ROMÂNIA LITERARA.
21 tlnis. 1855.
K 5 ty e 11> p 1.
(spmnpe)
X.
în istopia jimr.eî <t»panqeze doi oameni ap n»t6 si ne sjsjeasm pominuop de noBiusipe iui de Komtmpaj|ie uie a j«nlei întpe neo-ra-jimatio-jatinî, mi qel ne npedS ki niol istopia neam«jsi, niqi padina.iisms.1, niqî nlsdenata dpeanti na ne noate îndemna a stpimsta t<*-me.iia jimneî ne s’hb nisnBt kh neams.1. Ap-rsmente jatineuitl n« doBedesns nimica în non-tpa p e zo n s.iBî pominesn. Exponere,Expo-s i t i o, Exposilionisns doBedesng, kt» pomenii napii as snsnepe sint dalopi a ziie snss'bliane mal Bine denii ensuoziuie sas ensuoziuie demt ensnozisisne; doeedesns ii8mai o es+onie, ne este mai npesss denii Bpeni.ie rpamatinaje. o estonie aiuinati de qe.i întiis Mo-ido-pomin, ja nsBinte ^sale din .liinBî stpiine. estonie s*inuili npin snpiepi ne as 8n Bean de Ipal»; Ipessie a <ti 8n se mai ne sss denit persjeje, în aqe.i înstinnt de Uie denii .to-uina aK.iatiBS.isi sas a a.itsi mod.
Aqesti doi oameni Besliui npin qepmpUe jop, snsi ns idei, K8 «ton, inimi mi ta.ient, ajdoi.ie kb uisdenata dpeanti nsmai mi non-
uitiinua natspei -liînr.ei, sînl Honsard mi Malherbe; niqî sns.i ni'ii a.its.i ns as iscodit sisteme, niqî 8118.1 ns a8 npeal rpamatiqi, dap nmm-doi as IntpeBsinuat matepia qe urcuş sset mini dsni ideea qe’i imniin.iea: nsEjins.i uii nostepi-tatea as meps. ns dsmteopii «antastioede mi snpijinite de tn.ient, dap as meps dsni «nun na-pe.ie pesnsndea .ia nonmliinua întpers tsi neam.
Pominii in ni ns as jsat line sama qe aii Bpst si zim, nind as Bestit mi desnonepit ni Apdea.is.i în Beans.1 tpenst aii peslaspal .iiinsa; npouiBedsipea aqensla neBoiemle o pes-ninape mi o ti.imiqipe. lIine ziqe peslaspal ns ziqe npeal; pestaspal se inueiepe a se întonmi 8ii jisnps ne as +ost, sas a se în-toapqe .ia npinqinii.ie nenispitoape. Kape oape epag npin'iinii.ie nemspitoape a.ie prftnmLiop a-meninuate de neipe, Kape as Ipezil ne apde-jenî? Epa .limba ponimeasni, qe din zi în zi rpeqisms.i mi s.iaBonisms.1 o ln<t>imspa în npejitoapea mopuei; rpeqisms.i mi s.utBonis-ms.i nunna jimBa xponinapuop, .îiniea pomi-ni npetstindene, .urnea issiti a jsi h’.tein, a jsl lllinnai mi a ,isi lletpK Maiop. Dam Ap-dea.is.i spma a +i m o d e p a t o p s a neo^onis-ms.isî nos nsm as înqcnst ns Beans.i, dam nom-Eilea an^empue mtpi stpiinism opi din no-tpo Benia, *ipi a Intpodsqe a.il stpiinism, mi înm sn stpiinism padina^. Apdea.isj mepita
226
KSUETlPf.
de a «i Kan»i jimae/, apeonarsj jitcpatspeî; dani Apdea,j«j ap *i «Bst Biajji iui miuinape In jsine Ba astea înici Sb îînnsie uii o jimub. Pbndim însi ki jimea aKO.io tun ape teme.iia sade a8 tpiit mal sjonod neams.i, sade jim-Ea as npins pidviini in jieuu în institsjjii, în istopie, în monsmente^e sh-pise, în miuinapea zuniKi, în ss«.iapea OEmteesKi, în 06iqeispi.ie saje, uii ag aijisns a npodsqe mai;ap Kome-dioape. Si îndpcnti.m dap nponoBedsipea, ini si snsnem adesipsj qe\i aBem toijî în minte, ki npiimiuate.ie as SKinut Pominia. Ivind pestaspajiia înqens, adiKi peaKjjia în Kontpa pi-ti'iipi lop stpiine, nemspitopiT apdeaenî ie deshids pestaspapia, aBeas obiî, ns .ia tspnia niKijili de Sauiî, de Snrspi ini de SipBî, dap Aa Mei ponn.iu de .ia noa.ie,ie Kapnauuop 4e sta în ntaioape ks stears.i iui sasia Pominiel în mini; aseî pomini napii as «inst tpadiyia pommeasKi, penandiBati de BeaKs.i a.i 18'*“, iui 08 upe.isnpit’o mm în zi.ie.ie noastpe, dind Bpeme uii apde.ieni.iop a se tpezi, a Be Ksnonuite ini a adsqe siipijins.1 jop «pi-gesK. IlponoBidsipea pestaspajjiei aqestii ag ademenit ms.iti tinepime a Hpede hi Pominia însene ks rpainati*ii.ie, de sape s’as Bopsit ■ţipi a se nitpsnde de istopie, ks mai msjti «epsinteaii denii Ksminni, ejeBi qe KsnosKS nsmai saaBa snojeî, qeaph'i a îndemna ne Po-mml a sita .limBa qea de 1700 ani. Î5n jspnaj ks tit.isj «psmos în N. 22 iiks.uki ssst KSBÎnt de jimsi sn naneijepiK a sisteme.iop jiinsis-tiqe; jspnajs.i aqesta e npea dedat ks noji-tina Ka si «e noati sepios onsna de sne;;sja-ljiî «i.ioso«iqe mi jiniBistiqe; dap nstein snsne qetitopuop Ilatpiei hi qine ziqe: sistenn, ziqe: npessnsnepe, nstemels; toate sistemele luil arnazi o idee Esm sas pea de .ia sape nopnesKS, dap ns sînt adimpspî nenonlestate. Ns densmipea de peaKQionapî noate mixni ne Pominl, dap rpeme.*e,ie ne îmiieslpiueazi
aqez naneuepin. ÎJna, rpema.ia este hi înqene neamsj kb SKOsuejie Apdea.isjsl, iui ns ks SKOaja jimnel xpisoaeeiop, jiimBa nsB-iiKi ; ks SKOaja .limBeî Kinlrqijop nons.iape , jim-Ba inimei neams.isî; ks SKoajia jinisei tpa-dsmtopuop Kipui.iop Bisepiqemtl, .îiniBa Kpe-dinuel; ks SKoa.ia jimBeî xponibapLiop, jiim-Ea istopief, sape SKoaje îmi das nuna din BeaK în BeaK, ntni Jia «KOBja apdeieneasKi de astizi, qe ns seamini niqî ks sna, mi ns se jeari» în niniiKi ks tpadijjii.ie SKpise uii o-paje. A-idouea, rpema.ia este de a nponiBi-dsi El .limBue se p e * o p m e a z i, sind din notpiBi -îimiii.ie se «opineazi zi ue zi. A tpeia nati este aspiinonia hitpi „nenopo-qi|jii xpiniyî ks jitepatspi stpiine, qe ns sînt niqî Bsnt stpiinî niqî bsdî pominf.*4 Ksnoamtem însi o enoKi snde mai ki pominii nsisepi+op-ma qea Bsni a jiimBei, o enoh'i în sape inte-.liuinua npetstindene epa demteiilali, în «ape din toate niptjije mi întp’o snipe de rjias, de snop mi de jjej. aqe.i a’j n a u i o n a î i ti-Uil, se da .ia jsmini nsmepoase jspmue mi nsEjiKajjiî, în Kape as eiuit .ia iea.ii KO.ieKuiî istopiqe Ka Aetonisiyeje, s’as adsnat Kinteqije no no pa.ie, etc, etc. Aqeasti enoKi as «ost ne ja 1840; mi a iei qe epaă în Kansj aqestei miuisipi intejeKtsa.ie epas toKmal de aqeî pomini. pitilijjl de stpi-inl, npeKsm îi Kaji«iKi Neo«its î din Ilatpie! în jitepatspa adiBipati ns se ziqe: SKpietjî Ka si înBiuim mi noi Ksm se SKpie; dap «ie Kape SKpie, mi Kpitiha a^ieye. Ap «i «ost mape ue— nopoqipe nentps Pominia si se «i îmdsmit toate initnije în i;iptji.!e .lalinemtt; ap «i npe-zst tojjî Pominii ki Pominia înqene ks skob-.îeje din Bjaj», Ksm ziqe tinipsji neo«it, mi în jok de o îiums iuipe de idei, de o deuite»-tape a dsxs^si am aBea o oh'ipe mipqiniti, sn dsx miKiuspat mi o îmms.ujipe de nedanui. De Jia qine aS UiBigat a SKpie Dante? Niqî.
«3 li bi.n,
(	33100^ j
K5yETT>Pl.
227
Rabelais, ni4l Malherbe, nisî Pascal ns a» 4e-pst niKiutpii (modele), dap el uBeas taient iui... ylsdeKuti.
Ap Ipeusi islopia apiliin. a .umed de ja ♦opmapea neams.isl pomi.n. supe a uhte pe-d»4c ja dpeute nponopyii upoin.Bcd«ipea de pestnspayie apdeieneasbi. (le adiuepipea sko-jejop niodepne mi a neo<t>iuuop [sui de mi ii» isKSsiyi, pomina ns nolS nsne temei». lli-ne mai niH.it dexit pommil sînt n.ieKa|ji a s.iiBi oamenii jop, se se înde.ietniiesKK k» -isKpsp; a,ie OBUiliel? Kape neam a.itsj s.iiBe-mte, <npi ajeyepc mi KpitiKi, opt-Me n«mede ai sil ie misteiule în islopie, în .litepatspi sas în <t>sni>'iiil 4iBi.ie mi pejiyioase ? Da kt, de ni.i-di în tpiitopii de astizî sînt oameni apcdniwi, de ta.ient, de inimi mi de ylsdeKati, napii ks dpentsj sini upeusijjî, kiyl a.t|jil tpiiesbs ns-roul din <t>aja poimns.isl, Fap ns de mepiteje jop? Dam sînt oameni, k» okîF dcsniml mi înainliyl nesle upi/.ous.i miK aj »nei rpama-tisi mi aj »nei sko.iT, Kiyi aj|jii tpiîesKS de upietenia nnmitoape a snop mini nedniijjt pedaKtopî de jspnu.ie, pcdabtopî mi disiinji smuiyf ne 4>uks din o sistemi o dormi, mi din uponaratopii dorinei nimte *eti4Î jiitepayl mi nojitini? îu smi.nnua .iop. ei ameniui de spyia «OKSJsi peai.'uionap ne nexpediimiouii; Kpilika se niami Eiitjonspi, mi 4eps non+e-pinye matspe desnpe .limui; ns nots jsa a-minte ki .ismea e sils.n de Bon^epinye mi ni deKadinya jinifiLiop, a aple.iop as în4enst Kind s’us pidinat sisteme, rpamepiani mi petopi. 4e as stipnit mi iRKodit nedantismspi-ie «tejspile, de as pitviil Ksyets^ mi yisde-Kata dpeauli a neamspi.iop. Dam sistemeje sînt peje, iui honsensinuLie pidiKS^e, tpeBsie oa-pe nenms.i opBemle si je spmeze, nentps m doi tpei sas o mie de oameni niîaS jipt<i>it Biaua jop a npods4e a4e.ie sisteme? Kiiiiim oamenii, ii npeusim nentps rindsai B»n, mi
Kpedem m ks Bit sînt mai de inimi ponunl, ks atita mai ms.it se Bop nsne .ia msnKi de isnoaBi: errare humnnum est.
Kpitixa ns ape speme a pesnina mipimea pestaspayiel din BeaKsj tpenst, dap noate în tpeaBit înpeyistpa «anteje mi datele tpadi-lliel poininemli. Pisim înlp’sn jspnaj adsie-pea aminte a adsnipei de ja Einj, zioa nea mape de 15 Mais 1848, sipsali de npiBeyii din npindnate jia llapis ja 15 Mais 1851, în sape sepsape se înninas ks entKsiasm înaintea «p.iuuop apdejenl napii ns as npimit de-Kopayit Psspmll mi ziqeaS: * „Apdeius-i este „moina Pommiei; în msnijil sii tpeBsie si „nsnem a.itapeje nalpiei noastpe. Mai msjt „de opi Kape, apdo.ienil sînt atamnuî .ia ni-„mints.i jop; e! ks aneBoie ueperpineazi: „isBesKg na oasele .iop si se odixneasni în „nimmts.i nipinyi.iop jop, mi aqeasta .ie di „o mape Biplste de pesislinyi; el Kind se ,.pidiKapi mi cuiipi din nsiuspije jop, tpcKS-„pi nisnyii mi <K>pmapi yeminije npinninate... „Si ns ne îndoim, mi ja noi în npinniuate „simliments.i nayiona.i este în adînnsj inimi— „.iop, tot ama de înpi iininat xa în Apdea.i. „ldeea snitiyiî pomini, înainte de a <t>i nponi-„Bedsili de snpiitopif pomini al neaKS.isî a-„qeslsi de demtentape, as *ost în inima ki-„nitenijop mi a Domni.iop BitejI mi în neo-„Eositu msnKi mi stpidsinui a uepans.isî. Din „înnensls.i deosenipel mi a.i desnipuipei în „npoBinuii, Pominii noslpi Bistapi tot de o-„dali de a je Ji.ui mi întinde supe pini ie ..Dsnhpil Kitpi Mapea de o împle, mi de ajta „de a ns se desaiiii mi a se înslpiina de ksI-„Bspi.ie, de jOBspi-ie .iop de înliia onsnape. „Ama mimKapea jitepap i, Beni tipzis lu spma „atitop stpidsiniţl epoi4e «mişte în ueapa „PommeasKi mi MoadoBa nentps neBspmupea „tpadiuisni.iop islopine. Ama înainte de ni-
• Be*l: Junimea Romana. Jl. 2. Peria Iunie 1851.
228
K8UET1P1.
„pintexe Help» în Apdea.i, ./Ioro«'Bt8.t Mipon „în MoadoBa npiBeuite ne Poinbnii tuy! de .ia „o.iajti na u sinrspb «ami-iie; iui mai înainte „de ei Mixai Bodx Biteazs.i BOieuite si. sneasKi „ne Poim.nl întp’sn sinrsp stat; mal înainte „de Mixai niap, Iletps PapeuiT, r.astapd a.i „Mapejsi Ste*an, penxann. momia nipin-„lieasni, in Apdeax. LLli de ne-am a«snda mai „înainte în istopie supe a Hala simlimentexe „de +pii|ie poim.ni>, am Bede hi loaniijis ie-„pea de ja liana nopom. nentps e.i iui sp-„mamii -iui, întemeiat nsmai ne tit.i»j de po-„nn.ii. întp’sn KSBÎnt ks nxt Bom des.ismi mai „cine uiipsj <i>anle.iop poninnemli de .ia înie-„ust, ks atitn mal tape ne boiu înnpedinjia „ki> ai noiulpi s’as .isntat nentps ideia sniti.-„liii maî înainte, Kiap de a <i>i sînrspa ideie „«enondi uii adeBi.pal ssG.iimi. în .iitepatspi.* Ostauiii mapi ai MoxdoBei mi ai uepei Po-mincuiti înieapni snitatea no^itiro npin nste-pe, nonops.i npin ssnets.i Gsiîsinsjsi ne pes-B.ate neste nodpi iui ueste dea^spl; xponina-pii, stejnii .litepatspei, auijp, snitatea niopajn., npin udsnepea aminte a xerotspei jimsei mi a sînue.isi, mi snii domni npin snoaxe îmiuopite desuise tot neamsisi. Snitatea mi tpadijiia în Apdeai se desBi>jesK8 npin dspepea jsi Ulimcal, a xsl K.iein, a jsi Iletps Maîop; îmcotpo mi rond imi intopns Pomenii osii mi rondai .iop, clas de npiiminate, lentpsA Biejjei neams.isi. In zadap ap Bpa *pajjii apdc.ieni st, pesnin-ro in«jsin|}a BeKie iui nosi a iipirminatejop. Ezistinua no.iitiro a uepijop ni.t de mint este sas as «ost, epa mi este sn nsnl stpi>-.îs'iitop; mi iuiini.ie Ponibnixop ns nsteaS «i alspca; de aseea dsiib asnipajiii.ie no.iitiie as Benit in^sinua ide'uop mi a nisuizajiiei. Bea-ns.i ai 18”'*, «iind sn timn de denadmiji. nentps npiniinate, Mapii ApdeienI ne iiitieaS Moji-doBa mi Baxaxia mai Bine dem»t Eanats.i mi Apdea.isi onsns slp’Binisins.isi iBit ssbI «op-
ina rpeweasKi. sKpiipi.ie .iop snpise ks nana uinah. a xponinapiiop mi a tpadsm.topi.iop. Astbzirond npinninate.ie tpbiesnB în uiips.i idei— jop «pnnieze. astizi rond .limba siiig.ii> uiobt.-ind intpe ms.ite sisteme, astbzl rond «opina Beisîe a sti.isisi este si ta ti. mi pitviiti «i.pi, întoapiepe, iap «opma lios'b pomi.ni înm. snpii-topiî ns as nimepit’o, totsm snoa.ia apde.ieani. ns ape nstepe de a tpii niii de tpadiuii.ie pestaspajiieî nisl de Bieaija ei însămi. Ssb sisteine.ie latine npin sape siciinsb .liinsa, us noate mistsi sti-is.! «f.anjiszit a,i npiniinate-.iop; deoseGipea este ro EsKspeiutenil iisuin, Iamenii mal ms.it îmi aduni, insnipajiia .ia ni— jji.ie Bieiaae neams.isi, naşii, ami asnsiide stpii-nismsi inanap ssct KSBinte ponvbne sag înBe-nite în pominie, ne rond apdejenii sepawi na mi (jepanii de slus.i .îimGei, ieapm> amî as-Ksnde si.pi.4ia hs mitologia mi KSBinte .îati-nisate. JVIs.nji Ronsard aBem. dap Malherbii înti>pzi>ie a sosi.—Ultim kt, rondai as «ost ssn, intim in BsKspemti, în Iami mi în B.iaj
kt.	oamenii 4e as nopnit ne Ka.iea latinipei as «ost iui sînt ni>lpsnmi de mizepia neams.isi noslps. de Biitopisi 4e ne este naslpat; mtim kt, din ei uisigi ap mspi mi nisiLţi as ss«epit nentps nropipea mi miptspisipea Pommieî, intim înro uii Bedein. m>opi m>nd SKpiitopii BOp a rotpsnde .ia inimi., ia aszs.i mi .ia Bi.zsts.i Po-
im.ns.isi, sith sistemejie. Pesi este hi ne iîn-ro dasKa.iiî nosti.jii.iop napii as Ksmnbni în an.iiKajiia sisteme.iop, bîhs sieniiii napii îmi nsns sijinjia mi «axa nesonotiti mi nemtis-loape a întpene ne dasna^i. De .ia ronds.i pestaspatopi.iop de a întemeia rpamatina Po-m'snb am Benit ja rpamatina .latini., de .iu ronds.i de a sUpni KSBinte.ie de eslpanjiie stpiini am agisns a sniiima tot rjosapsj. E-zagepajjii.ie sno.ie.iop nomBatem, ns snoa-Aejc, ns nisnna, ns imGsnbt'bjiipea. Sînt o sea-mi de oameni napii se supijim. ne snpiitopi
O D8MINIK7> în IIA PIS.
229
Beci snpe a zidi teme.iia sisteme.iop esu.is-sine; dnp, du ki de ni.idi, este şapte în isne, sînt n.ite Kipjji tot de o BeKime. ie sânt ajmintepea; nisî sna ni»iî a.ite.ie ns do-BidesKS nimihi. de ns ki .iinu;i.ie as pers.ie mi esiehuii, ki uimişi. în jsme ns este nos, mi s’as a«.iat Bisspî mi lepaipi jiimuisti'ie po-minemtl mi în Beass.i a.i 17'"’*. Ilii noi am Bpa si K.ibdim o sistemi de .uimei, dap de snde si uopnim?— De .ia Tpaian îmmpatsj nsm ziie „llatpia* în N. 26, de nmî sss, sas de .ia Xponisapi ? Kape’ijimBa neams.isî Pomin? .dinina asî Miiepon mi a .isl Tpaian, sa8 jim-r.a soAdayiAop .isi Tpaian?..
llmi ie Hatpia Ba des.iera nsE^issjsl pomin aieasli KBeslie, sosotim si sistemeje ns as temelie, nentps ki pezs.ilatspi.ic ns sînt în np-monie ks neamsj; mi pemmem în înspedepea kt. .limEa pomini e o jimr.i deosesiti assin, mi as «ost osisiti nspspea de .îimsa .latini, ei Ksiiinte.ie ei s’as «opinat mi se «opmeazi dsm perne însi nensnoscste, ne îmi aS .10-yii;a în islopia noastpi.
A. P.
O D&miniKi» in llapis.
Snsns ki în ./Iondpa, toali sentimma, s-.lijiijie sînt ama n.nne de oameni înmt naif-nib'sj jmsitop a.i Eine-KSBÎntatsjsi BsKSpemtl, în zioa dintiis a sosipel sa.ie în aie.i lîprs, ns s’ap nstea n.iimBa o oapi, «ipi si siitîjji kt. nans.i i se înBiptemte. înKiusemlijji întp’a-diBip dose milioane mi yismilate, adeui o nonsjaijie de dosi-zeii mi lini? de opi mai mape desit aieea a Kanitajiei noastpe, ne s--tijii opi uit de Aapoi mi de jsmjî mi .ie-ap «irspa lineBa, mi «iul atsnii o idee se tpe-Esie si sepie EsnsA Esuspemtean, «ie nm:ap mezitop în nodsj Moromoaeî, Kind s’ap Bedea de odati în uiij.iOKSJ snei ama msjiuiml, snel
aseminea ahtiuitipi. Site! es mleadsu aminte de o adsnape nsmai de Bp'o dose sste de mii... Epa în SentemBpie. op *i ansi» tpei ani... în toali întindepea Opizonsjsl, okIs.i se osteni» a.iepmnd de .ia sns.i mm ja a.its.i din aie.ie rpsnspl de oameni ie Benias mi mep-' yeas, în toate sensspi.ie. întomnai Ka tajazspl a je mipel întp’o zi de bîskoj. Adsnapen, nsm îjjî snsis, ns epa mai mape de dose sste mii; npiBe.iimtea, zes, ns epa spîli. Ilii ks toate aiestea snil n’as nstst s’o npieeasKi mal msjte oape «ipi si simui o ameuia.ii atit de mape, inidt as «ost suiiji a se întoapie ne .ia Ka-se.ie Aop, mai pmide denii Benisepi.. Kponih'a dsiib oEiieis mai ndaon... Dap ie aBem noi si ne amesteicim în Easne.ic aiejil saBe «je-Kape ?.. Snsne’mî ts, dani Bpe-odati te-al a-«.iat ne Bpe-o îni.iuime mape, daKi de e-semius le-ai spsat ne BÎp«sj Bsieilsjsî. ne .lînn estnss.1 ie jjîa npiiinsit maiestatea npi-ise.iiiutei mi nitopesKs.i noziyiel, ne Aînri a-dmKa peBepie le’yl aEsoapse toati «iinjia. ad-mipauia nentps laBjos.1 ie se des«imspi. înaintea OKi/iop tii, ne AÎnri rpoaza le’jji Ksnpin-de ss«.iets.i upiininii .<a npmastia «ipi «snd de sse niiioape.ie ta,ie, n’al simijit mi oape-nape tsjBspape, ns'ijl s’o nipst ki msnteje se înBiptemte s«e tine, n’ai lepiiat sn ie nap-Ki te-ap tpaye, te-ap îmnimje si te asBÎpje de-Ba.ie? Aseminea mi ks msjuimea ; npeBine oape din osteneam-OKi.iop npiiinsiti de diBep-sitatea OBjeKtejop, sas este e«eKt aA OBOsejil minai! «punîntati de atite Ksyetipi ie se rpi-midesKS întpmsa, Kind te Bezl atit de miK în mij.ioKS.i aiesteî ihoane Bii a adeBipatei mi-pimî mi nstepi? Ns mtiS; pimîne însi neti-ridsit ki Biplejisj, saS mai ne pomînie ame-nia.ia, e neanipati opi Kit de smoapi miKap.
(lenlps Ka si Bcniin mi ssjetsji noslps: snsns ki asl-«e.iis e ^londpa de ^lsni mi nini Sim-Eiti seapa ; as sosit însi Dsininina, Jondpa
230
O D 8 MINIK1 in nAFIS.
Îmi shiitibti *aija : Bpomlenil * sa» AsnaHlsj, ** mai kb n» îiid>BuimeazB nisf aepsj (fuma nss-tietate, niil o tBHepe mal adînKB. De »nde oape Bine kb aqea aKtiBÎtale din npezioB, *** a-ieje mi-iioane nep», se +aK» de odatB neBB-z»te? De mi n’o noi!» înspedinua, dap tpe-B»ie si o sn»l«... Se zise kb enrjezKj înţep— npelînd «seinteje din BiK.iie: „ad»ul aminte de a s<*>in|i» zioa saBatei»!44 m’a înKinsit. hi D»-miniKa e.i tpeB»ie si stea îm;is în kbsb *BpB si <mkb nimiKb: niii st JSKpeze, nini sb se mimBe, ninl s i, se înBB.ieasKB. Ea în»B D. Ba-si.ie Ajehsandpi ne o înKpi'dinyeazi, Enrie-inji n’ape boIo Usminixa ninl rb niBnînqe sa» manap rb stpBnsle, Iap daKB *epeasKB Dze», ap in.dea în anest nahat, Bai de dînssj! filetai enrjez e osîndit ia o rpea esniayie, es-niayie stpBiuniHitB, Bi.n»esK» e», kbiî D. AieK-sandpi n’a» Bp«t sb ne o Rii»e ai;»; s’a» <n»rB-d»it nsmni, îndalB ne se Ba întoapne .ia Iami sb ne o desnpie în Bepsspî de tpayedie.
în flapis ait-4>eii» meprs tpeBije Dsininisa. AdeBBpat, »n KsnepniK opatop ai ./leyisiatiBef, ai HBpsia n»me n»\i mal yin minte, îi noyî InsB a*.ia de Bpel, în opi «ape <t>oae a Ula-piBapî»i»î, »n mape nobili», aiiBpBtopis.i aitB datB ne.J mai KBidspos a.i indeiiendinuiî Ho— .ionii, Iap ax» ai lianei, inBentop».< esncdiyiei Pomei, mia» dat toatB ostenea ja sb <t>aKB ne «panwez sb s<i>inyeasKi, mi ei, na enr.iezBi, zioa SuEalsisI, doBedind npintp’o iSKpnpe iiii-ni d’o s+intB nietate, kb Dze» înssmi a no-ponsit ama, mi de aneea nedensemte ne kbj-KBtopii noponsijop saie, mi pesiuBlemte ne-iop Kpedinnlomî. Bedeyi, zine, nenudsita npos-nepitate a yepijop sape in.zesK» k» pirspozitate s<t>inyipea Sasalsisi, Bedeyi Epitania mape, a-
wea nslepe yiranteasKB a KBpiea slBUBnipe se _______________ «
* Maxa-iaoa iea mai apAti aii mat nejonsili din Esiispemtl.
** Maxaaaoa apsi ţntpcan. ja 1846.
**' Prediore, I* veille.
întinde ne o s»Ib nalps-zenf mi.iioane de saltele, Bedeiji Bon.uii.ie ei tape 4>ai;» mipapea a toatB J«mea; <n>pB îndoea.iB Dze» e h» na-Uiea enrjezB ! Stpiye CKonomimlil KBt noi», kb nposnepitatea aieasta e amezutB ne Eazspi nepitoape. doBedeasKB el KBt ap Bpea, kb BorB-j|ia aqeea e e«>emepB *iind nenponopyionat, ne-dpent îmiiBpuit»; kb in aieasta „de Dze» I»-„BitB soiiotnte44 se a<i>iB o pasinB »pîtB: pa-qina în4>pih-oiuat»jisî nasnepism; a»top».i panop-t»i»i assnpa nBzipet Dnminiqei în tupea sa Konninh’uie n» Bede deKBt Eine-K8BÎntapea ie-pis.iKÎ assnpa yepi.iop sape iiBzesK» a<iea noponKB a j»i Dze». în demept eKonomi-mtil ÎI npatB în mapea Epilanie, Ip.iandia k» Bp’o mente mijioane de sBpaqi In slape de nepinitopi, eA .ie on»ne taB.ios.1 »nei <pjo-te de 600 KopBEii de pesBe,i k» Kape mîine nolmîne Epitania mal noale j»a »n 84 doî-te A®ranistan. în demept el apatB în Enr4itepa Kiap. ja o oonuauie de aial-snpezesi ini.iioa-ne Bp’o tpei «ape n» noi tpBi de azi ninB mîine <i>BpB aj»lop».i KapitBueî nsEiiqe. <I>ie, .ie pBsnsnde ei, Bedeul milioane de Benit a a-thtop jopzi, Bedeul Komepu».i enr.iez, e des-t».i xa sns.i nsmal din miiie de npodsxte a je indsslpil enr.ieze sb’ujI desxize »n deB»ui6 no» în Asia sa» în A<i>piKa; doapB s’op <i>\ mai r b-sind Mesa nons.iuuii nci;»nosi;»te ne sape ie Ba Kotponi npin nstepea sa. 8miiiiji-BB dap, zise opatopsj, boî Kapil aBeui okî mi n» Be-deui, mi i.-»noamtcul în s+îpmit K’alîta nposne-p i ta te mi niBpime n» isins dexBt de ia ssnsne-pea ia nopsnqiie Dornnsi»! Kape aS zis: „a-„d»nl arrwtte de a si>inui zioa SaBat»j»i.k* OsteneaiB demaptb, msnKB ne+oiositoape, KBql 4>pan<iezs.i, Bojtepian îmnejiuat, Kpcde kb Dze» n’a» n»t»t nopsimi, deKBt espeiiop, a S4>inui zioa SaBatsjiai; nas ano! de mal sns-ne «panuezsi»! kb DsminiKa n» tpcEsie rb se înBueasKB ; e tot alBt Ka mi KBnd ai ziie pî»j»i
i
40r04». KAtlTISTE BEJ EJI.
231
sb ns Ksprb, nasepii sb ns Kbiite, KbjBrbps.isl «b ns #ie inoKpit, EeuiBsasî sb ns mal uele, Kbaindapiaop st. ns minjjb, nloKOÎs.isî si ns mai acnrsuiîasKb mi s.isjEauisjtsi st ns mai «tape.
Auia riapisBj Dsininiha e bus îapmapoK... mi daKb ap Beni npe odatb in nan kbîbu a nsne sn pbinbimir Intpe ţoale Kanitajie.ie din asme, aa Kape din eae s’ap KSBeni nenlps netpenipiae sa-ae, si. ea tit.is.i de EsKspeuitî sas netatea bs-Kspiei, desirsp Ilapiss.i ap »i sinrspsa tbpr sape ap h'biulira p'bmbmars.i. InKinsIemtijii... dap dests.i atbta imiinsipe; ns tpbim oape d’atbla Bpeme nsmal în înhinsipi ? Mal Bine npedemb, apsnrb-te Intp’o KajeauiKb de Biena, Kbnl so-Kot Kb Bei <t>i aBÎnd ans mi ts sna, iap de n’al *i aiiînd, Bina ns mai ea îninpejspbpijop sape, din mi.ia Dasi as 4>ost destsa de Kbiuliroase,, rai eaptb am Bpst si ziK’ npiinnîoase; apsn-Kbte înlp'o KajeuiKb sas întp’o Kbpsnîoapb de noHitb, nibiiap in. Kam srsdse, dap ns’i nimin, atbt maî r.ine Kb mepui mai iste, anpindeijl ♦psrnos sn iîsbsk neritps sa sb mai slyi ds-pepea de oase; nbiib se Sb‘o;i SKStspi asaeaoa ai mi ajsns In IJispu?». Ani ns nepde ni ii sn ininst, a.icaprb deBa.ie .ia aniEapnadep, eani sn jok ne Banop; în snsnpe-zene ziae emti în Ilapis. Ns te noBbjjsesK sb tpagi ja ,,H6-tel des Princes*'' snde n’ai sb rbseuitl deKbt llpiiUjî: iipiuni de Imnepis, npinjji de Posia, npinjji de Taptapia, de rpenia, de Indii, de Kina, de MojdoBa, de Eshspemti, npinjiî ko-jispi,— touî npinui din momi-stpemouii. Bino maî Bine ,ia mine; jibKsinua’mî e aesne de rb-sil; Bp’o dose-zeni de naml nsmai nn. desuapts de xbKsinjja jibî Danton.
(na spnia)	I. E. Boinesks.
.Ioro<i>. Gantiste Beleai*
(f»ipmiL)
PccBsnapea llonops.iui.
Asemine mixoaeaop nejop «spiosse ne penezinds-se din msniji pestopnă tot din Ka.iea .iop, tot ne xe îmiilediux Kspssx. este nonops.i Kxnd ♦spin t.i rsaep-nx; atsnnl e.i ns noate «i îmnledeKat ninl de net mal pesnei.laiji Ltleof ai isf, ninl de rspi.ie de tnnspi ne ap tmapoaiaa moaptea Intpe uiipspi.te jsl, ninl de Baionetele ne ap pestspna îuipspue naintaiue uii, zi-dspi de aape se Isptiai a.iti dalb ris.ieie.ie tsns.isl, Kiids skb tonoape.ie jsl; temniui.ie în Kape Qemea mii de Kpimina.iimtt iui de nedpentxijiul, sadă ku npin «epmeK nsmai ja amepinuapea a KxtopBa sste de inuii din nonop, sadă, se npxBsmesKs skb nstep-niiia iop pess<».iape!..
Stpirxte.ie ne I.iiam ks al sei aszisepx epai stpi— rbte.ie ne BÎnts.i adsnea din stpirxte.ie se.isatine ne SKotîa mipspiie peBOjxiiionapuop, jpntpaul de mai ms.ite minste .pn tîpr. «Ppsntea aneslopa *opmatx din Seimeni iui soiepi epa aiism anpoane de Kspte ue Kxnd noada sas mai sine r.ioata nini jpntpuse ,pn o-paiu, ;pntinzxndsse ne aKo.io ne snde astxzi sar.nl llx-Kspapii uii nxnx skb Mipos.iaBa, atbta de mape epa nKinepKj sate.iop ne a.ieprasepx sx nn ntseasxx jjeapa.
Bp'o 50 de stxnjini xnnx de Kxixpit iui Boiepii aBea sx ajsnrx ,ia Domnie.
Kxnd de odatx sn stpirxt napeje se iipejsnui din toate mipspi.ie ne.ie mal ^vndenxptate nxnx anpoane de Bolepi, .pi onpi ne -iok.
—	Sx moapx! sx moapx! stpira mipspize de |je-pani din spin» seimenizop.
—	Me este ano.io ? stpirx jlsns ; ne este aao.10?
Aok ! Jok! — Jok bxcuI! penetx dsnx ea mipspi-
ae de seimeni .pndessindsse sneae .pn a.ite.ie Ka sx desnidx tpeKxtoape Kaisasi asi Jsns, «apeae spoia s’a.iepne snpe nsntxa de snde baiiIb.i adsnea stpirxte sinistpe, xoxote rpozaRC, sapnasine ne-aszitel
Kspxnd Jsns aszi aneae raasspl mai de anpoane: Sx-i txiems nassa! stpira snii,—Ea, speKi.te! sp-aa aauii.
—	Ns! sx-i SKoatemă osii ks s<bpede.isa ! kx auia ai skos ea osii Esnsasl mei!.. — Sx'a .pnftxnxm#!
^BezTSr W, 14, 15, iui 13.
joroa». EAHTISTE BEAE.1I.
232
—	Sx’aapdemS!—Degeasa, Bxegl, mus apde kx'I BxpKOaiMÎ! xa! xa!..
—	4e nalsa stal alxta .ia liopsx, iriiil Eapdx ? Dx’I ks roxuISK» ’n nan!—Xa! Bine! dxml ansm speKÎa stxnrx... ns apeS >iea dpeantx, itx ne MCa stxnrx o txeato e.i tatsasl mea!
.dans npcsimyi o rpozaBX Bedepe mi se 'imopx.
—	4e este, oameni bsiiI, stpirx ej; mc este.
—	4e?.. ns iutii? pesnsndS mii de r.iasspl: .Tain rxBsilă asasns .pntp'sn rxpaiMÎs...
—	Ilpe Mine ?
—	• ripe txaxapisa Kape.ie ne-aS mxni.nt bsiis.i, ino-mia iui zi.mae .ia atxgia... Ilpe Beaeai.
—	Ilpe Be.ieai ?.. Aok ! oameni bsiiî ! .iok ! Kxni-tans.isl Asns!
—	jIok Kxnitansjsi .lsns! slpirx uii seimenii din spmx. Dup insayimea stxnînilx de o sinrspx idee, de pesEsnape assnpa asi Iie.ie.ii, epa sspdx .ia ase-mine nopoimx, mi ks speitea .ia nxndx, ea Mepun sx npindx op-Me ksbîiiI rpozăs Me Binea de aa Bp’o kx-Ul-Ba stxnjinl mai denapte, ksbaiiI npe Kape î.i pe-neta ks o Bie ms.i|jxmipe, pizxnd kk xoxote rpo/.ane :
Kajs.i asi Asns .pini insinua zasaaa mi .pmnpo una insagimeu ks gepAiix, ^ui nepxBdapea sa. De odatx sn xoxot diaBo.iesK se ^întinde .pn raoala .pndessitx mi mii de r.iasspl sp.ix:—Mie! mie, sn niMÎopsij!..
—	8n deget masap, mie!
—	Osii asi, daiil-mil!
—	Kansa! «ansa! sx i.i nsn iac, .pn Koasx!..
—	Xa! xa! xa! o iiepit <i>iapa!
—	^\i npea txpzîs, r*ndi ,/Isiik, aa aszsa aaeslop stpirxte se-iBatiae. Ilii jpn <j>antx epa npea txpzls kxmI, Kxnd dsnx KbteBa minste rpxmada .pndestKaatx de Kpsda el sete de |)esEsnapc, .pi «xks .iok Ka sx tpeaKX, e.i ns rbsi .pn aonsa snde spmase SMena, de-Kxt KXteaa nete de sxnge!.. Tot tpsnsa asî Be.ieai BSKXijit de uonop ks tmioape.ie, epa .pmnxpgit ne aa sste de gepanî; snsa anca .pn Koasx sn niniop a a js(, a.ils.i Kiiiisa ks oui! xoasagi iui aimsa .pulpe dinul., ista o spoite, Meaa o mxnx’
TpozaBX e pesEsnape uonopsasi, dap opl i.xt de rpozaBX apape opl este nodpeantx!
—„O! nestxtxtoape mi niMi odatx jpnKpcdinuate „jsNpspiae asmel! Ksin upxsleazx toate mi tspsspx „mi <i>aMe .isapspi .pînnpotiBx; Kxnd ks Kaae este a „*ipe «piKX ne.iop inial de «tel mai mapi; eap Kspssa .15-„mel adsae de ms.ite opl, de este rpijx mo.isI mal
„mape de Mei mai tuiul. <t>cpiqi|}i sînt, Kpaii, ^Viiinx-„paijil mi Domnii, sape dnmncsKS ama, Sx ns ae „<t>ie de Mei mal miMi niMl odatx siax.-
Eatx Me Ksgelxpi sKoate din inima .isi Mipon Kos-tin, pcBoala uepel .pn Kontpa .isi l.iiam iui dasx sui— pits.i seKsasi .pn uapeae Biegsla Mipon, .p.i <t>XKsso sx zîkx kx“ ks Kaae este u <t>ipe +piKx Meaop mai miMi de Mei inal mapi“ mc -leKjjie <>psmoasx, Me .icKuie ns dx e.is Me.iop mapi kxiiiI adaoge: „<î> e pi m igi mcI k a p i I domnesK# ama s x n s a e <t> i e de Mei mal miMi s i .1 x ! “
Aitsma sx peansKxm napagia noaslpx de snde am .ixsat'o.—
Asns, Bsns.i aMest ss-i-aet anxpse inxnie niMi odatx ns ap <t>i mops nxnx sx întindx mopts niMi ne Me.i mal iiiBepmsuat dsmmau a a sos, Asns se inxxni ncs-te scamx, sxzxnd SMcne.te aMesle KpxnMene, mi intop-Kxnds-se Kxtpx nolepil Me’.i amtenta:— „Dzes afc <*x-Kst dpentatea sa! ziae c.i; Be.ieai aS «ost snxpKsit de nonop!.. <t>ie nsme.ie Doirins.isi Bine-KSBÎntal!—
j|Vntpe aMeste solepil sosipx aa Domnie.
Asns în <spsntea tstspopa Intpx în Kspte; soKotde npisos sx susn în Me stape a-t>aapx el ne I.iiaiu.
—	Mxpor, DBOastpx Boiepi, eplaniinx! stpira e.i imnpesnx ks togi rpeuiî, apsiiKxndsse în gensmti.
Mai msagi solupi xoxolipx au Bedepea nopsinBateue-aop <i>ege mc sitimBa auela, dapx .lsns îi npini ks iih-nie; anol ks Bjxndcgx Kxtpx Iaiam:
—	Doamne! îi zisxe.i, ijeapa as nxEsmit în opam;KS togii s’as pxdiitat assnpa Mxpiei ta.ie, sa sx’gi pense ziae.ie; asKsatx Ksm stpirx în toate nxpgi.ie ne PpeMl!..
,|\n t>antx, oslamii mi nonopsa înrpxmxdit npin 0-rpada Kspgeî mi ne toate s.iigiae, mi ne Kxmn, his-îa mi stpira:„ Dxne Doamne ne fpcMî!..
Eapx uMestia în gensOKi aa aszs.i tspBateaop anes-top stpirxte, înMenspx snii a naxnge, a.ijjiî a sx-psta noaaeae Boepi.iop slpirxnd: Aman! Ainan!
Bod b Iaiam tnsx mai îimspagcat de tunsa Mea nain de Bsnxlate ks h-ape.ie Bopsla Asns, SKSjxnds-se, zise:
—	Boiepi DBOastpx! dasx se pidinx jjeapa assnpa TpeMiaop mi assnpa mea se pidmx *; mc-1 de -fXKst?—
—	Sx aaiui ueapa! sx axsagî jjeapa! stpirxpx Kxg na Boîcpi de aBie stxnxnindsuii mxnia.
—	Bshspomi! npea BSKspomi, Boiepi DBOastpx, pes-usnscpx Iaiam mi togi TpcMil, aitxpopa Bineţe <t>ege
* 6cz! Mipon Kostiu, «aga. 264.
A0r04>. B AUTISTE BKAK.il.
233
înnenspi a maf Beni za aszsz anesiop ssaiute în ko-zopsz «esszsl de ne aans.i .top.
—	Dap Ksm BOni nsle euii te+opl, adaosT> I.iiaui.
—	Mipia ta, ns te teme, pesnsnse Asns, not te som însutii... IH'anoi si iutii Mipia ta ai nonopszna te spernle utila mt spornic ne d-.iop iui npe Bietsz penosalsz Beje.ii...
—	Me? as mspit! fntpepsnsepi I.iiaui mi Tpenil.
—	A’aB snipi;sil, pipanil!
—	DzeS mi-a peseSnal moaptea, slpiri sn r.ias inidsuiil, dintpe Tpem.
Anol snel Bsunpl ku uii Kind ap *i mzst nimte iizsiubs ne nodeze, ssKnedi sn yemet zsnr, m’anol tmepca.— Eolepii toni îmi înloapsepi npisipi.ic sape .lOKC.i do snde ucnîa anost yemet.
Smt nepdst! zine ks desnepape, Basize, npinind KadaBptu jsi rspdi.... »ă mspit mi anosta, sinrspsz însi Kapeze nstea doscdi ki «oineea ine ns-l Biuo— Bulb!.. Ox! Dsmnezesze!
Uli’iul asiisndea Sn mini aans.i ses.
1'penii ns înue^eyea ncmim din aneste eh ni'ii liiaui însămi.
—	Me al, Bopni'ie Aţin»? Li întpeiiEi anecta.
—	He am? slpiri anosta, întp’sn moment de «aspic, as sn ton, aape «nas si tpomspe mi midsBa din oaseze zsl Iziam.. *Ie am?... mi mai înlpesi!.. O! de n’aiui anea mal înliis si .isapez, deiiiptinds-te, nenlps minlsipea Momiel; de ms.it te-ami «ai tpemis os sinrsp dsin, lim.iossz Ies de Aoro«nt... opi mi—ai «ai dat seami de neqinstca ne-I si-mi zarni...
—	t>nide-z! zeS, snide-z! .ioro«i>ete, stpirapi Bp’o aiui-Ba din EOlepi mal Itsiji za aapaatep; ns’nl zisa iioams.i natal de dînssz...
—	Ba ns, Boiopl, ns! si-z zismiS si se dsm în uzata nepiszst, de ait nenlps poSESnapea mea... (mi ns uitis de sirsp de-I BiriOBat mi ez) snirinds.is, si mai atpayetns assnpa Bielei momii spyia nopneî....
—	Dap Dta, jsnine? stpiripi mal msziji soiepl.
—	Es... boIs Kista npin azte KinspI si-ml snizs uata nsmczsl mos....
Illi ziKind a’iesle «apsnlea zsl se InKpejji; osii zsl se nosomopipi; o rpozaui xotipipe se In«t>insi în mintea sa.— Boiepi! si ns nepdem Bpemea în Bopse demeapte! zi’ie e.i dsm mteBa minste de tmepe; D!a jsnine Speae adi aine KiteBa sste de semeni ks sineyi.ie rata...
Iziam mi ai sci opi Rit ti peasirspasepe Bopseze
zsl Asns, za aszs.i de seimeni ks sinenize rata, pe-Kizspi etipiml în snalma zop «iea dintie. Eapi As-ns anponiindsse de <t>epcasipi se adpesi Kitpi insijiine:
—	Oameni Bsnl! ama-I hi noi am Benit si mm-tsim moiuia de rponi?
—	Ama! ama! slpiii ins.iyimea....
Iziami mi rpenii înnenS a nzinye. Asns se tu— toap'ie sape el: AinimliniBi .ie zi«te ez.— Anol capitul Kitpi lus.iiiime:— Oann-uf ssni! ns-I mal sine si ns ♦anemă Bipsape de smye dcam Fpe<iif ap Bpa siea-si sinrspi din ueapi....
—	Ba ns! si moapi! si moapi, sp.n mii de rzasspi..
—	Ama! si easi mal sine ks tonii! slpin KinlBa mai modepaui.
—	El Bine Boiepi ne-l de «inst? se intoapne de zine Asns.
—	Si «ic dsm Boia ms.inimei, mspmspi mai mszul.
—	Dsm Boia ins.iijimel? slpiri Asiis ks indima-po; dap msznimea asta npe sape am asitszta-o as-tizl, mnd spyia nopnii ap Beni assnpa momiel, ne noi ne-ap Bzislema, ki am asKsziat rzass.i «spiei sa-ze «tezei tspsatc .. Ns! Boiepi!... Ssitssas intcBa sste do solmenl bkozo?
—	Ei stas în sazi, pisnsndo Epono.
—	Bino. Anol, mlpi Iziam mi rpeni:
—	AsKsatayî! nonopsz lipea moaptea Boastpi; noi însi Bi nstein înmtsi do «spia zsi dam uitsina do’n-dali Bcyi jspa ki nini odăii ns’nl Kita, niine dintpe boI, si «a'ieijl peS yepel anostola, ne .miri Tspa... Azeyeyl! moaplea sens Bieaiţa!
—	JspimSI jspims, slpiri ks tonii.
—	Bine! Anol SKoninds-uii asusnits.i scS amyepis, ks ez în mini: Bpmani’ml Boiepi, zinc ez, mlpi to-Bapemil selj spmani-ml mi boî, adaoye ez rpo«tizop, do boIs inspi es, Beni mspi mi boi!
Dsm ne toni emipi în Kopidoape, Asns azKitsi sn KBadpat de seimeni, amozi ac Ioni Tpenii în nen-tpsz zsl mi ez ks Eotcpif în «psnte, ks apma în mini, dids soinnazs.i de maprn; Kosopipi ssipize Ksp-nel stpinnd: zos! zok!.. Eapi msznimea ne o K.iini mal denainlo ap «t>i niBsmit si psmni no Tpenl ssb rspa a mii de tsnspi maaap, msznimea ai;mii sliniti de «anta zsl Asns, npe sape eî ji’o nsloa tnne.ieyo, se di-dea în zitspl în tinepe, Ka ssb nstepea snsl «apmeK.
AsUezls Asns isEsti a emi sa sn Esn mapina-
pis nc npin mizzoKs.t Bazspizop tspEate aze o«jea-
*
234
JÎOrO<I>. EAriTISTE KEAEJW.
ns.ixî, rxBepni BasM st*X; Kxpmd el Bop tpeue rne-s».i Eax.i8l8.i5l, *ie perne de mx.iiiiine... Eah>-I anpoa-ne de Monastipca Eaiixil...
Dap întpe aweste Blmipea uea dinţii a nonopxiBl ♦ikx xok «nel <»>5pil neaxzite, nini iui as«npa ixt J«n». Sapxasme.ie mi înjxpitxpi.ie înuenxpi a n.ioxa asxnpa .isî... Kspmd, opt Kit, K8 delBintopxi se& r.ias stpira jok! Biepind în aep apma sa, nime nx se mal didea în ntxpl, ui mal a.ies niBi.iIa asxnpa KBadpalsixI. Ile Kind întpe aueste Jxns, în sbxuIx-mape-I ns uitie de tpesxe si noponueasKi seimeni-iop si dea kb sinejii.ie în mxiuime sug de a nsa npe Tpeut jeptsi «.«piei r.ionteiop, de odati, xns.i din niBjftiine, Ka »n nonte se asBip.je, asxnpa kbh-dpalx.ixl, îi snapgc, se penede asxnpa ib! I.tiam, în penegîxnea sa i.i anxxi de manta mi ueapKi ai ţipi dxm sine; mal in«.ipi mijii înKBpiijeauI de 4-anla auestxla se penedg dani e,i... Dapi dxnx e asoie, ae apati apma sa amepinijitoape, anol sa »n jeg se penede asxnpa ueasl ue tipeiute ne I.iiam... Auesta în-rpozit ueapxi a ţipi mal late ne Bodi, dap peini-ne nxmai kb o Esnati din manta sa în mini, kiuI toul rpeuiî îa jjină de ueeaia.iti napte... Ea «kbijc mi Kind e destaa de dcnapte de A«n», aapeae’a sp-mipemte suoate din Bpi8 «n osS, «n u-asep de ni-uiop, îl penede assiipa auestsia!“ Na! xp.n lîrpB.i; nai mopt de os de TpeK... dani jji-s ama de dpapl mopî de oss.iă... Mi singe.ie nine din pana ue BtetB.1 ylsn» ax npiimit în »>pxnte, c.i se Kxmnmemte si uadi... însi hbI— E.i îmi stepye kx minixa stpa-ixaxi sex singeie de ne <t>aiji, peauieazi mipxpiae itBadpatsaxI, di nopom;i selineniaop în axzxa txtxpo-pa si dea de tot de s’ap mal isniti «lineea si snap-ri KBadpatx.i...
—^\ntpe aueste ueplx.i st* ai.onepise de nopl rpel xa nJxniGB.i; Kxpmd o Bijejie rpozam npeuedi o naoae pene de toamrvb, xapea înnpimtii npe mal msiuî dinlpe lnBepmxnuta iiiB.uiime. Kb toate aues-te iei mat o xpiomi se (jind dxin> KBadpat înjxpmd nx nxmaî npe Bodi mi xs at sel dapi nini mi npe solepl.
Opî Kit nslea seimenii imnxne pesnestB.i, mi opl Rit de EpaB cpa Jxnx, ea bizb Bine momentx.i Kind de nx Ba 8Bea peKxps .ta alte inizioaue, tot n'o si isEBteaSRi a sKOate KBadpatxi din nepiKoa, deul, dxni ue uiontemte ueea ja xpcKi.n; soiepiiop, lâ hujx.i b-
* Uiilops.isl tim.iQ99.i8i Be.te.ii, suor din rapa m-neim me*!..
nxla dintpe ci mi dindxse eb np’o zcue naml în xp-mi îmiene a stpira:—
— Oameni Bxnl! ns .nsai]l! as mat pemas rpeut In Tipr!.. axziijl, urni dag ook!.. iib .iishijI oameni Bxnl!
Illi dind dpxmsj na.ia.ixi: .ion! oameni Bxnt! Tpc-uil d;x 4*or tiprxiBt.
.‘]\nzidap Ki|jiua mal mipeijl stpira iib KpedeQt! nx upedi'iji oameni ebiiI!
KiteBa minxte dxnx aueasta de asie pemasipi ki-teBa sxfe din auea nixiijime nenxinepati ue înxnda mesx.i, Kiul xnii aieprasepi în tipr, xpezind zisa .txt ^xnB,-ai!jit-aueI ue epa de ne ia sate,— si npindi rpeuil... uel mal ms.iQl si npieeasin ia 4.0R, mi pi-mimiQn, lipiţi în penegisnea mi îndessipea txlxpo-pa. Aueasta o npeBizxse .1xnx. Met pimamt bi-zmdx-se npe nxjjinl «a si noati îndpisni ueBa în Kontpa apine.iop scimeniiop seag uoate OBosigl mi înregaut de n.ioaea uea peue ue nx KOiilenia, pema-sepi mi el eb to(jiI de R8adpat. Eapi auesta Kind «8 îndests.i de deuapte de ijepanl, solepil didspi rpeui.mp «al do al ,iop mi den! selmenijop, mi ns-mirid din auestla o esKopti nxmepoasi kb noponxi de a nx lisa npe Bodi Iiiamt si <t*xri iixniBa ia TatapI rn’anol si Bie kb xpuie asxnpa jjepei, dxm ue ziiig, BOlepil, 4>iKxpi aueste, se peîntxpnipi mal tojjî In Oparn.—
aiissii sss.
D » 11 i> « o p t k n 1.
^\n dimincaija zi.iel spmitoape, Bn soape Ka.id sxKuedi <i>spiomi.iop nopl a «optxnel zi.iel m’a non-gil tpeKBte; o linimte adiiiRi în opam m'în Kimnxpî sxKuedi îiiBepinxnale.iop stpirite a .10 mx.iuimel txp-Bate de setea pesExnipil....
I’pimizi.ie siteniiop pizind anxina de r.ixma ue ie tpasi lepl dxns, r.iBini npe sape, de n’ap <t>i npooi-tat ei si se asKxndi, ap <»i n.ntit’o kb Biaiţa; auxm ziK ei pizind se tpar ne .ia sate.ie ,iop;— atita-I de lesne de a îndeslx.ia setea de pesEBnape a nonops-.ibI, ne Kind setea asxupitopi.iop .ixl... setea de a-BBijii, setea de mipipe... ns kb smpe.ie biib! tiKi.ios na Be.ieii, dapi niul kb singeie a inii de dpenui ue Kadă jeptBa ,iop, ns m se mal notoiemteî...
^\nsi si tpeuemg de aiism asxnpa Biiel zi^e ama de «>optxnoase mi rpozaBe, dap mi «psinoasi în is-topia opl Kipxl nonop.
dimineaga ziiel spimtoape, în auelami Kima-
^OrO<l>. EAflTISTE BELEAI.
235
px sapea «asese maplopx opuiuop ial Ijiam, togi bo-Iepil uepd, inapf mi mini, npuzidaQl du Mitponojita.i mi de uineaS s«nt ne nine Bop sx aiearx de Domn.
O niK.i||ime de r.insapl înncnapx a nepe ne Bopn. Aana, dap anesta aa «panteu ueratx din npinina px-nel sau-, a» «.aga muidx mi aa an ziniBet amap ne Baze:— Bx niaj|jxmesK din inimx aapatx de a.ieqe-pe, dapx inaplap îmi e Dzea kx na mal not npimi mxpipea aneasta... ES ux nponan sx a.iepeui Bodx npe EapnoBsai ax-I om aaminte mi-1 Ban aa geapa jemeasax...,, Alanni ţoale r.iasapiie «apx nentpa Eap-noBsai, axpaia se xotxpi de a ise tpemite o amr.a-sadx din BOiepi aa sx-u no«teacax aa tpon.—
as,
% <
O zi dani» a«ieea.
O zi danx ne se gina s«ata.i ia aapgiie Domneuitl, an om îinBpxnat în slpale gcpxnemtl. aa o îna.itx ax-nia.ix gapaxneasax îndesatx de oal îmi aera aaia.i uxnrx noapta Mxnxslipei, aanosaatx >ietitopia.iai, anol tntpa întp’o ai.iiaijx de uxnrx noaptx, de sanx sea-mx ai.iia noptepesel.—
Aao.ie, saoase din ainrx o nanrx aa paEie.ic ui’o naşe ne npininîai xopnauai; mai saoase uii an aa-git. Anoi întopnxnda-se axlpx Bxtpîna Kx.iarxpiux, ne aa înlpapea ,iai se saa.iase de ne diBana.i el de porojini, înrpozitx de sa.iEatiaa .iaî npiÎBipe:
—	Mainx îi zisx ea, npiaemte!— aaouo aaepe sx n’o nogi s«xpmi axt Bei tpxi; ini an aagit, aazl?— 8nă aagit!.."
Maina tpemapa de «piax
—	Na le teme, maiax; S«ingiu la nogi sx a.ieqi ne nape Bei Bpea din aneste doge; nanra Bei uaao axnd îmi Bei snane adeaxpat daax qianxneasa Bop-niaaaai dana as emit de tpei sentxmxnl în aoane din Monastipe... Eapx axgits.i lui Ba saapta zi.ie.ie, axnd Bei txrxdai.... Aueqe!..
^\ntpe aneste, axusrxpiga danx aanenta.t neasnos-aala.iai aanosaase npe Bopniaa.i Basi.iie, npe aape de mai înalte opi aaasese oaazie de a.i aazi Bopsind aa sogia sa axnd euiia aa ea ne noaptx, aa mi aa Bp'o tpei sentxmxnl mal în apinx, sx «aax axle o miax npeîinajape.
—	Dzea sx te «epeasax! qlanxne dparx, de-a «a-nc an naaat aa m'aista... mal sine • S goîa snane tot ne uitiă, în <t>pina nepla.iai!...
—	Xaide! aaam derpasx!...
—	Slnt axte-Ba zi.te de axnd qianxneasa s’ag das aa pedaanaj namtia ande...
—	llli axnd s’ag întops?—
—	Namai a.iaalalepi dimineagx.
—	A.ia.itaicpl?... gil Bine minte?..
—	lipea Bine...
—	Dap noate na epa ea? snxne!
—	Kam na? aa «epmeneoa nea de *ip, aa «e-sa.i nejt ais... o! ea epa...
—	Ox! desta.t!.. legi Banii, maiax iui mx eaptxL
Anoi sepmnnau Aaua aonBins ax ap «i «ost înrne-
uat de qianxneasa sa, emi din ai.iie stpinrxnda-mi «pantea în mxni, au mi axnd ap «i opal s'o îmnie-dine de a se disniaa de «oaa.i ne-u apdeal— E.i stxta .ixnrx noaptx axteBa minate, aa an om nexo-txpit xnax ne dpam Ba anaaa; anoi steprxnd o ua-apimx:n S’ag soxpiuit! mapmapx eu aa an ton în.ix-apimat dapx «epm; s’ag s«xpiuil!.. Ilatpia na mai a-pe nemole de mine mi na not sx .ias nei nagin sxp-manaiai Ione.i mi dpaqei Psasxndigei an naine nenx-tatL. sepmunil aonil!.. Ox damnezea-iel de ne tpe-eaitag se mx'nsop deuax na’ml epa menilx o Biagx ninstitx, aa inaiepea mea?., de ne tpeBaie sx uns ao-niijiop mei namai o mamx ne.ieqiaitx... UJi sasninxnd adxoqi, danx o miax naasx.
—	Na aine, aa sx mx mal Badx ea; na aine, ni ao.io’n nodpi!..
Anoi tpist mi ososit, ei meax ta.isapat snpe uoaau ne apxta. Na «xaa înse zene nami mi se întx.ini «agx’n «agx aa o maiax exlpxnx.
—A! Bine ai senit, janxne dparx! stpirx ea danx ne aa mape .iaapeaininte î.i esainini o ajinx uxnx’.i aanosaa.
—	Sxpst mxna, s«ingiel ta.ie...
Maiaa aneasta epa Stupiua.— Ba sx ziax, Biata mxlaagx, tot g’o aqiatal? .dana na pesnanse, axnl na înge.tease desnpe ne e Bopsa ei.
—	Eiata maiax Ksenia tot u'o aqiatat? penetx ea mai tape, apezxnd ax n’ag «ost aazitx.—
—	Desnpe ne BOpBemtî, s»in||ia ta?
—	4e te mai npe«anl ax na mtil? Na te teme de
a snane axni eg i-am dat Boia sx meaprx ia l.iiaui sx’gl aqiate.—	ţ
—	Sx meaprx ia luiaui, zinl?.. Kal?
—	Mainei Kseniell.. eaaa asm se tot npe«ane kx na mtie!—
—	Me por maiax, BopBemte’mi mai axmapit... aem? maiaa Ksenia?...

236
nOEZIE.
♦
—	Ama, malna Ksenia; tmspEKatx In aesminleje ntsnxnesel Dta.ie...
—	^\n sestninteie... ulsninesei me.ie-Ax!... sp-meHZx!.. mxpor xpimiazi»!..
—	A8 «ost .ta laiul...—4a Iauil?..—Ama; qe ns iutii?..—Malica Ksenia ImBpxKatx în nestniinte.ie glsnx-nesel me.ie, a i>o.st iu lauil?.. mxpmspx 4sns pes-nsnzînd nx malqel, qe anei Ksgelxpi Kapc’.i npeo-Kfiiia.— Ama; mal aia.itacpl... Eli sssnin du aqe.ie Kapc lasx nlents.i anxsat ms.it timii de o rpe nonoa-px Kxnd e suispat de ea, xn sssnin de aqesle snoa-se mi 4snx Kxnd inqens a îiuje.iege ke *emea sa noate ns cpa BinoBatx.
—	„DerpiiEX, Maisi! mi «txpx sx’uil esniiqc rxn-ds.i ses u-1.1 j)i> uxasrxpiiiH, peinasx in slmipe, ei uspqede ks <i>sra cupe Honastipe, tpeqe noapta, a-Uisnge .ia itiuia glsnxnesel, ns le sama .in sa.isj aerat de xn sajKbm, înlpx...
Aso.ie e.i a«t>ix ne sn EOtepis ansme Konstantin Aseni, aqei om de naşa .ist l.iiam Bodx, Knpe.ie des-Konepisc Bolepiiop, ks KxtjlBa ani înainte, eapx mal aies isl 4xns, .isl Bsxsm mi SbBin, Kxmitx Bodb a-Bea de rind dsm. st>ats.i .isl Eantiste, sx-l sqidx.— 4a niqloapeie aqestsl Eotepls zaqe tpxnlit nirunsa Tspdi, Kapeae nsmal Kit .luminase îmix ia Ksptea DomnensKX, snde qctitoplsa Îmi aminteuite noate kx j’am ixsat.— Aqesla istopisemle npin KSBinte întpe-txete mi mal ne înueause toate tiKi.ioase.ie n.ianspl a ie asi Beie.ii, assnpa jsnxnesei....
Kxnd bezs ne 4snx IntpEnd, e.i se txpi nxnx .ia niqloapeie asi mi sxpstxndx.ie:— Stxirbne! jsnEneasa ns-I de oei Binomitx... ns! es iiie glsp... ke op! qe as zis... Ka.iEsa de Be.ie.ii... hupeae m’as sait doapE ns mia da qeea qe’ml «bxrxdsise de u’am txrxdsit dxsnxzl adeBEps.i...n
Ns nsts mEntsi Bopsa; dxnds-uil UKii neste nan> stops de ocosIa.iE mi oninteai.ie ks Kape ne«i>epiqi-ts.i se anina de ep'o Kxteoa momente de uieaija qe-I mal pemxnea:— Konianiuil!.. stpirx e.i ks o onintipe ssnpemE mi m6pe nentps totdeasna.
Eletsi Basisie 4snx indslomet iieiie .ir yiaspimi de sqeneae aqeste, ^nEpEgomeazE ne tilsnxneasx, Kape snsne tot qe qepuase se <>aKE Kx.isrxpiija Ksema doapx ji’ap *epi ne e.i din nepisoa, Basiaie ns epa de ideea qe assse Ksenia Kape Bpoise se sqidx npe I.iiam dap 4>iind ke ixKpsa ns issslise, ns penpomx aqeasta qi Im! în-EpEuiuiE KOni.iamil qe’j iiiKsnqlspa.— Ano! Aseni li
snsse ksiii e.i dxdsse de giran .ia Ksple, ne sxnd spma SBoana ne mes, ksiii aqesla i.i parase se’j a-dsKE nEnE aso.ic, se snsle jsnEnesel qeea «şoapte însemnat qe ns Bpoisu a snsne Bopnins.isi, îns«j>xp-uiit asm Aseni î.i adsse dinanoea Kaisusl, uieana ui— rans.isl ne dEiidsi ţinui de a mal mepge ne ja sasa sa sx’rnl iee pedBans.i.—
Kxleoa minste dsiiE aqeea Basi.ii 4sus peintpEnd, iIsiie qe inloBbpxniise iieiie ia noapta Mxnxstipel, ne Aseni, mi peiuiEpEiiiminds-ml gisnineasa, îl zise: — ilentps tine dparx glxnxneasx, n’am npiimit Domnia nentps tine, deansm, am sx asKpez s'o Kanxt!“
B: AviicandpecKS.
flotei*.
S.rbniKS.i. 1819, Aer. 3.
Mspitop, qe sil aiqea Blaija sx’ijl mal npeisngenilT,
Ia sama Kx’n toateqejiea nepiqisnea ta rxsemtl: Msiiiţl se nopneshS. stiuql se s<t>apmx, iseoape mi Kxpră
mi seanx,
IConaqlsi itpeuite uii nade, nxpxeae netpe-’neaKX, Msmnix.i, qe'a na.iql ks niqlops.i, este leapşa din BeKime, Stpx.isqitop nstperalsa, as <j>ost Konas ks mxpime! Kxpxpi eezlne netpe poase? spine de om .pnsemneazx; rxseiutl nxinxnt aps de «soKspi ? .lasatpata Ksgetea/.x. 4sinea st b ne o snimBape: toate tpeKs.. mi mopii mi nepfc, Dap mi moaptea este bIhijx nentps qei Kape o qepS.
Ax! ilspcpe otp'bBit b...
Ax! dspepe otpEBitE,
Desiixpijipe de amopix!..
Ks qe sxgeatx Ksmniitx
M’al -îosil, de o se mopls!—
M’ai .îOBit, ml—aî «kekbI panx,
M’al qepnit, m al jpntpistat:
OtpaBE .pini dat dpent xpanx,
Oii .îaKpxml dpent adxnat! ftnde se rxsesu SKxnape,
Uli ns! se mx jx.isesK ?
Bal mie! ke .pn rias inape Stpir moaptea, mi n’o rxsesK.
Din AiKilsipiae Jloro». K. Konaui.
'Typogpaphia 1‘ranveso-Mlatnâm a.
Pedaklop peinumelop: II. /t.teksantipi.