II? 29. 30 Itt.iie, 1855. R0INANIA LITERARA. EK0X0M1E nO.lITIKTb. (spinapo) în <*ie sape slnt esislx o Konstilstiie, sln-t«.i Ka mi soqietntea «opmxnd sn opranism i-deia.i. Konstitsijia op tpeEsi tenpetih* sx se înlemeiezx ne jineplalea indiBid»ajt> ; se în-temeiazx înse In 4>anlx ne InKopnopapen npi-miliBX a jiEeptxjţef, ne nponpietate. în timns.i 4>eodn.iilx|jeI nponpietatea nxmîn-ts.isl nspta îiikx semne.ţe sxiiyepoase alinrx-toape de Kinxj Kxuitirxpeî eî; mi aqea npo-npietate epa caza dperitspi.iop nojiline. Mai In spini, în seKo.isj a.i XVII, mi a.i XVIII, ok-tiBilatca, .iKKps.i inte.iiyeut îi npimit si, iiapti-qiiie .ia nozinia npÎBUeqiati a nponpietxijeî nxmînts.isl. HJi din .îSKps.i inte.iiyent snil ks e-Konomia, se desBx.icmle nponpietatea mim-KXtoape. Opi qe Konstitsjie se Inlemelazx ne t sn qenz. Ilponpietatea ne noaptx o napte npo-uopuiona.ix mai mape a aqejsla, tendeazx a jsa nslepea ssBepanx în nn.ni, mi în spmx a dcupeta mononojspi, Kopnopajjiî, Bxml niapl. Snpe a motiBa aseminea peslpxnţjepi aje msnqel mi ase SKiniEs.isi, tnBestiu.il ks ns-tepea ssBepanx aK ane.i ja Kjasa anxsatx sas sstepitoape. Ast-te.i intepese-ie qe ap tpe- bsî sx +ie apmoniqe, dcBin Kontpapie, uii dB-kx .isnta qe se desxmspx ne sqena Kxmti-rs.isl aBepel ne xmn.ie de snaîmx mi dspepe npin auiyapea eroisms.isl mi Bistimije qe a-Konxp Kxmns.i el; lotsiul pezs.itatsAf jisnteî nn tpeusi sx ne xmn.re de snepinux în npoBedin-lix, Kxql K.iase.re jinsite se anponie tpenlat de niBe.ia K.iasci îna.ite. E ks iistinux Ka .isnla sx se SA-xpmasux în 4>aBops,i nstepei qentpa.ie a stals.isi, mi nstepea qentpajx sx KonlpiEsiasKX .ia peajizapea snei epiqipi din qe în qe KpesKxnd npin opranizauia SKoaje-jop, npin esenstapea dpsmspi.iop mi a Kana-vispi.iop, npin îiiKspxjapea indsstpiel, npin în-«iiiiUapea institste.iop de Kpedit. Sn aseminea rsBepn înse înrxii4>at de oiniiinstiniin sa, s-mop Ba nstea .îsneua, sx se npiBeaSKX Ka nsp-txtop tslspop dpitspi.iop mi npin spmape sx isroneasKX anpx din jjenpx ne aqei qe i s’ap nxpea nepinsjioml, e ks iistinux aseminea, Ka soqietatea înBinrxnd în aseminea jsntx a in-tepesejop malepia.ie mi no.iitiqe, sx asirspe-ze jlEeplatea mi msnKa indiisidsa.ix mi în sp-nn> aseminea .lineplate sx dsKX ja anapxie. Ama de ni.idx în limns.i *eodajiti,ijcI nponpie-talea npiBueyiulx epa nponpietatea nxiiiînts^si. Ea epa Kondiuia omsjsi jisep de atsnqea. Ilpin naptiqinapea esKJsziBi, a i;.iasel nponpie-tape .ia rsBepn se desBx^i Intp’insa sn snipit 33b EKONOMIE IIO.ÎITIKT». de opdin, de K.iasi; mi nie.i snipil Kpesna a-ylatul de dpentsj omajal jiBep de a napta ap-me, de aic.i de a'uil da Bota.i în ndampije na-B.ii'ie,- în apmi de a sepia In apniie. Snpea’mi asirapa natepea stalajal. K.iasa nponpielapi Kim-ntalii saslpase SKimi;a.i8l uponpietatea nimîn-la.iai, o înKangfapi de majopate, «idelKomi-se, ama înait K.iasa domnitoape rpanitu ki-tpi pegima.i Kastejop, adeKi nizaia a »i înşişi lalapop awe^op din K.iasa de gios, ie npin inle.iiyenjji, mi aHtisilule ap 4>i Kialat a înlpa în sina.i ei. în Ipeamt snan, hi nponpielatea Kimnîani *a mi .ia noi ja înienat. mi este mi nnam uponpietatea eminenţi, uponpietatea. ne oninia nsBJÎKi cnopenzi. înse ina.iienaBi.iita-tea ei ni'ii odăii na *8 npesKpisi. Antapea «piti a pegima.ial 4>eoda.ia na npedomni nini o-dati în uapa noastpi. Ile nisiopa.i aBepel nimîn-lajal sc desBi.ii mi aBepea inimKiloape a o-pimeni.iop. A'iemlia îhki «topmapi Kjase o-naind .ia wasle.ia.i noBi.ia.iai, zidapi.ie opama-.îaî. LUi ei îmncdeKapi upe^aHepea KJaseiop npin Kopnopuijii mi monono.iapI,r npin per.ie-inente mi .iegî asanpa maiiwel. fin aseminea opdin în stat lendcazi Kitpi Konsoiidape. Tpenepea de .ia o K.iasi Ja aj-ta deBine rpea de ♦ai;to; mi sKimBnpea kju-sel domnitoape de jure kb nenatinui; nmi aiela K.iasi ie ape natepea saBepani în nuni, îmi deapeteazi opdina.t dopit mi H.taseje npin mijjoHaj dpilsjaf epedilap se apelau în stipi (elats, ©tiiitDc). K.iaseje domnesc în Uepmania în liînnai Kpaiiayijop; în tppanya în timna.i Kapo.iinyi.iop: în Inr.iitepa sânt dom-nipea Anr.io-SaKsoni. Kaste.ie se statopni'iesK în yepmania npin înuuapea dinastejop, mi în 4>panua npin pidiaape anlpastion'uop ja Eaponi. — Ka toate aiesţe castcje Eaponîene se deoseBesK de aie.«e a .ie opienta.iaî. în opienl H.iase,ie na slut denii napnelaipea ome-nipei de aitpi a'ie.i ne ape raBepna.i aBsojat în nuni; în Eapona stipije se naşa din a-napxie, mi din neeoia ie Kipaia de a ^opina Koinanitijji supe unipapea .lincptiyi.iop sa-,ie. Eaza Komani a anestop doăe soiapi de Haste e înse opdinaj nalapa.i, Boinya diBini ne e.ie îiiBoani snpe .legitimitatea esistenyei jop. S*ipmapea Baponie.iop se înlimn.ii în $panjja în seao.ia.i a.i 15, 16, 17, de ja Aa-doBii; a.i XI, nini .ia AadoBina a.i XIV. Ta-nil (Thane, Komijjii) în Epitania na «opmapi nini odati o naşti. Timnapia se jenidapi de aneje npiBijepil odioase. în seKo.ia.i ad 15, ioEigia se rntepge NoB.iej|a înse îmi nis-tpi iiM>.iainjja no.iilihi în sonietate. In timn ne în pnnua, AadoBin aglange si zim: l'dtat c'est moi, *) sonielatea în Inrjitepa noate zile ‘na dpeat KHBÎnt, hi Kpiimca na’i a.ita de-Kit siniBo.ia.i anitiijil nauiona.ie, najadiai ,ii-Eeptijuil. De .ia AsdoBiK a.i XIV înifoate Bidem domnind în d>panya le bon plaisir du Roi, namit ancien regime. în Inrjitepa Bidem desBi.iin-dase Magna Charta mi bill of right (.legea desupe dpentapi). în d>pnnna npinuina.i aBSO-.îat KH.iege itihtopii ne Kînma.i Bili.iieî. în In-r.iitepa npiimina.t I.Iepman a.i Jiineptxj|il indi— Bidaaje întemeiazi Indaslpia. Peyima.i aESO.iat în 3>panjia *a snpijinit mi de pejigia nalo-.iîki, io ape de npiniin aniBepsajitalea mi ni-zaeuite .ia anitatea e+emepi a omenipei. în Inr.iitepa noaa desainape ylatepani, Beni în a- ') Marnulay uestit*a IstopiK lnr.icz, 7.ine ,]\n History of En-«rlaiid kho. I Moiinwliilo a t-hangc was procceding in-ftnitcly more iiiomentuus thnn the acquisition or loss of any provinco, tluin thc rise or fall of any dy-nuty: Slavcry and Ihc eviU by which slavcry is every-where accompanicd wcre fast disappcaring.“ Adcai, m, .{vn Bpeinea pcsae.is.isi a anrtndspop pozc.iop se onepi o sKimnape qin Inr.iitepa, as ms.it mal qinsemnali, deait ncpdcpea sas aiuitirapea snel npouin|{I, desit sadepea sas qini.iuapea Bpe snei dinastii: Ss-iiuia oii misepiije se o naomnaniazi mai dismpsse npetstindinea. 3) Edil de 1691. Ib n'apparticnt ipi aux frois de faire des rual-tres des arts et nieliers. K&IJET'bPl. 339 Uistop sowietT>|jiî snpe ai siii)ji tendiua indi-Bideajislb mi naijiona.ii. — în Opanua Eiipin aj IV, Bpolcmle Ra *ie Kape jjopan st alBi Usminiica o riini în ouai. K « 1,1 E T Tj P l i. Simjjs,i <»>ipesK a Pom7.ns.isI scamini a i amenenual de înlpenri slintiepe. Sisteme se pidiss în Konlpa sistemuop, micoajeje se p'bdins «na assnpa alteia, mi se înlpeitâ în *spia no— jiemiwei stipniti de KiteBa .isni: lIine as dat nasKape Japrons^si?.. Tb.. eS?.. Esnspemtil sa» E.iajsjl, sa» Japrons.1 n» ap *i oape .lim-r.a peoKfiionapijop. apistoKpnyi.iop, s.iaBoni.iop uii psso.iatpuop Mo.idoBeni, Kape dsm. koh-Kjszii.ie neKonKjBzmd a Djsî B.. *) a» sjt.et>-wisnea aBsspdi iui petporpadi de a Hpede mi a nponiBedsi, kt. instp»menl».i k» Kape s!ap n»tea Kinta ponnmeuile este usn, dap kt. me-mlepiî n» sînt Bpedni'iî. Noi sape icpedem kt. r.iass.i a ont mi.iioane de ssw.iete ape mape n»tepe în KSimuna joMihii, mi n»tepe mai mape deKT>l jioţiiha sistemijop ie se întemeiesK» ne rpamative stpiine mi ne spe no.iitiye 4*1-pi «biinpT. asl7.zi, noi Kape Kpedem kt. rja-s».i aweslop ont miiioane de «Băiete este ms.it mal niK.it deKit o Kolepie, K»nînt mai ms.it aptistiK mi r.isms|j deb'bt dpent, apsnKal de Dn.i. E.. ks desînBOJtspa mtisti a jimsa-yîsjsî BsKspemlean, ne-am înh-pedinijal dsm. m.tpsn//bloape wepwetape a Jessinoaneiop. kt>. Kotepie însemncazi. so«iieti.!jî ini'iî. (ponvb-neuite: adsm.pi), sas npietinii jitepape i a.i-tejie, sas umoare sislemaliwe, we se înwepKS *) Bczi Ilatpia N. 30. a tpxi aapi de iiiajja uimitei, mi a se deosebi de tpais.i tstspop. usnioapi. KKaicipiî mi nedanQii. Kbt de «psmoase sînt sistemije mi pods-pi.ie .iop, sînt Pominî nilîimi, KOiiBinuiI ki o -iinir>i, «ie ea tspwili, rpewiti., •t’pnnuszitT. mi sjaBonil’b, Ki.nd Bopr.cmte de neam mi s’as nisKsl ks ej, Kind snsne de Ipesslsj, de na-tpie. mi în +ie Kape ksbîiiI stb o 1 padijjie is-topiici, o dspepe, o +aji sas o simjjipo. e o jiniEi neuepiloape. mi ks ancBOle de a stipni. IlpoiiOBcdsipea Ka.ininish. aS npodss Bielatea Ponuniel; ea npeKsm s’as zis, as şicanat nea-ms.i de 04>iuia.iitatea s.iaiionisms.isi in stat mi în EisepiKT.. Kape Ottuia.iilate, ne mina în a-diB7.p a ns mai 4>i nauie mi pedswe .lirnsa ja sn natoa desmomlenit. npeicsm e we.i natoa ponnmesK de ue uiesspi.ie Tisei. Dap npo-noBcdsipca ica.ininisli mi peaKgia pomineashi in Kontpa ne adsse 4>opma desiRipmiti, *op-ma Konicpet'b a neams.isi nostps. Ilenlps a ti.i-misi idcia noastpi mal ks nitpsndepe, am ziie in. Pominia as emil înapmati de toate nstepi-ie Biepsiloape din penojsuin pe.iitiioasi, ica Minepaa din «tpsn'ea jsî Isnitep, ne rki-nmd din Bidepe kt. neamsj nostps este po-ds.i a .isinei Pontam. mi a .îsinel BapEapine ma.is.i Dsnipei. Ksm pannsjiF, Italienii Sna-niojii sînt podspi.ie în a.ite nponopijii a wi-ni.iisau.iel neide mi a si^Bitminel; modepna spb iio.iiliKT. a Mosmui.iop. de Kape noate pa-uiî de neste nisiijji ica mai deiiaplajji ns epas mi ns sînt m>tpsniin ha noi, ne-as apsnKal în ila.iienism, în 4>panjiszism mi in ajte isme, we ns epas mi ns sînt poimnism. înse npiinejdii-.ie no.iitiwe, în Kit opiseinte ponipea ss*.ie-tsjsi pornim as tpebst. adenipats.i pommism (pensie ami pidiica Kans.i. DeoscEile.ie micoaje desuipuitoapc .ismci pornim se sneshs în S0K0tiii||a .iop dcsnpe ns-liina mtiiniji a jiimr.eî s.ioBeni.iop, mi npin 340 KBQETIPl. s.inBeiiii nwestif, no mirajim o Kpede kx seîi:-Uueqe penhuionapit Mo.idoBcnl a „Pomxniet jiilepapl.* 4e Bpop si zinx niKoa.ie.ie na kb-BlntBJ de mtiinux a jirncel, na se npe npiqe-ne, Kiqi uesxlapa, jerxtapa m.puijop snel ♦pane, sinrs.iapB.i ini ii.iapa.i8J slnt aslxzi mtiinuT a Konii.iop mi ns se iepe nhl uapni niqi ani nentps a jop înBiuxtapx. Il8penet8.i anei Bip— ra.ie, jinsn anei BOKa.ie, rpemaj anei nepiode sînt JBKpapI sepioase, mxptapisiin, mi eped-niiesKS pe*atauit mi nonijî de neodixnx a ita-nclejop înBXuate, dap si *ie îndapape uii iep-tape KTmd qetitopîaj Ba nalea najeije ideia npin rpemx.aejo .limr.el. — Na Ropealapa SKpisa.ial ♦awe nxpui.ie Bane... în deoseBî, nentpa aimna Pominx ande sx Kiatim pera.ie.io ei? în uiKoa-,ie?.. Dap muoajeje se deoseBesaS loate npin sislenia de uesxtapi mi de optorpa*ie, mi toate nopiiesaS de ja anajorii slpxine, aneje itajiane, ajteje .lalinemte, a.ite.ie panuaze-uite. — în Kipui.ie r>isepiqemli, în xponiKapî, în ni.ide.ie .ial Illim.ai, .iaî K.iein, .iai Maiop, a nayini.iop Kxplapnpl în apma a'ieslop, în noeijî na Kxpjona mi SiiaBensKi?.. Dap niKoa-.îe.ie, na st. 4>ie .loijiqe, tpenaie sx pesninrb mi ne anii mi ne a.ujil, kx ef sînt Bapsapi, mi na sînt Poraxni dani E.iaj saa dani Ea-Kapemti. *). Dani Kxpuijc mi manasKpisapije qe.ie mal Beai na ne d.fa a.ilx jimBx denit awea qe xm-B.ixm a jenxda astizT, natem oape sx npesa-nanem pera.ie.ie, pxdiqini.ie, tepminauiije ini suimositapi.ie KOinBinale ini Komnjinale qe ne îninană mi.oajeje, mi nalern Kpede na KBBÎnt de EBanre.iie, kx Iernai, B.iaja.i saa EaKape-mtii aS rxsit Pomxnia npxnxdilx. Na. — Kxpui.ie qc.ie înlxis epnS isBBKnipea daxa.iai neama.iaî, qe xmî rxsisx întpeqimea jai danx *pxmxntapea neBoitx a Beanapijop, *) Barbxrus cgo suni. quia non intelligor illis. epaa peBOjapia îiiBinrxtoape a ideei Poinxniel, qe se miniKX în stxpinit în BeaKS.i a.i XV, mi Bina ja jaminx in BeaKaj a.i XVI, Ka .liniBa, K8 nn.ieKxpi.ie, kb qiBi.iizauia, mi npe-simijipea de tipie a eî. Hxnx a na jani .ia soape nauiona.iitxui.ie moanesiîS BeaKapi, mi odalx pesapa kb loate apmeje .iop, Kpedinui peaiuioasi, Kpedinui nojiliKX, qieuizauie m .ii ni bx. Ideîa Pomxniei nxsKxnd în Beah-a.i a.i XVI, se npe+aqe în peBo.iauia nojitihx mi nopnemte pera.iat ana.1e.1e nauiona.titxueî npin tinxpipe de Kxpuf; dap temejia aqe.ieî peBOjauii este tpadiuia opa.n. Tpadiuia opajx a neamaja? nostpa nanpin-sx în Kinliqeje Beai, zisx aslxzi Enjnde, ne di tot pomxnisma.i Kxpuijop Bisepiqemti ini a Xponih'npi.iop iap niqi Kam pomxnlsmaj noa. Asti tpadiyie opa.ix, ne uinatx în seami de mKoa.ie, asii tpadiuie ne Kape este ziditx na-Uionajitatea pornim îmnpimtietx întp’o mina-natx asemmape mi anipe ne toate .iatapi.ie poinxncmle e jimnn. Kiti osenipe ap q»i în-tpe npoBinuia.iismapi.ie Mo.ido-Apdea.io-Po-mxne, am aBat mi mai aBem îni.x o .iinir>x mal npesas, o jimr.i na Kape ne natem înuejeue de Jia oja.ili, Mo.idoBanaj kb Tisana.i, Ap-dejenna.i kb KpaioBana.i. Deh'it BOin disnata mi apramenla .lalinemte desnpe sistime nerxîoase, Kape ostenesaS, sîn-tem în înapedepe, mi ne dasna.iT mi ne aqe-niqî, ne înainaiin mai Bine, ki Pominii na mtiS niqi .lalinemte. niqi «panuazemte, niqî ita.iie— nemte; mi se ms.iuemesK8 a snopi, înainte, în poda mi în ♦pamaseue jimEa aqea Kape je-a8 *iK8t Beanapije, nentpa Kape i-aa xa.iit, niKxjil, Kinait Snrapil mi &MBonii. (Ba spma) A. P. MANO IA •------ 341 AI ANO IX * (spmtpe) — Epî seapa, «pini Koni.ia, epn sn-ndi mape în sajon desnpe nemspipea S8n-.iels.i8l. An-dpeî, îmi udai; aminte, zinca kt» ssoucts.i este nemspitopis, mi da douadb ns mtis ne Ka-pe n-i.ioso-1-, zihind: ssn-jetB.i este o ssastan-!li simiui, neua ne ns este inatepie; npin spmape, ne aitind mapyinl, ns este ssiihs slpi-Kipei, mi îiiKeîe ki este nemspitopis. O. AjieKsnndps zinca hi namai nesnipiiiitBj este nemspilopiB, ki oiiib.i neînije.terind ne-S'i’ipuiitKji, este sn-ipmits.i, denî ssn-jelB.i este nepitopîs, ne rindeiutl dta .ia aneasta? — Nini sus,!, nint a.its.1, ns mtig.., hit nen-tp8 mine, Kped... — Bine n-ani. — Bn om inepte K8 ninioapeae sa.ie mm 8iide di de 8n pis sas de a.ili slani-ii. Ani nas8.i ses se onpemte, mi nsmai npiBipea mep-ye înainte. Asln-ejis este mi 01118.1 înaintea snop întpeEipî. KsBÎntSA Kind nyisnye .ia kbj-mea ne’I este însemnaţi, se onpemte, mi iib-mal sinijjimcntK.1 noate tpene dinnojo de .linia aneasta. Ilentps mine, asta este sn ^sups de simuiment: îmi luane se Kped; aneasta nu n-ane n-epinit. Ai BopBil npe ni8.1t îmi zise Zoe. întp'anest niinst Mipioapa intpi în Kamepi. — K»m te an-.ii nu întpesi ea? Btzindso, inima’mi biIb atit de tape, ki KpezBis k’o se «azi din nents.i mea. O n-.iani-pi tpeK8 neste n-aya mea. — Ax! domns.ne! ns Kpedeain ki nuna Kape sKpie Bepsspi atit de rpajjioase, si pes-toapne sn spsL Zoe eiui dindB’ml opdin si n8 mi mimK, Kini »e Ba întspna îndati. Pimiind sinrsp kb Mipioapa, bizbîs ki n8 noi nopui. — Euili «snipal? mb inlpeEi ea. — SBnipat? de ne, dpirsjiui! Ea îmi întinse mina, mi e8 o îiiKipnii» kb ds-inl sipatijii. — Ns’yi Bois da nini odati iipiiej si te mai saiiepl ne mine, mai zise Mi.pioapa. Se zine ki nepteje tpeKiloupe înlpe doi ne se ÎSBesKB, sini n.iino de n-epmeK... Kit ncnlps mine, na Boi» si rsst anesl n-epmeK, opt nit de ds.me ap i, kihI utila te isEesi;. înKit dalaiul mii ki S8«epl sn minat de dspepe din npininn mea. ami inapi de dspepe. — Mipioapi! inyep dsjne aj sieuii mo.ie! mai zi nnesle Bopue! 040 pessni ja speKi.ie me.ie Ka xapni.ie nnline! Dap na boîb nini Ib si im n-ani si ssn-ip... opi Kape ap +i npinina s84>epinue.iop ineje, nsmai de .ia tine si ns Bie, na’nii naşi! îap dani ts ai n-i uneja ne mT-ap da npi.iej de S84>epiniji, o ManoLic! sepmana inima mea s’ap sdponi!.. — lIe zinl ts, d8.me mi Kpsdi Mipioapi! dap es sini nsintii Boinua ta, Ksyetapea ta, simiiipea ta, «bkI o aali n-opmi; sn jsnps ne’ul ziiuBemte, kb Kape noul si te n-ani uii si’.i sdpoKeuiti sbb ninioape.ie taje. — Bopbe.ie taje, Manoi.ie! imi linşaţi inima, înse snsnemi, dpir8|]8.i me», sînt e.ie sinnepe ? — Sinnepe? nentps ne le îndoemi, 88*je-ts.i mes?... îndoiaja, Ka Bepineje n-.ioapea, sn-ipimi inima in Kape întpi. Dap ns; ts ai KBBînl, Bopsejc ns doBedesK nimin... tpecHie n-ante... eîBine, Biajja mea ! nepi’ini o doBadi... opi ne iipci... no|]l svmîzini: apsnKite în n-ow, în am!... boîb n-ane tot iientps amopis.i tis ; tot, îngijeyl ts? — MsJUimesK, Manoi-ie!... N« ai tpeBBÎn-Ui de astn-e.ii» de sah-pin-inispl Ka si ruanl i- 342 M A N O 1 A. _______M uimei me.ie; kxs! moaptea ta, o ds.ise.ie mes! ap h'spma de odatx mi zi.ii.ie mc.ie. Ts’ml nou? da n.ilx doBadx deissipc; noul sx’ml px-disl de-ossnpa ininiei bxjs.i se.i nosomopit >ie mi .Ta apsnKals ye^osia... Manoi.ie! Mano-ije! nane mina ta rie inima mea: anojo este sn dop adinn, sn dop de Kape nsmul .linsipea ta de aise noate, sx’j îmnase.... sînlyejoa-sx, yejoasx Ka o tirpeasx!... — Dap nenlps se, susninx Mxpioapx? — IlentpK se? mi întpeEi ncntps se? mtis e8! întpeanx inima mea, nentps se te isBenite? — Boemii sxn.iei:? noii* njcna aslxzî, mîi-r.e Kînd Bei Boi... inse al rbndit Kxt o «e ss-*xp denapte de tine? ot.il mei, ne mal bx-zxndste, op sx se înhizx mi op sx se des-Kizx în jaKpimi! zi.ie^e mi se Bop m.pea jsnyi Ka anii; niajjn. 4>xpx tine, Ba *i amapx... lot ne nn. înxxnta mal nainte Ba nepde epmeK8J se«; mi dani. nmi 4>i osindit a ns te mal ni-dea, nsmai inopmînts.i aun nstea sx mai is-bpsk dsnx line. — Ns, Manoi.is.i meS!... tpei zi.ie dsnx n.ieKapea ta de aise, nois Beni dsnx tine, opî snde le Bei a+.ia, mi amopîsU Me.i mai sinsep Ba *i npeys.i ss+epinue.iop ta.ic... — Ksm Bpeî, Mxpioapx... — Ama dap n.iesi? ax! ts mi .linimlemli mi mi «tepisemti... noi» rxndi .ia tine zioa mi noantea... Bopsind aste.ii8, ea iuein. 4>psntea ne bs-ze.ie me.ie... T«pa mea ne Esze.ie sa.ie!.. o ♦episipe DsmnezelasKX! de ne na am mspit S8E s7.psh.pi.ie ei!.. Zoe intpx însojjiti de DoKtop. Mxpioapa se denxptx penede. EsKSians.i îmi sepsctx pana de -ia snvxp. — Mcpyc uine, zise ej; neste tpei natps vAac Bei nstea emi. Tojjî oasneuil D.isi N : Ko.iesKS înlpapx în Kamepa mea. — lIe 4>a'ii BOiniKsje? mx întpeEi. 1): N. Ko.iesh-s. — Ialx sn om ! zise dsdsKa. Dani ns epaî Dla anii i 4>ost moaptx. Zisxiid aseste nopse , ea se silx .îsnr .ia A.ieKsandps. — lle te sîulama? pesnsnse a>iesla. Bpei Sb zişi in. am st|iil? te îniuxal; BÎnxtopil ii o l si> mxptspiseasKX--- BXzindsBX în ne- pii;o.i, am apsimat Kapafiina se’ini epa nelpe-Esinsioasx, mi am a.ieprat si Tas sn nsnit de BÎnxloape.... — Emil spinos îmi zise dsdsKa. Ilentps toatx jismca n’amî Boi sb ias sn BxpEat Ka Dta. — Al Kspaj, pesnsnse aseasta: kxsî sej se'jji na da mina, ap Ipessi sx aifix mape Kspaj. D.isi N: Ko.iesKS pişe ks n.n,sepe. St. .ix-sxm ne Manoij, zise e.i. Hoaţe kx ape tpe-Esinjix de .îiniuite. — Es pxmxn sx’.i înrpijeSK, zise rpoasn dsdsKb. — Ns ape sine sx’j înrpijeasKX, îl pesnsn-sx I): N: Kojeshs. — Emti nesimuilopis, slpirx ea. Dsnx aseste Bopae se *xks sn piss uene-paj; lojii emipx. a*apx de Zoe. — lie *ase Doamna N: KojesKS? intpe-Eais ne KonMX. — Doapme. Toalx noantea a Beriet. — Me îiiyi p! — înyep ns'i ama? Ea ns spxmle ne ni-ine... nisi odalx rspa ei ns se desside sx zi-kx o Bopiîx amapx... tojji o isBCSKS... — Dap Dta? — E8? este tot se ISBesK ne .isme. De .ia moaptea maiKX-mea, ea’i uine .ioksj : Kxnd mx Bede onil i se xmu.is de jaKpxmî de es-Kspie:.. — Emti «episitx, exsî ape sine sx te Îs- MANOM. 343 EeasKi! tpist .i»Kps esle oms.i sinrBp ne .ts-rae!... că, nnpe n» am nipinjji, «*»ps'liî, »e nimeni în s-tîpmit... Ax! Kit de amapi mi «e nape sinrspitatea!... — Nb’ijI -taqe inimi pi, zişi ea ks o .ia-npimi in okî. Kit Bel -ti aiqe, 118 Beî -ti sin-r8p ; e« le-oî isni mi te-oi înrpiji na ne sn ♦pale! — Kil Bois -ti aiqe! dap nesle tpel zue tpeB8e si ii.ien... — Si n.ieqi? dap doKlopBJ? dap miUmiiKa? dap es? o ii8 le-om .lisa. Emtl sinrsp, mi’aî zis; dani te—î îniio.iniBi, qine o si te Kaste? Doamna N: KojesKB înlpi în Knmepa mea. — MitsuiiKi! zişi Zoe. Sn8nei ki este nensnie si n.ieqe; Bpa si se nopneasKi nesle IpeT zue !.. — Bpeî si n.teqi? — îndali ne Boia -ti Bine. — Bine zişi Smipindiua. — Bine! qe zi*ii mitsmiKi? dap daKi s’a BO.iniBi lap?.. ii8 nezi Kit e de s.iaB? — Noi ns’-i Bom aisa, zişi Smipindiun zimnind; mi D.isî Ba i esii a pinune. — Am dat KKBînl, zisei». — Mej nsjjin n’o si întîpzil, mi o si ne sKpil de snde Bel i, ns’I ama? mni atsii'ic înse, si rsuitl qena -toame’ui e ? — Amî mm na qeBn. — Zoe! stpiri si adsin. o ssni! Koni.ia euii. — Mi-aî -tiridsit, zişi Smipindipa, si iib -taqf nimiK -tip’ami tnlpesa... xotipîpea'ul de lueimpo mi înKpedinyazi ki'jji Ka.îHî KSBÎnts.t. — Ox! iaptimi; dap o supisonpe de .ţa DsKspriiili.. , — Ns’i adcBipat. 2. Iunie. IJi-am -tost shpis ki njien nesle tpei zije-iati ont mi smt tot aiwe! „ Emtl 8n om -ţi- pi xotipîpe!a Bei zi'ie ts Ka tot dcasna. Dap daK'ai mii uaBsa, ut—ai pelpaue Bopna îndali. — Es sînt na omsj aie.ia nape d8in qe a KJidit 8ii mual niipeu, d8ni qe s‘a îmBitat de -te.i de -te.i de zise ki Ba tpeqe .ia Binspa jsî o Biaui -tepiqili, Bede niKind intp'sn mi-nst edi-tiqisj ses. Mipioapa, aqe.i înyep qe’mi da Bia|ji, uqe.t ss-t.iet imudid, nspat. nsmal este! Bopne.ie el, /.imnetB.i ei, amopls.t ei, sipstipue el, -tem mi ininqîsni! isBemle ne ajtsj! Mi-adsqi aminte snde epam, ne ja s-tpimi-ts.c SKpisopii din 8pnu? Dani qe pimisiis sinrsp, bii -teqiop îmi ndssi ssna. Aqesla este sn om din -tejis.i ase.iopa de Kape ziqe: îi npinde mina ,ia toate. Sns.i din oamenii aqefa qe BopBesKS sinrspi Kind ns se a-t.n sn a.i doi-ie. — Mipi! amî -ti dat siniGpia me ne Bn an s’o -ti 8qis e8!.. si -ti Biz8t atsnsl. Dsmini-i,a „in xopi, K8m s'ap -ti sllat -tetele .ta mine! nini mi -tata nunii kb ouiî nepzi Ka npis.i diaKoni|jei... mi nimle bszc !.. nap Va min-Kat Bimene!.. dap -t8ds.il, kbiii iib yl-a mai dat osii— inaî „lesne te anponil de raoui nona Kind adsni KO.iaql DsminiKa!.. zib, mal Bine do Db: Boiepii... KKKoniija Mipioapa, 8m n8 ieşi. — Al doBadi? — Ko^o! no.io! zişi* e.i Bitinds'mi nenlsj. 344 MANOM. Alsniî SKoasi sn si.iet mi mi’j detc. î.i desKid peiiede mi setesu: • „Amoplsj tis c minsfsni! tpeBBie si'mi do-nodeiiitf na si mi înKpedinuezI... te amteiit ju miezs.i noimii. în rpidini .îînn .ie»4 dc mnpmspi... a Asensli -lonitxpi b Kpsdi! dap mi mm-reîam hi tot iib Ba -i>i adeuipat. Tout sinlern ast*ej: moaptea Bine si ne înKizi okîI; noi simiiiin iui Ipemapim; kb toate aseste, o păzi de snepanjji zi m se ui te înKi întpe noî uii mopmînlB.i nostpB. Mea din spini păzi de snepanui snoapi kb sea din spini S84>.iape a Bieuii! «tesiopsj J8Î kb c.i siipisoapea iui ueste-mue meje. Zoe Beni. — Euilî rindilopiii? îmî zişi ea. — Mî-mn SKiniEat xotipîpea — Ksm? — Nsmai n.ieK. — EpaBO zişi KOiiija kb BBKspie. — Am nndil ama: Zoe itpa si pimiis aise. Aseasta îi «t>ase n.iinepe... de se si n’o aSKBJt? — AdeBipat? — Ooapte adeBipat, înueps.1 uieii! 4. Unic. E noante, înKi mîiihT minate... Mipioapa ape a Beni în rpidini... si. mi rkoj, si aSKBJt...! toati Jismca doapme... e miezB.i nonjjiî, oii nonjjije de iiapi sînt misi!... na se asde nimiu; de Kit npiBiritoapea sape din Kind în Kind osositi sjiosoade Kite sn tpist liinet, desKopdat Ka dop84 inimeî meje... minate tataie! boi o si xufipijjî şoapta mea!.. Opjoijusj de 4a noapta KBpjjei Bate miezB.i non-jjn... tot Kopns’mî tpemspi... niioapejemeje SJaie, asia mi |jin... Eatimi Jînri stat»,i jesjBÎ... si rai asKBnd deni aseuilî apEBpauii de .îi.tiuK, Ka si Bid de .ia Intanepiu ndeBi-pB.i 'ie o si’mî zdposeasKi inima!.. nisi o 4>psn-zi na se miuiKi... uo.ita sepisjsi e înhipna-ti de nîSopî... asz o monli!.. o sniBpi îna-inteazi npin înlsnepiK... A.ici;sandps se iisne ue niedeslajsj stalsei, mi însene a msepa s-mop. sil KinteK monotoni uii disiiopdut... tpei; zese sinsisupezcse min8te... Mipioapa nsmai Bine... uoate sînt înrai.ial!... hite Einsipi ns’mi tpese uin Kan... dap asz «n'miilspa snei poKii!... o «emeie tpeue ne jînri mine uii mepye supe AjeKsandps... o uionti! si as- K8.lt!. . — Mi-ai zis si bîb aise, daKi te ISBesK. Iatimi. Ax, AjeKsandpe! mbstipi.ie se’mî ♦asî ii8 je înepit!... Measz!.. a'ieste Bopse!.. ns e 3Iipioapa!.. _______tl • 5. Ianie. • — Ai dat Ei.ielBj Mipioapel? înlpesatâ ne •ti'ilopB.i se.i JimEBt. — Nb j’am dat K.K. Mipioapel, Domnsj Aisandps ml-e dpar si’j Bar de nan în sin! .iaşi Ki’ml zise: xei! mi! uii se 8iti .ia mine npintp’sn neteK de stenii; dap ns sKoate si-’ui dea o napa!.. — Meal 4>iK8t dap, EiaetK.i!.. — ./Tain dat KSKoanei dsdsKiî, Kasi se Baţi dpasil în nanele. AtBnsî înui.ieseis ki «emela din rpidini epa dadaKa. — Mul am sn Ei.iet, zişi *esîop8j; asesta e de ja K.K. Mipioapa; am si’j das Dom-n8J8l Aisandps. — Si Bidem. •Isais Ei.ietsj. „ Ajeh-sandpe! (Ba spma) Ptdaklop punumtlop: Mi. jk.iektaaUpi. Typogpapkia t^ranceso-Mtomârna.