\" 12.
20 I?lii|>Tic, 1855.
ROMANII LITERARA.
Ilpietinii l*om i>ni.iop.
Kind mintea lini Te sBopsj de se a*Bndi> în xib.i de SB+epinjjT, de npironipî uii de mume DBimiezeeiuti ie de Ki.teBa BenKspî ag tpeKBt mi inhT> tpeKB ne Kansj niestsi nenm Pomxn odinioapi. atit de mape mi nstepniK, ea pe-nn.ne însni.îmi.ntati Ka mi Ki>nd s’ap n>si noapta Kape dsie .ia -liHaiuBj Beimiii.iop kî-nspî, mi ns noate si înuejeari. kkiii aiest neam ag pisdat kb Ei.pEi.jjie alite «tsplsni rpozaBe mi kbiti se mai a+.ii iiikt. astizî ne niiloape! Nim>.iipî de .rimei stpi.ine, pesBOaie Kp'tniede mi neKBpmate, îmiii.upi de lot soîb.i, Inpispipî 4>ala.ie de KopBnjjie, npironipî siste-matiie. 4>oKspi, stiete, enidemii Kpsde mi, mal iipesss denii toate, desBim.pl Klap întpe <j>paui de aie.iamî sbnije mi nsme, nimin ns i-ag jiinsit. niil Bna dintpe aieste rpozaBe pe.ie iib ag înKBnylBpat mmîntsj joKsil de Pomi.nî, în-Kit dogi mapi adeBipBpi se îii<i>i>iiimeazi> min-leî omenemtT ja npiee.iimtea aieslsi nerpB ta-B.îOB de Kaxamitiijî: nea întii, ki> mBJt rpe-mijji as *ost Pomanil în okî! DsHinezeipel dani., dsm ati>te Beabspî, stpenenojjii jop sînl înni asU-e.i nedensijiî; nea a.i doi.ie, kt. Dsm-nezeipea nperbtemte bh mape Biilop aieslsi
neam stpeKBpal npin ati.lc Kinspl. kt»iî <t>sp-tsneje ieje mapi jOBesKB +p8iitea mBnjji.iop iejop mai ina.iul, iui iepKi.pi.ie ieje asnpe a şoaptei jOBesng ss<i>.irte.ie ie.ie maT ţapi.
BeaKBpl întpeyl aiest neam Pomin amezal .ia nopjjije pesipits.iBÎ ne bii jjepm Kape, în npiBipea sa tonorpa-i>ih"b. seami.nx kb o insBJi. BitBtb de BÎntspi mi de BajispI din toate ui,p-jji.ie, s’ag îmnpotiBit *8ptBne.iop mi as isBBlil ami nistpa momia. sag me! Bine zim>nd, o napte din momie. înKsnţrTspat de mapi iiBtepi, KBnpins npetBtindene de neamspi stpiine, S.iaBÎ, IJepmani, Hnrspl ini Ţapii kb Kape e.i ns ape niii o psdipe, «riind de Bijn. jatini, PotamM s’ag «M.KBt iiBiite uri mante în mijjoKB.i rpes-t’Bjri.iop npin Kape s’ag stpeKBpal. uri ag SKi.nat din noean s-bîiitsj o !op a najjiona.ifti.iiiI sa.ie. în zidap Kamnioniî IIans.iaBisms.iBT ag lephat Klap npin uKtspî o+ijjia-ie a întsneKa adcBi-ps.i! adeBips.1 e sn soape jsminos i;ape slpe-Bate HBtepniK npin nerspi.ie mimisneî, 4>ie a-leasta m.t de nomnoasi, mi în S4>7>pinit EBpo-na s'aă înKpedinjjat astăzi ns nsmaî de ade-in.pata noastpi. najjiona.iitate dap mi Kiap de dpentBpije noaslpe noritiie.
E msri aieasta nentps noî mi ms.il ne na 4>i de 4>o^os nentpB asirspapea BiilopsjBi nos-tps, Ktii irbn’aKBm nenopoiipi-ie llpinjuinale — jop l)Bni>peî s ag tpas din nemliinjja mape.iop
142
nPIETINII POMT.NUOP.
nstepl a OK'iidents.isI în npinipea islopiKi. ko-inepi|ia.ii mi etnorpa+ihi a je aiestop Ilpin— Uinale. Ilini aKsm e.*e si ROKOtla Kîap de oameni eminenui Ka o nnpte din nimîntsi Im-nepis.isl PssesK, sas Ka o iipoBinuie de pala-je Tsp'ieuitl npeKsm Bs.irapia.. etc, mi nsuinl din nsEjiiiiulil stpiinî npinenssepi imnoptenija snei Poininiî Bine opranizatc în Ksmiima Kestieî Opientsjsf.
Nayiije aussane de bîjji .latini as tpT.it sn -isnr inip de Beauspl *ipi miKap a Bisa hi aBea Kîap ne mapyinea EBponeî, .ia nopui.ie pesipits-isi, zeie milioane de «tpapi, iui ♦ip’’ a aszi r.iass.i ss-tepiupuiop jop; dap onest rjas aS risil în zije.ie noastpe sn pessnet în inimcvie iienepoase a KiuÎBa oameni sape, ks sn KSpayls BpcdniK de loati pensnointirina noas-tpi, s’aS 4>iKst anostu.iiî Pommiel.
ninlpe awestl nnoLii Kamnioni a dpenlspLiop uii a nauiona.iiliiiii noaslpe silit de însemnai:
1.	D.i. Sl. Marc de Girardin Kape .ia 1836 as Bizilat Ilpinuiiiate.ie Dsm.pel, je-as stsdiat ks jsapea aminte snsl ♦i.ioso* mi as iisbjî-Kat în jspna.isj (DeButs) mal ms.ile SKpisopf assnpu «tipel mopa.ie a upoiiinuii.iop noaslpe, assnpa pejauiijop Posiel ks e.ie, assnpa in-♦.isenuel nslepi^op Sszepane mi IIpoteKtpi— lie, assnpn per.iementsjsi opraniK, etc..
2.	D.i. Felix Colson sape ja 1839 a8 ns-
Ejisat sn Bo.ism de mape npeu intitsiat: De l’^tat pr^sent el de l’avenir de* Principautds de Moldavie et de Valachie, suivi des traitds de la Turquie avec Ies Puissances Europlennes et d’une Carte des pays Rouinains. Aiest SBpaj este ne.i mai anpeyiat de nojiitlHiî stpi.inl, lap Kit nentps noi, Pomenii, ns tpeBsle si silim ninî odati a*ieste KSBinte npin Kape D.i. Ko.i-son S'Mpmeiute npe<i>aua Kipyei sa.ie:	„în
♦apa atitop smi.iipl mi atilop ss^epinijî ne-KsnosKste EBponeî, Konoitiinua mea înn îmns-
ne dalopia de a pidiKa r.iasSJ în *aBops.i Po-mmijop! “
l).i. 1. A. Vaillant, Kape ja 1841 as skos .ia jsmini sn snpaj mape în tpei tomspi. ssb nsme de: La Românie ou histoire, langue, lit-terature, orographie, slalislque des peuples de la langue d'or, Ardialiens, Valaques et Mol-daves resumds sons le nom de Romans. — I)j. Baf.iian as jOKSit mal ms.ii{l ani .ia EsKspemti snde as «t-sndat deoseBite uikojI, mi Kind s’as desnipuit de Pomml, eatb KSBinte.ie >ie vie-as adpesat: Adio! <t>i|jl *epiiiui; pedoEindiul dir-nitatea mi Biptstea Boaslpi antiui; .isKpani ks loijiî nentps llatpie; nitpsndeuiBi de sinujipea nstepei Boastpe, mi askej Begi deBeni iapiml o nauie mape npeKsm as <t>ost slpemomil BOStpil“
D.i. II. Desprez Kape .ia 1848 as nsB.iiKat mal ms.ite aptiKo.ie imnoplante In Revue des deux Mondes assnpa peBO-isuiei Ponunijop mi assnpa demtentipei nauioiia.iitini.iop opientaje.
D.i. Arlhur Baligot de Beynes, «tsndatops.! jspna.is.isi din Konstantinonoii. Ilpesa de 0-pienl, Kape de .ia 1848, în KSps de mai ms.iul ani, as supijinit dpenlspi.ie Pomini.iop npin ie.ie mal însemnate razete din Uapis.
D.i. A. Bî.ikok, 4>osts.i Konus.i-yenepa.1 a <I>pani|ieI în Ilpinuinate, Kape nesontenit as Kistat a jsmina oamenii de stat a «Dpanjjiei, assnpa intepesspuop EBponeî în npoBinuiLie noastpe mi assnpa po.is.isi lie este Klemat a ylSKa neams.i Pomin în Kestia opientsjsi. Dj. Ej.îkok s’as apital nesontenit sns.i din nei mal ♦epsinul npietinî a Pommijop, mi as aBst me-pitsi a npeBedd Kîap de via 1848 întimn.n-pi.ie no.iiti'ie de astizi. E.i as nsBiinat sn aj-Bsm coapte intepesant intits.iat: Album Mol-dovallaque mi ijsstpat ks desinspi de D.i. Esk6.
Dj. Michelet, sns.1 din nel mai mapl sKpii-topi a 4)panjjiel, Kape în no.isinsTi ses: Ldgen-des du Nord, Bopseuite de Biata Pommie ks toali îndspapea snei inimi adinK simuitoape
( 33!GOlfi;iîi
IIPIETINII POMT.NUOP.
143
iui ks tot cntssiasms.i snsl mape uoet. D.i Michelet nsroemle uenpa noastpi Itajia opien-taji, iui as mtisl a rvii KinpŢdin noezii.iesn-.ie nonepaje KOnioapeje ssiueisjsl Pomin.
Dj. Ubiccini. astupa.! Sh-pisopLiop assnpa Tsph'iel, sil aupaj de mape upeu în okîî ts-t8pop onmenijop de stat. mi dipentop suci ns-Bm'nj,iiî ne esT, în [lapis ssb liUs.i de Revue d'Orient. Dj. Ubiccini s’as a*.iat în EsKspeuili în Bpemea peBOjsuiei de ja 1848 mi, ksiios-Kind npea nine jjepije noastpe, as snpis ms.i-te apliKO.ie npin razele în «taBops.i dpenlspi-jop Ponn.ni.iop.
Am înnenst aqeasU ensmepnjjie npin Dji. Jipapdin mi Bom s+ipiui-o eapimi npin Dj. Ji-papdin, npxtind ks aqest lna.it snpiilop a3 ns-Bjinat mnt msjte aptiKOje în DdBats alinri>toa-pe de Ilpinuiunte, de ja înienstsji KOmnjiKi-pijop de aslizi, mi, nentps «a si di.m o idee de sentimenli.ie Dj. de Jipapdin în npiBipca Biitops.isî iiepijop noastpe, ealT. qe roşim snpis de DjsI în jspna.i8.i 4>pan|jez: Denats, din 18 Maplie 1855.
„Sînlem îiiKpedinuaiji kt. nos.i Konrpes de ja Hiena Kape este Kiemat a a.ieye ninspi.ic de a da Opientsjsl ue ,n>nri Bine-<i>aqepije nanei mi 8n peyim sojiiaj nolpieil kb qiBijiza-jjia EBponeî, Ba J8a în mape Birape de sea-mi. dopinjii.ie flpinijinalejop Dsm>|tei. N» ns-tem mii jiunspil Kape Ba <i>i Biitopisj aqestop liepi >ie as în opient aqeeaini nozi|}ie na Ies Pays-bas în okqident mi Kape. Ka mi aqeste, tpe-E8le a *i deKjapale nestpe Kiap de ja înqe-nst, daro Enpona ns Bpoemle Ka eje se sjs-jeasio. de tentps uii de npiqin'L pesBoaie.iop; însi snepxm ro Konrpessj de ,ia Hiena, Kind a +i si. iee o xotipipe assnpa şoaptei Ilpin-yinate.iop, ns Ba tpeqe ks Bedepea dpeanta ie-pepe a Mojdo-Bajaxijop în qeea ne npiBe-mte najiiona.iitatea jop Kons4>inuiti npin Beh'î tpaKtatspî. Ilpinninate.ie as aiiT>pal neatipna-
pea .iop îmnpoliBa nxR'Mipijop Tspnemll ja aj 15 mi 16 BeaK, mi rond eje s’as in,zst si.iite a se iimina apmejop Ss.itani.iop, KÎap atsnql eje as *T>K8t ne înninn.topi Ka se pe-KsnousKT. naijioua.iitatea .iop. upiiinind ssze-punitatea tap ns pîsrs.i aqestopa. ApliKOJS.i 1 din tpastalsj de .ia 1392 întpe Bajnxi mi Euiazid 1, peKsnoauile Ba.inxiei dpentsj de a se rsBepna npin înseuiî jegi.ie sa.ie npcKsm mi dpitsj de a «tune pesEois mi a înmee nane; a*api de aqeasta, npinysj Bajaxieî as iit>s-tpat tot deasna nstepe de BÎearo mi de monple assnpa ssnsmijop sei, qeea we este snsj din atpiEstspije ssBepanittuii. Aptiuojsj 2 din aqejauil tpantat înKSBiinyeazT. Ba.iaxiei sn dpent Kape doBedeiute kt.. <t>iind neBoiyi a npiimi ss-zepanitatea Ssjtanijop, BoiBozii Bajaxieî se rîndia mi ja şoapta Kpeuitinijop din Opient. „Toiji Kpeuitinil, ziqc aqej apliKo.i, Kape dsnt qe op 4>i îniBpiiiimat pejiţiia ,isî Maxomed, Bop tpeqe din jonspije ssnsse Ss.itans.isi, în Bajaxia, mi se BOp Kpeuilini din nos, ns Bop nste *i nini peK.iamaui niqi atasajii. An 1860, dsro .isapea Konslantinono.is.isl. sn nos tpaK-tat este înKleet întpe Maxomed II mi întpe Bajaxia. Aqest tpantat pensnoamle asemine dpentspl Bajaxieî.
„Neati>pnapea mi astonomia neamsjsi Moj-do-Bajax este deql sn dpent BeKÎs mi jeyisit. Aqest dpent as <*ost sojemnej peKsnosKSt npin aptiKOJSJ 5 din tpaKtals.i de Andpianonoj, mi nerpemit kx Ba 4>i .îsat în seainB de Konrpe-ssj Bieuel.
„Ilatpic'iiii din Mojdo-Ba.iaxia aBea loatT. dpeutalea de a se pezmia ne aqe.ie tpaslalspi Kind, în ans.i Ipenst, qepea apme Tspaiel mi EBponeî o<i>ijiepI nenlps Ka s'b se apmeze îm-npiotiBa apmiijop niBT>.iiloape a Posiei mi st, msle tealps.i pesBoîsjsI KÎap în sinsj Besapa-Eieî. Ei Bpoîa se nse în jsspape dpentsj de a <t>aqe pesEois ne Kape nisî Ipanlulspijo de
144
flPIETINII POMINMO-P.
.ia 1392, niqi aqe.ie de .ia 1460 iui de .ia 1512 n» j’ag Kontestat. Iloate ki dam. aqeasti nponsnepe ap 4>i +ost npiiniili, esnediuia din Kpîm n» ap -t-i <i>ost neampati. Aqeasti sj»j-bi din nnptea Poinini.iop ap <i>i intepesat mai ui8.it EBpona .ia Kasea job, Kiqî el ap <t>i non-jish-pat de .ia sine ja xotipipea şoaptei jiop in jok si o muţenie ku aK8in din im.ua stpii-ni.iop. Ei ap <t>i dat de o naple po.is.i de ne-miniHape ne ji se imusne tot dea»na iui nen-Ip» Kape, mai tipzig, jii se 4>aqe nedpeute msstpipi. Metesn intp’o supisoape ie mi-as tpimis 8H8.1 din qei inal Bpednim nutpiou? porniţii : „Noi, poniinii, aBem dpeuls.i de a a-Bea o apmie iiauiona.ii. Awest dpent niil o-dati n» ne-ag *ost Kontestat nin’aKsm. inşi din npiqina înpispipe.iop anisitoape a stpiini-•iop, apmia nouslpi este atit de pedssi iui ast-4-ej de pis opranizati, ki ea ns as n»t8t s.isji u i.ii'ansm .ia a.ita deKit i;a si nonslateze dpen-t»j nostp» de a <t>i înapmauî mi de a i>aqe naqe mi pe«Boîs.“
„Ke«tia «nef apmil pommemll ape mal ms.iti imnopleniii deKit s'ap nsl6 sosoti; ns însi tn upiBipe ki ea ap nst6 BpC-odnti si se îmnpo-tiBeashi apmiijop Pssemti sag a.itop apmil Be-qine. Ilpinuinate.ie n» sînt în stape de a anea Bleuyi denii. npeKsm Ee.iqia mi SBiuepa, iipin apistopsi anei nestpa.iitiui peKsnosKsti mi pe-neKlali de EBpona. K» toate aqe«te, de mi nestpa.iitatea de Kape Bopsim ap <i>i snpijins.i jop qe mai nstepniK, lotsuiî ap lper>si si *ie penpezentati npin o nstepe tni.iitapi, npensm ea este penpezentati în Ee.niia mi în SBiuepa, mi aqeasta, ns ks ideea inir»jiloape na si se jsnle îmnpotiBa snop Beqini npea nstepniqi, dap nentps na si KOiistaleze Ki.mapea npiBi.ieuîs-pijop ,iop npin o anipape de KiteBa zi.ie mi-Kap, mi nentps i;a si asirspeze ssna opîndsîa-.11 din Jisnlps a uipel.
„Noi Kpedem ki 4>panuia mi Enrjitepa tpe-
B»ie si se intepeseze <»*oapte ms.it Ja opra-nizapea snei apmii Potninemli mi si <taB0-pezc mi si snpijine dpenlspi.ie mi nestpa.ii— talea (Ipinuinate.iop în toate upÎBipi.ie.
.,E mape nestia <j>sndipei aqeslop statspl Kape iipensm am snss, sînt menite a <t>i ies Pays-I3as din opient. mi ns Kped ki Ba <i>i mai s-moapi denii as i-ost -Miidapea «tatspi.iop Pays-Bas de .ia anss. Dani Konrpessj Bienel Ba iSBsti. npeK8in snepim, a des.iera nentps pe-sipit asest npoB.iem Kape nentps anss as ui-nst anpoane de 300 ani de pesBoaîe, aqeasta Ba <t>i sns.1 din qe^e mai «psinoase tpism+spi a din.iomaniei mi sna din qe.ie mai mapi do-Bezl de Eipsinui a qiBi.iizajjieî inodepne! etc.“
Msjueiniti *ie din naplea Pominijop aqes-top Bpedniql Kamnionî a Poininiei! Nemeşe jop sînt admK smale în inime-ie noaslpe mi ns se Bop uitepue niql odati, Kiqi inima Po-nn.ns.isi ns e sititi, mi ea nistpeazi nentps Beqîniqie ssBenips.1 4>aqepi.iop de Bine. Dintpe toate misiile omenemti qea mai noBi.ii este de a întinde o nuni npietini nagii.inp Kizste Kape asnipi a se pidiua in uiqioape mi a jsa pînd nintpe qe.ie.ia.ite nauii mapi. r.iopioase mi iislepniqe !	B. A.
Scpi.ie dc ton nuri, .ia neapi., *
(spmape.)
—	Ama, moms.ie, hpezî ki Bopniqeasa aBea dpentale de a xs.ii .iitepatspa mi de a jjina ki toate sînt dipmale idind ki s'as npiqenst ki ns mal este aqea smspinui Kape as *ostnen-Ips snii mi ajgiî Ka noi de a se KiBepnisi?
—	Ba ii»; miKap ki toate s’as SKiniBat mi s’as SKsmnit ks qiBilizauia DBoastpi, Kind toate ap 4>i tpeBsit si 4>ie mai e<t>tine.
—	Ziql ki s’as SKsmnit toate, moms.ie? însi
* Bczi N. 11.
SEPI.1E de TOAMNT) ,ia IIEAPI*.
145
ns s’as mipit ini îndemimpije ? niouiii.te a-dssea mal înainte se ad8K8 astizi? Opi ie ne-roy din niiioape îyi apsima npeKsm astizi «o-jos neste «ojos ?
—	Kite odati iui Ko.iaK neste nsmzi. da-ki ns te întinzi i;i>l oreajsj... je mlis. .ie mtis!“ Zihind ama luatpapis.i uiezs ne smisn KJitind Kans.i ha sn om nehonBins, .isi metiniije «a-.ie poase din sszsnap, indpenti no ninioape uua.ie.ie antepes.isl ses, nsse irnEeje mini ne yensnhi, iueni tpsnsj supe hamin uii, a-psnKinds'mi osii assnpa <t>0Ks.isi ne apdea nolos, tpadsse rindspi.ie sa.ie rpe.ie npin sn o*tal me.ianxo.iih uii upin sn adinm ui xik! ai!. xaK, xhk, xah !
—	Me'uî-e, mornsje, |ji-e rpes?
—	Bezi, KSKonauis.te, toate na toate;' mai înainte mepqea ana jimnede .ia monpi; mintea nopods.isi epa Ksin epa: .isinea tpi.îa în snipe iui ks nane se ESKspa mi se bcsc.iIu ; npielinil epa upietini. 4>paitii «pajii. eapna eap-m>, mi napa Bapi. Ahsm, ninî Kind si sa-meni ns te npiieu!, nim Kind si stpinyi; mintea e mai ayepi, oamenii mai isKssiijî noate, dap inima, dpari KSKonauisje, inima e mal BiK.ieam»!.. Esnitntea nea din Behirne as nepit mi nane!., ahoje’l nods.i!.. ne Bpei mai ms.it?
KonBih'yia ks sape «e poslia r»itpîns.i. to-ns.i nitpsns ks Kape Bopsîa mi slpeEits. Ki-tam ks tpisteip. in <t>»||a .ist SEipniti, în okII jsî n.iini de o uenepoasi anpindepe, mi. rin-dind jn o inimi de inyepam ks nip rajEin ne Kape de Bpe sn an mi si.ilam din toali nstepea a'.i uitepye din ssBenips.1 mes, .ia ms.ite «iridsiti)ji ie npimisem mi a Kipopa înden.ii-nipi as pemas SKpise ne nospi. ja nestatop-niqia ripieteuisrs.isi, mi, mai Biptos, .ia iute— peseje nepsomue în jsnli ks npinMinii.te mo-pa.ie de ms.ite opi Eipsile de e.ie. mi s’as stpîns inima mi mi s’as pinii mi mie de-o-Kamdati snepapea în Biitop ; îndoia.ia mi-as îmnpess-
pat ss«.iets.i mi, ku sn exo demptat a o*ta-ts.isi momnears.isî, iicnts.i meS sJOEozi sn sss-uin uspepos.
—	Ama, ama, spini Eilpînsj; ns se noate nimine pezima în zioa de astizi ne nimiKi; adeBipsj esi maKap de-ap <i>i ssb nimînt; mi Kind nndesK .<a toate, es Kape uot zise ki am tpcKSt upin Misp mi upin sili. zes! ki mi îndoesK de mai IpiesK, mi ki tot eS sînt ma-tpapis.i ion Kpijjl... ast«e.i s’as upe<i>iKSt toate ne Jinn mine, sna Kile sna!.. inşi tot iukIo-nitum Ka^ie-Ba.ie ; dap aKsm este înlpe noi sn ie, o simijeuili mi Dla t;a mi mine, Kape ne anasi Mo.idoBenia «ipi ku si ne dee în jok a.it ieBa mai temeîniK.
—	în adeBip, mornsje, simjjesK mi eg ki din nenopo«iipe ne deuiptim, OEintemte Bopnind, din zi în zi mai ms.it de eroisteje noastpe intepesspi jona.ie, ki înienem mi nof a npÎBÎ, ks o tpisti Koniutiinui de sine. neBoi.ie noastpe mi nponimipea nonoapejop ie ne înKsn-yispi; Bid mKi mai deuapte: ki amîn'ieusl a întinde Bieajja noastpi soijia.ii. ie o nsrnemti Mo.idoBenie, neste xotapexe saje malepia.ie, ks rînds.1 upin jitepatspi. ks «anta npin neroij. Ulii» ki o aseiniue deuiteiitape npodsie o mo-mentnji onpipe, o înietape neanipati în toate pamspi-ie Bieusipel mi a ehonomiei sojjie-tiljii, însi ns nstdin tiridsi ki mi ja noi'tim-ns.i de «ajii as întins pazeje nporpess-isi neste toate n.iase.ie; ki «ie-Knpe sinîuemte ks o tpisti mi Bie nitpsndepe în Kiti donip-tape as pemas nenms.i noslps de liBilizaQÎe Kape di o ama de «a.iniKi desBuipe. o în-«jopipe ama de minoasi jiepijiop anssane a EBponei; mi tomnai nentps ki ni s'aS tpezit Konmtiinua najjiona.li, am tpadss Mo.idoBenia Dta.ie în Pommic, mi nom npomuii în Met în-Met nim Kind Ba Bpoi MiBMiznjjia si ne des-Kidi ks tots.i Epaue.ie sa.ie de mami, mi si ne tpari ks issipe în MepKSJ alesei saje «a-
146
SE IM,IE de TOAMNI, au JjEAPl».
mijii. Ama, ama, mornsje!.. mi manap ki daî din Kan, mi nlap ki.I emil de nitpsns de idei îiiBenite. ns noul si mi îmnpoliBemtl, nen-tps K"i> ns tpeBsIe si ne iiiBinoBiucinli ne noi do nemsjuemipea Kape te unasi, ne noi sape sîntem în nstepea Biejjii mi Kiemuul n .isnpa, a nitimi uii a mepye <t>ipi penaos ne i;a.iea nponimipeî qe ne-as desnis’o însămi Ilponia *ie-peasKi. (Momnearsj o*ti din rpes asKS.itînnu.)
— Neodixna Kape fyji tsjEspi inima, mo-ms.ie, o not asemuia ks simijipea ne o ape sn mmînlean Kind îmi sKimEi rosnodipia ne ajti inouiie ; .ii.si.nd sn jok ja Kape epa de-npins, ej Bine întp'o Kasi nosi. neKsnosKsti, ne o momie mat japrb, ks a.itc îndennnipî uapeje ns se notpiBesKs ks qeje qe as aBst ani întpevl sse mini, ini masap in. ne sna iui ne a,ila se samini tot sn sols de mne, îi tpeusle Bpeme Ka si sc denpindi ks .ioksj nos, mi, mm atsnqe, ej uim de nenaz. A-semine mi Dta, apxon nems.ijjemilsje, ns noul Ka si le denpinzl ks rosnodipia nosi a tiin-nsjsl de *aui, mi Bpoemli a n.si în Kasa de aslizl japri mi înhinitoape îmnipuiaja ji-Kamsjsi înrsst de iepi, snde mezin d ks neni-sape ne KO.iyapîsj dla.ie ijjî nisa toate sse mim *ipi Ka si te skoj! de ne ksjIsk. “
Momnearsj im> asusjta ks iponia în okî mi ks sn ziinuet de îndolaji ne Bsze. Illipsj i-dei.iop me.ie mi a jop nopnipe se *iKssepi sepioase; zioa epa njolasi; noantea Kizsse mi janoBi|ja Ebtea ks spuie în ţieainspije sa-joiisjsi; aKonepimînlsj misei se KJitina de «tsptsni uii pessna de nemetejc BÎntsjsi de nopd Kape Bîjîia nin xopnspi.ie zidipel. Ns mi simulam ninl es destsj de Bine în minstsj de «taui, niqi destsj de KonBins , o nuptspi-sesK, Ka st întps ks o mal îndsn.ieKiloape ejoKsenui în jsnli ks sn ama îndipitniK pe-npezentant a tpeKsts.isî, sn Eilpîn ne a KipsI minte simtoasi mi <t>ipcasKi aprsmenle.ie me-
,ie adsnate ks o sKojastiKi sislemi Ksppea Ka ana de ne .liuiijji. Am qepKal deqf a im ko-Eopi de ne tpissna sepioasb de Kamnion a nponimipei mi a întpa în Kimns.i mai nesej mi mai in*.topit a pomanusjsl; sipind dap de ne jÎJUs.1 mes mi onpindsmi ks npnucje hpsqiuie dinaintea Bitpînsjsi, l-am zis nam din senin: „Issit’al Bpe-odati, moms.ie?a Asie însi pos-tiis aqeste KSBinte mi se npe<MK8 ne jok în-♦ buimapea uiatpapisjsî. <I>ipi Ka se’rnl shim-Ee noziuia, iponiss.i ziinnet qe se yisKa ne Bszeje .isi se mtepse, KEÎpnilspi.ie *euel jsT se netezipi, «tOKS.i nisneuei înqens a silinţele în osii sei, mi o nepindape nepBoasi se apiti n toate niiniKipije sa.ie. Kîap metmiije «ie je uinea de KiosteK în mini, înqenspi a se niiuiKa mi a desina în aep sn qeps mai Big mi mal Bis mm Kind, .icnidmdsje ne masi deodati, ej se sksji dpenl ne niqloape Ka sn tîmp de 25 ani. mi atsnqe înue.ieseis ki rna-tpapîs.i aBea de rînd si BopEeasKi de Ipeiis-Isj jsl ks o neoBiqinsili Bepdeaui. Bizmds’j ast*e.c, ks nans.1 n.iei;at supe mine mi ks mi-neje adsnate ja sninape, n'am ustst si mi oupesK de a rlndi ja *antasrne.ie .isi Shakes-peare uape nepsom*ii>i msstpnpea de Ksţiet, mi nu Kiiam din ss*jet de nesohotila întpe-sape qe -ticssem Eitpîns.isl, Kiql «ie-Kape om noapti în *snds.! iniinel sa.ie o taîm npe sape ns e dat nimipsl Ka si o pesKOJeasKi!
— Xei! KSKonamsje, zi«e umlpaplsj oştind, rpea BopEi al snss, dap ns m’ns ssm-pal... IlsteaT mti dta qe Ksmnjili adsqepe a-minte ai tpezit în mine? „Aqest înqenst mi ni-tpsnse mi'mî m.di Jimspit ki Eilpînsj nistpa tpadiuiije Esmtinel de inimi din Bexime, mi ki, îns’idsitop nentps rpemaje.ie ajtopa, eji nentps sine nistpa asnpimea mi tipia mopa-jiqemti.iop npinqiuii. Dsm o mini naszi rna-tpapisj adioyi: „Dani am issit?.. N'am *ost mi es tîmp?.. n’am *ost Eipsal mi es?.. Ns
SEPME de T O A M N T> .ia IIEAP1».
147
mtiS K8tn ISBiijI nstxzi ne moda nosx; dup in.d kx ns mal sînt 4>enieî. A.it limn, aut osi-neis. Ksm ai zis ; iik mai ns uitis sape epa mai bsii? IIe hxnd iuti» eS. *emea îmi Kxsta de nasx; n ksiii as jcnxdut eue testemeusu, kh-UaBeiKa. tsuuansu, rosnodxpia mi aule msute.. Ama, noieplsje; iui de Kxnd a» emit B.ionde-ue , xopr.oteue, Kaneueue de Biena mi Bone-te.ie de ua .dinjji.a. razKpiue mi aute, a» upins mi eue ua •t>»mspi, mi de al8ime a» îii'iensl Stan mi Bpan a Bopsi de suepanu'i. n a-Uiona.ii, de uiBUizauia, de usminapea se-K8.i8.isi. de usnx mi de sleue, întp’sn ksbîiiI, de Bisspi demeple; as (lisat ana Ka sx <kikx snt. mi iipxinesug ks suna de uenin kx iis i-as .isminat DsmnczesL O iulie Biata peuosatx da-kx am ISBit, o rnlie Sa+ta mea, DzeS so aiBX în BeiiniKx «tepinipe! kx am tpxit o Bieaux dsu«ie imnpesnx, dap am în^eiist ks Bai mi amap în-souipea noaslpx; Kxte KinspI am tpas nxnx Kxnd ne-am snit! Kxte întxmnuxpi rpozaBe mi ai>ie mi alspe am ss<»epil!.. Kxnd îmi adsK aminte, Bezi, mi okbiii îmi sape inima ’n nent.
—	Ns le ssuxpa, momsue, ns te ssnxpa; n’am zis:o ks pxstate. Ns emil KasniK a.i nos-tps ? 118 m*ai nsplat în Bpaue, apxon matpap? Es n’am »Ttat ne Bsnxlale de <temee as «i-ost mama Sa+ta, ksiii o nsmiam Kxnd epam gonit mi îi 4>spam uisx de hitps din Kamapx; dap mtii lipea Bine, mornsue, kx de atsnie as tpe-Kst ani mi ani. sil nat pa p de BeaK noatc; kx în Bpemea aseasta am smBuat din ueapx în Ueapx...
—	Dap tot ai nenit ks Bine, KSKonauisue.— ZiKxnd awesle malpapisu mezs mi, nuenxnd de mai nisulc opi kuiibu înainte Ka ornau ne se nxtpsnde de 5n adeBxp, adxoyi. — „M’ai uxsat pani Bepde xnnx mi m’aî rxsit BpeasKspx ss-Kalx; ks toate aieste nxnd rîndesK ua ea, jia dparostea ne ne- as snit, tapxuii mx InsepzesK Ka olana dsux uuoaie; ns uot medea ks sin-
ije peie Kxnd îinî adsK aminte i:sm m’am dss deuapte de ueapa mea Ka *'o Kasl; KSin din nea mal mape .lene a nopoKH.isi m’arn rxsit în-tp’o zi apsnh'at +xpx isnitx, *xpx snpijin, în Bauspiue amapc a .ie nenoponipel mi ne stxn-siue jauci. u
îmi iienisepx uaKpiinl în okî kxiI ruassu BXlpinsusi tpcmspu ks o simnaliKX pessnape.
—	Ksiii de ns ml—al snss niii odatx, momsue, niniiKb de toate înti.miiJixpiue dtaue? Es in’am tpezit în Epuyeue dtaue mi Kpedeam kx Ba'yi yinst de kusu noaslpx din nxpinyl in uxpinui.
—	Ba ns, na ns; nsmai eS om Benit ks nx-pinleue dlaue din Uupirpad snde mx rxsise duşi pxlxnit... Bezi, KSKonamsue, în Bpemea de a-tsnni ns epa Bine de tpxit în yeapa de pios, Kxnd epa Eninepil ua netxul mi Talapil în Koasleue noaslpe. Tauausu, Xotinsu, Ki.iia. Is-maiusu epa nuine de rpei nospî, mi ksiii se pxdina sn Bîntimop, 4>splsna nenia ks spyie neste noi. Es sînt KoBspusian upeKsni mi Su<i>ta mea epa TeK84iaiiKx. Tspnit ne atsn-ii ns nspla *es, mi daKx îu nspla, îu nsnea npensm usne pomi, nsu Kxnisua Kxnd e ks Kle*, Kam ne spe-Ke. Eî ns mtien de «tpiKa BiniBamiuop uii nen-tps aweea epa mi maî mape <t>piKx intpe oameni. Ns mtien zioa de jauea ne o Bidea noantea.
îmi dedasem toatx usape-amintea ua Bop-Beue Bxtpînsusi nenlps Ka sx ns uepd ni'ii sn KSBÎnt mi, npoind sx'i das mai ssnx anx ua moapx, smnusls xmr>e.ie noastpe nxxxpeue mi nsptxnd au mes ua rspx, ziseis: „Sx tpxiemli apxon mxtpap, mi Biata pxuosala dtaue!.. Bpemea este spîtx, seapa usnrx, tpeaBx n'aBcm; lot ai sx mxi ua mine... Ilsldm dap sx mai Bem sn nxxap, dosx, de oin. Ns le psmina kx Bi-nsu oueuemte inima mi desuearx uiniBa. Sns-nemi, inoiusue, Kxte ai ss*ppit nxnx Kxnd ai usat ne mama Sa<t>la, kx tape +aK xaz de is-topil omenemtî «xnd sint adeaxpate sas pe-
148
SKPISOPl.
ztmate mbKup ne o natimt sepioast, ne o sim-jjipe Bie nape noate ayista inima omsjsi în .isnta ne ape ks <te.ilspite.ie: înttmii.itpî a .ie Biejjii. Sînt sirsp Kt aî .isntat Bine mi na sn ponn.n Bepde ntnt a< ns stBtpuii însouipea. Dap snsnemi toate de ja înnenst mi <tiî sirsp ki le-oîs asKSjta ks amtndost spesi-ie mi din toatb inima.
— Mot Bopui de toate na sn om, dap ns nat srnop ks jimBa neje ne npiBesns Ktsttopia mea mi rpejeje iînnpeuîsptpt în sape m’am a<tjat în tinepejii.îe me.ie; ne.*e ne am de snss sînt ama de nenotpiBite ks ne.ie ne Bedein asttzî Kt aî st. rîndemll Kt, BopBind de MojdoBa, am st te dss în a.itt ueapt lap ns în uins-ts.i KoBspjsîs.isI. mi Klap ia ma.isj Upsts.isî sn-de m’am ntsKsl. Dant Bpoemtf, u’ois snsne toate deja înnenst-, aiipindeuî dap hîsbsksj; st nsn mi es dost .îemne în <tOK, mi ne spmt boîs înnene xa.iimaoa mea din Bpemea tpeKstt... Spîlt mi norant Bpeme as mai <tost!.. u
Ama omsA se rtsemte de ms.ile opi în Kon-lpadiKj|ie ks sine tnssmi!.. <ti.ioso<tine.ie ine-je aprsmente .ie Btzsîs pesninse; ejOKsenjja mea o Kejtsisem de yeaEa Ktsltnd a KOiiBin-ye matpapîs.i de npotia ne ape timnsj de «ta-Ut assnpa tpeKstsjsi, Ktnl o sinrspt nie ads-nepe aminte din nieaija jsI ,i’as adss <ttpt ooîe a Ka.iima de Bpeme spîtt mi norant, enoxa nea sjtBitt mi ms.it jtiitt de dtnss.i... Oiiis-je, oms.ie! ne «tiinut nosnamt emil ts! Ktnd simuemti neBoea ja nle.ie mi Ktnd te db ne-Kazsj dea-lsniBa de ne niedeslajs.i mtndpiei ta.ie, atsnnî ns mai înjjejevî de ksbîhI ni de «tpiKt! — Dap st ne întoapnem .ia islopia ma-tpaplsjsi...
(ea spina.)	A. K.
SKPISOPl.
IV.
Flpictinc!	SBigepa.
Hine se rtsemte în BaBapia, ns se noate onpi de a mepye .ia Jindas nentps Ka st ad-inipeze .laKSjl de Konstanuia, mi de aine în Ssi— Uepa nentps Ka st mtpeasKt nsmeps.i tspistijop enr.iezi ne ntnt.iesKS ne tot ansJ în aneastt Ueapt atbt de nitopeasKt.
Ns oîs sila Kit ols tpti imnpesia ne mî-as <ttKst Bedepea .laKs.isî de Konstanuia ntn'a ns ayisnye .ia .lindas; peratspi-ie Basapieî mi a BîspteniEeprs.is!, npeKSin mi DsKatsj Badeî mi mai ms.ite uinstspi XejBetine sînt mtpyinite npin jaKs.i de Konstanuia, nej mai mape din SBijjepa ; în spmape, e.s este neKontenit Bptz-dsit de msjuimi de Bapne mi de Banoape Ka-pe nsns în KomsniKayie deosesiteje nopoade a ane.iop uepf, mi în<t>i.i]imazt sn snestah-oj Ktt st noate de bîoîs.
Am sosit noantea ja ./lindas mi am netpe-Kst o mape împle a nonijiî ne Ba.iKons.i anap-taments.isi mes, admiptnd anea mtpeaut în-lindepe de aut yinram jsminatt de paze ie js-nel, mi adsKtnds’mî aminte în npeajma ei de noetineje ina.ispî a Bos+opsjsi.
Adot zi m’am îmBtpKal ne sn Banop sape mepyea .ia oparnsj Konstanuia, mi am sosit în e.i dsnt o npiniBjape de mese neasspî dea-jsnrsj ma.i8pi.iop jaKSJSî Inaepzile mi ks a-dcBtpat îiiKbntbloape. De-asia KOBopit ne s-SKat, m’am mi ptnezit st Bizilez Kastejs.1 de Apenensepr, pezidenuia IIpinus.isî Louis Bo-naparte (osttzi îmntpat Opanuezijop!). A-ne.i Kustej se a<t.it ne o KS.itne de ne ma.is.1 Pinsjsi ne est, ns denaple de skojo , din .îaKSj de Konstanuia, dsnt ne s’as apsimat în sinsj ses ja ma.is.i dinnpotiBt mi j’as netpe-KSt Ka sn Ba.iasp nstepniK.
SKPISOPI.
149
Apenenr>epr este înKBnqrispat de sn napK mi-nsnat iui tranodosit ks statse *p8moase de a BestitBJBi SKBintop Kanona uii kb tacjospl de mapî ii in lo pi, dap neea >ie îl di Bn inlepes nemipyinit este ssBenips.i <t>ami.iiei r.iopioase uape î.i .lOKBemte. Nsme.ie jbi Nanojeon mi islopia întpeari a anestsi yeuiB nemapitop îm-npesoapi s84>.ietK.i Ki.ntopB.iBl mi î.i adB'ie în— tp’o Bîmipe din Kope nimiKb iib’j iioate demtenla.
Dbiii ni/.i(a mea .ia anost Kaste.i m’am dss si Bbd Ki.depea Pins-îHî (la chute du Rliin) .nn-ri tîprBJ UIa«t>x8za. Aylsnrind anpoane de a-ne.i mipeu «tenomen a nalspeî, sueKlaKOJB-i o atit de eKStpaopdinap ki ns uiţi! în Kape nap-te si’ui jjintenitl .îsapcaminlca mai întii: ass-npa Eapnei mini în Kape te rasemti mi Kape e SEBismati ne naJBpi «a o nani? sas assupu nBJBepel de ani de Kape te simijl stponit? sas assnpa minsnatB.îHî KKpKBEes ne se pidini din 4>a|jn aneî mi senepde în înijjjimea Hepspi.iop?
Ile majBJ stînr a PinsJBi, o Kipape înrs-sti te dsne Kiap în BÎp*8.i KBjmel snde este amezat Kaste^iBJ mi de snde okÎ8jI desnonepe deoseEiteje KOSKade npodese npin noziyia b-nop stînni inapî Kape se îmnpotiBesHS KBpye-peî ane^op. De aKOJO te KOEopi .ia sn na-Bi.iîon pidinat ja ţiisinitatea dea.is.i8l, uii ri-semtl o nuepie de jemn *iK8li Kîap «bb nîn-za KatapaKteî ne'iji tpene ne deasBiipa KnnsjBl. NimiK maî «tpamos mi mai mipeu mi mai în-rpozitop tot odăii! Pmeylsnea nidepeî, 4>8pia ane.iop ne se asBÎp.w de sbs, Ka Kind ap Bpoi si snapri nimînls.i nentps Ka si se asKsndi în <t>8nd8.i jbI, snsma ne KJOKOtemte, iuoaea sBiiilipe ne <Mst8pi în BizdBX, tpeniBpB.i Kon-bk.isîb a rajiepiei ne i»npe te risemti, toate aneste îjji îns8*.ii o rpoazi tainiKi în mij.io-kb.i u.nnepuop ne rsuiti ja o ama de sejBa-tiKi npiBejimte.
Adoizi m’am nopnit Ka si mi dsiî .ia Zispix; ^aKBJ ne noapti anejam nsme, <npi a *i npea
mape, este însi biib.i din ne.ie mai «bpsmoase mi mai Eorale în npiBe.iimtî InKintitonpe.
BoeajB.i în SBipepa se îriKîee în upimB.iipi ne *aua .taKspi.iop mi în sphipi ne BÎpn>BJ nisnui-iop ; npin Bpmape, Ksm se îbî «Kints.i zi-.ieî, m’am apsnKat nolninemte ne «n marap mi dsni o mue rpea ne KipipI netpoase, ne n.ia-Tspl slînKoase mi ne mapyinl de npmastil *i-opoase, am sosit ne nsnKts.i ne.i maî înajt a niBntejBl nsmit XiBt iisepr; Tau.ioB.i ne se de-S4>iuiBpa sbb Ohii mei epa iipcdnii; de admipa-pe! — în *Biid se npita o napte din niBniiii de riaui (glaciers), mi de yîsp îmnpepiBpBJ meS se pidih-a, Ka niuite Bpierni, msnijîi Piri, lli.iat, Jispa mi Ilidapea nearpi în Kape Dsnipea îmi ape OEipiiiia; ,ia ninioapeje meje se întindea jaKB-i îiiKadpat de Ko.inine pomantine, mi se zipîa opatus.i Zispix îimipesni kb o inB.ijiime de sate. De aml *i *ost niKtop ami <i>i zb-rpiBit sn minsnat tar>.ios nentps sa.ions.1 tis, dap din nenoponipe nB not nini miKap si desinez nassj Bestit a .ibI S... lIe uarBBi nentps ra.iepia ta de taEjospi, npietine!
n^cKind de.^ia Zispix, om tpeKBt msnteje Ajb'is mi m’am KOBopit ne mapyinea jaKBABl ZiBr nentpB Ka si mepr jia tîprBiiiopBJ Apt ne se nsemte ^a ninioapeje msiitejal Piri; iap nin’a ns aqlBiure în e.i, am +ost neBoit si tpeK ne deassnpa nipsipi-iop msntejBl Possepr Kape ja 1806 ag anonepit natps sate, as senat sn eaz înlper, ag Bînn.ist kb st<Y>nni nens-mipate o Ba.ie jsnn de mai niB.ile mue, ini as npodss desastpBj KsnosKBt sbb densmipea de Hatastpo<i>a de Po^das, de ne nsmeje neJBÎ mai mape dintpe sate.ie nepdste. Ilas de joKsemte .ia noa.ie.ie niBiiuiJop na si te tpezemti întp'o dimineaj]i kb sn Bîn<j> de dea.i ne nan!
8n noS marap mi-aS s.isjit de ^OKomotiBi
nentpB Ka si rai sbîb ne niBnteje Piri, Kini
nsmai sn marap este în stupe de a simsjiu
«
150
SKPISOPl.
leasspî întpeyl inlp’o nozijjie nepnendins-iapi uii a se «pua ne nensmepatejie SKipi senate în stîimi nape s.i«je«K« de dpsm mi ne Kape sn mmîutean s’ap iipimejdsi .ia tot nnss-i; mi amu , am sosit în BÎp*8J -I8î Piri înaintea a-nsnepel soape.i»î.
Me sneKtaKOj nnpeu mi stpejsiilop se a-pati OKi.iop mei! Tot -lanus-i nisnui.iop de rialii aspit npin pnze.ie soape.isi, în 4>a|n>; 14 jaKspi ssb ni'iloape; o niK.ijiinie de tiprspl uii de sate în npeajmi; o ncpsncKtiBi 4>ipi si-ip-mit «ape se întinde nini -ia llidspea nearpi mi -ia I,lepmania de-o napte, mi de a-iti nap-te imn jiu msnuii Jîspa mi -ia 4>panuia; O! ns noi rbsi Ksitintc na si> esnpiin en.tesiasmsj me8! asemine tar.-io»pî sînt Bpedniie de 4>irs-pat nsmal în ra.iepia Zidilops.isî, kiiî nsmal BeilniKS.i aptist a -ismei ape «stepe de a .ie «ane ama de 4>p»moase. ama de ssc-iime!
KoBOpmdsmi ne 1eea.1a.1t1 napte a msnte--isl Piri -ia Beris, ne ma.i8pi.ie jaKs-iKî de Ilatps Kantoane (lac des quatre canlons) nu S8Î8 ne sn Banop miK nentps na si Bizitez Kspioziti-Ui.ie de no îmiipeiiisp. Tpeiem ne dinaintea Kane.iei pidiKale ne ma.i8.i .iaK8J8l, în johbj 8n-de Pi-iloin Te-i.i, sipind din sap na în nape e-i se risîa *epehat, o pesninse i<5 niiîopBJ îmninrand ustoe-i ne lipanB.i Tes.iep în sins.i Ba.iKpi.iop întiptate. Mal deuapte Bedem sa-ts-i Tplstji 8nde s’a,S 4>iK8t Bestila nonjspauie Kape ag <t>ost isBops-i neatipnipei SBiuepei, mi în s*bpmit, aplsinieni-ia hanets.i jIukbjkI Bnde otpi-sspi ne d8ie în dosi-zeil de minste -ia A.itop*.
Anest opam ape, i«a inonsmcnt de r.iopie, statsea ipos.isi SBiuepei, ri-iiom Teii, în-«nuiunnds’-i tOKmal în minKtK.i Kind aS s.io-B0z.it siyeata din apK8l mi as joBit mips.1 nKs ne nansj «iîsjBl sen. De ja A.itop*. tpe-Kind jaiiK.i în toati .îsnyimea sa , am meps jia jlfssepna se se rbsemte în ie-uua.it bănet. Katedpa.ia mi ijintepiniKj sînt Bpedniie de Bizst, dap leea ie mepiti mal ms.it admipapea m-jTbtopBJBi este 8n .ies sinat în sIîiiki, de ne inode-is.i dat de Beslils.i TopBa-isen, Sn ads-lepeaininte aSsiue-iop ie as nepit ja 1792 în 11apis mi a nipopn nsme sînt asemine senate în neatpi.
De ja jlîssepna m’am îndpentat snpe Txsn mi de aiie -ia Intep-ianen ne sn dpsm mins-nal ie uiepnsemte întpe slînil se-matiie mi întpe ma.mpi.ie jansjsl Tx8n.
Inlep.iaKen, n.iKilsil de sn nKmep denase mapl mi nomode nentps upiimipea slpbini.iop ie Bins în limiiB.i ie.i <i>psmos. upensm mi ftntepseen, tîpr miK, Ka-ie de sn natpap de leas de In-tep-ianen, sînt amezate întpe dosi janspi: Txsn mi Bpianii. Pis.i Anp, emind din ^ans.i Cpianjj , tpeie nin mijjoKs.i aie.iop dosi opame mi inepţie de se apsnm în .iaK8.i Txsn. în yenepe , mai toate -lanspue SBiuepei das dpsms.i Bpe snsi pis Kape întpi în sii:s.i ,iop npin Kacielsji ie.i mai anponiet de msnui mi esi npin ie.ia-.ia.it Kanet, *opim.nd asU>e.i aie.ie mapi in-tindepl de ani Kape se Bids atit de ms.ile în SBiuepa mi Kape sînt npodsse npin toni-pea Beiiniii.iop omilspi ie anonips mânui , aii npin nensmcpate-ie isBoape ie esS din toate nipui-ie.
Intep.iaKen este sn minsnat -iok de ueapi; SnKsnyiBpat de ane, npeKBm am zis, aiest o-pam e pezimat de sn mape ja»u de mKnuî dintpe Kape iei maiîna-iui se nsmesi<8: Belep-xopn, UIpeKxopn, Mitejcepr, Erep, SijBep-xopn ; dap toate aieste îniiuiml sînt dominate npin spiems.i Isnr-bpas ie este anonepit de Beiiniie oinilspî.
Am meps «b nizilez deanpoane rleuieps^ (glacier) msntejsî FpandeBajd, mi ajsnrind ne mapyinea aiesleî mipi de rîaui am pemas îm-netpit de admipape. IJJioiKj ^Ilsuen ie îmi ape OBipmia în sins-i msntejsi TpoBen.iand, tpeKind ne skb nitspi-ie de riaui, as <topmat o BOJti coapte snauioasi. întpmd în ea, te hpezi întp'sn na.iat de Kpista.i mi ns aszi denii Bsets-i mioîsjsi ie’ui nspue -ia niiionpe în Bpe-me ie paze.ie soape.isî, netpemnd zidspije de riaui, în<t>opmeazi nspusnee de toate KO.iopi-.ie deassnpa Kansjsi. TaB.ios.i e de minsne, dap de mi te simul Ksnpins de dopinua de a medea Kit si noate mal ms.it în aiej na^at <be-epin. totsiui ns e mini ms-iuemipea ie rsmli Kind emî din e.i mi Kind le nsemi iapimi în ♦aiia Kimnii.iop înBepzite mi jsminate de pa-ze.ie KudKpoase a soape.isl. Alsniî, dam apsnii onil ne ssp+aua de dina<i>api a rieuieps.isî, ui se nape ki npiBemtî o mape în-t>spieti, a ki-pia na.ite BaaspI s’ap *i înrieuat deodatb, pe-miind nenlps Beniniiie în stapea monstpsoa-si în Kape jie-ap <t>i ansnat înrieusi.
Ms.it se-isatiie mi rpe.ie sînt aieste .ioK8pî mi însi ne aieste na.ite n-iaîspî, ne Kipipi-ie aieste iipimejdioase, Binitopiî meprs de naşti
SKPISOPl.
151
Kanpe.ie msmite (chamois). Kxjxbzsj mes ne epa însBiui Bxnxtop, îmi istopi«i aneKdota 8p-mxtoape K8 o dpeantx mxndpie: Tatsj mes, „zise e.i, pxtxwindsse întp'o zi dsnx o Kanpx „nintpe rieijiepii we BezI dinainle noastpx, sim-„l|i deodatx kx se psne rinya sbb dînss.i uui kx-„z» Intp’o adxnnime de 340 de niqioape, Klap „în mioîs.i Ai8uen8.i8i; ej ns’uu nepds însx K«m-„nxt«j. Mi dxndsse în not uii .isntxnd kk moap-„tea în npeme de tpei leasspi, ej euii kb rni-„ois.i din m8nte uii «Kinx E»n tea*xp!u
De ja IntepjaKen m’am îmr>xpKat ne 8n min Banop de am tpeK8t jaK8J Epianjj nentps xa sx Bizitez Bajea nsmitx Maipinren mi n8me-poase.ie Kassade ne o SmnodoBesKă. Hea întxi xasKadx we întxjnemti este Jissax xape se a-sBxpje în jbk din Bxp<t>s.i 8nel stînMÎ najte întomnai na 8n minot ne ap K8pye înlp'sn na-sin. Mal denapte, de-a.i8nr8J Bajei, Bezi în toate nxpijije anejarn «enomen penpodsKxn-d8se S8B deosesite 4>opme; ama, admipi nas-Kadeje Ajuisax, Band.iepEax, Epixensax, dap nini sna din aieste ns se uoate asemxna în mxpime mi în 4>p8in8seux K8 nasuada Paixen-Bax ne se a*jx în <t>snd8.i Ba.iei. Ea Kade na »n pîs jiapr mi mxpeu din Bîp*8,i <j>oapte înajt a slînnei Pozenjasu K8 8n B8et însnxîmîntxtop ne imitea-zx B8ets.i npxBsmipeî 8nsl ni8nte de netpe.
Ne mai aBxnd nimiKX a «Mine ja IntepjaKen m’am dss ja Eepna, Kanita.iia K’on^edepaniel xejBetine mi pezidenjjia aniBasadopijop a deo-seBitejop slatKpi. JsnpBj nej mal K»pioz de bx-Z8t aine este Iloapta 8pmi.iop, ast+ej nBinitx din npi'iina ne.iop doi 8pmi mapî de neatpx se sînt amezajji deassnpa ei mi sape sint Kiap amEjema opani8.i8î. Eepn însemnxnd 8ps. Ax-Ksitopii opxmxnl sînt «toapte mîndpi de a a-pxta xxjxtopijop anei doi spini de neatpx npe-K'sm mi a.iiii spini adeBxpaiji ne ei nxstpeazx în niuite xindixlspl adînni. Dap qeea qe tpe-E8ie sx n.iaxx maî ks seamx KX.ixlopi.iop este nerpemit npiniB.iapea zisx: des re mparts. Kxnd însepeazx, sneKtanojs.i ne se în<t*xuiuiazx de aKo.io este de minsne: o Baae jsnrx, <i*p8mos KB.itiBatx, peKopitx npin mai ms.ite ane K8p-rxtoape ini npesxpatx de ms.iuime de sate, se întinde Ka o Bese.ix nanopamx înnadatpx de janii8.i rieiiiepijop din Osepjand. Niminx ns'ui noate da o idee jxmspitx de e4>eKt8J maţiix ne npodsne pes+pxnpepea pazejop soape.isi ossnpa aiejop mânjii de riaijx.
De ja Eepna m’am îndpentat snpe <t>piEspr, opaui Bestit npin pirantiKs.i ses nod sss-snxn-zspal sape snemte dox deajspi, ini npin oprans.i ses *xpx seamxn ne .isme. Aiesl instpsment, S8B deyete.ie snsi maestps opranist, imiteazx toate instpsmente.ie K8no«K3te nxnx azi, toate B8ete.ie natspei: B8et8.i nînts.isl, a «splsnef, mi a tsnetsjBi, iipei.sm mi r.iasspi-ie onieneiuti K8 o axspateux de mipape.
în sxxpuiit, deja Eepna, tpeKi»nd ne ja HeBei, am meps ja Aosana mi de ai«ie ja UeneBa spmxnd mapqinea .laKKJBi de IjeneBa mi Imnxpuindsnii admipape întpe «psinoaseae npiBe.iiinti ne se îti4>xuiinazx ja tot nass.i mi n.iXK8te.ie sase de ueapx ne «apmesx npisi— pea KX.ixtop6.i8i npin stijs.i jop KOKet iui npin noziyia .iop ne ina.isi anei. nintpe oneste, mai kk seamx, osii se onpesxs ne Bestitsj Konet, xasa doamnei de Slaej. întp'sn KKBînt, de-a jsnrsj dp8tn8.i8l uii nxn’ în KauetKj opamsjsl na întx.inemti denxt rpxdini tnKxntxtoape mi taB.iospi mxpeije Koponate de mxpeusj Msnte-je-AjB (mont Blanc.)
ţleneBa e sn opam mape, <i>p8mos, dapns ape nimiK de KapaKlepistii; ; noziuia jkî e mi-nsnatx ne iiuukj .mkb.ibî. Bestitsj d^epnei, Kasa mapejsi Bo.itep. e anpoane mi, npin 8p-inape, ninl sn Kxjxlop ns jinsemte de a <i>a-ne anest ucjepinayis. Am «xost mi es, Ka toa-tx jsmea. de am Bxzst KUEinetsj noctBJSi, odaea sa de KBJKat, rpxdiimiia ne îi njxnea a kbj-tiea K8 mxna J8i, mi KonaKBJ n>aBopit sbb Ka-pa l8Bîa sx jSKpeze. Ka tuijl Kx.ixtopii m’am îiminat sniBpeî nemspilopBJsi snenliK mi... am n.ieKat ja llapis.	s.
ţîacstc.
Kostandin BpanicouanA.*
CpanKOBiins Knstamlin,
Hoep b(m;Ik uii Domn Kpeujtin,
De hbsI ne ins.it epa,
D»nx ej dsiuinaiii suiE.ia...
* N.B.—Ja npi.ifj*.i Senii minei na linii.) op napc esi asesl nsinep, mim anpono de a pclitupi nite lin.iadii ^«l Konslandir. EpaiiKOBnns, Ipnsi din KojCKijiii II de Kin-tiie Bitpfinenill nsejinate de noi, nentps kii si apilini ksiii stpeniouiil noxtpi .piipc^eiiea dalopiuc de Kpcuitin, mi Km, .pnlipipl dc s»mla nslcpe a xpedinucl, cl intiea a jepUi lot nentps .feyea ^op: anepe, nupipe, «amllie mi Bieaui!	B. A.
152
n o e z 11.
Ninl si’j imtea urnita!
Eali ’n ulol de dimineaiji,
Zi sssptipel j»I de Blaui!
E.i din nat si se SKSja,
Ile oapaz kt» se sm.ia,
Aa Dumnezeii se psra,
Jle <i>epeasti sista lili amap se siiiimAnta!
Tpei şoşoni a ,n.I tpezia Hli din r»pi ,ie zinca:	•
„Dpayil mei! şoşoni l»Ei|]I, „■/lisajji somim.i, bi tpeziui,
„Ile oepeasli ’n minn npiisiul, „Apmeje ui .ie ntijjl,
„Ki ne noi ne-a’nssnjtipat „llarna ne.i ncAinnisat „K» TitapI, s» tsnxpl mapl „He snaprS zidspl sit de ţapi! „ liine Bopna ns s<npinla llli dsmmanil rn.uL.iia,
Ile tssnalp» mi’I npindca,
Ile tfisnalp» mi’f aera llli ’ntp’o jsntpe’l apsnsa llli ’I dsnea jpn deniptape via qetatea nea mai mape 4e se ’na.iiii ^mri mape...
—„EpansOBene Kostandin,
„Eoep Buuts mi Domn spemtin! „Aasi jeyea speiutineassi „llli te di ’n aeyea tspueassi, „De'jjl e mi.ii de sonii „llli de Bpel sa si mal <t>il!„
—„Titipei nir*ni,iop,
„DsmmanI al spemtini.iop!
„Tpei şoşoni de mi’jjl tiea,
„Nb mi ;ias de jeyea mea! „«Paneul sk mine 'ic’ul Bpea! “ Haina sp»nt tapsa, pisnea,
Semn de moapte st dedea!
Doi ye.iaijl nerpi Benla,
Din şoşoni .puii a.ieyea Ile mape mi «tpainos Hli’j nsnea ne ssasn, jos,
111’ osimopii si'I ;iera llli san»a .pi pidisa!
EpansOBan» rpeS o<sta llli din rspi s»B*nta :
„Doamne 4>ie ’n Boea ta! “
Hei ye.iajjl lap se isBia,
Din şoşoni .puii aaeyea He ue.i yinrarn mij.ioqiS,
K» mp neted mi ri.iEis, llli ne ssasn mi'.i nsnea mi sans-i .pi petezla!
EpansOBan» rpe» o*ta . llli din sso-.iet ssB%nla:
„Doamne <>ie ’n Boea ta!“ îlama sp»nt se minuna ne ye.jayl .pi amina;
Kb mi.ia se ^înrama.
—„EpansOBene Kostandin,
Ptdaklop jtetnmuelop: O. .iuektantljpi.
„Eoep seul» mi Domn spemtin! „Tpei şoşoni t» al uB»t,
„Din tpei doi t« I-ai nepdsl; „Nsmal mi».i t|i-aS pemas...
„IC» zi.ie de Bpel si’j jas,
„Aasi .leyea spemlineassi „llli te di ’n .leayea Ispueassi.1 — „Mapc’I Domns.i Dumnezeii! „Kpemtin r.»n m'iun nissst eS, „Kpemtin e»ii a timpi ope». „Taii, d|)ir8iii, n» mal njiinye „Ki'n nent inima'ml se «pinye, „Taii mi mopl .pn .legea ta „Ki Ib ieps‘1 siuita ! “
Haina spsnt eapimi tspsa Osi'n smye se nspsnta, r.ias»^ i se ’ntsnesa.
He.ianii na.ia ro.iîa llli ne E.iAiidsj sonijam,
Dpar«j tatii «teilopam !
Jos ne ssasn j’apsnsa,
Osimopii mi'l .iera,
IUi sansi .pi pidisa !
EpansoBan» rbspima lili din S8<».iet ssB.nnta:
„Doamne <i>ie ’n Boea ta ! “
Asmea i se ’ntsnesa,
Inima ’I se desnisa , llli de-o-dali eA tspBa Hli din inimi stpira:
„A.iejei! tiaxapi nirml,
„Aze.iei! «aeiiopi de sml!
„Tpei şoşoni ne am aB»t „Ile tsslpel mi-I ayl nepd»t!.. „Dapeap Domim.i DumnezeS „Si oie ne nnd»,T meS:
„Si bi mlepQeuI npe nimant „Ksm se mteprs nopil .ia B*nt! „Si n’aBeui aos de ’nrponat „Niui sonii de sipstat! “ Titipimea se-ojjepla,
Ileste Domnsj se isBia,
An nim*nt ^.i ^nlindea llli de nleae si’.i jsnia; llieaea s» nae-o Bimiaea Hli ’n niuloape-o pidisa Hli pidea un spsnt stpira:
- -„EpansOBene Kostandin,
„ria»p Bcsîs, rla»p spemtin, „Kassi osl a te »ita „De’tii sanomll t« nie.iea ta?
—„Titipune, jiti>i pea,
„De’jil minsa mi sapnea mea,
,.Si rntiul s’a» inspit spemtin „EpansoBan» Kostandin! “
N.B. — Din iipi'iinn Koinlr.iop sepBfctopî a Hn-ini.iop, moalea P o in t. n I a - ^1 i t e p a p b ns na fini .p.n teatiiuina niitoape.
Typojjraphia M't'a n c cso-Mto in li n a