ROMANIA LITERARA.
HIS 15.
n 6$l.
23 Alipi.lic, 1855.
JUMBA NOASTFK.
(spniape.)
V.
Enipea PominMop kb EbArapil qe jjins imuul nni. Kons4>inuiti npin Kpedinjja oplodoKsi. mi Asnta qe Kpedinija aBK în npotiBa neKBpmate-jop isnitipi a sisepiqei .latine, a Kipia nojiti-Ki) sta nsmal în pejiyie, agpestpins aqe^e no-noape optodonse npin Kpedinjji, întpodsKin-dsse în finisa ponn.ni.iop mi KBBinte.ie Kape tb.i-mxqîas idei.ie de pesnent, idei-ie pejiyioase. khiii mi lot qe însemna mipimea mi nstepea; dpent ni.idi: npeqista. d»x, s.isjBi, BoeBod, BoîeplB, Kpaîs, s.iaBi, qinste. dparosle. m. a.
Siţpisopije nanii Epsan V, Kilpi Domni 1372. a .îşi Tpiropie XI, Kitpi Aajjho Dom-nsj Mo.idoBiî, a ,isi Esrenie, Kitpi Mitpono-jitB.i Tpiropie 1435. m. a. dosedesKB dopinua qe aBea sisepiua ./latini, a înpispi asgnpa Po-minijop.
AjeKsandps qej ssn a» noponqit în adeBip ronipea .îitepi.iop, dap n’aS nbtst si sbirnee -limBa jjepei npin o noponKi, kt. nB npe*bqea o misBpi de administpayie.
Enrjezil, *ipi a sta nspspe în snipe kb 4>pan-
qezii, E'btindBse BeaKspi tntpeyî kb dînmii, nB jenidapi. * nentp» aqeasta KKBinte.te qe lipii— nnsepi în AimBa Jiop. Kiop deniza .iop este »pan-qesi:	honny soit m. q. .i.
Aniepinanil se Bitspi kb Enr.ieziî, însi-iim-na întpean. .ie este Enr.iezi. LLIi noi de mi a-nBKap'bm de .ia stpimoml Kite-Ba KBBinte s.ia-Bone. Bine înue.iese, ns îBBim nentpB aqeasta mai nsijin «tpanqesii, napii adeBopesiiB în npiin-Ija qiBi.iisauiei zisa abÎ Shakespeare ki <I>panjjia este so.idatB.1 jb! DsmnezeS.
Mine ap Bpea si întoapni toate .limEi-ie ml jimsa .iop mann.. jasb kt> ap n>si iui ne a-qeasta +ili;a a.«tia, dap s’ap *aqe mi neînjje-Aes, npin Bpmape, ne<j>o.iositop. De am Bpea si Intoapqem m* <t>panqeza sa8 ne pomina .ia .latina, mi si qepqetim tot qe as e.ie slpiin, am rxsi în qea înliia KBBinte qe Ae abi Iok-mai din Exiina: grillon. y(rvXXog; gauohe, yav-aoc: galene. yaXt]vt]‘, se moquer juwxdcrfrat; lour-daud, Xoijdog.
Din Uepmana. de iui în iponih'i întpeBsin-Ijape: Bouquin 99utt>, here -§err, trinquer trin* fen, rosse 9îo{?.
Mine ap npede ki mi pomina ape în sine mi ea ms.ite KBBinte Imnimintenite de neiio-meniti Bpeme, în Kit niql se npea-deoseBesKB
* Snii xix Janiiiapi, na sg nistpeze «opina jntim.
periodice
JomAnia
173
AIM BA NOASTPT».
na si se teamB de npironipea KspByitopuop, (nspiuilijop), 4>o.ios, oyekog, majotea /utjXortj, (B.ianB de miej) nipostea, nvQearia, dpsm, Sqo-fiog, npoasnit, Tci)oa(parog, xap tfd'Qig. Ma^iiK (o r>oa.ii) palig. ui. a. lllo jtss, (5d>ultl)et£i: nBp-rap, Siivger; txptan UntcrtŞan, ra.iBBn getO; nat, naxap, 93et^er; n.isr, $pug, etc. lIe.ie de Tta— jiani opininB sînl mai KsnosKste: «capare, skb-nape; inganno, înn>ns; scoprire, desnonepi; sec-catura SBKBlspB, zoppo uiKlons, ui. a. Oape toate aieste ap tpeBsi suoase, nentps kb ns Bins deadpenls.i, sas niii «sin din .iatinB?
Ns listam dests.i peziie kb .latina tpefisîe sb ne s-isjeasKB na sn isBop de snde sb ne înde-n.tinim neBoi-ie, dap sb ns jatinisBin nsinai deKBt <t>opma ,iimi;ei, nentps K’atsnie ap tpe-Bsi sb ne omopim noesia, istopia, tpadijjiue, Kape în+iinjieazB Bieajia mi s.iaBa nauiona^B. DeneBaji KBnd se bbzs nBBBjit de Pomanî, «e sinsiise; eap npe noi ne-ap omopi îmBpBjjiuia-pea .îatinismsjsi.
./limBi.ie Ka iui najjiije s’as amesteKat. în KSBinle ns nstdm anjina pesninyepea ie n’o nsts adsie niii xpisoBSJ .isi Ştefan PaKOBigi, niii aieja a .isi .deon în nontpa stpBinuop. KsBinte.ie sînt sa <j>amijiije stpBine statopni-Mite de jsnr timn în PomBnia iui pomBnisa-te. Ap <i>i BapBap mi nesoKotit a Ae Kontesta nayiona.iitatea, dani eje s’as îînnBinîntenit dsnB xeyi.ie nojitiie, npeKsm mi msjte KSBin-te ne .ie-as ssnt nonops.i bbzbiu! .ismina. s’as îmnBinîntenil dsnB jeyije întpeBsinijBpii. Snop KSBinte B«ne, npastiie mi înjjejese (sa mi ms.i-top oameni), ns je rBsim a.itB npiiinB, deKBt kb ap 4>i stpBine.
*Ie ssiiBpB EsiiBoapB KBBÎntsj s.ibbb, kbiî ns adsie aminte pomBns.!8l de sjaBa sjaBo-nB, ui de aiea a stpemomijop, KBiutiratB a-des assnpa S.iaBoni.iop, sjubb desKpisB în istopia gepii, iui ne Kape o în+BijimeazB nîap dpitspi.ie noastpe nojitiie ie Je nBstpBm
dpent momlenipea iea mal npegsitB, dpitspl ie ne .ie-as HBStpat istopia ss-pisB în .liniEB Kspat poinBneasKB. lIe ssiiBpB zops.i, xaBaje-jeje, xalBps.i, iipaKS.1, m. a. KBnd eje ap aBea 4-iinjja nsmaî în nomenipe?
Jimna snaniojB ie noaplB neietea înBBJsipi-.iop Kape as aiiBsat mi npe aiea nenopoiitB yeapB, ape KSBinte apBnemtî, .latine, <t>panie-ze, nBiiB iui eBpeeuiti. Dap ks toate aieste snanio.iii as jilepatspB mi o snopesh's. Ei ns se OKsni astBzt amf npe<i>aie jiniBa, ii arnezB-ininteje; ns npironesKS KSBinte, ii aBszspî.
DaKB Enrjeziî a KBpopa jimBB se Komns-ne din jatina, nopmana, yepmana, m. a. s ap îniepsa sb JBinspeasKB toate KSBinteje din 4>ie-Kape, mi sb Je zîkb Kspat jatinemte, iu. u. sas ap Bpea sb sKoatB ue ie.ie jaline, nop-mane, mi sb peinBe rsmai ks ieje vcpmane, atsnie 11‘ap aBea jiniBB enrjezB, o jiniBB stpi-Kati în adeBBp, o jiniBB ie se denBpteazB KBt sb noate de *opma .liniBi.iop ie‘I <t>aKs pBdBiina, dap o .liniEB în sape «tiinijeazB sKpiepixe mi-nsnate a .ie .isi Milion, Dryden, Byron; o jiniBB stpiKatB în adeBBp în Kape însB as rpBit na-tpiojiii Peel, Fox, O’conell, în h-ape rpBemle Palmerston aiiBpBtopisj liBijisagiei Esponeene, în Kape se jsKpeazB mi se BopnesKs le.ie mal mapîJSKpspf din .isme. NeatBpnapea EnrJezijop în nBstpapea opiyinajitBijiT jop nagionaje, se însBmneazB npin ajBtspapea spmBtoape.iop KSBinte enrjeze ks aieje «tpaniezo-yepmane.
Enr.icz.	<I»pan*iezo.	Mipm.	Enr.i.	l^epiii.
Beauliful	beau uii	«oii	Bee	iBiene.
Money	iMonnaio	SOTunţe	Monk	SKcniţ.
Youth	—	Sugrnb	Muon	Slicub.
Firi	—	grticr	Fox	gu
Brother	—	ISruber.		
Sister	—	©daveflcr.		
Qucen	—	^cniainn.		
Chimnny	Clicminee.	—		
		VI.		
Ns Benim a îmnsta		nimBpsi pea mienape, niiî		
a pBdiKa	ne snsj ne	soKutea.ia a.itsla		; kbiî
	,7iju%			
	30IVI3S J			
.10r0<t>. E AUTISTE BEAEjII.
179
foul SKpiitopil ag sns.i mi aqej SKon; toj|l do-pesK» iiiiic.ie. nsmai ap tpeusi st. se înijejearx mal întxi assnpa mij.ioaqe.iop, ap tpessi sx jxpbpeasnx *ie-Kape nxle-o npetenuie jimBisti-
kt., nxte sn npejsdejj, sa si se nspme tot pes-boîs.i ini sx iib se întxpzie de noîe ssnx npo-rpessi. ABein dests.ie sKpiepî iui Benî mi nose Ka sx nstdm .isa ni.ide, na sx pensnoaintem kx .îimEa ne-i statopniqitx, mi na sx’l nxstpxm opipinajilatea Kiap in îmnpsmstxpLie qe am ♦aqe; aBem destule snpiepi Bine înjjejese mi npejisite oBintemte, na sx an.iiKxm zisa jsI Vultaire r ,,Toute Iangue dtant imparfaite, il ne „s’cnsuit pas qu’on doive Ia clianger. II faut ,,absoluinent s’en tenir â la maniere dont Ies bons ,,auteurs Tont parlee, et quand on a un nombre „suffisant d'auteurs approuvds, la langue est fi-„xde; ainsi on ne peut plus rien changer â l’i-,,talien, â Pespagnol, h 1’anglais, au franţais „sans Ies corrompre; la raison en est claire, „c’est qu’on rendiail bientot inintelligibles Ies „livres qui font Pinstruction et le plaisir des ,,nalions.u
Sînt Expnnjii Bpedniqi de toalx npeiţsipea nentps pxena mi înBxyxtspa jop, dnp napii din npiqina neo-.iatinisms.iBi nopsmng .iimi;a, Kpczxnd kx o napi.iţi., mi napii de ap «i mai npantiqi. qe’i dpents.i, ap <i>i msjt maî 4«o.io-sitopî denxt ms.iui din snpiitopii qe as stij nspal. inue.ics, dap sînt npea nomozi mi tpx-teazx nsmai .îsnpspi smspatiqe. .Aqeastx îm-npeyîspape, ssb îndoita ei npiBipe, adsqe mape sminteaax în .isminapea nsEjinsjsl pomxn, nape iis Bpea în istopie, în nxpijl e.ienientape, în razele menite snpe a pesnxndi mi a nono-pa.iisa nsnoiutinijue neanxpate, sx rxseasnx .liiniia uiliinui-tinx, uii sx se îmuiedeqe de ns-Binte mi de «popme nspal patine, qe nap# atxte tepmine neînjjeiese.
Kienn.ni .ţsapea aminte a .litepajji.iop assnpa tpeEsinuUop de «tajjx, assnpa neBOÎei de a do-
Bedi odatx ns notpiBipea mi înuejeţrepea jim-Eei, mi notpiBipea ideijop mi a dopiniii.iop. Sx Jxsxm dap nxteBa nsBinte neBinoBate, sx nxslpxin «i-opme.ie qe <pans opiyina.iitatea jim-Eei noastpe, sx ns snopim nelnye.ieuepea ns-ninte.iop mi desninapen ideijop, mi sx ronim mai Bine nxpaBspi-ie qe ne sxinxnapx îmnpe-yîspxpbie nxte se stpenspapx npesle noi.
(bs spma.)	D. R.
*foro«i>. linntiste Be.ie.ii.*
(spmape.)
222.
N o n a ■ t i p e a.
Ks dosx zi.ie .pnainte de qeae se se netpenspx .ia Ksp-te, eatx qe se spma .pn a.itx napte.
Hetitopls.! meS Eine-BOleasnx a mepiie ns mine ne
dpsms.i qe dsqe .lamxnxstipea.... Aqca mxnxstipe qe
se .pna.iijx sinrspx .pn miz.iOKK.i nodpuop Extpîni, na o inss.ix miKX .pn miz.iOKs.i oqeansjsl.
Dsnx o zi de Kx.ixtopie npin nxdspl, msnuî kx-psnixl uii bxî nesoxpmite, .pnqinse de nxpale Ka de nimte spxe de apyint, eatx kx noi sosim. Bisepina npiiiqinaxx e, Ka .pntp’o Kstie <t>xpx KanaK, jpmnodo-sitx de inoane iui de taBjospI din sfînta SKpintspx, Kape de Kape maî peă, mal qlsdat zsrpxBite. Sx tpe-qem pxnide dca.isnrs.i qepdaKK.isI, ne ja Bp’o zeqe sml, m’ajsnrxnd ,ia a.i snsnpezeqea (aqea dinaintea Kxpela se BxdS doi sa.mxml) sx .pntpxm. Kasa mo-Bi.iatx «poapte simn.is, Ka opl qe nime KX.isrxpeasKX, de ne Bpemea aqeea, e de o Kspxijie uii o persjx de minsne. fie sn diean, aintepnst ks SKoapue de Ijeapx, sine uesste mi o>e.ispit Baprate, stx o plsni-neasx tînxpx, de o «ppsmssejjx mape. Axnrx ea o SKpisoape desKisx, doBidemte kx as qetit'o. Aksiii .pnsx ks osii rxnditopf, ea ns-ml noate onpi sn zimset <i>e-piqit qe-î snoate o Koni.iigx de doi snpe tpil ani, Kape de ja Kanxtsj dinans.isl se dx dea dspa Ka o poatx, snpe Bpaueje pîsnxneseî, pizxnd ks piss.i qe.i qepesK aj Bxpstel sa.ie, ne Kxnd .ixnrx sniKa masx de .lemn, de ^xnrx q-epeaslpa qea miax qe ^smina Kasa ks o .isminx nesirspx, sn sxet de Bp’o 12-13
* Bczî N° 13, mi 11.
180
AOrO«I>. BAF1TISTE BE.IEAI.
ani, «psinos dap na.iid k;i o «psnzi .pn toamni, .pntoapne mepeS «i.ie.ic snst lIeas.iOB.
4etilopI»i nsnoainte noule ne aneasli gîsnmeasi de glsnmeasa .isl ./Isns ns noni.ianiii sei, Ionim iui Psnsmdiija. De neaole este st. snsn .pnsi num se «ane ni «ami.iiii .isl .1«n« e .ia monaslipea aneasta.
Si'inl arninteasm netitoplsj de /.ioa aneea .pn kh-pe .Isns .puii nopni de anasi gismneasa ns noniii. Atsnne ns epa de neBOie, ku ansm, si iulie netilo-pls.i ine», m Asm; .puii tpinietea «ami.iia st. .îonsea-skt. .ia aneasti inonastipe, sinrspe.ie .lonspi nape epa mal pesnentate nmi mi de domnii «ie! pel. N'ain neaole dap st. mai snsn, mi ni de atsnne nini o sin-rspi zi, pisiimeasa kk noniil nu mal ernipi din inonasti-pe, snde din timu .pn timu Benia EipBals-ses s’o Badi, sas .pi tpimetea mtipe de e.i npin np’sn pi-Bauis. Toate usnosh'ste.ie de ne .ia opauie a .ie gls-nmesel asî Asn» se minsna de dismpepea el, dap nime ns nsts a«.ia snde se adiuoslise ea.
Ansm st. spmmi.
—	Me «ani ts ano.io, Ionim .pnlpeet glsnmeasa ne Biet Bizmds-,1 m do snde boîos se plana, de-Benise tpisl mi ns mmina snspteinei sa.ie se si.Ua si «pene o nati de nepnea.n ne risise ne o «ajji din neas.iOBs.i seS.
—	Mami, silite ni ml-o mânjit naplea, «Ji.istspeag.
—	Mine plo mmjit-o ?
—	«D.istspe.i», ininisni, Eicts.i ne.T de .ia malna stapipa.
—	De anela euitl mixnit?
—	D'anoi mimsni... tata ape si sonoat b n'am min-jit’o e8... mi e.i ml-o zis dismzl, si mi si.iesn si «is om de omenie uii si ns-ml mmjesK naplea.
—	Dste dap de niami ne «txstspej, si'.i ompesn ni ’pîo înmjit’o.
Eiets.i nspnesi, dap nind «s anpoauc de şuii: Ns’.i mai oitipi, mimsKSUi. zişi e.i, ns annent de tot psritopls, na si ns n.iinm BÎets.i «Pjistspej... ni o rpcmit...
Jsmneasa .puii apinli ns dparosto onil snpe inoana din nipete mi msla napni nne Dzes si’I ms.ipe-measni de Esns.1 ss«.iet ne cj dipsise nonias.isf, anol ns B.undejii, mtpi anosta: „Ns te teme dpi-rsiisue; dste de’j niami si’.i Bid mi e8.
Eietsa emi, Psnsindiiia se .nsi si jsnene pmi-de .ia ninimt, de ne na.its.i diBan mi se .pndpen-ti snpe smi.
—	Snde te dsnl Sindipi? 0 .pnlpesi msmi-sa.
—	Bine <t>.istsp ex inarai, sine d>.istspe.i! Illi bo-loasi, ea se asnsndea ssb o .laBipi de jmri sun.
Ionim .pndalb .pntpi adsnind de mini npe ps-uiinossji <l>.istspe.i, sn siepea de np'o 6 ani, ns m-ps.i npeii, mi ns onil mini na de tatap, «psinsme.i na sn .pnpepain».
Ionim psra ns onil ne uismneasi simt pie ns-BintM ne'I dase, de a ns zine nemina .isi <J>.islspe.i. Ea’^ sipsli, mi'.i desmiepdi, mi ns Bedea mm ne Psnsiiidiija, nape o dspia rspipa de nind de ssb ja-Bi||i, ne ssb snonppa ne smnzspa nini pios, sno-Ijinds-uil ninsmops.i zinea: „(pii! <l>.islspe.i! ipil «Paslspoj !
Dap dam plsnincasa ns aszia ne nonuijji, ns epa ama mi ns <l>.ist»[ie.i; e.i de odăii de ssb mina pls-mncsel nape’j desmlepda, se pmede snpe jaBipi zi-mnd mi e.iIpii! iijH!
Ano! noni.ia emi de ssb .îaBipi mi tpînnds-i de mini .imri glsnmeasa, stpiri: inami, eana <J>.istspe^!
—	Ansi euitl ts, dpirspi? .pa .pntpeEÎ plsnmeasa.
Eietsi pesnsnse nena .pntp'o .iiinsi stpiiui.
—	Ns noate Bopsi immsm, zişi lone.i.
—	Ea ns mtie Bopsi jiinsa ta, Biete, pesnsnse gisnmeasa, .pnue.iermd aneasta ea, mi asti-dati .pn-npcdiuuiiids-se niap mi din «isionomia Eiets.isî.
-]\n moments.i anesta .pntpi o mâini de Bp'o 18 ani «psmonsi na mi plsmneasa.
—	Ei Bine iniinsiji Ksenie? o pntpeBÎ aneasta.
—	S as nss .lana/ie; .pml di eole...
—	^\lil di?.. Ionim Iea ne PsKsmdiija mi dsne-IjiBi de iii plsnaiii npin ncpdan ns 4>.istspex. KoniiI emipi.
—	^VilT di BOle ? peneli ea eapnut mtpi jsna maim.
—	Ama, plsnmeiuim.
—	De’i ama, si ns nepdein timns i!—EapBats-mes mi-o snpis m ns mal deuapte demt noimml ape si SBsnneasm pesiuta... E upeme mm...
Ama, si ne rpisim, si ns nepdein limns.i!— Mme ois «; ano.io, mi iioimme, apistmds-mi Dzes, pea-pa ti mmtsiti mi Bipsatsj dla.ie pisinnemim sm-nat de npiinejdie.
—	O! inilusjii! dpan milnsgi! DzeS ul’a pinea ^vn seami «anta asti mape!— Anul dintp'sn sinpiem» pisnmeasa snoase sn pmd norniuet de stpaie de a ,te sa.ie mi ^inEpim ns e.te pinide ne mâini.
—	Ama, emti de tot «psmoasi! nini .pngepil ns plap nste pesista. UpiBemeini!. Bine. Al «epmena ns
AOrO<J>. L A n TIS T E BEA EA I.
181
aiEastpil txi okI na namai ne an nxnxtos na dxnsa.i dap mi npe ne.i mal mape jpmqţpat!..
—	Oape mx noate nanoauite nineBii?..
—	Nime nxta’l .«mea!
—	Nini?..
—	lIine, Bejreii ?
—	A.\! mi por, na mal posti nameje ,ial mu...
—	Snapnat... de mc?.. Din nontpa, jasx sx-.i pos-tesK. Xaide! sx le aedcin! Ahkiii uii upemea sx'l pes-n.ixtemll tinx.iomia .in «ape te-aS adas..
—	Ax! na! na-ml simt napaglaj...
—	^Vnnx’j laseiul!' sepinanx mxinagxL
—	Na, na’.i mal Ibecsh!.. ini Nkx not sx’j iasesn, de Kxnd din naasa .iai, na sx na «ia apxtalx na de-geta.i, am jpjnBpxnat pasa.. Na! ptanxneminx lina mal laBeSK, dapx... sx’l ♦an ap’an pxă...
—	4>ie! dap ne.iaiaja.il?
—	Ani Liiam ? 0! de e.i na-l Bopsx! geapa sx-pana na mal noate sbe tixxjoiuii.ie .tal... ripiaeiute... namnaplaj nnesta e <»oapte asK^jiit.
Oii apxtx an namnapla ne’.i asnansesc .pn sin, sas ♦epmeneaoa de <t>ip na nape o jpmEpxnasc gianxneasa.
—	Ama, stpirx uii aneasta, -pn«onatx de napagia.! inalnel; moapte! moaptc na.ixa.iai atxtop aolepl!.. moapte asanpitoplajai Bietei momii, moapte ,iai I.iiam aape.ie ape de snon sx mxnxnne zi.ieje dpara.iai meii!
—	tyianxneasx jiniuitemte-te! Iloimxne Boiepia.i dta.ie mi kb jjeapa se Bop «i pesapxtit de npisos, Kxni ma.iuemilx namnapla.iai istaea, de ine, tinx.io-sa.i de liiaut na Ba mai <t>i na sx je stea .pmnpotiBX.
—	Bine! Anam snsne-ml, dpxra.iigx, nam ai sx <j>ani sx slpesagi nxnx ja e.i?
—	Ajanr .ia Hxpte, nep derpaBX se .pulpa .ia Mx-pia sa Bodx...
—	Dap de n’opă Bpe sx te jese ?..
—	Snan kx am Benit sx’l saxn zi.1e.1e de an nomn.iot..
—	Na naniea sx o-anl ana nxt asta!
—	De ne ?
—	Dap BxpEata-meS, dap atxgia Boiepi npe napii iai nepde?..
—	Amteantx. Snan ama; ea sxnt .pndatx npimitx... mx ait -ia e.i ra.iirn na osii... e.i inx’nlpeaBx ne Bpea.. ea lî snan «xpx sx-i narnesn ne nime sx'mf «epeas-kx zije/ie hx's .pn nepinoj.. Anoi mx npe«an, .pn-ge.iegi, na mi nxnd mi’ap «i dpar, a*apisitxj... Anoi?..
—	Anoi!—E.i mx onpemte, danx osineîaj jai nea snapnat... se .pntinde mai ma.it, x.i jas sx mx nanpin-
dx pn Epage, uii-mi'gi .pmn.ixril .pn ininixT namnaplaj
ista, mi «ar...
—	A! mainx! «xna gianxneasa, pnrpozitx de spada.1 ei napagia.
—	He? te’n«iopl?—Ai Bpe mai Bine sx Bezl stxn-rxndase geapa ta?sx'gi Bezi .pn granx... aazi?.. pn geanx ne soga.t teii ?.. Na! ea «an tpei .tanpapi Bane anirxnda.i; pntxia mxiilaesn moiuia, a.i 2-je exp-Eataj dtaje na mal e pn nepinoj, uii bj 3-.ie ea., eă SAiit pesBanalb de tpxdapea .ini!..
—	4e zinl... ej ?
—	Bel mii a.itx dalx; xaide! limnxj tpene... sx te Bxd sxnxtoasb, glanxneminx...
S11 pedBan o npiiini ja noaptu Mxnxstipci. Eapx gianxneasa pmmxpmapitx de tonaj ei n.iin de pes-sanape, anonepmda-mi «aga na a.iseje sa.ie mxni, jxsx sx njonotensnx .pa sana.i ei sa«jet, «optana de «pinx, de rpijipl mi de mastpxpi de naget ne pnnxs-nase 4111 e.i ideea, nx omopa.i ne aBea sx «anx inalna, epa na a sa mtiingx mi pnBoipe!
K o 11« u i p a t o p I i.
yjVntpe aneste geapa nape «epsxnd dcrpea-txgl mi netonmeji* npea .lesne se nopnise de nxlpx Boiepi, sas iiOBxgaipea mi pnpiapipea nea na-tepninx a .iai Aana, epa axam rata. «lUenxl, nxlmigi, seimeni «agigi de .ia Domnie, anpozl, sate pntpegl amtenla namal semna.ia.i na sx nxBameasnx asanpa lami.iop.
Toamna .pnnenase o .pmnpxna natapa na na.iida sa manta.—;|\ntp’o zi (adoaa de ja zioa aneea pn nape Bxzapxm npe maina Ksenia saS gianxneasa Saza-na, neisEstind pn n.iana.i ei de a anide ne l.iiam), ne nxnd pazeie pasinoase a .te genei ziaei, pes«pxn-te .pn a.iEil noapami de aBapi ne pmnpeglapa na an Epxă de raz noa.1e.1e mangi.iop, Bestia napxnda iBipe a soapejai, de odatx nodpii din npegiapa.i lami.iop njonotipx de Eaniame. Eno na mai peneta denxt noa-teie ane.1a.1ai, noate.ie nape alama o geapx pntpea-rx, OBOsitx de lipanii sei, .ia mxntaipe, .ia zi.ie mal «epinite.
Ile nxnd inai ma.it de 50 de Baniamxtopi amezagi
182
5N IIP O U li S de .ia 1826.

din zape .pn zape .pndemna nassa tpaneiop, sape din deoseaite nsnatapl aaea sx se .pntpo.ioaie .pntp’o .pn-tinsx noeanx din aiesll aodpi, aao.ie Kxte-na sate de Seimeni, apnaml mi sineijaiul, mi o ma.iiiime de j«nl setenl ^vnapniaa! de Koase mi de tonoape de-uiepta sn no.iosoK de ain din Kapsj, .pmnpepîKps.i kx-psla sta rpxmxdijjl, .f nsinxnd mepeS .ia naxape, Kxnd -jintp» mxnlsipea mouiiei, Kxnd .pn sxnxtatca Kxni-tansMl Asns.
Iiii Kinitans.i .dans epa hm el, mezxnd ne sn tpsn-«Is de apaope Ixlat, icpieta, ^n amtentapea sosi-pel ie.iopu,ia.i|ji solepi ks sate.ie jop, nsmepaj tps-neaop de nape aiiea sx desnse.
Ka o păzi lepeasrx jpnsenini inxndpa sa <j>psnte, Kind se asirapi de ^ntinse^e mipspl jpn <i>pBntea kx-popa e.i n« epa .ia -luidolsi.ix, ax Ba isBKti sx mxn-tseassx momiea.—„Kejil, Exeyi! stpira ei din timn .pn timn...—Bmn.ieul Kane^ie iui bcijI ^vn sxnxtatea Kxnitaniiop Kkxbiii, SeBin mi Spene, napii K»pxnd nop sx soseasKX!
—	Sx tpxeasax h’xnitanil! 8pa!..
—	Sx Ipxijjl BxejiI! sx tpxim kb tojj.il aonil! sx ne aglste Dzeă ua sx mxnteim Biata noastpx mumie de airioac.ie aieie xxmesite, de jirioae.ie aieie Ka-pe n» se satspx hx ecs ssdoapea «aeijel Boastpe, dap xiuîx mi dBOastpx mi nosx ne nciinstesKS nxnx mi msiepi.ie mi <i>e>iIoapeae...
—	Sx moapx ! sx inoapx! Bpiapx mii de riasapl tot de odatx.
—	Ama, ExeijI! dap txuepe ! aszijjl boI aieie tpo-notc de nai, awe.ie r.iasnpi >ie K.iOKotesKii i;a BBets.i de .ia o sstx de mopi .ia bii jok?.. Eu ssijjiBX, r.xeul, KXiji-Ba ne apsopl, de zxpiul, de Bins «pajjl de al nos-tpi sas nisnai dsmmanl.
—	Opajjl! «tpaiii! stpirxpx mal iiibiijI «mckx! ne .pndinjinisepx noponua Kxnitans.isl.
.j\n adeBxp iieste nxterni minele uoeana mi nx-dspea toalx gemea de insiijimea tiasitx de ostami mi jjepanl ie sosla din toate nxpgije stpirxnd:—Sx tpxeasax gisiixiisa Asus! Sx tpxcasKx Xatmans.1 SeBin, glsuxnsi Esxsui mi glsnxnai Speae!—Sx moapx Ijiam K8 -lirioae.ie .iei!
(ua spma.)	U. A.iisamlpcsic#.
6ii npoires dc .in 1826.
^\n zioa de astxzi Kxnd upojjesspije as a-jsns a 4>i alxt de msjte uii alxt de jsngl, uxnd maî ns Bei rxsi om sape sx, ns aicx npo-uessi ses, soKolims kx n’ap <t*i o rpemajix a se institsa o pesn.n.tipe najjiona.rx nentps toul anei ie n’as npouese; «*»ie aieasta o medalie, 4>ie o inenjjie onopasi-ix din naplea Kxp-msipeî.
Iloale kx Eo.ids,] eroismsisi ne îndeamnx a da aiesl npoient, kxii noi ssnlein aiei we n’am aBst— siaBX Domnsjsî! nxn’ahsm ninl sn npo-Ues, mi npin spmape, noi am 4«i ne.i xnlxl Ka-pe ne am <HMOsi de anest dpent.
►fin adeBxp, Axsxnd rjsma de o naple, se mipx tineBa Kxnd Bede spineje mi isnisoane^e Benl, Kape în nsuine pxndspi Ksnpindea alxt de msjt, mi ana*opajeje mi xotxpipue de a-Ksm, Kape în msjte pxndspi nsnpinds alxt de nsuin.
Ni s’as npijejil sx Bedem o ana<i>opa snpi-sx ne doxzeil noaje xxplie! adeitx de tpeî opî Kxt întper Kan. VIII a Perajiamenls-isi, mi de dox opî kxI toalx naplea întxia a Kods.isî «liBi.i. /Ksdi’te itneBa ansm ie Ksmiuilx lop-tspx esle nentps uie+s-i Stat8.:sî sx 4-ie si.iit a asKS.ila o datx sas iui de dox opi ne sen-txmxnx asemene noiitaniî, iipeKsm: pe<j>epat din moliBS.i astei, npotesl ks nadnis, pen.iinx ks pezoAsjiie, jspna.1 în ne+iinijx, tpatajiie în KomnjicKl, osxBitb soKolinux m'M. mu. <j*pase uapr.ape Kape’uî ipilx nepBeje iui îrji mxnxn-hx Bpemea!
Kxnd epam .ia EsKspemU, sn om de dsx ne susnea o aneitdotx de jia 1826, a Dotnns-jsî Fpiropie Tina.
întp’o zi nintpe a^te xxplii, Tloro+xtsj aji 2"’0 îî în4>xuiuix o anatopa a DiBansjisî ne Bp’o natps, linii Koaje de xxplie.
8N nPOUES dc ja 1826.
183
Dsm Me îl Meii Bp’o doi nipui din ea: >ie'l aweea? înlpesi Bodi.
—	O ana*opa a I)iRans.iKi în npiMina snop nani mc npetindc StoÎKa de ja Mixa.ii.
—	Mine’s aweîa?
—	Doi nersiiilopi de aiMe din opam.
—	Illi ne ziMe Dican».!?
—	ZiMe ki, de mi Sloiua ape doBadi hi ape st> lae o ssmi de Bani de .ia Mixnji, dap Mixaşi întimnini ki aMei nani epa... -tiind ki... Ilenlp» mc?
—	Ilenlps... nenlps ki... si Bi.d Me ziMe?
—	Heteuite dinţii, zise Tina.
Aoro<t>it8J a.i 2" înMenB a Meti ana+opaoa.
Domnsj asKs.ila.	*
Ansni epa ne ja a mesea 4>aip>.
Am sîlat Kite al snss nin’aiMe, Aoro<i>ete, zise Bodi. înMeue dinţii.
Eietsj <t>8nKiiionap Bipsmd ssdopi, peînMen» Metipea, «ape aKsm mepse mm .ia înmepea Me se s<t>ipuiia K8 OEiMînsita *opm«.îi; „lap de-siBipuiita xotipipe pimme ja înuueiiMÎsnea M. ta.ie.“
Illi Me xotipipe si dea înjiuenMisnea mea, zise Tira, Kind din toate ziseje mi deszise.ie jop, n’ain înuejes nimiK? Aa înMenst ape dpen-tale Stoih-a, .ia mijjoK Mixaji, mi ja noadi mi Stoina mi Mixaji. Alpini! BBni jadinitopi am! De Kiti Bpeine se Jinu»emte npiMina asta?
—	De natps ani.
—	Ilatps ani! mi nenlps Me n’a tpiiniso în MepMetapea Slapostijop de isna*8pt, dsnpe K»m e OBiMeîs întpe Epesjami?
—	Ns mtig.
—	BsîKpdisemteo Kitpi Stapostii Bpesje.iop na s’o Mepneteze, s’o nsle ja Ka.ie, mi si’mî 4>aKi de adpenls.1 mie ana<i>opa.
<I>8nKuionap8j 4>ik8 mo i se nopsnMi.
Ileste doi zi.ie, Aoro*it8J aji 2’° îi îminini o ana*opa ne o yismitate Koaji xiptie în na-pe epa spm'Btoapeje:
„Mipîn ta!
„Am MepMetat mi am xotipit: StoÎKa ci „n.iileasKi MinMi sate ,ieî .181 Mixaji. Ilentps „Kape am mi bibI kb tonii adujmam Ja KipMÎmn „J8Î Badana. (1)
„il-ienatc s.imjmc M. Taje (i>pma ism.iitnpi.ie.)
MamaJrjn! stpiri Fisa Bodi, smKimind xip-tia din mina Joro*iţ8J8l a.i 2'"’ mi sipstm-ds-o. O! de s'ap supmi ama toate jsdiuiuije în domnia mea! AskbjIi, joroaete! Snpie înda-ti aiMe ne xiptia asta kt» întipimg aMeasti xotipipe, mi nopsnMiing si ns se slpimste în BeMi.
Dsni Me a shpis joro+itsj, Domns.i isKui, mi M8X8pdap8J nsse neMetea.
Antsj aMesta se nislpeazi mi astizî în ap-xine.ie JJcpil pominemti.	K- Nwp8*»'*
(1) Eadaxa aaca ne atanae nea mal sesliti K*p,mi din
i»BKSpC)Qi.
D’”' Iaicoi* lVIftp'i>iiiiaii5
PedaIÎTOP PECnBNZETOP A TaZETEI UE TPANCIJBANIA. (saipmit.)
Es, domnsje, am npe4>epat adeBipsj ja«deJop dtaje. Am n.ntit tpicstx.i KSBenit snop nsn.ii'iisll na Eiiad, M«prK, MalopesK», Eapijj, K. Poset, Eu'iesK», etc. Am doBedit m mliS a <t>i dpent iui a da <t>ipi intepes npiBat oie-Kipxla mc i se KSBine; Suum cuique, supe a mi s.ixji de o esnpesie qwtpeBsinijati mi de dta; mii «nil din aueslia s*nt mopijl, aJijiT s*nt npos-Kpiuil, mi ninl hiih.i din el n» mai ape qvn disnosi-piea sa Bpe xn opran a nxB.ii<iih>iiit, nentpx na si not auitenta de ja diniuii pe'iinpoiitatea namapadepiel. Ki nx te-am nxs mi npe dta q\n nxmipxj aneslop nxB.ii'iistl, BezI, domnxae, ki nsintepess.i mes npiBat este şina, ne mepitB.i dlaje, npe Kape qvn irnopanua mea, m^pt8pisesK ki ns’.i not npeijsi mai.
Dam .putimninapea dtaje n’ap atinge demt nep-soana mea, te ^vnKpedinjjez m opl Kit ea este de mspdapi C^nlpessinijez o esnpesie «aBopiti adta-.ie), anii <t>i Jisato «ipi pisnsns. .]\n pedaniiiea
184
D. IAKOE M 8 P T> 1111A N 8.
dtaxe al disBxxit alxt de nsjjin IhhI, atxta nsiiinx nsnominiţx ax oamenixop mi a xsnpspixop din npin-ninate, .pnnxt te .pnnpedinijez nx'ijl npe«nepez in-Ulspiixe jpnaintra xasdexop. ^Insx dta aciuiezi npe-teniji! mai inapl, penepa.iisezl nesliea. Dsnx ziuepixe dtaxe, Tazeta de Tpansi.iBania este naxadisx naiţio-na.iilxuil noastpe; .pn anii de ne spmx ea as aBSt inononoxsx de a «ni anxpxtoapea dpitspixop Ilpinni-nate.iop ; ea sinrspx as apxtat Esponei ss«nepiniji.ie xop; axul „jpn anii 1853 iui 1854 nxm*ntsx npin-uinatexop epa nxpxsit de uondeije <*>ii — •iop 8 el; iui nsmai ia Tazeta de Tpansixsania, Po-mxnil jpn disnepape nxzaias na ja sn xnpep mxn-tsitop, „stpirxnd xa noaxeje Axnexsl (rpamatiuemle se ziue A.ini, llipenel, KapnaiiI,.pn n.ispa.i) aylstop, a ui st op !“ Bal! sapnna Ilatpia noastpx, danx .pn a-uexe timnspl nefaste Mo.idoBa iui Baxaxiea n'ap <t>i anst a.it anxpxlop denxt npe I). Irkoe Mspxmians din Bpauiou. Illi Bal de ani! linepi.iop Pomxnl din Mo.idoBa mi Baxaxiea napii .ţui anii 1853 mi 1854, tpiepaijl Espona supe a roşi nnxpxtopl jjepil bohs-tpe, mi napii, neososiul .pn stxpsinjjixe Boastpe, bx-teaiji .ia smixe minislpi.iop mi a nsExiuistixop din llapis, slondpa, uii Biena, apxtxndsxe dpitspixe mi ssoepinuixc npinninalexop. Bal mi de Boi! pomxni-xop, anei napii jpn ueapi. .pnssuii mi jpn <na||H .pin-nixxpel stpxine, npedinuul stupea. xpxnlaul «nonsx naiiiona.iilxiiil, mi ns nepino.is.i x.’Beplxijil Boastpe, jpmnxptxuiiaijl npesel Esponei mi «npaui.iop nostpi din stpxinxtutc isnpxBUe ustepel assupitoape! Boi n'ajii xsnpat neiitps ijeapa Boastpx, ui nentps D. Mspxmla-ns. Bosx ns Bi se nsuine nini o .uisdx. nxul lots.i s’as <j>xnst nsmai de Fazeta de Tpansi.iBania, neiitps nape anii 1853 mi 1854 as «ost u enoxx de asp (nped uii es). Mepilsx este dap a dsa.ie la-noE Mspxmians, mi npinuinalexe ns'i dalopesns mai nsuin denxt de ai pxdina o statsx ne Bxp«nsx nex mai na.it a msnuunp Bpauions.isi!
Sie vos, non vobis etc: as zis de msxt Bipui.i!
„Nsinai din Fazeta de TpansUeania uii din nana mepilaui.iop ei nopesiioudenui ns ms.it nenaz se mtie desnpe Pers-lii mi desnpe <I>nr>piuil .pn oape.ie euii-pel dsmmans.isl din ueapx!“ Hitez, dnsxe, tenstsax. Ei.iBonet n’ap «ni zis mal Bine! Illi .pn sinixinux inxp-tspjsesn, nx Tpansi.iBania as <t>xnst mapl nporpese, .pn anexe ne .ia noi de 1ns.1t se nsmesns Epainoa-b o.— Kxt uentps asepuiea dtaxe adpesatx mie -pn snc-
uiax, adinx nx eS sxnt nemsxijemit de pedanijiea Tazetei de Tpansi.iBania, nsmai din nassa nx .pn a-nii tpensijl am txnst, nxndna esii natpiot epam n Iernat a snpie tot ne ns s ’ a £ snpis de axijiI, bc! a*xa, Domnsxe Mspxmians, de ns-Biinijx na sx ns nix xasd nxtpx dta ns uexe ne am snpis. Kxnd am <i>oet .yvn nopesnondinux ns llpesa din llapis, ns 111 d e 11 e n d i n u a din Epsnse.ia mi ns 91a:icna('3r'fttng din Eepxin, sonot nx n’am aust tpe-Esinpx de a nepe nasanopts.i dta.ie. Eap na dnaadi nx Sfxnt in«nopmat de dpitspixe npinninalexop, mi nx xe-am mi esnss mi anapat neBa inal sin im op mi mai de m s x t i m o p denxt dta, te por sx netemtl Dopingixe naptizei n a u i o n a x e, din nape uiam tpiimis sn esemiuap npin nosta de astxzi.
Dap, noatc, .pini Bei zine nx oniniixe ne esnpim .pn aneastx snpiepe, ns ^e notpim'SBS ns anexe ne am postit .pn np’o dosx nasapispi ne mi s’as imnss ex offieio (.iui «nxpx nape nini mi sap <t>i .pnBoit tinxpipe.-) .pn istopia npinninalexop ne am nsExinat .pn xiinsa «npanuezx xa Eepxin, .pn 1837. ^Vul nois pesnsnde nx nlap anexe oninil sx «ni «nost a xe me-xe, xnnx este mal sine na sx rpeinesn npin neisnitx xa apxsta de 18 ani ne aBeain nxnd am xsnpat Istopia Ilpinuiiiatexop, mi sx mx .pntopn ne naxea dpean-tx xa Bpxsta de 30 ani, denxt se «niS xisepax xa 18 ani, uii ^\n upxsla noantx sx aplsnr mal assoxst denxt uapsx l’osiel, penerxnd toate noBixexe npedinjjl axe «npsmoasel jsneue, npensin as «nxnst msxijl Epol nxntaul de dta. lIFanoI, doinnsx me8, npoteniţia Ps-seasnx axta epa de xa 1829 nxiix xa 1836 nxnd am snpis l’histoire de la Valachie, mi axta as «nost de xa 1837. Tpantatsx de Andpianonox ne ^nnizeuixsla nanitsxauii.ie noastpe. Nota Kontexsl Nesexpode din 1848, ne uera nlap naijionaxitatea! Deose-Eipea eite mape .pntpe aueste dose enoxe!
De xa 1838,—nxnd am xxsat sannexe xniBepsi-txi el din Eepxin—SAnt tpensj|I mente-snpezene ani. ^Vn tot anest tinin, ns mini intpepsnuil am «nost .pn apena npesil. Te de«niez, domnsxe, uii npe toui Po-111 anii nei Esni a dtaxe, na jpn toate snpiepixc ne na editop, na pedantop, mi na astop am nsE.iinat-mi exe s*nt ^indestsx de nsmepoase,—sx’ml apxtajjl sn sinrsp 11 a sapi5, o sinrspx xinie, ^in nape sx ns pess<n.ie simuimintsx nex mal nspat a xisep-txpiţii mi a nauionaxitxijil pomxnemtl, spa desnotis-msxsl mi a npiBi.1euii.10p de naşte—ns toate nx mx
I). IAKOB MSPlUlkkNS.
195
nsmemtl npistOKpal—intepesh.i ne.i mal Big nentps .is-minapcu mi Klemapea .ia nieaiia nsE.iiKX a K.iascjop ne.pndpitsite mi assnpite, .pntp’an KSB.xnt amops.i noimi mi a nporpess.isi!
Mx si.iruitl, domns.ie. sx’ui uopBoSK de mine, Kxnd ap IpeEsi sx BopEcsH mimai de dla mi de mepiteje dtiue. Dap >ie sx «mi», domna.il?, danx al adss disKS-liica ne na.iea ncpsona.iitxiji.iop?
Mx .pnninoBXijemlI, domns.ie, kx «mi; «a apisto-Bpapii din grapa dBOastpx, mi ax ns netesK razeta. llxhats.i n'ap >ii ama de mape. .|\nsx .pnBinoBXiiipea este nemepitatx; nctipea -ia mine s'as «kxkbI *ipe, o mtig anei napii mi i.snosKg. Te .pimpedinijez dap, kx mi npe «toaea dta.ie Ka mi npe ne.ieja.ite j«pna-.ie pomxnemtt, o netesK pers.iat. Illi «a doeadx kx anpeniagia »ie am <dxi;bI desnpe pcdaKijia dta.ie, am «XKBt'o kx toatx matspitatea snipits.isl mi .pn den.ii-nx Ksnouitinijx a Kaazei, te por, ea dta .pn BpauioB sn easerniMap a razetet mi a «miei nentp» animx etc, mi cg .pn Iami boIb .iha sn a.it eKsemn.iap; mi aldem amxndol sx «pxnzxpiin ne.ie de ne «pmx mese .îsnt. lIe Bedem .pn Tazelx? AptiKa.ie sne.ie Bsnc, a.iteje npantine, a.ite.ie de sn intepes .iokb.i nentp» Apdeaj? He apilinx am oxKBt e8? „razeta de Tpansi.mania se OKsnx, npeKxt.pt este n— Boit, ks intcpese.ie matepia.ie a pomxni.iop de neste Kapnagi.“ Aneste s<xnt KBBinteje me.ie. Auia’f, dom-nisae, ax gi-am dat den.iin dpentate, .pn aneta >ie oopmeazx s<i>epa de antieitate .pn aape astxzl este inxpvinitx I'azeta, adiax intepesc.ie pomxni.iop din Aaslpia? Auia'I, domnsje, ax am peKsnosKst mi nte-dini.ie aape jie al .pntps de a te jpntinde mi mal de-napte, adiax, asm sinrsp dta zini, „jeyi.ie npesil .pn „nepus-i axpopa al OBjiragisne a te K8innxni.“
Snsne’int dap »nde este stjiimBxtatea ne glam <i>x-a»t, mi aape te-a» ad»s .ia o ama mape mxnie ?
iin pedaatop ns noate de niminc a >ai si.iit de a da japiia.ih.iBl seg o mat mape .pntindepe de opizon deaxt Bpoemte sa8 ag n>xrxdBit. Nimine dap, dom-nB.ic, n» te noate si.ii na sx te oaanl de npinnina-te mai .pn snenia.i deaxt le-ai oaana de ra.iigia sag de Sepcia. Daax eg mani postit mi assnpa aatiBitxjjit dta.ie .pn npiieipca Mo.idoBel mi a Ba.iaxiel, aneasla este nhinal ax, <axpx sx Bpeg, am <j>ost adss de a iaane o homnapagie .pulpe po.iB.i ne ag ţilsaatra-zeta, .pn timns.i .i»I Bapig, mi .pntpe ane.i ne\i ytoa-
ax aaam, .pn timns.i dta.ie. Dla sinrap na set nera, ax nxnx .ia an».i 1849, razeta de Tpansijiiania ag •«■ost anxpxtoplBJ nej mat .pn+oaat a npinninate.iop, stinihjatopB.i neoEosil a nauiona.iitx|}H .iop, npotiu-nias.i ne.pînnxaat a .pnpispipi.iop din-a<t>apx mi a a-EBZhpi.iop din .ixsnlps aape je .pmnledeaa nponxmipca. .la razeta de TpuiisiJBania a.iepra tont iiBE.iinistit po-mxnt, aapi! .pn nntpia .iop na n»lea rasi opran nen-tpn a'ml nhE.iiaa ideile. I’azeta de Tpansi.iBania cpa nentps npinninate npesa .tiBepx, opran».! onl-n i e I n b e .1 i n e. Tazeta .t»( Bapin ag <t>xaht ma.it sine, ag onpit msjt pxg, mi .pn tot ain».i ag easepniat o mape .pnpispipe .pn Iami mi .pn Esaspemti, alxt assnpa rsBepne.iop ni t mi assnpa nonopB.isi.
Ks mxna ne Ksyet, noni snpijini kx razeta .isi Mspxmians.i ag issatil a se nxstpa .pn anetaiut .pnx.i-uiinc, mi kx ape .pn npinninate anclamt imnoptinnx? Sixnt sirsp kx .pnssiiit Bel mxptspisi kx n». ^\ml bcI nane .pnainte onpipea din 21 DehemB’pie a. tp PcKsnosK kx de atsnnea at listat mat nsninzine; .pnsx daax 21 DeKcinBpie te-ag mxpyinit de a tpata oa-pemt-Kape k e s t i' s n e n i a .1 e, eg soKot kx na te-ag .pndntopit de a zine mi anela ne hb Bpoiemtt; ag nstst sx’nl iînnste txnepea, eap ns de a te «ane exsj talapop naneyipistijop din npinninate.
AdeBxpata dap naszx a mxniet dta.ie, este kx te-am .lOBit Bnde te doape; mi âneasta sinrap o peKB-nomtf nxnd .pn .pnlimninapea dta.ie alinyf toate nxpni.ie anpenianiet meje desnpe po.ia.i Tazetet, a<i>apx denxt n a s a u i a .i n a n e p i p i n i I, a k b p a j a .r»î, mia n s-ninBJBÎ ta k t kb i«ape al .pmBsiiat tpxmEina pen»-mipel. Dta nel .pnne.ieye kx assnpa anestit Kestit ns mx not ^întinde inat denapte. Mx boIb mxpyini de ajjt zine nsmat kx : rosnodaplaj se .lasdx toamna danx ne ag adsnat .pn xamsape mi .pn Kouiepe po-da.i xo.ide.iop sa.ie, eap na npimxBapa Kxnd xnnx n’ag sxinxnat. Noi xm;x nini am desnis Bpazde.ie .pn sape asem a denane semiiijja Biilopis.isl nostps. Ilen-tpa ne dap naneyipine?
SKimExndB’jjî dpamsj, te .pniîpedinuez kx at nime-pi mai sine; mi aneasta o zii; .pn intcpess.i dta.ie, Kxnt at aBen mat niB.iHi aBonapt .pn npinninate, ini atsnnea ns ai aBea a te .îsnta, K»m sinrsp zi»i, ks den>inita.i snese.iop linxpipct. Kxt nentps <toia i n i ni e I etc: Kape sse dipenuiea dtiue s'ag npe<i>XKat .pn 4-otea a n im ei, kx nani zis nimiiix, ai Ipenai sx’ml msa-Ijiinemtl. He nsteam zine? Aldem, sx o «psnzxpim mi
186
D. IAKOB M 8 P T> III IA N 5.
ne Dxmntael. Bid pn ea o mxxuime de aptiitoxe nentpx xiinsi ini optorpa«ie, xnexe mal Bisuopnate deKit axtexe, sapise pntp'xn sti.i rpeS, Hiat din tonop, mi pnsxmit de a desrxsta nentps etepnitatc de o asemi-ne .liinBx! Bid anol ode uii aaposfixidc, pn aape se risesKX toate a«api de noezie. <l>aK o eaqenuie nentpx D. Andpelx Mxpiiulans sape pnsi, din nenopo-nipe iui nentpx -roata dla.ie iui nentpx noi, este mal mxxt deu'bt saxinn kx «pxmoase.ie saxe Komnxnepl. Mal md ,iaxde exsagepale a xuop penxtauil ax totx.i xonaxe, h'ape ninl inanap neste Kapnaijl n’ax tpexxl. -f\n npiiBipea Tpansi.iBaniel, aneste din xpmi aptino-xe notx anea «oxosxx .iop ; pnsi anoste nx Konstilxea-zi> «ondx.i xnxt jxpnax .litepap. Ilapdon, nit ne ne epa si xlt mi o snenia.iitalo, nea mal intepesanti a «olel nentpx inimi etc ; Bpoesu a Bopsi de anexe nom-nxnepl .pn npozi mi pn noezie, npe sape pedantopii din IamI mi din BxKxpemtl, a piston pa ui *ipx inimi, se pe«xzi de a .ie npimi pn jxpna.ie.ie xop. Ooalea dtaxe na adeBipati «oale de inimi, «a Bxm manii, este pnsi mal genepoasi; sinx.i el este nx-pxpea desxis nentpx ancs>I <t>il smiiiliiji a xxl Ano.ion.
Dap de ne si mi anxH de noezii.ie I).ixl SexxesKx iui KOmnanie? De ne si nx mi jjin de pnsxuil iipodxx-Uiixe Mxzel dta.ie—nenoponiti Mxzi, — xape ui n i pn xpmitopx.i mod-
Odi» sciwi.iapc.
JD
INKEIEPEA CEKX8J81 yiMNAC18X8Î DIN ExxjÎ8.
Dedii.ati de IaKOi; MspitiiiiiBS, an. 1855.
Desscnde din scp, inxsi, .p iiii;p a mte' n nop»ipe,
Adani’ijt Kopiu iiindik', rpiscujle, nin’.ia noi!
O! -Pese ! 'ntindrijl apas.i, HKopdi tonii sxnuipe.. etc..
Noi uitim ki nop«ipea este o neatpi pomie; mi nx ne nxtem piiuinxi o mxzi pincpiuati .p n xaîne de nop-ripe. Asemine mxzi nx noate «i deKit pin-netpiti; Kxm dap op nxte uuopda tonx sxnuipe? Uli ne Bpa si ziui ane.i ton sxnuipe? Bpa si ziai ki aaea nenole si pimeze nx xaina de nop«ipe. Me ra.iimatias, o! 4>e6 Ano.ion! O asiminc inxzi, sinrxpi neatpi de nop«ipe, Bxm ap nxtea si .pndeii.iinea.sm dopinua din Bepsx.i ax natpxxe ? Si « a p m e n e mi neatpa ne ns iuti de ncBOi.
Mal denapte nctiin tot .pn oda seux.iape a Dxxl I. Mxpimlanx.
Kit lenepct se ponţi se dea ^in glsp de tponx-inl,
.pn tiniuspl de Kslpiep, .issla din este skojI ?
He Esain K5 pessnet ♦ikx maplipi .ia tons-uif,
Mal spaBi deKit ne E.mjx.i spensc'n Kinins-ml so.il ?
IIIi inal denapte.
Eixtam Kped amapx.i, ae.i Kpsnt. noua.i de coapte,
4e’iul ♦inse-a sa siveali .pn nent, dap n'a nitpsns;
Axzil'aul xn noua.i Kapc pn«inge pil uent o sigeali! Illi pnm Bine m pnsxmt axtopx.i ne snxne ki o asemine sigeati n’as nitpxns! ele, ele, etc.
Aneasti Kxpioasi, e.ixKXEpauie a Kpiepixop D.ixi Iiikob Mxpimlanx se a«.n nxExixati .pn «oîea nentpx animi, din 2 Maptie 1855!!!
N'am aiist dap dpeutate, domnx.ie, de a snpijini ki razeta de TpansixBania este pn mape denadinui? Ax pntpeKxt'o Texerpa«x.i, ax pntpe-Kxt'o llatpiea. Illi nentpx ki am zis aneste xxBint nape pisxni pn rxpa -rie-KipxIa ne nitemte razeta dta.ie mi o KOînnnpi kx a.ite -rol nxB.iine, dta le-ai miniat, apxnKind asxnpi'ml insentiBe kk r.ias de a-nostox pidinox, stpinnd xa nep-t-idie, .ta nexnipe, .ia snipitxx <1 pako nik Kapc seani sxe ninloa-pe.ie «pate-sex. etc, etc.
llpea-me-xcge! xxpiozl sxmt «pauil nost pil, Pomanil işti r.xnl din Apdeax. De nixdi, xnx.i din d.iop namte mte o idee, uite o sistemi de ximsi. .dogma uam se .îxnti kx idela; «opina odati tpasi a xiinBel, apinoniu Kape nx este de disnpeuxit, sim-ux.i Bxn se pmuotpiBecKx sistemei.
Nx «ane nimixi. Opro.iixx Apde.ienesx npetinde Ka pominil din llpinninale mi npe xnexe mi npe axte-xe, de mi nenite din Bpamos, de mi spauioaBe, si xe upiimeasKi ku Eiiangexil. Disnxnie nx piiKane. Moapte ancxxl ne ap pndpisni a sxpie neea .pn Kontpa! E.i este xn «pate «axs, e.i este xm op de napaKtep, ex este .pnriin«apea nepsoni«i-Kati, «inti pnlinxipe, xnixatepax, snipit d p a k o u i k, etc, etc, npotisniii a nauiel mi a uepel. KapnauiI EpautOBXXxI tpeExIe si Kadi asxupa Kaux-xxl xxl!
Doinnixop PomaniBxnldin Bpamos! Dam este ki xnipea sti .pn rnepsie, .pn onpipea xisepcl

•* • .

noEZiI.
disKKQiI, pn onpr.a pinr.piijimape a mxnxBpauiijop minijil dBoasIpe, pn npostrpnapca nnnstpi dinaintea sistemi.iop de .îimBi a dBoastpe,—dnoastpi, napii dsni miptxpisipea a .pasiuni pnlilx.isl Boslps nss.ii-•list, Hapiii, n'auI pnacnst de a snpie poinme-iiil«J denii de kiuIrohiiI,—jpn nnrs.tipeaopro.iix-.inI Boslps, mi pn admipapea ne.pnleineIate.iop dsoas-Ipe npeteniiil, atsn'ic noi ns sar.ntein «ni ui, atsnne ne petpagem „de a spma n« boi nani.iions.isI ne se pna.ini nx ms.itino.i oapea nepsnen-tine.iop de nporpes, «ie ne sspidS na o nip-gini ninpilaEi.ii, a I pi n.n d«-ne nx nxpil <iel de z c i ii i, n ii si ne p ni n p i n i iii p n l x a .1 e t a ne nl-o no* te iii te pn npejî de a da mina nx noi. “* .In o asemine nxnti noi nx Siintem nxntaml; mi dopiin ni dam pn piimpiuiinapea xnel asemine npose, nape mal ni pnlpeae noczii.ie *oael nentpx a ii i iii i etc, sti xnipea, auol Kapnajjil <ie nc disnupts si *ie mni odati mal na.iul.
Kit nentpx injxpiije rposo.iane mi mxpdape ms’ml adpesezl, domnx.ie Mxpimlanx, Bel a*.ia de nxniinui na si nx .te pidin. -|\n timnx.i de mx.it tpcnxt a .ixl Me.ianxton mi a .îxi Epasin, pmiijjniiil snpijinla disKKU.ii.ie *i.ioso*i>ie mi teo.ioyiue npin snimBopea esnpesii.iop de oili, asin, natip, satana, ele, clc. Illi nmd aqeste pezoane nx isr.xtia de a noiminge npe nontpa-zimtopl, atsniea dpent aprxmente ipe-sistir.i.ie, pntpessinua mi ni.iimipi.ie mi snaxne.ic >ic risla SBBinini. Aae.ia nape imea ni na mal tape, peminea Eipxitop! - Mi a*.ix pn anx.i 1855, mi seno.ix.i a.i nox-snpezeae.ie r.ate pn inima mea. De aneeu o asemine disnsjiic nx o not npiirni; de aieea toate injxpii.ie nite .ie risesn pn razeta dtaae, .ie mi .ias dtiuc, *ipi a mi atinge de e.ie, na de ni-mte esnpesil ne s.mt nenontestaBÎ.ia dla.ie nponpic-tate, adim sliaxj dtn.ie. Illi Bnffon iutii ni de mx.it as zis. Le style c’est riiomme, Domnx.ie Mxpimlanx!
M. liorvini'ieanx.
2 KsBinle ks nape pomantu kxii .juiKoie KOpesnondinQa sa.
187
ţlocste.
MAm»PIT A.
B a .ii il i>.
Ea cpa «pcnioasi, ds.i'ie ’nmntitoape Ka o «joapc nie nizxti din soape.
.Ixmea ’namopatx mi de dopxpl mini O sjmla pn talni na ne o pcgini;
Illi ne nmd ni>il bîss.i nx'ndpiznîa, niil dopx.i, Ilini jînri d*nsa se’ml pna.iue snop»*,
I,liniam, nx Ixnipe, xn noet *epi>ie,
Ilpin a .ixl nintape pndpiznla al zinc:
„Kmd npiBesn .ia tine, snxinni Mapripiti,
„Ka o jipi dx.me, inima'inl tpcziti.
„Kinti mi sepneazi Esnxpiie Bleiiil,
„Oapmensi Issipel mi a tincpciţil.
„Ivind npiBesn .ia tine, dpara mea *psmoasi, „Palx.i pini dcsnide noapta-I padioasi,
„Illi zipcsn nintp'auisa n.iais.i nemxpipcl „Snde ne amleanti myeps.i IxBipel.
„Atsiml oinenipea, Bleaga de ainapspl,
„Sc pmnpans pn oni-ml ns n-iinstc dapxpl;
„Ilatpia-ml asnxnde ninspi.ie-I rpc.ic,
„De zimEemte Besej *epi‘iipel me.ie,
„IIJi tot <ic pnmnti, tot ne di xlmipe,
„Tot Me’na.iiii onis.i .ia Dsmnezeipe:
„Dparostea, Biptstea, dsmea noezie
„,]\ml montcsnă de tine mi mi’nnini uie!
% *
• » *
„lap nmd, ms.it *epi>ie, pini adsn aminte ;Ki’ntpc,-a noastpe inimi sunt .icmtspl s*inte;
'** \
/
„nE i», Maprapitx, ts, ininsne bîc,
„Al Benit din neplspl na se te dai mie;
„ i- J f# ^	%J-.
„K'aa tEd sîn d-epEinte oale nentps mine, „K'a ta i'psinssein. este aa med Bine...
rO! at»n>il, IkeîI'b, S84>acls-ml s’anpinde! „NosiaE m*ndpie Bine de’a nsupinde,
-Illi simt ke ea nsmal noate <i>i ne asrae „Bpednin de aata pi sa snsninsasl Ies nsme!“
Aslmea aa ni>ioape-l noetsa ninta:
Iap ea, Bipsxnd .lanpiinl, e.iamuI .pa asKsata,
Illi’n a sa slmipe ginrauiE, adEiiKE,
^Va para, zimEinds-î, se mal nmte imn.:
,Snsne-mI, MaprapitE, itape SKsnin odop „Ap nste jpn asme se ’ijI .pns8<i-ae dop?
„Kapc Bis de asp s’ad onpit din naae „Ka se n>ie Bissa tinepeijil taae?
„Bpel se al ne Eosd>op aspit sapals,
„5nde se rsstl Besea «tapinensa din pal»?
„Illi nsmal amopisa nape iiie .punic „Ap .pntpcie’11 mine «taanina-inl m*ndpie!
„Ts emil nissa yinrain <ic din SBOpsa se»
„S'ad onpit sE'nnEnte npe ss>i>uetsa med.
„Tb'hiI .pndsaneuiti Bleaua, Is’ml înoiileuill din steae, „Tb asminezl naaea psrEHlsnei meae,
„Illi .pn itenl ne line kb dpar te rEsesn „y]\n opl ne .pml naanej .pn opl ne IsBesn,
„Ill’o npediniiE s-muiIe de aa nepls *ml Bine „Ke .pn aatE asme m’am isr.it kb tine.
„O! msat .pml e snsinnE ,pni(inapea ta,
„KEnl, Issind, amoplsa ts iutii a’a KEiita,
„Illi npin apmonia dsanel taae aipe „Bom SEspa ’mnpesnE KEtpE nenispipe.
„O! naeaKE-a ta «ppsnte ne inima mea,
„De asnsatE dopsa ne monteuite'n ea,
„Dranol keiiIe asmel ueapa mea saEBitE,
„IxEiitE PoniEiiia m’a ta MaprapitE !*
lIine-ap nste npede ke anest amop As i-ost o iiEpepe, sn bîs tpenEtop?
Iloetsa Bisase... Ksm Bisezs noeijil,
<I>aopI de aatE asme ne KEpapea Blejjii.
Iap KEnd aa asiniiiE onil wl-ad desnis, .I\n neplspl sfispase nepesnsa sed Bis!
„O! Bis aa Issipel!— zis-as ca kb jaae, Simjjind doE aanpimî ne peniae saae,—
„SKsmiiE nEasnipe! te .pntoapne’n pals; .Mcpijl de .pn<i>aopeuile ne nepesnsa naals,