i "3 MIERCURI •m eJcou Br^s'b eio îslsn,> «im iii a' u^H loleiom*]! alob I'-oibjI Voiesce Oisrjl; ⁽,’*"și"vei pute. • VaoeșixUti iote Luuia doua-^i dypă Serbătăriă. ’WBMh n««Bi1l0B '■■HSl™*¹ bho^î^B^^B-g₃ₛi ■■ anoJ mg im .HgigsH «rieâ^EiiiBLnosJ ''HW WWtH •’ &|Mi; r.E9| M- M fib I BiD^HnvBHH adHHM^Bf ammilâiisB uuia și a! im aisa linsigsn «iiii/ra .rjis nori i a-mnif i o’ilnt arneil faiiobihUma I '1 m ¹ ^in’biro lolomoas^ itn ₁10M I nt ieh jmin ab 2 AUGUST 186-1. Iwwd anoi o ar •‘♦sleia? * im JjM oeaoi noj|ou«Z islBisienml ri«î iBihc Luminedă-te 1 m । 5 Ifin y^j || molan left misl iii >«.i r ■< mm (I liJmol A' marea pe un an luni . . . Trei luni ...... ■ f s Tună............ Uu esemplar........ Idscilnțările linia.. * . . ... ._îj| it*d ei© a? ; b liimin -iim JIARlOMBfflC0;CO«BCIâl!, j?. I niaboa bfl«ni mmm or i- niail _₁ₒₙ Ce se pregâteșce?,™ ₆₉ₙ in. w.bi^ '(A nedea No. 209^ 210)a0 r ‘ Hartlta regblamentarii fiind nis- kbli, karnartili nolitiki, afari din nauiane mi ’n kontra nauisnil a tre-) bsit negremit se-wl, nsiiₙ kredinga afari din nauisne. RegblamenUl fiind fikst mi imnss nagisnii nrin baione- tele slfiinslbl esie înBederat ki nri- b!legiauiî, kirorA dedese namtere a- iea legisire, nb nbteas aBea resnekt mi kredingi de kit kitre iei kirora datoriab a lor esistinui, ki gbBer nmd jnrin imnanerea slninalbl na nbteaă se gbBerne de kit nrin ins- nirarea slriindjșl mi ns se nbtea» mingine )a rastere de kit tot nrin baionetele nrin kare dobîdisen na- terea. Illi ’n aieasla ka «’n toate na Borbim^de kit ne fante aslenlhe mi kanoskale de toali nauiagea.a Mine ns rație ki de la Katerina ini mni la sea dane arini inșasiane geara n’a fost gBBernali de kit de oamenii imnaral nrin baione'ele Rbsiel rai ki ns namal k’ab nriimit-o ka mne mi sare in’aă serBit-o ka fankgionarl de- Bolagl al iei, li mki la ori ie nas la dînsa aă nizsit mi iei i-aă verși se-I ,.diafendefseaskiu kiar d’a uliii datoriile lor „mi se-I fakia slegîni^ ks skrisorie îmninteiutl ns namal geara n kiar rai ,, ne Uiganl rai a- Berile loi“? Mine ns mtie ¹ ki mi Domnii rai Miniratril se namias dane ordinile Rasiel mi fine n’a Bizat'rai ns Bede marka sklaBiel rssemtlatif- nati de gîlsrile lor sas nași ne nien- tsrile lor mi nartindb-o, fin sfiali mi fin mal mslli kQnmliingi de kit are kalal ie noarti ne koansi-i marka domnslsl ergeliel d>n kare a emil? Hli line ns rație ki Rssia n’a natal da alele dekoragisnl nentra. serBigie FOIȚA ROMAHOLUI " 11 i 111 ’ ± r a -iui ah --aboi ă - ■ na uîoî oiin s>*rtea HI. ■u ‘OHi U^: ■MWI .nusnl / ^leiiio mo; Vi, l?do ,um ^nw'-XV.nmR oa.l JBuy .Bliurohf! o h nMen mvid.R nî 4 (urmare) ⱼ₎ᵤₜ . ₍ᵢ ₍ k „Băiatulu acelu-a este numai suprin- 4«re. Ia imaginețlă-țl c& â desemnată uă frescă la palatulu Terlonia, opere care[ eite cea d’ăntîiu causă a reputațiunil sele, — uă minune^ după cumu spune comite- k,¹ — și nu ne-a spusă ni6I uă vorbă despre dînsa! Deru nu este acesta scirea tea mare ce am a-țl da; așiu pute, multă frumosa mea|t se mă prindă pJ sute^ pe mii, căb n'a s^o devin! Nu ți-al fi ima- ginată mei uă dată, nfărturisesde^: că Do- meniculă nostru ar pătebavWcufasurS sea, decă ar voi. Ascultă, este ună romanță. I) Vedl No, de ori Șciu istoria} întregă deda cpinitel© de Fpr- tiguerraji Paolo este singuruiu cbnsăngine, strănepotulu, idețd nu ine înșelu/i alu unul înaltii demnitarii! alu Bisericeli Romane; icomitele nu; mi-a spusă numele seu, deru astu unchiu este cardinale seu. aprope se fiă; e betrănu, forte avutu și forte mflu- inte.iuAstii episdopui seuucardinale, pentru' ce cuminte nu șciu, lera superatii cu fami- lia senioriulumMancini, — cu tată-seu, mi se paie.- Sei vede că la morteai acestui-a,i cardinalele ai făcutul pi opuneri anăcali d-iul Paol 4> îl 'oferi chiar® se-i®fifacă mostiăni- tbriuti pe ttdtă avere* sea, cu; urc cari con- dițiunb cu totulu onorabili, și pe cqre acostă june capii aprinsă, acestu testa matia, cumu îlu numeșce cornițele, — era unu copilu, în epoca aceea; — le au refusatii. •Testa matta^i cătu eă vre; deru nu e de temutu că se găsescu imulte’ teste a-; jSeiuema. Trebue ca unu^mu se aibă într’-, însulu ceva eroică, spre a ave astufeliu puterea d’a respinge uă avere jd d’a pre- feri se-șl câștige pănea cu sudorea frunții’ seie. Despre mine; mărturescu, ori cătu de smintite ad pututu fi motivele ce au inspirații astă i pu.tare, fapta în isine îmi pare nobile și mare* > u n, anof ’ o „Prima mea cugetarei după ce ram¹ aurită narațiunea' acestei istoria,» a fostă d’a -întreba de n’ar pfi nii^uloculun/l aduce uă împăcare între unchiă și nepotu. Comi- ■tele a ^isă co pdte se fiă cuCputință, — va căuta a se informa mal bine în acesta afacere. Prevede dintr’uă parte greutăți cari, dupo cumă crbde, ară pute fi înviri- 'ke. -bCunoscq • personale' pe înalta persdnă - Cărei este'^rba;¹ deși nu este în inti- initțite cu dînsai» Qonulele Fortiguerra spe- ră se ne¹ idea mâne amenunte mal precise, căndă va veni se ne ie ca se ne ducă ia palațuiu T-oiilonîk se> vedemă fresca d-lui PaOlO. Mătdșiă-mea| ^ste In adeverii mâl; reutusiastă Mu cătu mine de juctonulub no- stru. Cătă așiă fi de fericită decă, prin te fi reintegrată în posițiunea sociale la care nașcerea sea îl dâ dreptu." : „Adio pînă mâne L . £Nu voiu cerca a-țî- descri fresca. AI crede că esagere^ă, deco ți-așiă spune ^mpresiunda ce a făcută ăsupră-mf?*! Me voiu mărgini a-țl spune co persdnele Dione și Endymione⁻ suntă de stilulu *celoră mal mari maiesfri din timpurile vechie. Pers- pectiva este în adeveră db mirare. Arfis- tulti, ^icea cornițele, pare că a înfruntată cu intențiune căte-va din problematele cele mal dificili pentru plăcerea d’a areta cu ce ușiurință le putea resolve. Se oservă nu- mai că acestă admirabile producțiune este operea unul june de doue-0ci și doul de ani. Deru nu-țl voiă mal ar^ta răpirea mea. Picturele nu se aprețuesctt nici uă dată după descripțiunile ce se potă da des- pre ele. ‘ ‘ ta^,Cornițele ne a lttisă țciri ‘bâsblăiți. Puțină bună voință și puțini bani voru faule jțpmal kari, n’ar fi nstbt fi de kij, kpnlrarie liberlțgil m* autonomiei nagisnll? /line nb iulie kem în anii trekBQl minfstrb ’din între® al Serbîef,' d. Garamfaiiin a refssat dekora'gibQea ®rin< kartR A fi Siria BOia se-i infereze zikinda-1 i^ki n’a fikbt Asslriel nhl bn sereiuib kare se merite a fi res- glilit de dinsa“ kmd la noi, alit komuliinga oamenilor fa întsnekati de ssflarea sklaBiel, fh kit iei mal msliiî îngeles ^k^iinele dekora¹- Uisnl daft? de inimiiil nauionalih>uif nflastre, kiar kmd toi kare le-a nrii-o mil-n’a fost fikblâlniil an akt antii* nauionale, toi s»nt o skidere morale a indieii^lț) ne kit lima nauionali- talea noastn jib nsmal na este asi- ksrati, ni inki este ameninuati d’a- tea galere a kiriia¹ dekorauiane *0 narlim ue nentsl nostra ? ÎJ Niskmd dar mi triind nrin striinl nartita re- gelamenlaril âjanse în sinieritate a na mal krede in nauiane mi d’aieea m) Bizsrjm nekontenit nolilika Islpr Domnilor m’a lator miniiutrilor lor n- zim'tndasi toali ne slnin rai niil de ksm ne nauiane. Hli kondamt de log'ika lakrarilor oamenii aiei-a, de mi, kam mal’ ziserim lu’alli d-ali^na natern admite ki eraa liușiul de^ka- nomtinue golitiie noljtiie, de- inteli,— gingi mi kiar de nalriolism, ajau- seri loul a na fi de kit ieea ie e- raă grokonsalil în timnal skideriî im~ nerialal Roman, seea ie sânt aren- dării anei mo ni ie arendate ne skart tîmn. Astfel mi namal astfel se^oate esnlika a ie a «fandareja uwel „in an î) Ns voim^a ziue ki toyl kțjp a» uriitnit dekoraiiîsnî de la Rssia iui Asstria a» ko- mis vr’«n akt antinagionale'. Din kontra , [ |iutim k’aiele nsteri se siliaă a dekora kiar ne oamenii iei onorabili neutra ki 01'astfel fineau o nronagands mai marg îh If n o •v favoarea lor. Boim însi s’antim nini «nde suflarea sklaviel ne ameuise ne togi in kit nu mai aveam koniutii.nui de real ne fineam, ps mai vedeam ki nurtsnd a- iele dekoragiuul fineam nrin aneasta o mare nronagandi în favoarea ațelor nu- terl obișnuind astfel nagisnea ns numa d’a na le resningef ni mki, d’a nriimi ka o onoare m’o făli aneea ne ’n fsnd n’a- vea de skon de kit desonoarea, degra- darea mi neirea nayionale. Ns este -as- tizl.un singsr Italian kare ar kateza se easi ne eline ks dekorauiuni assiriane fir’ a se rumina de sinem. mi fir’ a fi siduit de toati lumea. Noi inși ns ne am trezit, ns ne am însmitomit inki. cătă pdte jiideca, pedicele ce se opfană la uă curendă și deplină împăcare între păr- țile resbelătdrie. Cornițele este de părdre mal¹ ăntîiu ca Paolo se facă căte-va mice concesiuni, se scriă de esemplu Unul amicii căte-va linie în cari se esprimă respectulfi ce profeseșlă pentru ilustrulă seu consăngi- ne; într’ună cuventă se facă cd^P care se potă șterge vechiele impresiunl desfavora- bill și areta buna s& voință; alu douile se se de uă niică sumă spre H cumpără fină servitoriu de încredere, a dătui influ- ință este considerabile la demnitariulu de care este vorba. Se vede cd toți principii Bisericel, chiaru Papa uneori, au confldințl de felulă acestu-a, ale căroru păreri le as- cultă $i le urme^ă în multe cașuri. Co- rnițele a citată p’unu âf-fe care bărbiăriă a- nume Gaetanino, care era a totu-nutinte suptu domnirea nu șciu băruM papăl^ln ori ce casă, d’a fi seu nu adevărată -ace- sta, demnitariulu nostru are unu servitoriâ favorită, și astă favorită pdte și trebue se fiă cumpărată. ? 674 ROM kNULU AUGUST. bsssrl mi desordinl alit, de nsme- roase kit mi înBeterate** 4e o kons- tati gsBernel ImneralBlsI Nanoleone tn faga Esronel; astfel mi nsmal ast- fel nstem îngelege ksm ni4l anal din f o tulii Domni m i k, nimik Regelamenlsl mit n’assrim n’a nss tn lakrare ni- din 4e era ban kiar in organik, de 4e în sfîr- tn ksrs de 28 de ani al Regslamentsl»! ni4l kanalisarea rîarilor 4elor nțarl, ni4l] dramarl, ni 4 bmvl, ni4l organisarea jsstigiel mi inamoBibilitatea jsdekitorilor, se sent toate nreskrise în Regalam., ni4l skoa- le, ni4l armati, ni4l moralitate nsbliki, nimik în sfîrmît din 4eea 4e konstitse kțnd nrin nolilika lor arogante, des= notiki mi jifBitoarii din întrs îmi înslninaseri nagisnea, mi nrin noii- lika lor din pfan (Te slsgl ale șnel nsterl slnine, ne ’ngrijisen a a- trage faBoarea jiii interesele nonoa- relor mi gsBernelor ocidintal! în fa- Boarea nagisnil Romine? ^ine na mtie ki, nini la 1848, namele kiar al Moldo-Balaciel era ks total neksnosksl în Franga mi în Engli- tera mi ki d. Ion Kimniniana a fost cel d’mlîiă kare a încenal a Jekra nentr» a atrage as»nri-ne nriB.irea Frangel mi Engliteril, 1) nolitiki ce a fost anol nekonlenit armati de degradară ra’o acidere a' nagiBnil ro- mine. Dar rse reaenirn la istoria Regele Jaqnes II4 se eizb si- it a konsoka seirea sa ne* ambasadoriel nariikslarii îl narlamentalîndati dane „dreî o 4 e la ie 4e konsoli 4, nagionale de nerderea „Ea domni ne mare. Fs „intereselor nrotestangt?¹ orgolii „slrtin^ 1), dar skogsl ormiînale al ’ Kaledsl. în kanel ele. etc. Kmd dar regele Engliterel Ja- Iron , mi intrind ks ques, din intlia zi ce se arki ne france.' într’o kimari tron aiti mirirea nagianii sale mi zice. „Asikari ne ste- dekian ki „fin nrolekgienea re- SaBeranalsI era d’a kUka nesle nrj. desBoltarea, fericirea mi tiria snel janil romml karl sladiaă în Ilaris mi nagisnl. „Trebse si farl mslt ka I kirila datorim ki Esrona ciBilisati se uogl da mall,⁴⁴ a snss snal din afli în sfîrmit ki este la Dsnire o fomtil miniștrii ki era massima ansi-a nagiane Galo-Romani de 10-12 mi- din cel mal kanabili din Domnii Re- lioane, kare fssese odati zidsl krem- galamentarl mi daki n’ar fl snxs-o tiniligil în kontra Islamismalel mi acel ministrs, fantele, logika lor mi kare Imneratal Nanoleone dekian o-**- starea în kare aS ledas geară este ficiale ki are missisne d’a fi m’a- foarte d’ajsns a o snsne. Domnii ksm zidsl kare se anere ciBilisagis- se nsmia£ mi se skoteaS de striinl. nea ocidrihale de barbarismsl nor- In asemenea nosigisne ce natea face dalai ? „nlosl dsmilale dla mea rekanom- gelsl Frangel ne noate nimik,¹* oen- „lingi mi iabire. IIIli 8-k 1 firillrs 4e si ne minm kmd Bedem ki „nrotekgiBnep s^i na not ni- domnii noiutri regslamentarl, »4iml „m i k. BoiS îngriji ka kamerile si de ssflarea vismoasi a domnilor stre- „08 s’amesliMe în nolilika streini, ini «ilaseri 4e a fost Rornmia sânt ,,De Boi» Bedea în ele oarc-kare Domni romml, mi deBenin serbii Rs- „disnosigienl a fave real, le Boiâ I siel, krezind serios ki fin nrotek- „disolBe. Esnliki toate aneslea bs- j gisnea eî⁻ns not nimik? „naiul me# frate. Sner kt ns Ba Regele Frangel trimise îndati „Isa în res k’am fikst aseasli kon regelsl Engliterel trel-ze4l iui meanle ..Bokare fir’ a-l konsulta. El are de mii de liBre sterlinge ini regele „Bilegiele kamerelor. Regele nriimia „ke nlnere en ajetor stnin kare-’l | „disaensa de reminea (dene dînsst) ț „d’a deninde d’sn nariament rebel; „mi Ilarlamentei‘aBind temerea, foarte । „înlemelali, ki regele Boia a stabili I „desnolismsl îl refasa mijloacele d’a ț „sssgine onoarea nagionaleîn afarj, । „Snirilbl regelsl era în tsrbsrarea „nai măre konflikt; el sîmngia rstui- „nea ki regat»! 4e geserna era a- t țț k»m nsmeral intre iele mal mite .Statsrl m’askblta ka ulcere ne am- bassadorii striinl kari li tmningea ,a s8sgîne demnitatea rang»!»^ seif, alt atei domni, de kit a se sili ks Orl^c nolitiki^ ori se lakrare ori 4e nregis a mstra kit se Ba bsni sas rea, îmi are konse4ingple ustea mal mslt fasoarea stenînulul, sale Jogi4o mi natsrall mi ninl o ns- nentr» al lisa kit se Ba nalea mal tere omeneaski n» le noate skimba. m8lt în arendare a4ele momii 4e se I Snre a nslea fi' mal bine îngelem! nsmia Balaiia mi Moldasia, al kiro-1 mi krezsgl, s’ad84em aminte Romi- ra enilron era în fant avei mare mi nilor ne Jacques al II regele En- nsterik ștnin? Se noate șe fi Benit gliterel kare, ka mi fratele seu Karo în minleat Br’snBi-a dinlrînmil, mal al II, se BÎndsse regelui Frangel Lb- ks seami în momentele a4eleâ kmd I doBik al XVI-le. „Suiritsl noslsl era mal tare umilit de aroganga I „ssBeran, zi4$ Macauley în istoria konsBkl sas kmd Bedea ki este în „Engliterel,** era kinsit d’o temere, ajsnul d’a fi reslsrnat de stinînul 4e „4 e k i a r a k b m n 8 s e no a t e sn|s- nsmișe, a reintra în nagisne m’a se „ne firi rsminemi firi i n d i- nzima ne dînsa, nentrs a nslea zi4e „n a r e; el se temea, konsokmd Ilar- arogantelsl stnin a4el fr8mos mi „lamentai, a nu desnla4e regelui nBterik „Ilonorul Romn ns Boiemtei** „Frangel.** Kiar nesle 176, skrii- Insi kmd îl Benfa aiea ideii el îml torul engles zi4e ki nimeni na noa- zÎ4ea sssninind „Noi n’aBem un no-1 te snsne fin rumine mi indignare nor, n» ssntem o nagisne.** Ksm j ks regele Englitere? era nlitit de în adeair nutea krede ki este un regele Frangel. 4e trebae dar si nonor ornai a4ela 4e uriimise nste- I sl> simngi fruntea mi mimele romi- rea de la stnin, firi a-mi mirtsri I nilor, kmd nini mal alalti-erl dom- atsnil sieml ki este an nemerik, an miniel, an tnditor mi aiigamal na* gisnil sale? 1 „drental -a fi kons«llat mi seni 0- „lirîl a-1 kons»lla în ᵣtoate l»kr«- „rile; dar tn okasianea aceasta, kiar Jacques zice istoria „ns se ramini d’a „nlmge sas se „de nli4ere mi înlirziarea de kite-Ba zile ar fi IIIî nesle nsgin ,,nrod»s konse4ioge serioase.¹* rialal se$ alte urefave ki olmge de rekBnomlingi.** trimise ambasade- sna ssti mii liare „Na not nimik fin nrolekgia- sterlingl, aslorisindal a da gsBerna- g»j I nea sa** zieda ambasadorialal frances Isl engles trel-zecl de mii nenlra a regele acelei nagianl kare, kmd aBs koramne membrii kamerel komsnilor nimte nrincinl kari se rezimaS ne m’a gine restal nenlra kassrl de in- nagiane namaî, fikase ka Franga si ssrekgiane sas de djsolsere a ka- fii an moment konsiderati ka o nro^ merei. IH’aci ka si’ngelegem, kam Bingi a Engliterel. „Ori ce engles zisenm, mi mal bine kalea ne kare atanH¹¹ — mi si ns sitim ki En- glilera era ban 4e-ml n’aBea mal sbflele — tn starea 4ea mal bar- as îmbiat domnii nomtril, si renro- d84em kite-Ba linie din istoria En- noate înkinsi 4ineBa, mi gliterel. malt de 4 milioane de „ori 4e engles alsn4l, de la Kent „la Northumbenland, kon- „sidennde-se ka ginte niskali nentrs „birsingi mi domnire, nrisia ks dis- „nreg avea nagiene (veaeifranvesi) „înaintea k t r rl a kj „trema r a seri.** momii r s e I „Nu not nimik fm urolekgiu- | nea sa** ziuea ambasadorului fran- 4es regele a‘te lei Englilere kare ka nagin ’nainte fusese o rensbliki nu- ] Isriki, kare era resnektali de toâti J Eurona mi fiksse ka o nagiune de 4, 5 milioane si fii una din 4ele mari nulerl ale Esronel. K Este o legitsn zhe Macau- „ley, între nolitika sa din afan mi „din Intrus Daki ar fi susginut, fii kiar nentrs kite-Ba lene ,rea gerel In stninitale, ar ,silit a skimba toali sistema pislragisnil sale ; din între; .sas se denipde de LsdoBik .deninde de narlament. onoa- fi fost admi- trebaia S3$ si „Jacquesg ar fi fost fericit a gisi ,,»n a! Ireile mijlok 1); dar n» era. „El deBeni sklaBsl Frangel, dar n’ar „fi esakt a-l renresinla ka sn sklaB „nmlgimil. El asea deslsli mm- „drii snr6 a si minia „tra IbI Îns8iul, a-mj nil nomtril eraa naml mi skoml de striinl mi nici el nici cel kari ÎI serBea# na nsmal ki na simngiak • [; 1 Ugi „Dsni o jamilale sekl», zik is- „sklaBii m’a dori s’o sne-orl kon- mustra aiea sksture -dune „m’a se nsne în kanal anei konfe- t „deragianl sorg a înfrîna mindria a- „celel nsierl ce ginea tot konginin- „tele în? temere. însi itceste doriri „eraS înekate d’sn simngimînt nu! „Biob'nle. KO nolîtiku din afari bV „garqasi |mnlika neanirat în întrs o j „noliliki îmniciailoarii, liberale. Era „nesle natingi a afranta naterea Fran- „gel, mi toi d’odati a kilka în ni- „coare lîbertigiIe EnglilereL A fi . „resnektat în afari era a dosa a sa „doringi; aceea ce trecea cea d’m- „tîiS, era a fi Domn asolat al rega- „tslsî sea;^ (las astfel între dose „doringe inkomnalibill, fa nentrs kit „Ba limn balotai’ de la sna Ib alta ¹ I „mi lanta aceea din întră ssfletsb । „ses ficea ka nolitika se se fii ne? „otirîti mi inokriti/* Ssnl oameni kari safer mal lesne insalla slninalal de kit libertatea iui > egajilale» kon.celigiibiJbK seî; ssnl' oameni, mi 4a noi este din nenoro- cire foarlp kanoskaV felal acesta dt oameni, kari nrefer a fi maltrata de sn konsal stnin, na mal se noah la nndsl lor se fii mi el neome- noml mi imuertiningl ka komnalriojjii lor, mi se kred astfel ki sânt ma’ mi onoragl. Astfel snre esemnls erai la noi mal ’nainte B^lamil de ksrte¹ al boiirilor mari; eraa maltratagl de i boiir, tralagl de ciokol mi alte ase- 1ori4il, în kare „Englilera kizsse „dînssl; m’a4ele disnosigienl de in- ,,astfel înkit abia aBea mat mslti „denendingl eraS mimate ks îngrl- ¹ ■ " lr.- i«'l£T891' 1) Atsnil, ka lu’akam, ka iui .tot deasna, ■*' Ill’anoî daki el Ba fa4o anei la rsminea mi degradarea 4e le da a- nagisne; în anela n’a fost arendar n«l»I ? aBea-Ba ea oare înkredere I cea nosigisne, ba mki nartaS mi kare din momi mi stnmoml dekoragianile ce înspmna fu kare nentr» nagisne de kit 8n I kite o insasisne, kile₍ o ramin®,ₗ o imnilitor ini jifaitor al stni- lUi kiar daki o nagiBnea ar im I 'iîțR 1) Avem în a noastri nosessisne .doksmen- aita, saă ierta, de ce folos era ea se-I I fii, abitati, smiliti mi desarmatiR nreksm era? Illi ne lingi ■ a,,el a? treile mijlok, imblart st ’ invente nartita moderați, erfna trodits, ^,tilelor mi lui ne girmsrile Flan- I de niii sn seks mi de niii o ideii. era» temeri mi rivalilsgi între nsterl mi «nrin «rinate atomii ka m’ak»m era lesne ! sosi gBvern intelipinte a nrofita d’anele on rivalifruji snre a atraye în favosrea no-' |₅bᵤlitju^l sale nagionale ue «pele din n»-1 terije -stnine. Astfel snre esemnls a- >11 tăuni Olanda, Snania, Asstria se temea? de nrenonderanua regel»! Francei nii eraa gata a si alia snie a onri kotronirile lei Ladovik al XIV-ku Regele Englitere însi, în lok d’a nrofita¹ d’a iele rivalitiyi sure a sssgine o nolitiki mare ini na- irab^°ⁿa'e’ ⁸e v‘ⁿd⁸ reUel⁸i Francei wei- rind mai bine a fi sklaval stninalsi de kit ttnlîîal' 8BUB8 al naumnii sale. n,,Comitele a declarată că lui îl place î se spuiă lucrurile curată pe numele loră noi, a Z>su elă, trebuia se considerămă de nu suntă cașuri in cari este cineva justi- ficată decă cumpără uă complăcință și se decidemă decă casulă senioriulul Paolo nu erâ din acestă numără. Despre dănsulă mărturia că n’are nici ună scrupulă în privința acesta, ayîndă totă de una în ve- dere scopulă legitimă ^șț ețitabile la care era vorba a ajunge. „Mătușiă-mea și eu camă es'itamă; deră în fine amă conchisă că nu putea fl nici ună răă într’uă acțiune pe care ună omă de etatea și de înalta posițiune a co- mitelui o aproba. Cornițele a adaoșă că, decă n’ar fi dorită se nu facă nici uă ur- mare în acestă afacere fără concursulu no- stru și deplina nostră aprobare, nici n’ar fi vorbită d’acea miserabile cestiune de bani, cu care, se înțelege de sine, pretinde a sp însărcina numai elă. Ne amă opusă cu ©nergiă la acăsta^ și, dup’uă lungă și aspră H/: IU d oud/iî r 1‘. desbatere, n’amă reușită de cătă prote- stăndă că noi eră nu cornițele suntemă amici intimi al senioriulul Mancini. Ne era așiâ de frică se nu ne joce cornițele vre uă festă de generositate, în cătă amă in- sistată ^9 viiă pînă la noi geasă. și se-I dămă îqdată banii, și elu a venită cu mare desplăcere. ,L^i’a voită se ie decătă uă su- tă de scuțl pentru țnceputu; de va trebui ipal multă, ne a promișu ᵣse ne informele. Nu poți crede cu ce plăcere a dată mă- tușiă-mea acestă sumă, Banii voru fi mâ- ne de demăneță în mănele aceluia căruia suntă destinați, și cornițele s’a oferită ase-: menea, — este omulă celă mal oblegă-¹ toriă, — a cerca pe Paolo, pentru mica mărturiă de bună voință ce ar fi necesariă din pqptea sea. Totă este perdută, cre^ă, decă cornițele se va aventura în aceste re- giuni necunoscute; și m’am grăbită a-I spu- ne c^j. erâ destulă bătaia de capă ce-și da, și co voiă se me⁻ însărcineze eă cu ace- fță parțe-a pegoțiării^ Voiu av^ a-rrJ fa- stepțl de lă densuiu este dreptu. Anima; mea trăsare ca cumîî așiu fi comisu uă aptă rea. Vieța solitariă ce petrecu aici .numește favorabile nici spiritului nici cor- pului meq. Șdrtea ăstui june devine unu feliu de monomaniă pentru mine. > Nu potu cugeta la nici uă altă jpersonă, la nici unu altă lucru sum ia meastemperă se termină cu dânsulă șj cu. acelu proiectă stravaganr te. De ce D-țleti cornițele Fortiguerra e în ifdoliă și de ce nici unulă din .principi și /lin- marchisi nq-șl deschide salonile! Peste ddue lune aprope vomă ave carnar valele. Voiă fi in adeveră încântată cb voiă ave serbătdrie,. baluri^ ori ce distrac- țiunl ce ară pute sărmb ^scdtă dinq minte p’acelă pictoriă £i afacerile , sele. Voiă se me cufundă oui.capulă .ănteiy într’ună, o,- ceană de -plăceri, șease^ deviiu eră Lavinia de altă dată, feta țidmirată^ curtată, avidă de danțuₜ cjiutăndă mulțiipea,. frumosa în- treu frumosei Tăcerd auțlă pasulă seă! ₕ ce nebună sum de tremură așii! ti , tjh iutii mi$uq iț uiu-t ce drumă printre mulțl spini, mulțl mără- I cinf/ deră Voiă ajunge. | „Purtarea comitelui în totă âpestă a- ’acere a fostă admirabile; s’a arătată omă de bună consiliu .și de înaltă simpțibilitate. Uuă) tată n’ar fi deșvoltatu mal multă ar- dore pentru causa unul fiiă de cătă elă pentru d. Paolo. D-Zeă șcie însă q^tă de puțină acestu-a nespunse la atâta bună voință» Domenico este ca ghiața în pn- -vințărl; deră se. ya opera, trebue se se 0,- -pereZe unu desghiăță Jnq respectivă ace- stui es.celințe comite^,mim. <. . uto-Z'. ipiu- ^Domenico n’a venită eri cumă spe- -rain; de acqea k-ap trămisu ^Z¹ *1® dpmăr neță vorbă se viiă, și-lu așteptă în fiă-care minutu. Incepă a înțelege dificultățile între- prinderii mele. Sum plină de temeri și de reșjmpțimînte, în iocă de speranța și. de increderea ce aveam eri» Afacerea . bani- lo.ră me. turmenteZăᵤ; V6Z& acumă că pe e răă în sine nu^șl păte schimba natura și deveni btțnă, pentru că finitulă ca,,a* rmtjj'i miq ....... ¹ p lâm) jjyi uitelutes ăvE s .toam evea ăluanî www.jdaco^omaxucajroii»8WQăQol-wț «>< '■ol „O! 'scumpa metP amică, ce¹¹ am- fă- cută? Legatu-m’am ăre positive și irevo- cabile d’ăcelă june italiană? Am ăre. urn acesă de nebunia^ Sum deșteptă seă vi seZă⁻? Gumă s’a 'ntîmplată asta? Nu înțe-: legă nimică eă însumi în “starea de tur-i burare în care me aflu, Simpță că ain friguri. îndată ce ideiele mele voră rede- veni chiare, voiu- cerca a-țl spune totă ce sciă, totă ce simpță^ Plănge-me, căci sum în adeveră nefericită, de nu nefericită, celuj puțină cu totulă rătăcită. pia euuui (urmarea pe măhe^' .^0 Tisqo Bqndarulu F oaie p m o r îs 1 Lk 1, a nare tn. țoale zilele de dstninjk^. Ilreg»! oe 8n/ai* 56 de Jel, ue jamiWe de an 2B dej lei, ne bq nalrariBde ain 14 lei; iar nsmiral leâ. Re- daklor I. B. ADRIAN. |n lamlujbi®'; ro»l Bon dar «1« l ,e Ja Redakgis- nea Da4ieIn BaksremU. la;re- dakgio konfraleUl șe$ ^Nikuierwa, . I .ă|nmnoi cr.o e-io ^ItnisA .iov w ROM^DlX * AUGUST. 14' meniă enTte*e, mî el se kredea» fe- r^îci fiind ki dene ie ernia» înssl^ taul iui înjaraul din iataka boiirslal, anol usteas la nndsl lor se ’pjsre ne iele lalte slspi mi se nBDgilBiaski ne toul kiQl 8BeaS treabi ks boi^rsl. Tot astfel eras mi boiirll mi Domnii • nrin nHfiOrilalca ț a,61 karrn&-88 gUBerna! nrin tnaio- ritalca baionetelor slrtîrc? Ile kxt dar națisoea Ba fi gsBergaîx de fo- nitil sferBilori mi sklaBl -T sirtinslsl, este lesne de bxzsI kt el ns ne no*¹ uregtti neutre Biilor de ktl seea ie pornirii. Insultațr, iriallralațl mi jt- I i fttțî tle konș.ulsl kultrif nsterl strune, , el* se kredeafi mari mi onorați neu- tra kt le nndul lor<îD8teâg st in- sulle mi st jefsiaskt ne komnatrioțil lor, mi nreferiaS mal bine a fi skiaBÎI uftel nsterl strtine de ktt a da națiunii lir libertatea mi nulerea m’a fi sunumil 1 Boinței naționale ear ns sunsmil mi skiaBÎI Boinței Rsssiel sau Austriei. Uli ksm zisertm nurtarea rețelul Jacques al Englitefel este d’ajuns snre a ne faie st înțelețem mal bine usrt-area Domnilor mi a boitrilor nomlril. •> Mal aBein tnkt un nsnt ie-1 gt- rim tot în istoria Fnglilerel din tim- nul rețelul Jacques al U—le mi kare te esșjikț nolitika Domnilor nomtri. I Jacques al U-le urmând o nolitikw anli-nariionale era silit a Isa drent ■ minimlril ne oamenii iei mal koruuțl iul lef^aY mimel aî Englherel. „A- iii. îu; ⁶ ” „iest ziiea însumi rețele Jacr „ques (^Siije^lS/qrg.es Jeffreyș, n’are ,,niil mliințt, nhl bwfsimnț, niif „maniere, tui are mal mullt nerismi- „nare de ktt zeie femeie nubile.¹¹ n6-as dat tufn Veksl. SklsBia îotr» minQrnBlB nrjn baionetele ' - H afari. C. A. Roselti, 'I din din J Ftr^-^pea’tt ordinelndisnensabile, fi^ ri q^dreaiitt îmntrțpe a luki trilor, firi o nosițiune bine definiti, fin o strînn. solidaritate, silința (rîena) in- diBidsale,. kiar mi nea mai nobile noa- te ajunge adesea Bitiinltoaril. „jK'o pgsnust satisfakțiune am B7»~ zst ne fiul meS Ladislas, dîn zioa în kare a ajsns în Birs^ maturității, de- Botindsse desiBirmil serBițiulsi nsblik, flkînd dintr’însul singurul seu skonu, esklusiBa sa okunațiuhd. Sner ki Ba sksmnejdș stnțe .(rudenie), de amiiit miᵣ- de relagFuni sekie mi nekqiVenite. Nu ’mi-este nertnis a-I nsniig mi ku toate aiestea doresk si afle ne reku- uoratințt adînkt simnț nentrs se aS ftkut nentrs mine, saS inal biqe multă, , Numai atătă estș sigură <8 Campania negoțid^ă aedstă aface cu mare stăruință, și co guvernulă es.e dispuffi a acepta propunerea, - — Ne pare fdrte reu^că nu cu- noasetmă numele companiei, nici âlîi zikî^d, ks min$ nentrs uatrjb. Adesea i baueEiărîulu^ mi^locitoriu cftcl am pu- am tidikatDBOuea mea, sure a ad&ue ! tea ¹ propuob să ne curețe gura de la aminte komuatriogilor mei datoriele | Sulîha cu acelea-șî condițiunl; -nisipă lor, trebsinnele iui uerik|eje kasseț voră găsi și mal multă la gura Du- |g|f|| BaksresMf, 311slis ^86_L|ț Domnule Ministrul în urma notiCkanaiunei oficiale nersiste lihnea kale mi kt niiî o kon- ii a nredeuesorslsl d-soastre din 11 IsliS, nrin k^re ’mi-faă ksifoskst ki sspt kiimat de înkrederea Miriei Sale Dom- nitorislsi la nostsl de Direktor al SkoaT lelor, am Benit la B8ksremti, snde dsnt ue am stsdiat starea aktsalB a admir- nistragisnei ssneriore a InstrskijiBneî nsbliue, m’am konBins ‘k® în asemine îmurejsriri serBiijiele mele ns ar nstea se aibs Bre-sn efekt. Deui nreksm am aBBt onoare, domnsle Ministrs, a me esnlika un Berbal înaintea d-Boa- stre, Big aksm a bb deklara mi în skris, kB de astB dati ns not nrimi nostsl ue mi se ofere. Be rog dars se bine-Boiiji a sansne Miriei Sale Domnitorislsi aue^stB deklarauisne a mea, dimnresnB ks "'esnresisnea reks- nosuinneî mele; eari> d-Boastrs, dom- nule Minisțrs, bs rog ^e^țj iimiiii în- kredinniarea nredisiinktei mele konsi- deragisni ks kare am «pij^ire^a nit siderați^pe^ niuî o îmnrejsrare, fi^ de ori ue aatsrt, ns-l sa nstea dentrta de dinsa mi kt natria Ba aBea tot d’a sna în el sn serBitor folositor. EI este dar aiela ne kare-1 kem la tontinsa- rea oneril, ktriî am konsakrat, ftrt skousri ambițioase nentrs mine sas nentrs familiea mea, sn mii Isng de ani, fak ane asta ks atțt mai msltt mslțtmire mi odint, ks ktt âktisita- tatea sa mi relațisnile sale in strti- ; nttate ’i-a uroksrat o nosițisne, kare ; îi nermite, din momentsl aktsale, a se yksna kș folos de trebuințele in- terne ale țerel mi a lua narte în mi- siunea aktsale a emigrațiuniî. | Rog ne fiisl meS. tntîiS ntskut, Witold, kare, k’o marinimit ftrt e- semnlu, a nss toatt ambițiunea sa iu a ajuta ne frate-seS, st kontiuut a-i da mi în Biitor dosezile auestui de- Botainent mi a-î akorda a^eeam! gri- jt de tinerețe a aBuț nînț akum; noastre. Asttzî toți 'aă înțeles aue-I nării, de cătă la Neapole și la Palemo. ste trebuințe mi aueste datorie mi btr. | -----' bață ne kari națiunea ÎI senert ku Hreder.l Islie 1861. dreijt ksBintțj^or mti, psunt toate îm-I Domnului Redactor ql ^iarulm Romănvl, ureuiurtriie, st mtnțiit în țara kon-1 ■■■ - ■ kordia neantrat trebuinuioast, indi-j Domnslmeăl ... . , .... -îl Ka si ksnoaski n»bliks„ hbszsrile iui snensabue mi st dea sihnuelor rai 18- 1 , _ , , ,. , . ' , . 1 neonndselile mo se jp.k^irm anele din kom»- kitriloi lor o dirențiune komune. I ₙdₑ S₁tₙₘn kitre skriitori lor, In nri- Dar este de trebsințt kt, tie lîn- J Biₙnₖ sti îtișeri banilor de kontr bsuie flerso- a'ieftstt îngrijire attt de folositoa- | nalt, bi rog D-le RedaktoriW bine boîjjI a g'b rit uii attt de imnortante, St nu trea- | nsera »rmitoarele nnd»rl, în Mei dinții ns- kB ks ședere, kt o narte mare iui e- mⁱr al sUmabils|sl d-B. ziar. . , , I De la nosa organisare a kontribsuiî sinuiale a oneru nambnale este a se j . D ” ~ 1 nersonale ka nomin, am srmat ks ulata regs- eseksta în strănutate, ks <^ea narte ₖₗ ᵤ fᵢₑ ₖₐᵣₑ ₗᵣᵢₘₑₛₜᵣ₈₎ d₍ⱼₙᵢ> ₖ₈ₗI₁ Iₙᵢ_ₛₐ ns n^>ate fi neglesn firi o poare na-I fₗₑᵣ₈ț ₖ^t| e nîrk-blabsl ksmani nodsl Nea- gBbt nentrs totsj ini ks sure a do- I gslsl nlaisl Oraxosa, nriimind mi kitanuile ks bîndi sn ssues, emigragisnea ns se | Benitsl: Astizl la 29 ale korentel m’am no- noate linși de îmiiwtsniirea țerei. ⁿ,eⁿⁱt kl> Bⁱⁿe nîrktlabsl ini logolitsl zisei rr, , . • . , j _ I komsni, Aleks Xristesks, îmnresni mi ks sn ᵣf, .Ksn adfnk simnnimint de ssns- I . . , , . ,. . . . j, x i ■ * *’ > “ I jandarm al ssb-nrefekten aMelsi rflais, ks nere mslțsmesk Isi DsmnezeS U mi-a I ₛₛₑₖfₜUᵢₛₙₑ ₙbₜₑₛₖ Iₑᵢ ₁₅ 37^ ₖₒₙₗᵣᵢb₍S_ nrelsnpit Biaua nîni> la pn moment, I trîmestrsl lai Oklomarie anal inMe- în kare sneranța națisnii, dsnB I tat 1860. însemna Dar reyele Jacques aBea trebuioțt j de hknrî se ns nuteaS fi ftkule de | ib siaqm Hi de oameni kari Bt rhrnine st kahe lețile, de iui foșrle june ([tnkt. Hisi judektloț' al kurțil n’albt niil o mi Jellreys, fu numit tn- rețelul, kpm ■ ilqab hi Alia o% A1;D-Boastri , ,ᵣf i nlekat., , ᵣᵢ₁, ₍ Jsris-Conssltsl Statslbi,^ -mia o^nă'l ₜ D. A. Papîu Ilari^nu^ ăbț. xtf ' iș Mq TESTAMENTUL POLITIC* am zile la noi flreinedinle al Înaltei I aj principelui Ada.’m-Czartoryski' K»UV Uli de minislr»! ₈eS H.llifox ₜ„₅bₗᵢₖₐ, ᵢₙ zᵢₐᵣᵢₛ| ₖₗ.ₒₖₒBᵢₐ„ i ziiea ambasadori»!#! franies: „11 k«-I -. . . . . 1 j 1 , iw I * Montfermeil, lîngt Ilaris, 14 Isliă. ,,nosk im n»mi not înkrede 1»I. N#j-« ■ ⁰ . . ..1 Sure a asigsra nentrs Biitor tm- ,,Ba aBea nul o narte în Tnkrtrile | . . . .... . ’’ I blețsli regslat al sei BiinslsI nsblik în „nsbliie, mi l-am l«at nsmal nentrs I Ejnjgragjgnea nolonest mi snre a 0- „ka s’artl n#țina ^șa înrî#rire.“ Uli I ₙᵣi ₐgș₈t tmbiet st fit narabsat, fel Hallifax îl ziiea ,,Am sllat toii am ottrît a însemna ktteBajidin ide- ,,ie al ftksl afart din sersinsl ie ! iele mele assnra aqestsi obiekt. JLe re- „mt-al f%k#t înt desbaterea leyil ide | komand atențisnil familiei mele¹ mi „esklsdere.“> » d m s X {n i |ț e a J kamarazilor fskrtrilor melei' ₄ , r . . „: t , I 1 llreksm am arttată atonii, k^nd In sksrt toți mimslripăbi CtaM ',= . , • , . . . । , “ 1 adresam nentrs flltim^ oart ksBintsl oameni kari n# mal aBeas hlmik a j homnatriogiior met, aksțn țeav» n- nerde ini ^ari eraS gata nrin armare ;| ₛ^mî fiₐAe a Isat In jntiuile sale di- a faie ori ie fi>rt de leye. Q i rekțisnea nrom;iei $ale kassp; țara în- d e Kredem k’aksm ori line uoale 1 stmj mi-* ales kalea mi eaJnstiuiBa înțeleue mal ks lesnire lot 10 ₘₐI;1 grtbi ișarea. , . , ■, - I suma, asteriiqr Jntskste într’iusa mi remisele ne nțeles nenlr# unii în ¹¹ 3 „ i I dunt onortunitaCea 4Dtreb8inutrn lor. nolitika srmalt de Domnii mi bon.- I ” rii Regulamentari nrekurn mi’n noii- j ₜₑ mi Ad#nt- ᵣₑj nentrs dînssl. ' Lskrind astfel i se deskide snki; 8n kiinn larg sure a serai natriâ sa mi: Ba gisi într’insBlS kiar resulstirea. UlțiS ki, skriind aueste rindsri, ns zik nimik ue ns i-a djktat mai nainte nobilea sea inimi, dar am Boit st a fie ki tot astfel ssnt uzi ideiele mele. în timus!' karierei mele nsbliue ns mi-a dat dat mimenî mai mslte doBe_zî d’o neklintiti iierseBerangi dekitne-¹ notsl meS, uenerarisl Zomoyski. In- tr’sn timn îndelungat a fost mai tot d’asria ajstorisl meă la sn mir Isng de Iskriri mi *n toate eBsnimentele săimbiloarie ale soartei, nreferind tot d’asna, firi a mîâBii Bre o dati,-da- toria dekit re8mitaJîmi sneranga. A- uelaiul ajutor Ba ^da mi fislsi rneă La- dislas mi adsuerea aminte desnre kon- Iskrarea noastri în timn de trei 'zeii de anî Ba ijinea suite inimile mi bra- ijele lor în serBÎgisI natriek «910MI0» Daka în ksrsBl silințelord^ilele am ifstst kite o dati a serBi kassa' naționalei, daka nerseBeranța în aue- ste silințe, firi nmî o konsiderațis- ne nentrs ressltatsl lor a urodss țerel dare kare aBanfave, ssnt dator auea- sekls de. iniertitsdine, îniene a se se- I Bizîndsmi silit de o aseminea nedreanti nina. în timnsl Isnyei mele esistiuțe e^ksUi«ne, fsi nesoil fin soeml amHksMa am, ksnitigat konBikțiBnea ks tot d a- Aₘ Jₙ ₖₐ>îₗᵢₑₗₐᵣᵢₐ BÎ<„₁U fₗᵣₑd?ₐₗ> sna, k^nd m^bna Isi DsnmezeS sa a- ₗᵤi artlînd aMeasti îmnrej.srare mi D-lai G. nssat ne noi, aueasta n’4 fbksî-o snre I lonesks, amufoiat al smi ka mr mine, m. a ne nerde, ui snre a ne korețe. | Uimind- în biletele mc aseam, gisil bjleUj St snerim 4ar în mila Isi Dsm- N°- ² ⁿe aqel ’rimeslr# ka nlitit de la 23 . • , „-,11 DekemBrie an#l esniral 1860; bilet»! este ti- nezeu; st snertm in aiutonul. renmei nirit ini eati Me ziMe: noastre ueremti mi. st nriBjm la fit- „Kitanui.. • D-I#i D. Nikolae bm.» Me kare fșntt a^noaslrjt mai mujt trișm- I ^figsreazi inskris la No. 2 al reuisirslsi, ful eterii, de ktt ueea ne narej a ^ne I „kontrib»jtorilor, a# risnens hihioziniile de ftgtduțj numai sn suues trekttor. I „niai jos, ne trimestr»! de OktomBrie a. ko- Duinneze#k a tot nsternik, fakt- »leⁿt leI ¹⁵*³7ₜ| .bₐₙ, cg Mₑᵣîₙd dₑ 76 ani, care de profesiunea hă era Iₐ ₙîᵣₖₗiₐb kitanța de bani kare mi se or.-.. : FELURIMI. orlogiarîu, și care acum 40 de ani V^e-ld esdkstafi, 8b vedem MC temeiă are de#mi se nise acolo. în auul 1836, cănd chifle- I mal Mere înkb odati, o kunlribsțisne kare ra bîutui orașiulu Zara, D. Trevisan făcu pra "k¹'** d,“ aⁿhⁱ “’ekst^’nn înfigime» o unei femei, la care locuia, uă mărtu- “aⁿ«sk«îs’ flk⁸lî* d^ss^logoiit , | a kiria konrindere este : nsire, pe care ea acumu după mortea /J^Kitanm, lei ^U-Ad.kb le lui o face cunoscută autorităților- Dup0 I qinuî-sare-zeMe nar. 37 kontribBgisne perso-^ însuși mărturirea lui Trevisan elu n’ar¹ nalt ne trimeslrsl de Oktomvrie Ansi 1860. fi altă nimeni de cătu nefericitulu fiu I Iam «riinurde lal D. Nikolae Dinte uenti» ka- Hka ie arman gsBernele rile noastre de la 24 ntn’akum. Reea înst ie k«m de la gol este ^t lansari» ini rile Misiunea aktsale a emigrațiuneî a esnlika strțintttții onera țe- a krea sau a desBolta lingi nute- slrtine relațiuui, kari not kontri- mal ier a- I bsi-4a deliberarea HolonieL-uii la kun- le esnlikimll solidarea esistingei sale mi a akgisnii mi’n aiest al trefle arliklu lîtl«F aie¹- I¹ sale inienendinte nentru Bihor. stor stadie, bdik’b „Mc ni.se n re- gele uite Bora satisfaie ui’aiea?- 8, Datoriele emigrațiunii, âsifelfiu— țelese. iui îmnlinite, intri in ierkul o- sli ictere nentru kuBinie. Englitera ku junsese în afan treia ordine mi’n neriior naționali ini aiel, asltzl în dose trei I ₐksm aă îmulinit fsnkțiuni domni Jacqges a- a fr o osiei e d’a întră toate leuile erau BÎohle ks ^ea mal mare neru- minare; Englitera în sfirmil meruea ks narnî rtnezl sure fieire. Jacques, kaii nînt ns not f deslegați de ele nrin niui o îmurejs- I rare, mni taB o rabde, niui defasorabile, I ne ktt timn Iloloma nsT este libert, I ne kst timn ns noate nsmi iustini „în 1 indeuendinut renresintanții seijinjEțe- 1 rele strtincEje ar f»;a' ■ « ,jas ₙ. I în aueste udrktrî, coate iele dsne I srmt ’ue le a îndsrat ayeastt țart, Va mi Domnii nomtrii kari s’a n-i este dator fie-kare a-mi da komnt Isi ziinăt ne struni treks dune'fron ln j însumi, mi a întreba konmtiiniia sa, esilis, ipt Englitera reînfrwd în dem- I daka ueea ue a fik'Bti nentrs natrii nilalea iei n»uio. ale mi’n reanekl.l p⁸¹' l°w * ■>E¹ «>«<" . , ie a oksnat mi okuui. In aueeami uro- Jemlor, aunse în kinI-Ba ânl ieea I ’ J p I noraisne -ni kare Holonia Ba aBea o ie o eedem astăzi ki este.'Noi, în j B;ₑₐg:b nlin^ mi de fa^t, trebse si trai am în resnektsl leuilor mi n dem- I kreaskt eneruia serBiuiBlsi se# în stri nitatea noastn nagionaie ? Ui tel I inttate, trebse si dobîndeaski o or- hrl jn$-.aă gxpernat mi ne gȘBernt | anisare snjki, ierarmiki mi regslat>. sta ajbtorislsi ambilor mei, kari as Isat narte la Iskririle mele, ^nii din ei. m’aS nreueș în morinintijjlg&ssnd în srma lor o adink'b UBiere de riS ; al-' ții gîrbQBi^ ițe btțrineț’B, konsak.rț remtuiița. nsteriitui* lor spruiuislsi kap- sei sakre ae aă îmbrhțiuiiat; alții* earsmi, Iskrttori in ora dsne srmi, donedeskikB toate țenerațisnile înțe- leg d’o notriBfc datoriele lor komsni/ Niui ansi din ainiaii mei ns m’a nirtsit, niai în feriaire, nial in ne- nor&tre ini nâ mi-a# I&fssat hiai o da ti kolaborarea lor⁷ denotate, inteli- uinte uii desinteresati,; sner ki niai snsl dinlr’îniun n# Ba ninși ne fisl¹ meii mi ns șa rpfssa d’a îmbr^țimia nartita isLintr’o Iskrare folositoariB mi onorabile, .©doa / aoiiirO ; iot!: b £ Dost ideie d’o notriBi» adeBBratej mi .d’o notriBE imuortanți—m’a8 _ ki- ItssitS iu Biațt: țot§ d’asna aBsi# nresinte în snintsl mes ki n ster ea n a m t e d fu s iMl mi ks omsî ka indiBid este ko n s ak ra t ne- norocirii. *lea d’Bnlîts din aaeste ideie o Tekomand familiei mele mi ka- marazilor, uea d’a dosa fislsi meS Ite- diolaS. în loate^irțfle Holoniei s’ailt oameni ks kari mi leagț legitsre alu lui Ludovic XVI. Scăpatu de pu- terea cibotariului Simon, cărui era in- credințatu, venise la London, d’acolo merse în Scoția și In sfjrșitu^se^ îm- | barca și veni la Padova, unde consorți! Trevisan îi dederă un documeptu, pe care figura anulă 1787 ca anulă nas- cerii sale. In acestu documentă, care mai esistu nu sîntu numiți nașii. Tre- visan a repețită acâstă âeclarațiune me-f dicului seu pe patulu morții. Autori- tatea a luată Unu portretă fotografiată ■alu repausfittuhii, și se ^ice co s’.a în- cepută uă cercetare. Este cunoscut co pînd acumă s’aă înfățișiatu uă mulțime destulă de însemnată de pretinși delfini (fii ai regelui Ludovic XVI.) — De la Miiană aflămă uă spe-) -culațiune enigmatică; Uă companiă englesă a însărcinată p’unu banchiăriă la Neapole: a dobîndi din partea gu- vernului voiad’a depărta nisipulă mării intre Neapole și Salerno. Compania ofere guvernului a curăți, cu cheltuiala sa, porturile de la~ Neap6Ie~șT'Castel- lamare și s’obligă ăncă ;a procură gu- vernului toată eătățimea trebuincidsă de cărbuni pentru marina de resbelă c'unu scăijămîntu de 25 la sută. Ce pdte a fi găsită Compania aceea în nisipulă mării noastre, ^ice corespondentele, a- ’ ceata nu scie nimini, șio banchiăriulu, care a fostă însărcîflKtă fe;-mijloci a- ceatâ transacțiune, nu scie însuși mai re iam dat aieast» ai sl»ji iiînb • ii . voț^a bilet țintril. 1861 Islie 29. , A,Pîrkilai imnlinilor Moise Bskar ta koinsna Hods Neag»l»I,“ în kare interval viind iui logofital Koin»ni, XnsteskB, mi ai- zfiid kitanua Mea dintit hAsll tot de dinsal din anul 1860, ki o^ am: Sa renezit sun smblgi din Hiin-țj U’aMca-de adoa tnaiuskrisb, es aizînd o asemenea mimeloas t, sunare din naitei am jpiist bine kitanya in mina ini ns latn lisat st mi-o ea; la kare foryb aS fost faiii thaî mslm din d¹—ni amiiloiaul mîviII mi militari, mi kare ns laă lbsătrsi taki o mai mare arbitrarjnfanli, la forua Me înlrebsinua sbin smalgi aqea kitanub; în srmb aizind kt n’as naist r^sm|,aă nlekat rostind ayeste ks- Binte ,,Ki ha este de alribsiiisnka mea kill akam slut insbrMÎnat de sab llrefektarb, ka sb imnlineska bani katielof atît înOk mana mea kam mi în aife dkomaiie ^sndeo se afli linși, ka la komisia Me este s> ai> in aiea- stb nriBinnb sa le gbseaskb bine toate komsnile aqestat nlais llraxdaa.‘c lati dar d-le Rtdaktor ks Me rbgsli si strîng^anî de kontrib»uie nersonali, mi ksm se întrebsinueazi mi inel de nrin kstiue 'Vb- tesMt; KimI daka noi Jni si ase- menea forul, mi rvniri din nartea 4-lor 1o- goleițl de sate, dar bie^t sitent kara ns mtie uiți mi skriîH! Negremit ki Bor ii nlitind de 2 mi 3 ori ne sn trimeslrs, mi amia niiț odati ns Bom nstea fi skinaut de imfamii, bi rog dar na- niei deul aMesl esemnls Mț£i-1 ant ■din nartea d-lor logofeții «nat aniȘd mslf#ka BMestea arbitrare fapte, p- Oi “41 Ilrnmiui ei rog d-le R.^ktor ks auqa- sli> okasișne ^kredinuarea urea osebitei mele un mina bv iuilis... ,, uw;: ⁱ! ‘oR www.dacoromarrica.ro ROMANUL ’ AU^USTu 14 DEIIEIIIE TELEGRAFICE KbfsbI BienI din 28 lalie. Metaliie Nafiionale . . . .Akuisnele Bmiel I „ Kreditsl London z’¹'⁷. •*. Silber . Dskaut '■---- 68 — 15 81------- 746 ----- 474 — 20 137 — 25 n< 136 — 15 c U 6-58 MISKTjRILE ÎN II0RT8L ert>ila. In zisa de 26 lalie 1861, Korbbil 55 fianoare 55 sosite tnkirkale. . „ demerte nornite înkirkate. „ demerte sosite............ nornite........... Ilreu»! urodsklelor. 4 3 2 Grîă liakîr kalitatea I,‘ kila iui n ,, kîrniS Sekara . norsmbS. Orză noă ObizS Fasole . . e p A¹ - II, I, » ■n 55 215 190 175 80 148 65 impiegat al șefi, de la care con- tractantul va lua dovedi și le va presenta Municipalității, ca în te- meiul lor să i se plătească bani pe toată luna odată, după prețul ce va resulta la licitațiune. 6. Acest contract va avea pu- tere obligatoariă pentru ambele părți între cari se închee pănă la finele anului curent 1861. “ Doritorii de a se însărcina cu luarea prin contract a acestui ser- viciu, sunt rugați a veni la Muni- cipalitate îu aretata Zb sPre a se face licitațiunea prin oferte sigilate și adjudecațiunea după regule. Membrii KonsiliHl&I Msniiinale. D. Briliant. D. Berendel. Ani. I. Arion. I. I. Melic. 225 200 185 85 155 70 t b Raniga silbatj^kv — — Meisl kila .... — — UIIcubfI nornite înkirkale Ia Sslina 6 MIȘKTRILE ÎN 00RT8L GALAJD în zisa de 25 Islie 1861. Koi &bii sosite înkirkale ■ — — deiuerle n. . . — nornite înkirkate. V‘. . — — demerte . Bancare sosite . . . . w . 15 . 12 . 1 ; -2 a nornite I Pji UUI. -«<1 ' 7 ’ dl , llreusl IlrodBkteiorl No. Cesar Bolliak. 4242. ansi» 1861. IsliS No. 486. 2 30. GfÎb uiakîr kalitatea I. n n kirm>» p n arnist Sekara Ilorsmbs Orză . . . 55 y 129 138 * Principatele- Unite. KONSILIBL MBN1MH1ALE* DIN *ⁿ BbK8REIllTl. La 9 ale viitoarei lune August se va ține licitațiune în sala șe- dințelor Consiliului Municipal pen- lᵣtru esterminarea câinilor oe se vor găsi nelegați sau fără botnițe pe stradele din capitală după condi- țiunile însemnate și anume: Omorîrea acestor călnl se va face prin hapuri otrăvitoare, cari vor fi căt de tari spre a muri îndată călnil ce le vor mănca. t 2. Contractantul va îngriji ca nici într’un casiî să nu rămîie pe ulițe vre-un hap neluat de călni. 3. Contractantul este dator a avea, oameni trebuincioșl pentru darea hapurilor. Acești oameni în- să vor fi cu moralitate, spre a nu face o rea întrebuințare cu hapu- rile, căci într’un asemenea cas va fi responsabil contractantul. 4. Se îndatorează a avea car- rele lor sau căruțele sale pentru transportarea cadaverelor acestoru animale la doă locuri afară din ba- rierele orașului și anume: la gro- pile de lîngă Giulesci și pe locul unde s’a fabricat cărămiZe afară din bariera stradei Dobroteasa unde le va îngropa la o adâncime de șese palme spre a nu infecta aerul. Chi- ria locului de îngropăciune se va plăti de contractant. .1 5. Pentru constatarea numă- rului călnilpr ce se vor omorî pe fiă-care Zi> Consiliul va numi un Costum dOperă, Pentru desfacerea unul bogat garderop de Operă Italiană cdmpvs de felurite haine, musică și alte obiecte pen- tru felurite epoce, cu prețuri foar- te moderate. Doritorii se pot a- dresa la sub-semnatul în maha- laoa Batiștea, vis-a-vi de Consulul EngleZă, No. 41. . r. Papa mc o la. ₜAno:!F ₜ iuî. j: ^0^-479. ^,^^ 2^^ ₐ r Rj Rfjrr UttlRLUL IWTTI... Vinzan c'Un scăzămhd de preț de 50, 00 și 10 la sută*⁶⁹a« UP. Pentru desaviripta desfacere.,^ îț Nearătîndu-se nici un doritor la zioa ce a fost ficsată prin însci- ințarea Konsilulul 3590 pentru dară prin licitațiune a pavări din nou a stradil Sălciile din colora Galbenă, conform cererii făcută de majori- tatea Dior proprietari respectivi și a proectulul întocmit de d. Arhi- tect al Kapitalel, Konsiliul a decis a face licităție cu oferte sigilate la 12 August viitor. Acăsta se face cunoscut tutulor ca cel ce vor fi doritori a se an- gajea cu espusa lucrare să presen- te Municipalității ofertele d-lor în arătata cp la ore din 4^* Ofertele vor fi însoțite și dă cuvenitele garanții, conform dom- nescului Ofis No. 1660, din anul 1850 publicat prin Buletinul Ofi- cial No. 110. Tot de. odată sunt invitați și domnii proprietari res- pectivi a veni la Municipalitate în arătata Zi spre a fi față. Membri KonsilialBî Manininal. Desfacere de piliră de Olanda. Fiind că numai o săptămînă va ținea desfacerea de marfă de pînZă de Olanda care posedă în prăvălia mea, în casele Torok din podu Mogoșoaie, alăturea cu Pas- sagiul Romău, cu un scăZămînt de 25 la sută. De aceea invită cu respectă pe onor. Publică din capitală, d’a mă onora cu visita d-lor, și d’a lua în băgare de seamă assorti- mentul de mârfă, pe lîngă' prețu- rile loră scăZute, ș’a profita d’a- ceastă ocasiuue, care nu se întâm- plă în tot d’auna, aprovisionîndu- se cu aceste articole trebuincioase. Sunt de vînZare batiste d’b- landa pînă la 6 sf. duZina, buca- ta d’olandă 60 coțl cu 4 galbeni, cămașa bărbătească cu 2 sf., pre- cum și unu assortiment destul de mare de garniture de mese de ață albe și colorate, percaline de ro- chii de dame cu cel mal elegant dessen pînă la 50 parale cotu. M. Schraindorfer, H ’ meșter de pînZă d*Austria. (No. 474). 1 .n D. B r v t i a n b. A n t. I. ArionJ Cesar B oI i ak. D. Berindel. Oft : I. I. Melic. No. 4252. anul 1861 lalie; ³³ ■ No. 487. in De arendat. V -ni Cu . sosirea timpului arăturilor de toamnă, se dă cu arendă moșia . Crețuleștil a d-lul Angelache Samurcaș, cale d’o poște de capitală.«>.:i o ini No. 490. 3nKf'« ‘ IMPORTANT........... La magasinul din strada Co- vaciloră alături cu cantorulă d-lul Chiriac Pană ChirovicI, se vinde la licitație în toate zilele pănă la 1 August următoarele obiecte: Paturi cu lustru de nucă și de anină, saltele de lînă și de pae, plăpăml, perdele, cearșafuri de o- landă, fețe de perne, canapele, fo- telurl, scaune, messe cu lustru, și- foniere, lovoaruri cp toate neces- sariile perdele, oglinZl* feșnice. (No. 466.) in De arendat Moșia Dîiga a doamnil Sultanii Marsil din dis- trictul Ialomița, de o mare întin- dere, cu peste opt-ZecI familii lo- cuitori, toți cu vite, cu han și cu Zece sohaturl, se arendeaZă de a- cum pentru trei său cinci ani so- cotiți de la 23 Aprilie viitor. Nu. 488. 3 hⁿt ■ De arendat Fiind-că to- amna pentru arături s’apropie am găsit de cuviință să arendeZu de acum pentru sf. George viitor mo- șia mea SĂLCUȚA din județulu. Dolj iu, în distanță numai de 3 ore de schelile Calafatu și Cetatea și cu întindere destulă; Doritorii se vor adresa în BucurescI, la sub-j semnata, strada Mogoșoai lingăi MO galbeni, cu ipotecă, dobîndă 1 la sută pe lună. ma- halaoa 'Batiștea, casa popa George. ■ No.' 484, .iUâb ■ 2 il t . Ilt! ' Lad-lor Hempel el se află de vînZare Siment Engle- Zesc, ține 'de acoperirea caselor, cumpene de decimal și case de fier sigure de foc și de spărtură. Nq. 485. 8 lUurchidănie, La stabili- mentul de marchidănie al .d-lul Sava Vasihu din ulița Lipscani- lor vis-a-vi j de d-lor Marținovicl și Asau, a sosit acum mal multe felurimi de sobe de tuci de Viena. Doritorii vor găsi cele mal scă- zute prețuri jpum și buna cualitate a sobele/. No. 477 4 Vornicie. No. strada Mogoșoai lingă । Zinca Brăiloiu. 482i b u 1 ₛ. Un transport de tot felul de APE MINERALE proaspete a sosit și se vinde cu prețurile cele mal moderate la farmacia Ris- derfer la Curtea-Veche, jăda ion j | No. 478 ‘•ai a«oU 2 Mașine de Treerat ^1 renumita fabrică epgleZească a lui Ransomes et Sims. Doue ioco-mobile și doue ma- șine de treerat cu reZervele loră, ? se află de vînZare la Giurgifi. — Doritorii se voru adressa la D. I Grant, MagaZia Englesă, calea- • Mogoșoae. No. 468. | ‘ “ Timpul fiind prea scurt șl epoca defavo-; rabilâ spre a se putea desface toate cărțile și cele lalte articole, stabilimentul acesta de librărie s’a mutat acum in ,ⁿ * $ !,; ⁱ &AC11&TTTS Schahio im Birnlo ian * U1* ₕ₉ⱼ₈ₙ t rr -.l la rondelu (Rondeu) ' unde se va continua vinzarea 9be1■ î .b ' , roiytn (oțioși ilU .Iu.; . .. ini -i un ji >»a 1 Toi d’o dată se mai face ăncă nn apei £ | Domnilor, cari au mai remas datori la zisul Stabiliment, să bine voiască a plăti datoria g lor, fără a aștepta un alt apei și alte măsuri. | >! ^-«*1 ' Jy! E. GRANT & COMP. Callea Mogoșoie ⁴ ’ • ■ :¹ în facla Sărlndarinlui. if> .aJi Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- rie, de vănătdre, de utilitate și de agremente. Mobilări depline și mobile mici. O- glin^I mari și mici. Paturi de ferii și de bronz, paturi și ligăne de copil, tapete de tot felul și stofe pentru mobile. Pân^ărie ș’asoernutărie. Pân^e sim- ple și imprimatd. PânȘe ne’nălbite, messe și șervete, scergare etc. etc. Bonetărie. CeorapI și Călțunl de ață, de bumbacu și de lână. Gilete șiismenede lână. Câmâși de pân^ă și de flanelă. Fla- nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lărgimi. Ale venătdrel. Arme de focu, Pistdle Pusei, Carabine; Cuțite, etc. etc. t Cuțitărie Englesă. Brice, bricege,fdp >«> khq-ii De arendat Pădurea de^ pe moșia mea Stefăneștil de susd de cerii,, și parte nuele și pari, din ( districțul Ilfov, în depărtare de ca- pitală numai un ceas, se dă spre tăiere. Doritori se pot înțelege despre prețulă el cu sub-iscălita ce se găsește acum șeZătoare chiar la această moșie. ipvik. h fece, cuțite etc. ete. Parfmnerio, de tote felurile și din cele mal bune fabrice din Paris. Marochiuăriă. Mese și obiecte felurite de lacu chinesescl etc. etc. Bron^ăriă. Pendule, Lampe, articlil de daruri, argint și plaquâ. Ciment, adevărat Englesescu.' oi m iun< Vinuri, liodre, cigări, ceai, cio- colată, bombăne, biscdturi. Comisidne pentru ori ce obiecte din Englitera și din Francia. Macine agricole din cele mal bu- ne fabrice a le Engliterel și mal cu sfemă de Clayton, și Shut- tleworth, Ransomes și Sims etc. - ¹ ' - u! 5 h U . Cherestea, Sabsemnatal faie ksnoskat onor. usblikB ki în oramslk Olleniua are sns Însemnat» denosit de kerestea de brad» iientrs kons- trBkgia inseiitorilor de binale mari, adiki skîndBFl, grinzi mi «rmi de diferite dimensil, îh dangime de Ja 4 nîrii Ja 7 ătînjinl; iar grosimea de la 5 nini la 7 LiohrJ mi de la 7 nînt la 10 uoierl. ^Doritorii de asemenea kerestea, ie se noale nre- fera nentrs soliditatea ie garantea- zi mi nrecsl iei moderată k« k&r« se Binde, se Bor» înijellege k» ssb semnatei la Briilaᵥ aude am domi* liliBl, k« D. Sterio Angelidi la OL tenÎQi, mi ka D. Aleks floenaru'in hakaremtl, strada Skaenelor, No. 10. -hui I h Argira Raleti s ’.orild v No. 475. x ^a.-, ii li .rijfifadnl - ⱼₜo L ubs în stare, a uriimi atîi h- k r u r I de nasagierl, urekBm ini tot felsl mirfl iui nrodakle sure rrrabniki d’a drental trimiterea la O Ileui ta, B i e n n a D r e s d a, L i n s- k a, Berlin, Xambsrg, B r e m a, K o 1 o n i a , ii a r j s, Marsilia, Londra, L i b e r u o 1, Triest, Beneuiea, Mi lan, Tsrin, Nea- u o I, iui la toate nieuile mariti- me amerikane mi altele, nreksni mi a trape astfel de banarl de la □remisele sas kil se uoato Ba sili mi tifika din derea, ie xirizit. în ie alte loksrl, ka kiril moderat fiksale, iui se fiilor tot da. na a jss- în ie mal bine înkre- uin aksm de obiule i s’a Se giseskă la a»teasli Agende bilete nentrs k bile ferate dela Bazias uîni la Ilesta, IlresbHFgg, Biena mi Bodenbax. J - 1 H H * Vilhelm Valdner. BîbfobI de snedigisne mi koinisionerl, în slra'da nem- ’Heaski, Kasa Rarnka. ' No. 460. ' i an . - •idUSi, iî^ dl _₁₀ ₒ _No?. 472 ¹ ⁿ Sterie Caluda •a