde- nendinga, daki aceasti din 8rmi a- sergisne este esakti, daki gasor/i»! de la Tailerio n» cere o reuoraro ce i se re- fssi, daki B8 e konflikt într’sn k»BÎnt, 'nentr» ce le Pays a fikst atita sko- mot k» ăsti afacere? De sili»/ foaia g8- Bernemntale, d«ni nrimele denegiri ale Monitori»!»! mi d»ni trei sentimine d’o ticere semnifîkatiBi, n» s’a decis sn»ntan mi nentra nlicerea d’a arsnka mki »n skandal asanra ksrgii Romei, nici mal ales în interes»! adcBirsl»! de kare ns nrea este atit de înamorati, a arKuka în iisblik o csnsnere kare a tlta skomot. Ill’ano! n’a manginerea d-lei Merode la armelor este d’aksm înainte ka»sat a- zis ea ki ministerial inkomnati- bile ks nresinga armatei fraimese la Roma, mi n’a mirt»rit ea, nrin aceasta kiar, în g»ra mare, mobilele mi sko- nsl se»?,k ¹ Mele ce ziceam în minierele trekste, dusnre konsninrile Qc reakgianoa sfaco nretstideni kontra nrinciiiialal Boingeji na- gionale mi kontra uri kiror akt£ ce a- rati ki gBsernele bot a intra n’o kale liber. le, se konfirmi din zi în zi. Bizsnm erl manifest»! nartitei fe»dale-bi»rokratice din Ilrssia, nrin kare ca se n»ne kontra noliticel liberale a gSBern»!»!; Bizsrim konsninrile nartitei legitimiste mi kle- rikale în Franga mi Italia, konsiiinrl karl ne arati ki nartitele trek8t»l»i 1b- kreazi mi bot hkra tot-de-8na mi nrin toate mizloacele snre a se întoarce la cele Bekie, ne kit timn ns li se Ba tiia ori ce kale pe kare ar mai n»tea re- Clelia și t6tă casa asemenea, spre a în- griji și a ușiura pe cătQ se putea pe in- teresatele micuțu morbosu. Nemicu n’a reușiți! Pallida mors aequo pulsat p e d e, etc. La șese ore foră unu cartu de demăneță, Manuelito și-a datu ultimulu sus- pinu în brațele domnel sele neconsolabile. Deru ce este Manuelito? va întreba pdte vre unu cititorii! cu memoria uitucă; — Manuelito ’ este, seu mal bine, val! era fenicele cățelușiloru, favoritulu marchisel, scumpulu tesauru ce suferia d’uă indispo- sițiune în țliua în care Clelia făcuse prima sea visistă la villa; Manuelito! deliciele ge- nului umane, orgoliulu speței cănescl! Lugete veneres. D-na este nebună de durere, d-na are ănimă ruptă, d-na are crisi; a trebuitu a între- buința uă dulce violință spra a o împedi- că d’a lăsa patulu seu și d’a se răpeai în camera vecmă, unde corpulu reposatulul se repausi^ă pe unu patu de parată! „Nu, nu asta te-ar omorî," repețiro într’uă voce toți cel de față. Astă scenă ar fi sfășiatii uă ănimă de petră. Apă de coloniă, apă de melisă, sări volatili, elisirl, oțete balsamice, vinuri, licori, ferture, ciocolată, tole fură seni sure treksl; aslszi ziariele ne adak no»e fan'.e karl konfirmi iele zise de noi. în Franjja agitarea în nartita klerikale srmeazi mi nstem zice kremte. O sce- ni skandaloasi s’a netrekst aksm în srml într’sn denartament al imneria- Isi frances; ka okasianea îmnirgiriî nremielor la skoala fragilor ino- rantini la Chinon, an nreot aatakat ka Biolingl nolitika francesi; niolinga a fost amia de mare în kit nrokara- torial imneriale, ce se afla fagi la ce- remonii a cerat. îndatl arestarea ace- lei nreot. Anol în tarbaririle din nro- Bingele neanolitane, kare na s’aa na- tat Hotoli mki, Bedem kleral jakind o roii însemnați în rindarile insar- gingilor, kari în noantea de la 3 la 4 Aagast aă flkat o cerkare a desblrka la Reggio, n’aS isbatit însi, onrigl fiind de nizitorii girmelai. în mai toate bi- sericele din Neanole s’a flkat la l-ia Aagast din nartea kleralai o manifestare ostile gaBernalaî nentra esilarea Arki-. eniskonalaî. Ile lingi acestea uitirile din Rasia kiar Biu a da natere aser- gisnilor noastre asanra nartirii reak- gianii. Snaserim alaltieri ki s’a des- konerit la Iletersbarg an komnlot; zia- riele striine ne snan astlzi kl iu ka- □al acelei konjsragiani s’ar fi aflat an senator mi doae doamne rase din fran- tea societlgil. Ziaral „la Patrie“ nablikl resnondingi de la Iletersbarg, din ka- re resaltl ki skonal komnlotBlai ere d’a omorî kiar ue îmniratală mi ne konil lai; mslte nersoane de distinKyi»- ne fiiea» narte din komnlot; adsnirile se gineai în kasa snsl înalt fsnkgionar; oamenii kari se adsnas akolo eraă în cea mal mare narte fgnkgionBrl, ofiiieri în disnonibilitate, nrourietarl nemalgi- migi k« reformele cele noae (^emanci- narea glranilor) mi nersoane din dife- ritele koteril ale kargil. Konjsragii eraă în relagisne kw refagigii din gerile stri- ine, a kirora koonerare BOiai si mi-o asigsre Înuielmd8-I nrin nromisisnea nro- mslgiril 8nel konstitsgisni foarte libera- le mi a întoarcerii lor in natrii. Dese- le adanirl în kasa »nsl senator demten- tan atengisnea noligiei mi indiskragis- nea 8nsl serBitor o nsse ne arma kom- 'nlotslBÎ, Mal mslgi fsnkgionari feri des- titsigl, aceasta demtenti bmsiala konjs— rănilor, din kari mai mslgi cerkan a se SHStrage cercetirl i rin fsgi; atsnci senatorial nerds mintea, simgindsse tare komoromis, mi inebsni. îmnirat»! ordini întrebuințate fără sucesu; ddmna merge din ce în ce mal rău. In astu momentu trămiși alargă pe dumulQ spre Roma, că- utăndu facultatea de medicină. — In numele cerului! seniora, ali- lină-te, țlise turburata Pepiti înecată într’- unQ diluviu de lacrime, revino-țl în simp- țirl pentru ambrea lui; cugetă la reulu ce al face bietului Manuelito, de te-ar vedă în astă stare, d-țleulîi meu! Astă ideiă fu uă inspirare; cine păte spune deco Manu- elito n’are ochii fipsațl asupra iei din înăl- țimea vre unul elisch cănescu? Uă no- uă suflare animățlă pe marchisa; se rădică: femeiele sele spăriate se siringii în giuru-I Linișciți-ve, fideli confidințl ale durerii sele, dbmna va șei a se constrînge, dbmna este linișcită. — Brațulu d-tele, Pepita; brațulu d-tele, Clelia. D-na descinde în rățlorele se- le spre a căuta unu locu de repausu cu- viincioșii pentru remășițele favoritului sein Acea grădină, din hefericire, este plină de suvenirl despre scumpulu reposatu. Nici aici, nici colo, nici mal departe ăncă. A! aici, la umbra teiloru! Medicii vinii unii du- pă alții, și află pe țlisa morbosă în grădi- îndați o nercisigisne. domiciliarii mi , tsnetal bubsie; katastrofa ce se anro- nie sanrinde-ne-Ba earimi fin arme,’ toate xirtiale societigil kizsri în mi- na noligiei. IlretBtindenl, zisenm ori, reakgionari! s»nt aceeattii; relagianea ce ne di ziarist la Patrie desnre konsnira- rea din IletersbBrg Bine de di mare ti- rii Borbelor noastre; ea ne arati ki kiar în Rasia, 8nde ganem»! este din ce- le mai asolstiste , bo’.irif ns se malgi- mesk ka acest asolstism, ci asnin la an» mi mai anisitor, sor a rekimta □rieilegieie lor sfirimate de emancina- rea giraiiilor, mi snre a Bjange la sko- nsl lor ieaă kiar maska liberarismslal mi mergS nmi’ a boi sciderea kiară a Domnitoralsl ce Boemte a face re- forme în geari mi a mini oare-ksm ne kalea nrogresslsi mi a ciBiliciriî.¹ Srmind astfel boiiril ssnt în adeBl- ratsl lor rol, adiki aînmela,ascide mi a tinde la nriBelegie nentrs ei mi la a- sBnriri nentrs nonor; na dar de lok de armirile lor, tentat mi le Botn amtenta de la dînmii, mi nici na tenta alt-cesa dekat astea. ne mirlm le am am- tot de una nstem am- Denemia noastri telegrafiki de eri ne arati kl ostiliti gile între Msn- tenegrs mi Tarnî aă reîncenst. Re- tragerea komisisnii Esroniane a flkst îndatl ne togi a nreBedea acest ressl- tat. Sânt snil oameni kari merg kiar nîn’ a zice kl rekiimarea komisarilor Frangel Rssiel mi Hjusiel, ar arita kl aceste nBterl, de mi în anariugl as Isat narte la cerkarea de îmnicisi- re, n’ar ședea ks nemslgBmire isbsk- nirea lantei. Lsmd în konsideragiB- ne kl inssrgingir, în cea mal mare narte, sânt siraci mi ksltiBatori mi kl ks toate astea se se afli aksm de 9 lani ssnt arme, neglegînd Iskririle lor, acei oameni nan întrebarea ks ce triiesk acest! insBrgiiigil mi snde se afli komoara nesekatl din kare trag d’atit tiihn mizloacele sansistingel lor? Aceasti întrebare, ksm Bedem, ar asea de skon q,face si se kreazi kl le Bine de 8nde Ba ajstoarie neksniarie; nenstîndB-ne nronsnga inki nici în- tr’sn mod assnra acestei nressnsne- rii, de mi ar nstea fi mai mslte ra- gisni kari i-ar da oare-kari anaringe de nosibilitate, lisim ka Biitorsl s’o konfirme saS s’o desmingl! njn.d-. - Terminmd fn-ne nermis, Bizînd mimkarea ce se nrodsk mai nretstin- denî, Bizînd nori! ce încen earim! a se grimidi, si ne întreblm: no! ce facem? O mare fsrtBni se nrenan, nă, ămblăndu din aleiă în aleiă c’uă cigaretă în gură; — demnii fii al lui Ipocrate dau din u- merl, pună onorariele loru în busunariu și se ducu. Manuelito nu va fi îmmormîntatu ca unu. . . D-na era se țlică ca unu căne, deru s’a opritu la timpu. Se voru face me- moriei sele onorile cuvenite. Iute se viiă secretariulh d-nel. Trebue să scriă amici- loru d-nel ca se le anunțe tristulu evenimentu cu rugăciune cătră cel celor ce cu bani ca se-I trimiță la villa Toralba a doua ții, la 12 ore, spre a asiste la procesiunea funebră a reposatulul Manuelito! Unu monumentil va fi rădicatu pe mormîntulu seu, cu ima- ginea sea multu iubită pe dînsulu. Se se chiăme iute unu tiernătoriu (moulemj ca se scotă figura creaturel iubite; unu pictorii! spre a fipsa trăsurele sele pe pănsă; unu sculptorii! ca se perpetue memoria grație- loru sele, făcendu-lu a retrăi în marmure. Deru nu! nemine se nu se mișce: nu se cuvine a remite unoru măne mer- cenarie gnjea unort! comisiunl așiâ dc de- licate. Miarchisa decide cb este datoria sea a le face ea însă-șl, se închame caii la firi nici o nregitire ?... Dar ie si mal Borbim de arme? n’aBemoare boiiril la nstere ini n’as mtiBt oare d-lor tot-de- 8na a konjsra neriklele de neste gean , eiiiind Înaintea stnin»l»l k» kanctele ne tirisie? — De ie dar si ne temem de Biitdr? boiiril Bor mti a anira geara, nsindase la frsntarie ka KonBengianea într’o mini mi k» kanetele în alta! — si kmtim dar mi si ne soiomim, fir’a ne oksna de nemik, si lisim nagisnil ne mina bolirilor, kari una a» fikst-o mare ini tare în fericiti mi liberi în întră. soartea tot-de- afari, j ¹o'' tIitim în Independința Belgică: “ ! „O koresnondingi romani a ziaris- 1»! Io Monde, k« data de 30 Isli» ne adsce o noBi usnlikare a faimoasei afan ceri a materialeLl de resbel nanolitan knnsemnat konsemnat, în timuBl in kon- gisririi Gaetel, de a»toritigile militarie francese în minele gaBernul»! nontifîkale, mi a kiror nredare fostalfi! rege al Ncă-^ nolii, sas kamnirarea lor de kartea Ro- mei, as dat lok mai ak»m în srmi la atita komentarie. Resaltl din informi— rile transmise de foaia »ltramantani kl materialele de kare e aorba a fost dai lianei de Francisk II, la enoka kmd at' cest nrincine aBea inki an nicior ne m- mînlal neanolitan mi kmd, nrin «rmare- natea mki lakra, la lok de tokmeali, ka sBBeran al celor-doae Sicilie. Ast, cestiane nare a fî fost fikati în komi nensarea sai cinelor ce Benirea a 25,00- de soldagi bsrboniani, în statele smtalalO Skaan, era se imnaii tesaarala! nontifî- kale ; mi ano! armele date gBBernalai ro- man s’ar afla mki în arsenalile sole- Namai matarea lor de Ia forțele Sant- Angelo la arsenalele de la Belvedere ar. fî dat lok la toate skomotele ce aS cir- k»lat în nrisinga aceasta." •— Hemta 8 Aagast. Astizi se Ba citi la kamen mogisnea lai Doak. ¹ —Konstantinonole 7 Aagast, Aali Dă-ț mia a fost namit mare Bizir în lokal lai Mexemed Ilamia, nas în disnonibilitate, F»ad Ilamia a nriimit nortfolial ministe- riala! de esterne, Kiamil Ilamia a fost namit nremedinte al Konsili»l»I de iastigii. —Newyork, 29 Lliă. Armia iedera- tisi se tot re’nforgeazi; senara tistii în- nainlepzi sure a ataka Harpers Ferry. Amiralele britanik a deklarat îutr’an ra- nort al se^ kitro gaBernal britanik, kl blokada este nesaficiente. faetone. SburațI, gentili poney pătați! Ea plăcă răpede ca fulgerulâ. t Frumosa castelană repăru forte tăr^iQ la villa. Se întorse însoțită de unu sculp- torii!, de uni! turnătorii! și de uni! topito- riîi. Uni! pachetii mare dj crepu negru îm-i plea ușiora trăsură. DoUe-țlecI de persăne invitate la prănțlu așteptau venirea domnel. Cine 6re, în asemene împregiurare, putea cu- geta la neșce ospeți ? Totă lumea îi uita- se, totă, afară din fericire pentru el, de bucătarii!. D-na se scusă cu destulă grațiă, narețlă cu ochii plini de lacrime catastrofă, se îmbată de propriele vinte, și, uită.idu causa emoțiunil junse în fine sufletulu Adunării. A doua ții de demănăță, uă atrocea sele cu- sele, a- gravă și duiăsă ceremoniă întrlslă villa Torralba. Cinci-țlecI și șepte ^e căni, afară d’ai mar- chisel, în numărh de șepte-sprer^ece, pes- te totu șepte-țlecl și patru, -de tăte stature- le, de tăte rasele și de tdte culorile, toți înveliți cu crbpu negru și urmați de toți dmenil casei în doliu mare, însoțiau corpulă lui Manuelito la ultima sea Ipauință. www.dacoromanica.ro Ce se pregâteșce? IV. (A Bedea No. 209, 210, 212, 213). Regalamentaril nisksgl mi kres- kegl de stninl n’a# n»t8l uii n» not krede în inleiipinya mi ’o BirlBlea oagianil Romme. Aneasli dedenore logiki o fanem alit dane istoria ta- ior nagishjlor, kare ne arați k’anel kari odăii a# fost sansmiî slriinilor n’a# lisat niU o okasisne d’a kons- nira k» streinii, în kontra Boingel naționale, kil mi dane iele ne bi- zarim îietrekmda-se seul okil no- mtril, na nsmal în limnil mal denir- lagl Hi kiar de la 1848 mi nm’ ak»m. Uonorsl Romm se sk»li la 1848 mi nerB rekenoamterea tratatelor sale kw Tsrnia, adiki nenlrs nolitika din afara a sa denlini aslonomii, mi nen- trs nea din într» o konstit»gi«ne ba- sati ne s»Beranitalea naționale, dren- tatea mi f r i g i a înlr’sn ksBÎnl. Ilri- Bilegiagil regulamentari, f»gin mal togi de eoinga nagionale mi mal togi desemn, Îndati ne intran armatele Tsrko-rsse, neea ne fasesen nm’ ani: serBiloril sau 8 ml al stniniior îmnililorii mi s»gr»mitori) nagi»nil lor. St n» se ’nncrue a zine ki ne Doleaă fane kontra anelor armate? Domn» T»dor l-a kiimat mi el în lok d’a merge sânt steagul nagionale a# reintrat în gean ka bairakul inimi- •flor m’a8 sugrumat hagionalea Re- Bolsgiaoe de la 1821. Mo nuleau fane? Ane-a ne a# fik»t Grenif In a'iea enoki, ne jamilate, ne sfert din ne a# fikul Grenil? Si fi nro- testal nel nugin ku Domnul Tsdor mi ku toati nagiunea kilre toate Bate- rile Esronel, si fi afirmat drenlurile noastre mi se fi stal a noi în nea mal d- nlini neutralitate înaintea kolroni- lorilor gerel lor. La 1848, aseme- nea de mo nobilii nomtrit n’a» flitul neea ne a# fikut nobilii b gsil? Oare nouorul Romm nu Ie a oferit la 14 luniu în kurlea MitronoIitslsl iertare mi uitarea trekulslul? Mine nu mlie ki ’n anea zi boiiril regu- lamentari s’adunaseri în kasa Mitro- nolitulul ini uneitiaă akolo resturna- rea ReBolugiunii mi kiimarea Mus kalilor kari kredeau, dune figbdsin- ga ne le dedese d. de Kozeb»e, ki Bor seni neste trei zile? Mine nu mtie ki mi nornise kuioana ruseaski Pepita și Jeronimo, betrăuulO maiordomfl, conduceau doliulu în lipsa doninel, care manifestase dorința d’a merge în capulu procesiunii și care și plecase deru leșinase ffiră se pdtă merge mal departe. Animo- șia omen^scâ ape marginvle sCle. Pepita și Jeronimo dopuserd cu cliiartî mănclc lorii remășițele mortali ale Iul Manuelilo în mormÎHtuliî preparați!; puserd pe cada- vrulu cățelului coiariulu seO de catifea ro- șia, botnița sea d’aurilă, lăiărelulfi de ar- gintit însemnați! cu cifra sea, în care măn- oase atăfea bucate delicate, șcrvetulu șefi, și . . . dertî se tragemft unu¹ v^lfi asupra a- cestel părți a scenei. La op Se ne mal oprimi! la ncsco amenunte așiâ de întri- stătdrie I Contenința asistințiloru căni fu csacti! cuinii dorin biela marchisă: uă aDicțiunc bine simpțită, reținută înfr’uă mestiră dr^p- tă. Cănii cel mal triști craii fireșcc come- sranl Iul Manuelito. Emoțiiinca lorii fu a- șiâ dc mard, în tătO In inomcntultl căndfi se aruncai, pămîntulfi p.eHlc¹ mortufinlfi, de- venirfi mal ncguvcrnabilf, făcândtl mii dc cețcări spre ;i fugi de unfl așiâ dc tristei sprctucly, p^rfi h,vwO ufⁱ ultimă d^ a intra mi ki s’a onril anol d’odali? Mine nu mlie ki generări»! rus s’a iui îmnumkal atunsl? Uli fiind ki bot- birim ani de 1848 mi de inBasiune, s’adsHem aminte croiiBnini lor nomtrit ki meade re# a mingj în fag» na- giunil ku atila nersminare. D-lor kuteazi a zine mere# ki iriBisisnea ruseaski a Benit din kausa resolu- gianil noastre. Dar, ninsligl BeligF boiirl Regu- lamentari, de ne uitagl ki nagiunea mtie ki iiiBasiuneai ruseaski kotroni- se MoldaBia kare nu fikuse, mititika, ninl o reBolugiune^ mi ki a noasln daki a asul Br’un efent asuma in- Basiunil, a fost d’a o mal mtirzia ku trei luni, a mal reșufh trei luoe, în kari nenoronita noasln son a gemut, mal mult de kil* noi sunt baioneta muskileaski. Mine nu mlie dar., snre a re- Beni la subiektul nostru, ki la 14 luniu , Beligil boiirl regulamentari s’adanan în kasa mrinlelul Milro- nolit Neofit, »nde ku kanul omlirit nregitiau o loBi’re. Uoligia afli,— în asea zi suiil-semnalul era mki nre- fekl al Holigiel — mi dd. Nikolae Golesku, Nikolae Bihesku, Ion Bn- tlanu, alerganm akolo, nonorsl îm- nlu kurlea mi boiiril regulamentari înneusn a se înnerka a legi kare ne unde llutba. Noi, deskiserim umia balkonulul, insilarim ne Mihouolil mi kigl-Ba boiirl în balkon mi nrin- tr’un kuBÎnl. >ie sunt-semnatul adrest sonorului, mi kare s’a nublikal în ziariele zilei, înBoki frigia între toate kbsile ne altariul llalriel ’MIonorul kare oenise ani si onreaski kon- snirarea anli-nagionalo krezu figi- duinga se ÎI deien regulamentarii, — mi el sirasil, Îmi zise el, tre- bue si albi inimi de »omm — mi dune se se nroklami asi guser- nul nroaisoris, nosorul strigi sitn- easki boiiril, fragil nomtrit, mi ba- nul Filinesku, anungmd ki se duse la konsuli sure a le f«He kunoskut ki d-lor sunt «na, ku nagiunea în toate sererile sale, sonorul skoase kail de la Irisuri mi-l trase kit- Ba timn sure a anta asl-fel kil el doremte înfngirea. Banul Filinesku merse în adeBir la togi konsulil mi le anungi ki loale klasile rekunosk de bune sererile fikule de nagiune. A doa-zi in.si regulamentarii iile toriă do împliniți!, conformii programei, și nici unu ochiți ne remasc uscatu, căndii la unii seninii, camarazii iul Manuelito sed- ser6 uă întreită lătrătură, adiulu supremi! efitră bieluli! reposatu. Mulțimea în urmă se retrase mal inultu șefi mal puținii tă- cută. Așiâ se termină ceremonia. Nu, asta nu fu loto; dupfi îmormîn- tare, cănii invitați avurd a luâ parte la unii ospețfi splendide preparatii în adinsu pen- tru dânșii. Dup’atătea emoțiunl, «I trebuiau se aibă nevoiă se se întărescăuie Marchi- sa preșețlu cu grația sea ordinariă ospețulu funebru; deru în ce situațiune de spirilu și dc ănimă, este mal ușioriiisc șl-o ima- gine ciue-va decătil s’o descriă. Dup’uă jumetatc de oră, vilia Torralba reluase a- spectulfi șefi ordinarii!, sielransit glo- ria ni undi. ,J lliipfi prăn^lO, nobilda creolă, care pri- viâ ca um’i punții de «ondre a nu eși în- tr’uă asemene ții, urîndu-i-sft se vede cu închisorii! sea, sc dusă în rufăriă spre a vorbi cu Clelia, cca-a-ce, s'o spunemii aci, se ntîmplase cărnii rari! în aste ultime timpuri. Murchisel ÎI trecuse ușia de bine în- IriMHffH Wf>i|t!ț do mdrtea cățelului sdO, kari, «r.’l kilo «nsl iui n«f se mal Bizsri de kit în tabera IhT Duha- mel generariid m«skal, de «nde se nroklami din no8 R« gsl.imejilsl, bi- hîbI, jafarile mi toate nele-lalte «mi- lirl mi neirl. Ilente» ne boiiril, daki «ria» ne slnin iui krcdeaS în a lor nagisne, n» s’aS ii«s în kanal rcBol^giunit kam aS fik«l boiiril magiarl? O< ntrs He Domnel n’a Boit a remn ea ne tron w’a g»Berna k« konslilBgianea, ast- fel urekBm a fost limitai de noi togl?l) llenlr» ho n’aS fikel togi at«nnl cn akt kilre toate imterile , rtrin kare si sesgiii k» nagisnea drenai nos- tCB de aBlonomii mi toate Mele lalte drenlBrl iui liborligl, ne a8 înnensl aksm si le’ngbne iui d-lor, întok- mal ka «Hei nanagal destire kare Borbia odăii, ks alila bani kriiom- tingi, d. Kataigis? Denlra He, kmd a» intrat m8s- k: Iii în geari n’a» nrotestal kiire E«roua mi n« s’aă anginst d’* l«a narte la orl-Hc lakrare nsbliki, ne kil uimintal nalriel lor Ba fi urofa- nat deₜ UHiord slninalBl? oare i-ar fi nas mBskalil la tor(8ri nenlrB a nriimi fBnkgÎBnl, dekoragiBnl m’a ban- keta k» dînuiil ? Oare mBskalil i-ar fi nas la loriBri daki n» le da ban- kete uii balsrl tui na te josoriaS nm’a jaka kB sogiele iui konilele d«m - nealor komedia ne teatr» de fami- lii înaintea armatelor de insașiBne? 1) Anelim la onorabilitatea a Înssuil urin- ’iinelai George Bibeska ia kontra nea- devirsrilor ie skriS slagile domuiel- sale de la Unirea. St sn»h> dakt noi na i-nm ifgal a rem^nea, nsikariiiids-1 ki va fi nsrlat in trismf, mi daki n’a refasalmi nsn'j-azis ki «este 4—5 zile ramil vor fi in Batareiuli, revolsj.iisnea nrin snnare va k^dea, mim din ainte st fim jsdekaul ne 4ele ce va ai sta Bodt Bi- beska desnre a noastn mutare în auea enoki. ka domni -sa mi desnre sinceri- tatea ka kare i-am voi bit ini’iiuintea revolsuisnil mi dsue revolBgisne. Bodi Bibesks noate li inimiksl nolitik al ide- ielor noastre, dar ssntem sikBrl k’am meritat ini k'avem stima sa. Si ziki tot ast-fel de not mi slsuile sale de I» finirea. , seQ pbte domina așia dc bine întristarea sca, încăti! nu făcu nici cea inal mică a- lusiune la perderea durerosă cc avusese. Din contra, nu vorbi de cătu de subiecte ușidre și voidse, insislându multă asupra perfecțiunilorfi principelui de Rocca Gine- stra, unulu din invitații sel din sera pre- cedinle. Ge cavalarru! Ce cavalarid fru- inosu! ce bine fnena! cc voce Irumosă dc tenore are! Clelia cunoscea pe principele de Rocca Ginestră? Clelia n’avca principi între cunoșciuțcle sele; deru cunoșcea pe aslu principe din vedere. — Deco sar pute, adăugea marchi- sa, se-lu facemu se intre în trupa de a- inatorl de la vilia Torralba, ce prețiosfi re- cruții ar mal fi! A! teatrulu s’a mal ter- rninatfi, unde este pictoriuld ce Cleila a re- comandatii pentru decoruri? — Clelia re- spunsc cb va veni a doua ții, deefi d-na doresce. Clelia nu cutețlase a vorbi de- spre acesta în timpulti ultimeloru eveni- mente întemplatc la vilia. — Trcbue se suferimu reulu ce nu-iu putemii vindeca, copila mea, oservă filoso- fice marchisa, balanțăndu plăcutulu seu capii ₛprₑ a da se în^'legă co-.șj scutură întri- fik»( nobilii magiarl, ¹ Berari» Oare asl-fel aă nobilii oiemonlesl kmd fsii înBimuI la 1849 tui nobilii englesl, ks kari în urankal imaginagitne se kom- nara înlr’o zi de ne trib«na Ka- merij Lsminigia sa Știrbei Bel- zadeaoa de la Balta-Liman ? Hli fiind k:. Borbirim de Balta-Li- man, uenlrB ho ns n«bliki nalriogil boiirl nroteslsl h6 as dat alaunl ki- tre kabinclele Earouel în kontra a- Hclel nose kilkirl a aBtonomiel noa- stre? Uli nenlr» h6-h» uiiimD, d-lor ualriogl înfokagl, a serai sânt legÎBÎ- rea de la Balta-Liman? [Ui la 1853, kmd ședea# ki Franga tui Englitera sssgineas dretitBrile noastre, aude este nroleslBl h& a# fiksl kontra snel no«e inBasisnl a Rsssiel? Uli kind se aszi de intrarea Nemgilor, «ude este nrolesld a# fiksl kontra a- Heslel noao kotroiiiri a drenlnl»! no- slrs de aslonomii lu’aneslel nose stin- geri materiale a nagisnil romme? Me fel? Dane ne n’a# Boit a sssgine a noasln astonomii ninl kiar ksm a# SBSiiinBt n’a lor fragil noiulril din Serbia, kari ns sânt de kit »n mi- lion de ssflete, db oBlsn s’o sssgiii ninl kiar nrinir’o molestare ne fagi kilre toati Barona mi nrinir’o augi- nere de la fsnkgiBnl, de la dekora- gian), de la bankete mi balsH? Nb mtl# d-lor ki femeiele în Benegia, ne kmd jska moartea mi konfiskarea ne kansl lor, n’a# Boit ninl odăii a merge fa bularile ksrgil mi ninl kiar la lealr» kmd 16 a insiiat. însămi Ln- niralal? Uli kmd n’a# fikBt nini b- nele din unește datorie, nele mal simule mi nele mal nalhrall, kateazi a mal Borbi ak«m de natrii, nagio- nalilale, onoare, fir’ a se teme ki Bor fi sksimigl, Hei nsgin morali'iemte, dc indignarea generale a nagisnil ’naintea kireia kn’eazi a s’anla ka atita ner»iuinare? Uli k tnd era kon- gressl la llaris, mi Neamg»l mi T»r- k»l zinea# ki rominil n» Bor Unirea, mi ki nBinal niiute kanete nebune a# fiksl o asemenea 'ierore, ncnlr» ne Beligil boiirl n’a# tninis, nriir tele- graf kiar, o nroteslare la kongres kontra ziselor aBstria*iilor mi Tsr'ti- lor? Uenlrn hc n’a# Meral alannl logl ks »n sing»r mers 6nirea mi llrin- •iine striin? E! llenlr» ki alanHl d-lor mlia# ki, d’ar li fik»t o ase- menea ’ierere, arn fi dobîndit îndati mi «nirea mi nrinuinele striin, mi ge- starea. Adu pe pictorii! cu d-ta măne de demăneță; suin curiâsă se vețlQ acclfi fru- moșii amante ce al aleșii. — Promisulu meii vre se țlică d-na, țlise Clelia devenindu de lotil roșiă. —. D-țleulu meu, copila mea, de ce se te roșeșcl? urmă marchisa rîțlendu; pro- misă seu¹ amante, care dste diferința? Resultatulu astei convorbiri fu co a doua ții, pe la noue orc, Clelia și Salva- tore eșiafi c’unfi pasu ușiorfi pe porta dei Popolo ca se mergă la vilia Torralba. Mer- gândâ pe drumfi, Clelia făcea lui Salvato- re narațiunea amănuntă a tutorii particu- laritățiloru ce citirdmO, ca -se-lâ facă se cu- ndscă caracteriulu nouel ‘sele protectdrie. Salvatore o asculta într’uă mirare mută, ne rupându tăcerea din căndu în căndu de cătfi spr°, a code la hohote de rîsQ iresi- stibill sân la trebuința sea numai puțântî iresistibile de citațiunl din opere₍ Timpuli! era de minune, atmosfera imbglsăinată, nici unu arbure care sc nu resune de ciripitulâ pasorilorfi, nici uă cale verde care se nu fiă poporată de mețle, AmanțiI nu se ve- țluserd do uă septărnănă întregă și cursa pe fSceao în aoesțU momentd era însoțită I aBstriak le miântea dahe la Brekii si ns faki o asemene nerere nagionale, mi d lor îl askslla# ml bankela# mi dingsia# k» iniminil no- miril ne mormîm»l nagisnil romme, ne kmd Franga se silia singan s’o ’nBÎBeze mi nimine ns-I Benia în ajslor. Uli ’n »rmi de lot, kmd assri în sfîrmit GasemBl gere! în mini, D-lor Ualriogl Hei mari, d. Kalargis, Bniloi» mi logl neî-l-algl drentamî, nentr» ne h’anira# aslonomia gerel, amia nel nagin ksm o am.ra d. Han» mi se sBOsnea# Tarksleg»!»! ne kare in- ki îl loksia# în Halat»! domnilor ge- rel ? llenirs ne d. Katargi», alit de romm în an»l anosta mi înfokal a- nintor al AstonomicI mi nagionali- tigil romme, mal desni* zi, în lim- nsl kiimikimiel kmd aBea în mini GBBerriBl gerel, n» nstual ki n’a fi- k»t nimik nentr» a aiura anea a»- lonomii, Hi mki a mers nm’ a skrie ofiaialc la Slamsbl asenra listei des- nre kandidagil la domnii mi kiar a- ssnra drenlBlsI desnre eligibilitate m’a dat astfel singsr slriinilor, din zioa d’snlîi# a nanori! în lakrare a Kon- Bengisnh m’a legii elentorale, drenial d’a se mcsleka n» namal tntrs nele din înlr» ni kiar în nroiedsra le- gilor noaste? Uli d. Katargi» îm- n-insc atBOMl niolarea aslonomiel nm’ a ansnga nrin dekrele ki Uoarta a komentat aslfel mi astfel legea elen- torale, mi ’mninse akam neramiuarea nm’ a kaleza a deskide gara m’a Bor- bi do nagionalitatc m’aalonomii,. ’na- intea anelel nagianl kare l-a bizbI akam irel ani Biolmd toate legile, mi toate drentarile noastre mi nagio- nall mi indiBidnalI? ’ ’ ' Uli daki Beligil RegslamenlarI era# alit de înfokagl do UrigHino slnin, kanj s’arilan dene alegerea de la 24 husari», nenlr» ue, kmd l»an kîrma gerel din minele Kai- makamslal Gika, n» fikan o adresi kitre țoale imlerile garangl nrin ka- re ka gBBern al gerel s’arate din no# EsTonel ki nagisnea Roniini mangine nererilc sale de la DiBan»! ad-hoc? Daki Boia# Bnirea, nentr» ho kmd era# la g»Born»l gerel, n» nBinal ne lakra# în snire în nimik ki GeBcrn»! Moldaniel, ni înki re- fssari kiar d’a nriimi »n aginle ofi- niale ie le-a fost trimis Kiimiki- mia din hml, nentr» a nsfea aslfel pentru dînșil de cele mal dulci speranțe. Ce mirare deru efi erau plini de voioșiă și efi nararea, în locii d’a urma cursulî! seu regularii!, nu mergea de cătți întrerup- tă ! Pasulfi lorii, destulu de iute, și totâ d’uă dată atracțiunea conversațiunil anima- se polița Cleliol. Ceiâ mal îndemănaticu frisoriu șefi cea mal îndemânatică came- ristă n’ar fi putută așețla ănclele negre ale desului seu peru și veiulă negru arun- cată pe capulu seu într’unu modă mal grațiosu d& curnă lu-ăr fi aruncată vîntulă demănețel; într’ună cuvîntă, era așia de frumăsă în rochia de indiană, eșită, este adevărată, dâră curată, și în manteia sea învechită, în cătă Salvatore, în admirarea sea pentru naratoriă, era fdrte scusabile că perdea une ori șirulă istoriei și că se ve- dea cOnslrînsă a o rugă sâ reîncepă. uHU u iii r ■ I o * (urmarea pe măne.) . ..... ... : i)' ■'!' U . . . . .. : r • ' • ' :■.- r . <' : ,m im ; . ¹ r - ■ ' . B I' I www.dacoromanica.ro MaNULU 4 AUGUST. 679 nlrodsie o înțcltyere ui’o «nilale în lakrtrile ambelor Kiimikimil ? Daki Boia» bnirea, nentr» ie ns nro- lesen în anire k» gBBern»! din latul la anlikarea iegil elentorale mi la toate iele Mie iBkrsrl. Daki Boia» snirea rai Hrimine slnin, nentr» ie kmd deskisen kamera, d-lor kari cr<>» ff»Bern«l țerel tu’aseaă o ka- meri de majoritatea kirila desnsneaă, tis sorbiri în k»BÎnt»| d-lor de des- kidere nii! de «nire, niil de Ilrin- line stnin, niii de Boturile DiBans- db)»I ad-hoc, k»m fiks uii G»Bern»l mi kamera din laml? D-lor ne zi- serb.ki singura deki ne linii mi- si»ne a kamerel este a alețe »n Domnă, mi Biolari legea zikmd a a- lege d»ne modal nreskris în Regs- mentsl organik mi inlrod»kind înda- ti o^iiale boiiriele, ast-fel ' inkit reBenirim ear la zilele feriiite ale d-lor dc „arxon Borniie, arxon Ser- dar, ILxarnik, mil?tw De ie u» fi- k»n ka Adsnarea din laml, adiki d’a renoi Boturile DiBan»l»I ad-hoc? Kmd dar n’aă fiksl niil unele din aieslea, ue kmd 8B»ri deniina nstere în mmi n» este înB.ederal k’atsnii Boiaă dessnirea, regalamenlBl, boiiriele mi ne domnsl dumnealor, mi ki n»mal dsne 24 lansariă îmen»ri a iere flriniine slriin, kmd se asiksran kl aiea ie- rt re era atsmî nrek8m este m’aksm fieste DBlinți a s’akorda de nsterile garanțl? Illi kmd d-lor, kari, nmi ’n Bîrsta ’nainlali în kare se afli, n’aă adresat niil odati kBBÎnlbl na- țisnil romine — niil odăii, o mal renețim r»gmd»-I a ne deminți de noi — kmd n’a emil niil odăii din g»ra d-lor k«BÎnlal de libertate, de a» lo no mii, de legalitate; kmd d-ior aă rninținst națianea în nemliinți mi’n sklaBii, kmd as re- f&sat, mi mal ’nainle rai dc la 24 lansariă, rai faierea bunelor, iui or- ale Ministernlaf lenare mft. De ^înd e țeara Rommeaskl, de kind sânt skoll rominerati, rai de kmd e o Efo- rii, n’aă mers lakrarile mai minanat, ka de kind se afli kaBasal otoman în f ᵣ Toi neb ne kBnoaqțte l- tine numeroase iui ’nBekite, ieea «ie nregitesk este sklaBia, neiniiinija, de- sordinl numeroase tui înBekiteu tui in- Basiunea slrbinilor, singura nrin kare în Biitor ka ini’n trekul, Bor nulea a- weza a lor domnii în țeari? Mine Lauli s.iiiîn, ziscrini odăii în a’iesie koloane, slugi Ba muri; rai iiBlem ziMe, ku mal drent kusînt, ‘tine a niskul. m’a Inii slugirind slriinulul slugi mi sklaB al slriinuțsl Ba muri. * C. A. R o s e 11 i. Ni se trimite Bimitorisl artikls, Jie kare-l nublikim, alrigind atenți»- nea gBBernslai, a Eforiei mi a d-lor lirofesori assiira uelor konrinse într’âjisBl. feFOKLV SCOALELOB. lari 26 de litere; noate kl are de ka- țet ka înietal si Bie la azbskoaBna i^a ks 42 de slosd. Alt fel na înțe- legem nenlrs ie si Boeaski a îmno- Bira mintea koniiloi ka 5 litere de nrisos. He Ba ziie in adeBer konilal kind Ba Bedea trei litere kari se es- nrime aielaini ton, nreksm: ca, k a, mi q u a? — ne Ba ziie kind ne aBind ast ton în limba sea, sc Ba Bedea dator a țineă minte nex? — He-o si rafii el si faki ks y?—He înlrebaințare o sl mai faki ks W ? ^) — He aă gremit oare biata janime, ka sl fii dati ne mina kaBasslai si iimețe, ătit de kradi înkl, o ortografii kare nil! Omer- Ilaiua n’a natat s’o înnețe? — O nrea înțelenți efori, rai nrea minanați în- Blțațî! Dar Bol, înainte de toate klta si fiți legali; klta si obserBațl kl, neutra skoale, era deja o ortografii stabiliti, adoiltati, rai întrebaințatl mai în toate icle-lalte klrți skolasti- ue; nrin armare, dani ie nndaiall ați nermis ka în abeiedariă sl se nae o ortografii nosi, rai atit de komiili- katl? Era ertat oare ka si tolerati toate absarditițile nrelinmilor filologi în abeiedariă kiară? IIartea II se intitaleazi Lektsra aeatrB klasa I mimării, lek- țiani n re ii arat oi ie. Aive anina- natal ualoriă se nane a infiltra in ju- nime nriniinii de o regenerare ani- Bersali: Boeiute si fasonese nosterita- tea dani modelai seă; bl o înkqneîn idei mi în kanoratințe false; rai si o kafsnde în aberațianî rai îți inorauți. __Si Snikaim,. Ilențra omenire ns era de ajsns kano.ntiuța kl o săli de ani formea- zi an sekol. D. Eliade a kitat si însenteze rai sekol al mare de o m i e d q a n I. A aîtat si însenteze însi nii sekolul mik. bi îndoktrina,“ Kb alte ksB.nte, doktrinele sânt dar nerikaloăse. Dar, o mare îpBițat! ande al Bizat oameni instrsițl firi doktrine? rai ano! o dok* trini bani, miutaitoare, ns este folo- sitoare omenire!? Konii kari Bor înBița ne aieste kirtiiele, ori si întrebe mereă: si reBisseaski asemine kirți; mi nen- trs keltseala ne s’a fikst ks aueste kirti- lele Ba faie resiisnzitori ne Eforii ne na ml-aă îmnlinit datoria ka konnitiinț>, George Sin'esks, tFlMAJlUMI. n - - v i Șl -1 A. 'ii: ■»/*.«< tjm. Falmossl kaBas al lai Omer- Ua- lllia, este mtist kl este rai Efor al skoalelor, grațij laminatelor kibssirl 1) 2)- Abciedarsl kourinile 32 imyine; nartea II, 64 nay. mi narlya III 63 nayine, Vormatbl in 16. Ssntem ks total de odiiiisnea astorislsl aucstM arlikl» in nea-a ne nriveuite în- trebuințarea «stor litere in ortografia limbei romane, na nu iislein inși sk»ti d’a lu intiebsința țq nțme nrpurie. N. R. „Daskalef ie e metale, rai metalari? (rai în a'eeir kl ne ie e na- ginea II, se Bid ammdoi aieste ka- Binte). j jj Daskale! kind trebui si skrim corpu rai kind corp? kind ma- nie ini kind nitnie? — kind ține ini kind ținne? —kind scândura rai kind seîndura? — kind facce iui kind fac.e? —spune, saă spunne? ijicce, saă ții ce? — homu; o mu, om- saă om mu? / i?- Illi konii! or sl aibl toatl dren- tatea; kiii aiesle narodokse uii ne- konseiințe se afli mal ne toate na- uinele; lakr» monsti sosmi neertat nen- trs o karte kare in etinde a forma kri- terisl koiiiiloY inienitorl. Ilarlea III, se intitsli Ruge si morala e v a n g e 1 i k l. Aiie, ka ini în narleall, abssrditlțile absndi. Dar iea maî mare este ideea de a Borbi într’o limbi, kare nii! înalț’ diu înBi- țltororl n’aă s’o ințeleagl. Este mslt timnde kmd mistiksl mi konfssal Eliad nretiude a înBina ne Roinmi limba rommeaski. Este an adeBir ki daki esle o konfasiane în limba anora din skriilorî, aieasta se Bede ntinaî la dis yinali! rituiț! ai sei. Onorabila Efo rii însi n’a kauttat la aieasta, mi a lisat ne D. Eliade ka si aranie kon- fasele sale rtreuenle de limbi iui în snirilele koniilor înieultori. Koniii de akarna ’nainte n’or si kreazl ne nirințiî lor, kari iaă înBl- țat rBgnianea tatii nostra dani ksm o iiiBițaserl mi el dc la strl- moml. Na; kiii dani abeiedar ei aă si ziki: Și ne iartă noe debilele nostre, precum si noi Iertăm debitorilor noștri. KoiiiiI ns Bor mal Boi si kreazl testai Ilsaltirei, ic se uetemte în bi- Prin decrete domnesc! se numes- cu: D-nii O. Berlescu președinte al Municipalității Bruila, D. N. Marinescu la Turnu-Măgurele. D. D. Frumușianu la Tîrgu-jiului, D. U. Cârjiu la Tur- nu-Severin, D. Z. Dimitrescu la Rîm- nicu-Vălci, d. M. Anastasiu la Calafat, d. G. Petrescu la Slatina; d. Toma Gi- gîrtu directoriu la prefectura de Oltu, d. C. Alimănescu suprefectu la plasa Oltu, d. C Isvoranu la plasa Midulocu, d. N. Dimitrescu la plasa Vedea, d. Milcoviauu polițariu la Slatina; d. T. Bolintinianu revisoriu alu Ministeriului de interne; d. Pavel Miler suptu-.direp- toriu ală inchisorieloru; d. G. Tănăses- cu suprefectu la plasa Potgoriî, Muscelu; d. I. Vasilescu direptorifl prefecturei de Dămboviță; d. Sava Zamfirescu e- cSnomu al spitalului de Doljiu; d. I. lonescu suptu-chirurgu al spitalului de Meedinți; d. N. Predescu conservato- rii"! la carantina Calafat, d. C. Jitianu asemene la Severinu; d. G. Peiiețianu direptorifi prefecturei de Ialomița; d. G. Murgianu suprefectu la plasa Băl- ței, d. Sc. Doicescu plasa Borcel, d. R. Pribegianu plasa Ialomița, d. N. Stoiănescu polițariu la Călărași; d. G. Petrescu suprefectu la plasa Râmniculu de joșii, județulă RfimniculQ Sărată; d. N. laica la plasa Râmuicu de sus; d. A-Florescu prefecții alfl poliției ca- pitalii. is — Intr’ mm ^iariu italianu citimu următdria anectodă de Garibaldi: Pe mare, aprope de insula Caprera se i- vise uă furtună grozavă și uă corabia francese se afla în celu mai mare pe- riclu. Garibaldi s aruncă în barca sea, ajunge la corabia amenințată, ie câr- ma și scapă corabia de naufrăugere, Fără a fi recunosculu, eroulu de la Marsala se sustrage mulțămiriloru Că- pitanului, care-i oferi bani și rachiu, —* pinarondismcululuLuxembourg Unu evenimentu în Praova. ..A O îndoiti ’ritrsnire de flermani ne a a- v»t lok în tîrgsl Kîînnina în zilele de 22, 23 mi 24 IsliS korent, fiind kt a fikxt o viii mimkare, alit în soiietaleaJor. Kloemtl, kit mi în aKtoritițile nabliie de ani, Korosnon- dentsl avesl&I ziar a krezst de trebainți a relata snre kanonitința nsbliki, anest eve- niment. ¹ Aveasti întrunire, ssnt nsmire de „So- yietate Fil-armoniki“ se komnsnea de sn Nr. nini la [60 individe, birbayi de deosebite meserii, o narte venim din Esksremll ini nioemtî, mi alti narte venim de neste fron- lien din letalea Braintov». Hei mai mulgi juni, mi o narte mai în vîrsti. Intre iii din Bskuremti se afla un d. Rijj kare nrt sida a- n^asti societate. între nei din Illoemtl (Nr. iei (riaț mije) se afla mi d. Gherter, staroste» auSIriak, mi kanel-maiestru Mușini Reyimen- ^lui al VIII de Infanterie stagionat în IlloemtO Dune înjjeleqerea reninroki ne vor fi avut întro diurnii, d. Ghertzer, sniger din Kîm- nina, a ’nkiriat tot olelu Ghenoiu de akolo, neutru 2 nongi m’o zi, Sîinbiti snre seara la 22 leii#, s as întrunit ambele gruue viind mi unii mi al^ii în mai multe trasuri d’o dati, ks nasnoarte mi bilete de drum în buni regali, avind uii unii?mi algii în nea maj mare narte, kokarde mi lento tri-kolore, al- yii mi nene la nilirii, iar nei din Bakuremti mi un stindard tri-kolor șerinan (negru, gal- ben mi romiu) viind ks dineul întins la nea d’mtiiă trasuri, Ssb-nrefektu lokale, informat atsnni de aneasta, a kiutat îndati a se int forma de skonsl anostei întruniri, dar dune yeryelirile ne a fikut. mi esmsnerea ie i-a rostit d. Rig, kansl sonieti-ijii, îmnreuni ku d. Daraghei doktors sui talului militar de la Telega ki, Adunarea aneasta n’are vre un skon nolilik mi nini o alli inlengiuue de kit ane ia de a nelreye între dinmii induslriawij kunoskHjy nei din Bukareiuti k» neî din Bra- miov, vrînd si introduki anost obineifi mi arii iientț» dînmil, ne kare vor si-I urineze mi’n algi ani, vizînd ki mi Aenirea lor este în bsni reguli, s’a in’irginit numai de a sunra- vegia kondsita lor. AS netrekul îqtre dînmil numai, fin a nartinina mi vie un Roinm din nartea lokulul, minkînd, bînd mi kîntind în seara aueia, m’a doua zi Dumineki, iar Luni ne la 10 oro dimineaga, s’aS desuirgit, anu- kînd dramurile ne kare veniseră, 4tl ye sc ’nanoiau la îlloemti mi Bukuremti, intrînd în nioemll ne bariera stradei Kînmina ku stin- dariul tri-kolor întins, mi trekînd ka ne la 3 ore dune amiazi nîn niayi, ka si ineargi la gridina unde tnyeau, aieasta însogiti de sgoinotsl atîtor trasuri înmiruite, mi do kîn- tsrile ne întohak unii dintr’înmii, au fikut si atragi atit atențiunea nubliki, urmiriuds-i o narte de nonor kit mi autor.ligile lokali, kari a» l»at toate tsibsratoai ii. misari le ka de o alarmi 3 O Astfel aneasti gruni de I^ermani fu îndati nusi sunt nazi in aaea gridini, mi dune km se vorbea, mi trunele jtjgțincnlskl de omlire se nusese sunt arme. Denetuie te* legrafne se transmisei^ ministerialul în îm— nregiurarea aceasta, de unde s’a dat desle- gare a so lisa liberi aiea societate. Hro- kurorikl tribunalului alergi la ațiea gridini nrekm mi la tîrgul Kînmina de a fiaut ner- uelare mi a ’nkiiiat nrones-vurbale desnre nele nelrekute, mi ns se mlie ie se va mat fi urmat dune acestea; dar dane neraetirilefi- ki le de sunl-nrefeklul de la Kînmina, se ziae ki i s’a snas de d. Gherter si.igeru de akolo k’ayea „soMietate fii- armonikv' ar fi natronati de nersoanu însemnate din Bukuremti, între kari sânt membri onorifiie limite ar fi kreațiunea anei sometigi lil-armoniki komîiusi de in- divide meiulemiugari, mi daki mi în alto state vor Ii uimind asemene esemnle de întrunire intre individe din doue țeri, mi sunt titlu u- nei soMieliți oare kare, dar ie kredem a ii mai bine, e se ia unsuri ka la asemene întruniri si nu fii insoțigi de semne uc not da binueli iiuJikului mi autorităților, mal a- Ics tokmai Într’un timii kind nirkuii vorbe de neodini în suirile de la reu-voitorii gerii, rur intuit ii? j!. KevisoU’ul itti’ă Iclăi W^W-0aGoromanica.ro ROMANUL AUGUST. DEnEIHE TELEGRAFICE K»rs»l Bienl din 31 lalie. El 'nln¹ Melalhe . ' . . 67 — 85 Najjionale . . q . / 80 — 95 AkQîsnele Emnel 743 -------------- „ KreditBl ^ 173 — 80 London . . . 137 ---- l Silber . . . . 138 — 25 DckaQl . . . 6 — 61 MISKT>R!LE 1N HORTEL BRT»ILA. în zisa de 31 I»lie 1861^ Korbbil sosite înkirkate. . . . ; ;,,t4 „ „ denierte ... 10 „ nornite înkirkale. ... 10 * ’ lR „ „ denierte .... 4 Banoare sosite.................... 4 ,, nornite ...................... 3 Uree»! nrodsklelor. Grîă tiakîr kalitatea I, kiia 215 225 „ „ „ II, „ 190 200 „ kîrniă ,, I, ,, 170 180 Sekara ................. 85 90 norsmbă. . I . 148 159 Orză no8................. 78 80 ObizS ? * . . . 65 70 Fasole . . 36 38 Ranița silbaliki . . — — Meisl kila .... — — Ullensrl nornite înkirkate la Salina 3 MISKT>RILE 1N H0RT8L GALARJ în zi»a de 30 Mie 1861. , o: Koi sbii. sosite’ înkirkale .... — — denierte ... * 1 * nornile înkirkale. . i . . 1 — denierte . . . Banoare sosite ............... 1 — nornite................... . . jⁱ •1 ' 18 I IIreu»l Ilrodsklelon Grî» Hiaktr kalitatea I. . . — — Ii i — — a, n ai “• • „ kirni» „ I. . . 180 — n 11 11 ., arnist „................. — — Sekan ..................... — — Ilorsinb» ................138 — Orză....................• — — Principatele-Unite. KONSILIBL M8NWIIIALE DIN BEKEREUTH. , ₙₗ , io 01 «1 an ⁰⁶ La 9 ale viitoarei lune August se va ține licitațiune în sala șe- dințelor Consiliului Municipal pen- tru esterminarea câinilor ce se vor găsi nelegați sau fără botnițe pe stradele din capitală după condi- țiunile însemnate și anume: ₄ 1. Omorîrea acestor călnl se va face prin hapuri otrăvitoare, cari vor fi căt de tari spre a muri îndată câinii ce le vor mănca. 2. Contractantul va îngriji ca nici într’un casu să nu rămîie pe ulițe vre-un hap neluat de călnl. 3. Contractantul este dator a avea oameni trebuincioșl pentru darea hapurilor. Acești oameni în- să vor fi cu moralitate, spre a nu face o rea întrebuințare cu hapu- rile, căci într’un asemenea cas va fi responsabil contractantul. 4. Se îndatorează a avea car- rele lor sau căruțele sale pentru transportarea cadaverelor acestoru animale la doă locuri afară din ba- rierele orașului și anume: la gro- pile de lîngă Giulescl și pe locul unde s’a fabrici t cărămiZe afară din bariera stradel Dobroteasa unde le va îngropa la o adâncime de șese palme spre a nu infecta aerul. Chi- ria locului de îngropăciune se va plăti de contractant. 5. Pentru constatarea numă- rului câinilor ce se vor omorî pe fiă-care Zb Consiliul va numi un impiegat al șefi, de la care con- tractantul va lua doveZf și le va presenta Municipalității, ca în te- meiul lor să i se plătească bani pe toată luna odată, după prețul ce va resulta la licitațiune. 6. Acest contract va avea pu- tere obligatoariă pentru ambele părți între cari se închee până la finele anului curent 1861. Doritorii de a se însărcina cu luarea prin contract a acestui ser- viciu, sunt rugați a veni la Muni- cipalitate în aretata Zb sPre a se face licitațiunea prin oferte sigilate și adjudecațiunea după regule. Membrii Konsiliidal Manimnale. D. Britian». D, Berendel. Ani. I. Ar ion. I. I. Melic. Cesar Bolliak. No. 4242. ansi» 1861. Miă 30. No, 486..,, 2 Nearătîndu-se nici un doritor la zioa ce a fost iicsată prin însci- ințârea Konsilulul 3590 pentru dară prin licitațiune a pavări din nou a stradil Sălciile din colora Galbenă, conform cererii făcută de majori- tatea Dior proprietari respectivi și a proectulul întocmit de d. Arhi- tect al Kapitalel, Konsiliul a decis a face licitație cu oferte sigilate la 12 August viitor. Acesta se face cunoscut tutulor ca cel ce vor fi doritori a se an- gajea cu espusa lucrare să presen- te Municipalității ofertele d-lor în arătata Zi la 12 ore din Zi* Ofertele vor fi însoțite și de cuvenitele garanții, conform dom- nescului Ofis No. 1669, din anul 1850 publicat prin Buletinul Ofi- cial No. 110. Tot de odată sunt invitați și domnii proprietari res- pectivi a veni la Municipalitate în arătata Zi spre a fi față. Membri Konsilisl»! Maniuinal. D. Brii ian a. Ant. 1. Ar ion. Cesar Boliak. D. Berindel. r I. I. Melic.' ’ b nrrl No. 4252. anal 1861 Mie. No. 487. ; ■ t» |1- : De arendat. Cu sosirea timpului arăturilor de toamnă se dă cu arendă moșia Crețuleștii a d-lul Angelache Samurcaș, cale d’o poște de capitală. - ț Jₙbₗ No. 490. i 3 De arendat Moșia Dîlga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste opt-Zed familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu Zece sohaturl, se arendeaZă de a- cum pentru trei sau cinci ani so- cotiți de la 23 Aprilie viitor. ' No. 488. â 'r • 3 500 galbeni, cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună, ma- halgoa Batiștea, casa popa George. No. 484, . 2 La d-lor Hempet el €~ⁿⁱc se află de vînZare Siment Engle- Zesc, ține de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură, No. 485. 8 JtarcMdănie. La stabili- mentul de marchidănie al d-lul Sava Vasiliu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi de d-lor MarținovicI și Asan, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Vieua. Doritorii vor găsi cele mal scă- Zute prețuri cum și buna cualitate a sobelor. No. 477 4 Conhun dOperă. Pentru desfacerea unul bogat garderop de Operă Italiană compus de felurite haine, musică și alte obiecte pen- tru felurite epoce, cu prețuri foar- te moderate. Doritorii se pot a- dresa la sub-semnatul în maha- laoa Batiștea, vis-a-vi de Consulul EngleZ^, No. 41. P. Papanicola. 1. No. 479. ' ".2'' îlomfi⁷; î .I^eionn • ir’ _ ■ tur De vinzare. “o.prăvălie cu odae în dos și o altă odae în cur- te din mahalaoa Popa-Nan, ulița Mărcuța, c No. 35, sunt de vînZa- re. Doritorii d’a le cumpăra să se adresese la administrațiunea a- cestul Ziarih* ’ â Nn. 492/ biSadH «li6 ^•irft.tl ---- De arendat. Moșia Sur- deasca și Glodăneasca de lîngă UrZicenI, se arendeaZă prin licita- , ție de epitropia bisericii Armășe- știl pe termen de trei ani cu în- cepere de la 23 Aprilie viitorii; Doritorii informîndu-se la fața lo- cului de calitățile el, vor merge la biroul epitropiel în localul pro- prietarului moșii Nenișoril hi Zile- le licitații și anume la 10, 20 Au- gust și la 3 Septemvrie termenul adjudicațiunil, avînd a vedea acolo condițiile arenduiril și a depune cheZășie solvabilă pentru a lor în- deplinire. George Zosima. No. 489. 3 Desfacere de negoț. Sub-semnatul, avînd a se des- face cu totul de negoțul ce a în- treprins pănă acum, are onoare a face cunoscut că magasinul său. posedă felurite trăsuri, precum: ca- rete, calescl, faetoane dupe moda cea mal nouă, atăt de Viena căt și lucrate în stabilimentul său de cel mal buni fabricanți, și cu pre- țuri foarte moderate. Asemenea se află la dînsul și o cătățime de I teascuri pentru storsul vinului du- pe cel mal nuou metod, atăt pen- | tru înlesnirea lucrului căt și pen- | tru curata eșire a vinului, depăr- ■ tîndu-se cu totul călcarea cu pi- cioarele, precum și o mașină de scos buturuge din pădure. { * Mihail Miller, I 5'3 n ii ’ Karetam ks lokaiuaa în alijja Feri- b ᵤ c straslai No. 46, magazinsl din fan- dai kargii ande se afiș direkjjia te- legrafalai vis a-vi de kasele Vilara. uaii No. 491 8 De rinzare. La atelierul subsemnatului din mahalaoa Pitar Moșu, ulița Armașu, în dosul Ko- misiel de galben, No. 17, se află de vînZare mașine de vînturat grîfi și mașine de treerat porumb, cu un preț foarte, moderat și se reco- mandă a fabrica tot felul de obi- ecte mecanice pentru esacta cîn- tărire, ceutimal, decimal, balanțe, ocale de tiuciu și de alamă, și mă- suri franțuZescI, stînjin metru, lan- țuri și geometrie, și tot felul de alte instrumente trebuincioase la arte cu siguranție de esactitatea, acurateța și cu un preț foarte mo- derat. Audreas Trecsler, No. 464 1 Jidane fie Treerat din renumita fabrică engleZea&că a Iul Ransomes et Sims. Doue loco-mobile și doue ma- șine de treerat cu reZervele lorii, se află de vînZare la Giurgifi. — Doritorii se vorti adressa la D. Qrant, MagaZia Englesă, calea- Mogoșoae. No. 468. ' 1 Tabte de Ține. Subsem- natul, agent al fabricei G. krillll- stasclien HutteiiverwaltunS la Emilien Paulineii-ilutte in Glei- witz, are onoare a anunția ono- rabilului public atît că possedă în tot timpul un depot bine assortat de toate felurile de table de țincu în toate mărimele și de cualitățile celle mai bune și durabile, cît și că poate priimi în acest articol co- mande de ori-ce natură pe care le va essecuta cu cea mal mare essactitate și promptitudine. Jacob Marmorosch, -M r Hanul Șerban-Vodă No 9 (No 448). 4 Un transport de tot felul de APE MINERALE proaspete a sosit și se vinde cu prețurile cele mai moderate la farmacia Ris- derfer la Curtea-Veche. No. 478 J 2 De arendat. Fiind-că to- amna pentru arături s’apropie am găsit de cuviință să arendeZu de acum pentru sf. George viitor mo- șia mea SĂLCUȚA din județulu Doljiu, în distanță numai de 3 ore de schelile Calafatu și Cetatea și cu întindere destulă; Doritorii se vor adresa în BucurescI, la sub- semnata, strada Mogoșoai lîngă Vqmici^. Zinca B răii o iu. No. 482. f 1 Desfacere de pln^ă de Olanda. Fiind că numai o săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pînZă de Olanda care posedu în prăvălia mea, în oasele Torok din podu Mogoșoaie, alăturea cu Pas- sagiul Romăn, cu un scăZămînt de 25 la sută. De aceea invită cu respectă pe onor. Publică din capitală, d’a mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti- mentul de măria, pe lîngă prețu- rile loră scăZute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiune, care nu se întâm- plă în tot d’auna, aprovisionîndu- se cu aceste articole trebuincioase. Supt de vînZare batiste d’o- landa pînă la 6 sf. duZina, buca- ta d’olandă 60 coțl cu 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și unu assortiment destul de mare de garniture de mese de ață albe și colorate, percaline de ro- chii de dame cu cel mal elegant dessen pînă la 60 parale cotu. M. Schraindorfer, meșter de pînZă d’Austria. (No. 474). 1 Cherestea. SabsemnaM faie kanoskat onor, nabliks ki tn oramals Olteniya are an» însemnat» denosit de kerestea de brad» nentr» kons- tmkuia însoțitorilor de binale mari, adiki skîndsrl, grinzi mi »rml de diferite dimensil, în hngime de la 4 nîM» la 7 slînjinl; iar grosimea de la 5 nîni la 7 uolsrl mi de la 7 nîm> la 10 uolarl. Doritorii de ase .icnea kerestea, *ie se noate nre- fera nentr» soliditatea ie garantea- ză mi nrejjal iei moderată k» kare se Binde, se boi» înuellege k» sab semnalai la Briila, ende am domi- iili»l, k» D. Steric Angelidi la 01- leniub, mi k» D. Alek» Iloenar» în bBksremll, strada Skaanelor, No. 10. Sterie Caluda No. 472. 1 l GâAIT & COMP i Caltea Mogoșoie l în facla Sărindariului. Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline ?i mobile mici. O- glinȘi mari și mici. Paturi de feru și de bronz, paturi și lâgăne do copii, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’asoernutărie. PânȘe sim- ple și imprimate. PânȘe ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc. Bonetărie. Ceorapi și călțunî de ață, de bumbacu și de lână. Gilete și ismene de lână. Câmâși de pânȘă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și șcărî de fe- lurite lârgimî. Ale vânătdrei. Arme de focii, Pistdle Pusei, Carabine, Cuțite, etc. etc. Cuțitărie Englesă. Brice, bricege^dr fece, cuțite etc. ete. j Parfumerie, de tdte felurile și din cele mal bune fabrice din Paris. Marochinăriă. Mese și obiecte felurite de Iacii chinesescî etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlii de daruri, argint și plaqud. Ciment, adevărat Englesescu. ' u Vinuri, licăre, cigări, ceai, cio- colată, bombăne, biscături. Comisiăne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. ₍ₐ Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu semă de Clayton, și Shut- tleworth, Ransomes și Sims etc. No. 442. »n an L »b il -----------------&—— AVIS. mⁱM¹ S»b semnal&l se rekomandi ka: Agiute alltt Societăței c. r. pi’iv. a drumurilor ferate a le Statului nentr» nriimirea de tot fel»l mirfl de transnorlat în toate niryile. N»- mitsl, nrin a sa întinși ksnomtinjji k» kase komeriiall mi nrin relațiile salle k» ‘iele mal konsiderabill kase de Romem'» din pari mi d’affan, se affii nss în stare, a nriimi alît I 8-n krerl de nasagierl, nreksm m^ toifelel mirfl mi nrodnkte snre grabniki d’a drental trimiterea la llemta, Bienna Dresda, Lins- ka, Berlin, Xambsrg, Brema, K o 1 o n i a , II a r i s, Marsilia, Londra, L i b e r n o 1, Triesl, B e n e u i e a, M i 1 a n, T » r i n, N e a- uol, mila toate nieuile mariti- me amerikane mi altele, nreksm mi a trape astfel de banarl de la nrenisele sa» alte loksrl, k» kiril kil se noate moderat fiksate, mi se Ba sili mi tifika din derea, te xirizit. în fiilor tot da. na a j»s- *ie în te mal bine înkre- nm aksm de obmte i s’a Se giseskă la ateasti Agengio bilete nentr» kbile ferate dela Bazias iiîni la Ilesia, Ilresbsrg», Biena mi Bodenbax. Vilhelm Valdnef. Biaroal de snediQhne mi komisionsrl, în strada nemi Ueaski, Kasa Ramka. No. 460. 1 De arendat. Pădurea de pe moșia mea Stefăneștil de sus, de ceru, și parte nuele și pari, din districtul Ilfov, în depărtare de ca? pitală numai un ceas, se dă spre tăiere. Doritori se pot înțelege despre prețulu el cu sub-iscălita ce se găsește acum șeZătoare chiar la această moșie. Argira Ralet. . No. 475. 1 TllWitâa 0, Ar BQSETTG Forțai 15. www.dacoromanieajro^ 11 s