N° 9.
27 «lX'itpsnpie, 1855.
ROMÂNIA LITERARA.
MLUinA MOJIDOBEI.
Mijiijjia MoidoBei s’as «topmat ia ansi 1830, ne temels.i Periements-isi OpraniK dat Ilpin-jjinate.iop ia înnleepea nmeî de .ia Andpiano-noi. Dsm ma! ms.ite npe<ta>iepî ne as .îsat în a eî nstepe nsniepim, astizi se Koînnsne de 2 satailoane de imtantepie smoapi, sn si;a-dpon de ianiepl mi-o ualepie de apliiepie de 6 tsnspl; aceste Isnspi însi, ks Ipensi iop, s’as isat de mtpi astopitiuiie Posieneuili ouite-neinlî în petpaţiepea apmici din Ilpinjjinate în ans.i fcpeKst.
Tpsneie ie Komnsns miiijjia MoidoBei «ts-pi opranizale ini essepsate în apia mijitapi, ia înnenst, de o«tiuepi posieni dintpe nape >jel inaî msiul as pemas în sepBiyis.i Hpinjiinate— jop, iui npin a jop nomjjsipi mi in<tisenui s’as siiit a xp'i.ni snipilsi tpsneî în «taBopsi Posiel, kihî însămi Komanda se npeda ia in*iensl în diaienlsj pssesK; mai tipzis, npin sti-psinjja snopa din o«tiijepl ks inimi pornim, s’as tpa-dss mai msite per.iemente miiilape în iimua nayionaii, mi Komanda s’as npedal în diaieK-tsji ponun. De mi o«tiuepil posieni peinaml în sisjca jjepei s’as siiit npin toate mijioaieie a Kcpsmne simjjsi nauionai, însi ie.ie de ne sp-
mi întinuuipl ja petpauepea tpsneiop posi-ene din ripinipnate as Bidit ki Pominsi npe— «tepeazi a s.isji ueapa sa, ks toate nepersie-ie înlpodsse în Kopiis.1 miiilap, denii a se înstpiina.
So.idatsi Pomm este de sn KapaKtep Besei, isteu, deietnii.* mi issssit, KsnosKind mi is-sind mepitsi în Komandipil sel. Ei e înzes-Ipal de Kspapis.i «tizii; nape, de Ba «ti scksii-dat de Kspayis.t mopni, Ba «taie din Pomin mode.is.t tiii.iilapi.top.
Pomms.1 namte ks Isnipea de apme mi de Kijiipie ; în sateie msnjjiiop snde JiKsitopil as «tost mai nsyin Bintsijji de noBapa uiepsi-pel mi a xaBaieieiop, Pomms.i uiî-as ms-tpat tinsj stpemomesK. Il.iiemif (iiKsitopI de msnte) sînt, în qenepaj, nsplitopi de apme; «tacpiKazi înseuiî ei nsicepea mi rjonjjiîj sînt isKssijiî în Bitaea ia semn, în Kape doBindesns riBiiie sinrspl de ia sine; sînt de sn KapaKtep de mape sospietate; tpiesKS npin ins mea iop, ks iSKpapea wepesteieiop ia msnjjî mi ks Binitopia, Binzind nie.teie de sps mi de a.ite «tleape. Pomins.i este bsh Kiiipeu nentps ki, din Koniiipiea sa, se denpinde a se apsm;a ne Ka.i «ţipi mea, mi-a se uinea ne ei Bine în «tsra mape; ia aceasta nots sisji de do-Badi nostamii a Kipopa sonii, asia în Bip-sta de zene ani, mini Kail ia tpisspi mapl.
106
MMt[ll A POMT>NT>.
Snonsj a'iestel desşpiepi ndeBepite npin isnitx esle de a doBedi kx, ns nsniai nxmin-Pomxniel e Eornt, dap kt, mi în uouops.1 ses se a*jx eiemente.ie weie mai sxnxloasc a 4>opma o najiie ne Ba mii a inniBiie pesiien-tsj mi- a <i>i de *ojos MiBi.iizajjiel npin sp-mape, daKX şoapta Upinijinute.iop «ie aslxzi alxpnx de .ia nsnepi.ie -ia muc *ie se Bop *a-ie de KXtpx slatspi.ie neie mai liBuizate a Eponeî, se na pers.ia tntp’sn hiu slalopnin mi ne-stpeniBtat; dai;x nmepiiBpi.ie Bop iuti a se «to-îosT de uorate.ie mijloace a a'ieslop Ilpin-ginate, supe a peuenepa niuile jxepî smi.iite de întxnm.ixpî, iap ns xnsx kk lots.i demopa.iiza-te; dai;x sepBijiii.ie. inepitB.i ini dpitspi.ie do-Exndite Bop i>i pei;8nosKBle mi înKBpaijinte în lieepx, anoi ns esle îndoia.îb kx Ilpiniiiua-te.ie Jlo.ido-Pomxne Bop uyîBinie .ia sn rpad de iistepe mopajx mi matepiajx înnxl se Bop nsld peKfinoaiule na 8iis.i din ne.ie întxl snpi-jine a Imnepis.iui Oloinan.
Skoiib.i aneslei esnsnepi esle de a Ipala nestia nstepei înapmate din JVIo.idoBa, stapea el de <i>anx, inalepiaiT, mi mopa.ix, mi ninşi Me.i maî enonomiu mi mai îiuesnilop de a sx în-■tiinjja în IlpinuinatBJ MojdoBeî o nslepe înap-matx ie Ba nbtd s.isji Ka o aiianrapdx apini-
i.iop inxnlKitoape a.ie EBponeî MiBijizate.
De s'ap <i>i nxzit din îimeusl npiiminii.ie pe-rjemenlape a Mo.idoBei în administpapea mi ko-mnndapea mi.iiiiieî, tpsneje Mo.idoBene s’ap <i>i a<i».iat întp’o stape ms.it maî ms.iiiemiloape; a-stxzi însx ns se nots Konsidepa desxt Ka o jandapinepie linsilx oape i<sm de înssuiipi.ie mi Kanilxjjue nepste nentps sn Kopn de oaste pematx.
Ilpin 8pmape, o pe-boptnx padina.ix este de neanxpat; ea însx ns se na nstd doexndi <i>xpx a sx întpeBsinjja o nes.ixBitx mi enepyiKX stx-psinjix, mi -i-xpx a se .isa oapemi-nape mx-S8pî padiKa.ie, npeKsm:
a)	Sx se în«t»iin|ieze o skob.ix nentps toijî
Kadeuii osenite^iop tpsne, mi nentps îiiBxyx-(8pa teopiKX mi iipaKlinx a eKsepsijjiei mi a taKtinei; în ea sx se npedee de Kxlpx npo-<t>esopt înadinuii, IJeorpaiaa, Istopia, Apit— metisa mi diajeKts.1 4>paiiijez; aneastx SKOaJX sx se înnpediniieze dipersipei snsi mInt-O'biuep K8 Ka.iili.gue «iepni8te :	nentps adininîstpnjjia
SKoajeî sx se pedijeze 811 înadins Per.iemenl, dsnx Kape nimenc din mideiji sx ns noalx înainti ja panr de o<t>iuep 4>xpx a da eKza-zainen.
b)	Sx se npe.ishpeze Per.iementsj snoabei peKpsjji.iop atinrxtop de ensepsiijie, Kape nxnx aK8in s’as 4>xKst dsnx anei posienesn, SKOjjin-de-se din e.i o msijjiine de rpestxul de npi-sos »ie Ksnpinds astxzl mi îmnledeixx rpaBniKa îiiBxjjxtspx a peKpsui.iop.
c)	Sx se npejiBKpeze Perjemente.ie de dis-’iiruinx mi de yisdehatx ; nimene din uomandipi sx ns *ie ,iiBep a aiuina nedeansa Ipsueasnx dsnx a sa Bpoiiijjx, deiixt naniai .ia Kaz de 4>splimar mi dezeptape, mi aneasta în spmapea 8nei senleiiuii a silei KOinisieî miaitape.
d)	Sx se pe<i>opmeze 8ni<t>opma de aslxzi Kape, în mai tm.ite npiBipî, esle de+eKl8oasx mi îmuoBxpxloape nentps soldat mi Bxtxmxtoape sxnxtxiiii; de asemine sx se snimne imiutiie ia iti<i>antepie, Kape sînt ks Kperaene din aqe^e BpxKBite în Posia, mi sx se dee nsiute kb nep-Kssie.
e)	Sb se onpeasKx mods.i peKpstajjief de aslxzi, adÎKX, de a se npinde de Kxtpx sate oameni slpxini ks si.ia, slatopniHinds-se adsna-pea pei<p8|ji.iop dsnx o KoiisKpinuie per&iatx ne temelsj Per.iements.isi; iap sepBiuîsj de 7 ani sx se pedsKX ja tpei.
fj Sx se adonteze mods.i înaintipijop ne Bpeinea sisjBei mi ne mepileje nepsona.ie.
g)	Sb se tpimeatx în SKoa.ieie miiitape din
INDSSTPIA MATASEl.
107
<J>panyin linepi nape. înm.ynid apia mi.iilapi, se <t*ic tntpeBsinuauî i;a meo>î insipsulopl în oastea Mo.idoBeî.
AdBKindsse anesle înlps îmiuinipe, în snspt ţinui si Ba n»te inxpi ks smspinui> nsmepsj tpsne.iop noaslpe în Qpinijiunle, Kind masap KadpBJ de *nhjt> se Ba nsne în stape de a nel6 îiiBi.na pcKpBjjii iui Kadeiţii sape din no» Bop in-tpa în sj»jBi.
Este donedit k* nonopaiiia de asiiz! a Mo.idoBeî, s»ii»ind»-se în deotuilie pehpstauieî ne soh’otea.ia de 1 peKpsl .ia 50 «amijil, Ba npod»ne nerpemil 18 mii oslauii per».iaj|î, o-seBil de 6000 n.ixeuii a niKnui.iop «oapte B»nî nentp» sepBijiis.i in-i-anlepiei sinoape ; KXt nen-lp» nins.» «opmipii anestop tpsue k» mods/i ue.i mat eKonomiK, Bom da în KBpxnd »n npocnt k» .ixm»pipe.ie KSBenite.
k.	n. s.
l\I)oSTi*IV MATASBl.
^Viulspapea nepeasKX nperxteiute uepiaop a>iesle de ms.it nenoponite iui KxiKate .pn ninloape, sn oii— top de nane, de ,pii<i>.iopipe mi de MÎBi.iizauie.
^Vn usuin timn de azi .pnainte, ne boiii .pimped-ni'ii nouţe a ucde Klap k» osii uostpi SKiniExndsse 4>aua Mo.idoBei mi a [jupei Pomxneintî, uii ne »nde epu nsstietate Bop pesxpi Bine-4>RuepMe arpius.itspel mi a iudsstpiel, ne unde cpa sxpxnie not> iSBopi a-usail ne-aiutentate.
Siik.i din ane.ie isBoape de aBBjiil de aape Mo.i-doua tpcGise a se E&Kspa, este netxrxdsit indsstpia mataset; iui na sx uuem o axinspipe desnpc 4>ojo-sk.1 >ie se nauxtx din ea, eatx ne se zi>ie desnpe dttiisa .piitp’Bii jspna.i «panjjez .pntits.iat: Iîponara-aps.i indsstpiel inatasel: „Aneastx indsstpie este tsn isBop nstepnia a.i Komepijs.isl <l>panjjiel. HpodsKts.i el se s»e neste 200,00 ',000 «panul ne an mi ape sx sc s»c mi Aa mal ms^t. Ea dx de .iBKps .ia o ms.i-
liime de spaQe, «emeirtop, aonii.iop, maistpi.iop ne-jop mal npinensijl mi aplimliiop ne.iop mal isKBsiuI; mi .pn s>i>xpiuit dxuepel «n «xuitir mal sir»p.“
Supe a <t>i noi ţnKpcdinuaiji ux mi ainc noate npos-nepa indKstpia matasel, sx nxlpxndcm deSKpiepea snsl bckIk astup ie «ane desnpe d*nsa:	„Ako.io Blide
upesufi arszil, se notă npunile ks Esn «o.ius mi Bep-mii de matasx; deni, ns de miK npeu tpcBse sx ne «ie ancst dap nepesK, mi «ie-Kapcic tpeBBC sx se si.ieasax Jj .pmi>pxuiuia dsnx .piuesnipea ne ap a-B(i, sa sx iib dxm npuej stpxini.iop sx ne nsmeas-kx jencml, mi se z)kx hx iib anem npinenepe i;a mi a.iijil. “
Noi aBein Konanl poditopl nponstn: mepl, nepl, niponii, nepjl, mi ajjjil de asemine; uii da«x se .pn-Ixiniux spBmx saă b<y>iit pene, nlepe <i>.ionpea zop mi aiiB.i ane.ni pemxne nem*nrxet iui kb nansex; dap .ia arszl e BopBa nsmai de «pânze , uape tpeEBe sx se «aitx .ia opl ne timn, mi kb dmnsa se xpxnesKă Bepmil nei de matasx.
De aneea s’aă mi tpezit .pn uiBjte ijepl o mape p*Biix nentpB anest pam de indsstpie mi ms^ijl se si.iesică a o .pmBpxijiuia kb toatx nstcpea.
De s’ap neli toate desKpiepi.ie de aslxzl .pn din— aesteje EBponel desnpe KB.itspa mataset, sap Bcdca nponxmipi.ie tstapop uepiiop .pn aneastx indsstpie mi mal kb seamx a «Ppaiujezijop aapil aă jpntpeKBt ne toate ,pn nep«eK|jionapea et. Ns este .pndola.ib kx aneasta s’aă «xkbI atxt npin xxpninia iui siprsin-Ija netxjjeni.iop, Kxt iui npin ajilstopfi.i mi ^uiKBpx-jxpije rsBepns.isI.
Ile .ixnrx aneste nojle «i o .pndeslsjx doBadx desnpe a el npiinijx .pn noastpx ijeapx mi Klap nep-Kxpi.ie me.ie ne, ^intp'sn mip de mal tns.iuî ani, am «xsst aine kb Kpemtepea aepmi.iop de matasx mi kb «anopca matasel Kpsde (Espsiniisi;) i;apo este .juiIok-mat kb anea din <l>punijia mi sx u.ixteiute de aa 300 nxnx .ia 400 ,iel oaa.
(Iot dap sx zii;: ansm e tiînnx.i Ka mi noi sx ne tpezim din somnsa .purpesepei, mi sx apsiiKbin mal .pntx! npinipea noastpx assnpa poditops.isi nximmit a.i natpicl noaslpe, assnpa Kiiinel sa.ie nei minsnatc, assnpa jiBeplxQel ne aBem, assnpa .unsei ne ape uea-pa de indsstpie, uii de arpiKB^tspx. Ano! sx ne si.iim npin «e.iispite KinspI a Kxsta OBleKte.ie «o.io-sitoape supe .pndejetninipea noastpx, ne «ape jesne
108
IND8STPIA MATASEl.
.ie Bom nste af.ia. uri, af.ixndfcae, sx .ie iui nsnem .pn JKKpape kb toutx siprsinua.
De odatx .pnsx sokoI se apmxm nudei qe.iet bb-ne a <t>panijezi.iop kb nepfehijionapea pamajist indss-Ipiel malasel, .pmBpxuimxnd aqeaslx .pnaBsijitonpc •pndeaelniqipe kk toatx KBBenita p*Biix, mal Bxptos kx KJima uepel este coapte npiitoape nentps aaest Sfxpmit. flenlps .pntimninapea rpeBixui.iop sx ns se teamx uimene, kx>iI isKx.iits.i se iiperxtemte na sx noatx ^n,iesni ne toul anei qe Bop .pmBpxuiuia a-■iest pam de indsstpie, snepxnd kx .pn KBpxnd timn Bop afja e.i toate qe.ie de tpeBBinjjx nentps ni-mte asemine .pnlpenpindepl.
Nb mat nsuiii este de .i»al aminte kx .ia indsstpia matasel iib se .pnnane mononoj sas npiBi.iepia namal nentps Biiii; mi iib nsinat kx sx qepe kb mal niB.iuI sx se .pndeaetniqeasKX kb damsa, dap mi kb Kxt el mal mBJiui Bop <i>i, kb atxta mat mB.it jpn«.iopeiute ea mi f ojosb.1 >ie dx se faqc mat sirap Kxnd atBnqt o Bom npaKtma danx metoda.i KB.itspel de astxzt.
Snpe a se KBiioamte ne deoseBipe este >pntpe fo-.îosfij qe Kxnxtxm din matasa qea HB.itiBatx mi .pn-tpe fo.ioss.i qe Kxnxtxm din aqea ncKB.itiBatx, apxt spmxtoape.te :
^\n uinstHpi.ie de utos sx faqe matasx npsdx (es-psuyîsK) nape se oinde oni'itnait kb 60, de uiB.ite opt kb 80, mi pape opt kb 100 jet oua. Ilentps fa-qepea anei okx EspsnuiBK IpesBemle 12 okx koko-nspl (rsroame), aemne, Kxjdape, instpamente uri jb-Kps. Sx ziqem aKBin kx npeus.i BspBnufsKs.isi se fie 80 wiet oua; din aqeastx somx SKxzindsse nentpB ■flemne, sne.ite mi jaups, qe.i u«uin 20 jet, pemxne npeiiB.i KOKonapi.iop 60 jet. Ile aqeste .pmnxpuin-dsje .pn 12 nxpjjl, ne uxte okx KOKonspI intpx .pn-tp'o okx de EBpsnpîBK, Bine KXte 5 .iei oha de ko-Konspt. Aqe.ie KOKonspI jpnsx «ape se npodană ds-nx metods.i Ks.ilspet, npeKsm s'aă mi faBpiicat -ia mine, se BAndă kxIc 12 mi iibnx ja 18 .iei OKa. Sx nanem npeijBi mc.i mai inia de 12 jel; anot nentpB 12 okx KOKonapt, axte tpeEsesKă .ia o okx matasx apsdx, se faqe 144 .iei. Iatx dap kx nsmat nentps simnze KOKonspI sx tri mat mait deaxt .piidoits.i iipeu a BapanuiBiiB/iBi de aiqe. Ile .ixnrx aqeste mat este de JBat seama kx ne aqe.ie KOKonspI qe s’aă fa-Bpiaat .iu mine iub.iijI din «aspinanui de matasx din Aastpia, lipxsia mi 4>panijia .ie Ksmnxpx BBKapomt, ■fiind Kx'mi notă denxna de ne dxnse-ie fips.i ds-
nx a jop tpcBxinijx; Iap aqc.ic .pntpodsse .pn neapa de m>os na sx npiimesKă nixxipe, nentpB kx ns se notă jpiilpessiniţn.
De asemine se .pnlxînn.ix mi kb matasa qea Kpadx kx, nentps aqeea qe s’aă fXKBt .ia mine mt-aă dat an npeu, npeKBin am zis, de 300—400 .iet ne okx, mi mai nriBJUl din faspiranuit de matasx din Biena qepă se .ie-o b.t.ihI, Boind a'ml da mi sânt .pnuinte, kb .piiKi/.emxipe iiBinat ku .ia timna.i KXBenit sx .ie dus o asemine matasx, fiind kx dinlp’Ansa fuspi-Kazx ei qe.ie mal fine mi mal rpe.ie stofe.
Iap ne BspBnqlsKBJi de ijcapx niinine dini pe aqe-stit iib’.i Kxmnxpx, nentps kx nB’.i notă .pnlpeosinua, qi nsmal qenperapii fană dintp’<xnsB.i Epxe jidoceuitt, ispimin mi sepeaKapt.
ripiqini.ie nentps sape sx qepe na mal ma.iijt sx se .pnde.ietniqeasKX kb indastpia matasel s*nt aqeste: 1°. Kx Kpemtepea Bepmi.iop de matasx se faqe namal npimxBapa .ia Mais sau lanie, odatx ne an, Kape uine o .ianx sas qe.i ma.it 6 sentxinxnt. 2°. De uri ne a.iOKape se f :ikb doăx Kpemtept de aqestt Bepmt ne Bapx, dap Kpemtepea a doăx se tpxrxneazx nx-nx .ia Sentemopie, Kxnd e timus.i mat peqe, de mi aneasta ne Bepme ns'.i noate uxlxma fiind kx es se .pmE.ixnzemle kb .piiKX.izipea, dap este nenpiitop denxnxpit KOKOnspuop. 3°. Bepinil se upesas nsmal npimxBapa, nentps kx el, Kxnd se nasaă, s.y.ut foapte miqJ mi qinrauit, mi atsnqe ns notă mxima deaxt «psnza qea fpagidx qe de-aBie se desBx.iemte din nisrapl, nape fpanze, mai txpziă, kb rpeS se rxsemte saă niql de kbiii. De asemine iib SBfcpe Bepmii o Kx.idapx mal mape denxt 20 rpadspt, Kxql fepsinte-.ri.ie qe.ie inapt de uapx .pi .pnxdamx; ns mat ns-Uinx sanxpape .ie fană atsnqe uii msmte.ie.
4. .]\n npiBipea qe.iop zise mai sbs, Kain kx ja o okx matasx tpeBsemte 12 okx KOKonxpt, estede.isat aminte mi .ia mxpimea jokbjikI (pesaitop nenlpa i;pes-KBtai Bepmijop, nentps kx .pn fie-hape okx de ko-KonspI S(Bnt Ksnpiuse neste 600 bskxijI; de 12 opt 600 se faqe 7,200; fie-Kape Bepme faqe sn ko-Kon; spa se zisx: 7,200 Bepmt daă ana okx matasx, mi persja OBmleasKX este Ka aao.io sade ei se KpesKă se iib fie demi, niql rpxmxdiul, mal kb seamx Kxnd SAiit mupi, qi Kxt ap fi kb nstinux se fie mal pxpijji.
Danx soKoteaja fXKBlx, tpeEBemte nentpB 40,000 Bepmi (eiuiut din 10 dpainspl de seminijx mi Kapil
IND8STKIA MATASEl.
109
da& ncste 66 okx KOKonspI sas neste 5 onx matasx), sn xok de 300 nuxme sBadpate, .pn nape xonax tpcBse auiezale 3 sag 4 pxndspi de noxi|je ne nape se -Kpesng Beptnil. 5". Denxnapea malasel de ne ko-KonspI de aseinine se «ane nsmal .pn xsnexe de bu-px, Isnie, Isxie uii Aursst; iui «iind kx aneasta se «•ane hs anx «epBinle iui xa «n xok xsminos, de a-neea ns noatc spina Kxnd e timns.i pene, Kxni a-tsnne se sse aespil din anca anx, mi din anca npi-ninx ns se nols Bidii .ia denxnat auexe nexe de tot ssuuipl a matasel, mi xsKps meppe «oapte .pnuet iui rpeg. Tot odatx se deanxnx KOKonspi.ie nsmal Kxnd s*nt npoasnete, mi nini se notS .ixsa aneste nxnx .ia ansx Biitop Kxni, .pnBCKindsse, coapte ks rpeg se toneuite inatepia nea Kxeloasx «ie yine xinilx aua ko-Konsxsl .pa «opina xsi de reme, mi alsnnl u|ju se psne adese-opl.
Ama dap, .pn npiuipca anestop .pmnpeylspxpi, .isxnd seama xa msxuimea sto<t>e.iop de matasx ne se a-«.ix npin mara/.ii.ic nersijitopixop, .lesne boi» nste •pnuexepe kx o sinrspx «anpiKx de uesst matepiixe de matasx noate sx .pntpeBsinQeze mal ms.ite sste de okx de matasx ne an, mi noate hiap mi mal ms.ite mii, mi kx sape a se npodsne .pntp'sn ţinui ama de SKspt o Kxtime .pnsemnatx de matasx, ks sape sx se iioa>x .pndestsxa mal msxte «aspinl de uesst «e-.ilspite inatepil de matasx, tpeBsc ks ssnx seamx .pn-tpeit mi .pnnxlpjt ne atxla «aspinl de denxnat mata-sx de ne KOKonspI, mi, ncntps .pndcslsxapea anestopa ks KOKOnspixe tpcEsiloape, IpeEsesKg .pnzenit mi mai ms.it xnsx ne atxta «aspinl de apesasl isepmii de matasx.
S*nt dap de soKOtingx Ka noi sx .pnncnctn ainede odatx nsmal ks Kpemtepea Bepmixop de matasx, dsnx inetodsx zis, mi ne KOKonspi.ie ne Boin npodsne sx ,ie oindem xa «aspinixe de denxnat matasx de ne koko-nspl («i.iatapis) din Asstpia, din Tlpssia mi din <I>pan-Ijia. Hentps a ne nsne .pn pexauie ks dxmsexe este «oapte smop, kx aneasta se noate «ane npin ners-Uitopii de aine, de sape mi el Bop «i EKKspomi «iind kx .ic sx desside mi .top nose «o.iosspl.
^\n s«xpmit se ayisnpem nsmal xa aneea sa sx aBcm KOKonspI ms.ite mi ssne, not .pnnizeiusi kx ns Bom ane ks damsexe atxte nenazspl Ka ks buisx nostps ks sape, dsnx ne am «xksI .pndestsxe nex-tsle.ii, tpeBsc sx mal amtentxm nxnx ne Bine Bpe sn jidos sx'.i Ksmnepe mi sx nc dee sn upejj .pnyiosit,
dsnx a xsi n.ixncpe; «aspixanuit de sto*e de matasx ne iiop da mi Bani .puniute iui su upep «o.iositop.
Ks toate aneste, ns Bpeă a zine kx sx .pnnelxm ks npodsuepea Binsxsl, ni, din Kontpa, sxnesi.iiin a ksj-tibh Bii.ie noastpe dsnx metods.i inodepn, mi atsune ks bsiix seamx aom Kxnxta sn «oapte esii «o.ios, Kxnl nins.1 nostps, .pn anest sin xsnpat, na .pntpene de sirsp .pn Kajitalea sa ne msxte din Binaijspixe stpxine.
Ka sx se nsc .pn xsKpape nexe de mal sss zise, sx nepe neanxpat Ka mul .pntxl sx tiBeui arszt de nexe mai ssne soispl.
De mi este de snepat kx Institsts.i de .pimxuxts-px nentps Ksxtspa arszi.iop, nentps Kpemtepea nep-mi.iop de matasx mi nentps «anepea matasel Kpsde, ne Kapc.ie OKxpmsipea noemte ax .pn«iiniţn assin xa Xsiul, Ba .pndemna ne to|ii Issitopii du aneastx .pn-dexetninipe ks toate nexe ne tpeB8eSK& xa .isapapea ei; dap .pn npiBipea kx ex xa .punenst ns bu astea xnsx pesnsnde xa anest skoii, unui ap «i mai nime-pit ha nsmiuii amatopi sx ns amteute, ni .pndutxse'mi naşte arszl de sus, doi mi tpci ani, napii se «ie dosx nxpui din anei ne «aics arsde pomietinc sas nerpe. Ile anestil l-ap nstea Kxnxta xesne mi .pn-dcstsx de e«tin de xa silii din xxiisitopii txprspixop Xsmil mi Bxpxads, mi din (jinslspixe Basxsls mi 4>xx-nils; unul sx xe n.ixnteze npin xiaezixe xop toamna sas npimxoapa, dsnx ksiii sx nxxnteazx mi axul noima! poditopi. Bpxnd nineua sx «iikx inonomie ks xoksx, bb nstea iixxnla ne anestil ne'mnpevlspsx rap-dsxsi, zanxazsxsi, zidsxsl Kasel, iui Klap ne xxnrx dps-mspi. LUi nxnd sx Ba <pn«iinua zissx Inslitst, Bop «i ci nerpemit nei .pntxl napii uop Kxnxta toate .pnxesnipixe mi noBXUsipixe npaKtine, notpieit jpnsx Kondiuiixop ne se Bop statopnini .pntps asemine. Atsnne boiii nstea nxmi .pnainte mi ks axte msxte OBieute de nape iţenpa ape xinsx mi neBOe, mi sape se nots npodsne ns «oxos, de nixdx: Ksxtspa uxbî-nexop, a Binsxsl, a nxnineî, a insxsl, a oxoisxsl de tot «exlsx, a «pxnriixop, a oixop, a Boixop, a naixop mi a axtop msxte de asemine.
M. Bil.iemt'SKB.
1 IO
M E.10DIME POMTfNE IUTI.
.Ho. nulii.ie Poim»nemţi.
Ks o nemxpuinilx Esnspie 4>anem mlist kx o napte din neie mal dsi-ase rne.iodii a no-nopsisi Pomxn as emil ia isminx întp’sn Ai-Esm <t>oaple e.ierant, tinxpit jiu Aeonoi, aii Ksnpinzxnd 48 de apiT de toi soisa:	Doine,
xope, Kxntine deasme, Kxntine x operaţi.. &.
tfnsi din Koînnatpiojjif nomtpi din EsnoBina, sn aplisl de <i>psnle, c.icb a Bestii».!»! nianist Chopin, Di. IJIap.i Mins.ii ne Kape sonietatea xmfieaop Kanilaaii a Mo.idoBeî mi a Baaaxiel as anst nixnepe de ai asKSita mi a an.iasda minsnatsi seS la.ienl, este aiKxtsitopsi mi tot odatx editops.! aneisi A.msni nenpepsit. — în Boeajsa ne as <i>XK8t, ia 1850, în npoBinpiia e noaslpe, D.i. Ilîap.i Minsai, de mi denpins din Koniaxpie ks apmonii.ie eBpoiiienemti, totsiiiî s'as simnit Ksnpins de sn adefixpat enlssiasm ia aszipea ine.iodii.iop nonopa te a pomxniiop, mi as mi xotxpit a ie npeshpie nentps ha si ie shane din noeansa silxpeî. Ks o pxsdape mi sn lai;t de aptist înamopat de -tpsmssejji-ie aptei, e.i as ashsitat ne nei mai Bestipi ixs-tapi din laiul mi din GshspemtT, mi as mlist a deosebi apii.ie adeBxpat Poinxnemtî din msi-pimea de apii stpxine ne as nxBXiit de Bp’o Kijjî-Ba ani ia noi, tpeuxnd npin rspiie mi instpsmenteie piranijop mi ayisnrxnd ia spe-hi.ie noaslpe înlp'sn xa.i de dixanie mszii;ajx 4>xpx <t>opinx mi *xpx nsme.
Msiperailx <i>ie dap D.isî MiKS.fi din nap-lea Ponri.ni.iop nentps «banta sa natpiotihx mi Bpedninx de toatx iasda, Kxnî, în mij.iOKSi rpo-zaBeiop nenoponipi ne as kxzsI na sn noton nerps assnpa neamsisi PomxnesK, anest neam aS mlist a 4>epi de înehape ţoale odoapeie napionaiilxpii sa.ie, noptsi, iimna, upedin-ue.ie, noezia , Kxntineie, mi nsme.ie scs alx
de 4>a.iniK! mi opî Kape om îi Bine întp'ayîstop, opl Kape îi întinde o mxnx «bpxpeashx nentps ha sx shoatx în ismina soapeisl ane.ie nenpe-psite odoape, *ane o «t>anlx Bsnx mi nosi-ix, o 4*antb ne inepitx peK.snomtinpa ualpiei.
A.iBsms.i D.isi MiKSji ape îndoils.i mepit de a 4>i IntoKinit ks rsst mi mtiinpx, mi mai ks seamx de a se iei ia Bpeme npiinnfoasx. A-stxzi, Kxnd Eapona întpearx se OKsnx de şoapta Ilpinpinateiop , sxnd mai toate nsBiih'apii-ie nepiodine tinxpesKs apliKO-ie intepesante de-snpe dinseie, Kxnd o ms.ipirae de npomspe mi BOismspi SKpise în toate iimneie esx ne 4>ie-nape zi, tpalxnd desnpe Kestia Opientsisi mi, npin spmape, desnpe Biitopsi Pomxniel; a-stxzi sxnd uepiie noaslpe as demtenlat ns ns-mal ijspiositatea dap mi Kiap* simnatia .ismei; Kxnd oamenii no.iitini nepneteazx istopia IpaK-tateiop înheletx întpe Iloapta Otomanx mi Ilpin-pinate.ie Dsnxpel; Kxnd ehonomislii stsdieazx isBoapeie de anspie a nxmîntsisi nostpsţhxnd nÎKtopi! iisstpeazx sneie nsBiiuapii ks o nis.i-Uiine de desinspl ne în«i>xpimeazx npiBeiiuite-ie ne.ie mai nitopeuili a Kxmnii.iop, a msnpi-iop, a opamiiop mi a Kostismspiiop Pomx-nemtî; astxzi, zîk, AiBsmsi D.isi Missii e Bine-Benit uxni adsne sn Konlinpeiil de mape npep ia Komoapa Ksnomtinpiiop Eiiponei în npiuipla napionaiitxpeî noaslpe.
Ilxnx aKsm am <i>ost, noi Pomxniî, sitapi mi nemlispi de .isine; dap de ia 1848, am înnenst a erni din întsnepiKSi în Kape epain K8<t>sndajJi, mi <t>papii noslpi de ia Anss, mi toate napii.te nini.iizate as îndpentat upiuipiie iop în naptea pesxpits.isi ka sx Badx ne este anest neam PomxnesK pxtxnil de dosx mii de ani ne mappinen EBponeî! PeBOispia din Ba-iaxia, mimiixpiie din Mo.idoBa, OKsnaijiiie ap-miiiop posiencmtl as tpas assnpa anestop npo-Binu.II isapeaminle aneiop Kape nsBpoia sx npi* neanx imnoplenpa anestop pepi neînsemnate
MEAODIME P O M T> N E111 TI.
HI
In Ksnuiina nojitiiei; ne de a.itb napte îm-npi>uiliepea ii pin .îsme a eKsi.inui.iop de .ia 1848 as denpins speniie stpbini.iop ks nsme-je de Pomin, mi îniel Rite imet. ayistaul npin SKpiepi.ie astopi.iop leseîntepesa de şoapta noaslpb, npeKsni mi npin minsnate.ie desi-nsp! a D.isi Essd mi n.ijjii, Pominii as issstit a emi nsjjin ja iisa.n..
Kestia Opients.it de astăzi ne-aîi skos ks tols.i .ia .ismim., mi ansm stnlem sn s'ipet de studii intepesante nentps Enpona; istopia na— tpiei noaslpe, or.iieispi.ie nonops.isi, noeziije sa.ie, tot ie se alinye najjionajiilalea Pommi-jiop as demeiitat nspiositatea nsBiin.; sîntem astbzi o nniiie noSu, desKonepitb de nsjjin timn, ini aBeni tot npestijjisj nostbjiei; tpei.se dap si> ne ap-btim EBponeiiop ks ne aBem mat -j-psmos mi mai BpedniK de ai inlepesa.
în <î>panjjia, IJepinania mi Anr.iia noezii.ie noastpe nonopa.ie, Ipadsse mi tiii'bpite, as upo-dss o mape tubiepe mi as peKomandat Kit si noate de ms.it yenisj noetis a Poraini-Jiop. Ns penrbne îndoîaji kt. mejodiijie noastpe najjiona.ie Bop donindi .ioks.i ne inepilb în admipapea aie.iop ie npetjsesKB «psmsse-Ua opijjina.il. a me.iodii.iop nouopaje mi Kape uitis a Ksnoamte ssi-.iets.i snsi neam in taine-je aie.iop mejodiî.
Ns’mi este eptat mie Ka si xolbpesK desnpe mepits.1 mi apmonia KT.ntiie.iop Ponn>neinti Kbii noate ami KT>dea în npenss de nxplinipe. 31'i.p-tspisesK es însămi kt> nentps mine sneje din me.iodii.ie pomineuitf, sne.ie Doine, sne.ie xope, sneue nxntiie de .isme Ksnpinds o .is-me întpearb de apmonie ds ne mi dsioasi. Kape îmi uitpsnde inima dejaspiml; .ias dap st se esnpinio assnpa .iop sn om Koînnetent mi neniptinilop, sn nianist de mape ta.ient ie as netpesst Kbjjl-Ba ani nintpe noi, Dj. Xanpi Epjix. Eul'b ie ziie aiest aptist în npe<i>aua
KOjieKuieî de apil Ponn.iiemlî ie as timpii în Bienn, .ia 1850.
„Stpin,ts.i de Naj.jiona.iitate mi de dpentspî era.ie aS a*jat sn pessnet nstepniK jn nonops.i Pomin Kape.ie .ibKseuite Ba.iaxia. Mo.idaBia, Besapar.ia. BsKonina. npei;sm mi iea mai mape napte din TpansLiBaniu mi Banal, mi Kbte-Ba KOinitatspi din Snrnpia.
„Onsnind e.i sinrsp sn lepitopls neste 5000 mi.ie natpate, nonops.i Ponn.ii iipezcnteazi sn e.iemcnt naniona.i KomnaKt, tape mi unii.
„Am lpi.it mai ms.it de tpeî ani iiinlpe aie«l nonop. Am anst npi.iej a’i îniaua .limua. a’i Ksnoamte or.iielspi.ie. napaBspi.te, mi apiije najjiona.ie ; mi 4>iind kt. nimîntenii m'as îimpe-dinuat kt, am nimepit sine KapaKtepspi.ic aie-stop mejodii albi de opiţjina.ie mi aiul de intepesante, Kped ki îndciuinesK o dalopie de peKsnointinjrb nentps npiimipea <i>aBopar.i-.iu de Kape tot de-asna m’am nsKspat .n.n-n> Poininî, Konlpissind din naptea mea npin nsibiiuapea aiestei KO.ieKjiii Kape este o upo— in. mai ms.il kt. Najjionajitatea aiestsf nonop se nponsnjjie uspalb mi neKon testa si ju , ns nsmai in .linisa mi datinile soje, dap xmn. mi în msziKa sa Kape se dcosesemle de opl Kape a.ita, ksiiosksIt. nimb aKsm.
„Nerpemit aiesle apii se Bop m>pca coapte Kspioaze .ia întT>ea Bedepe nentps me.iodia jop ks tots,i opijjina.il», ini in,te odatb seJBatiKb, nentps aKomnanimentsj Jiop Kapeje sneopl ks-npinds uKopdspi.ie ie.ie mai Kanpijjioase, ae.ie mai sizape, mi a.ile-opi e ks tots.i simn.is mi Kiap monoton.
„Uli ks toate aiesle ns ne s<t>iim de a sne-pa Kb. ks Kbt îmi Ba da lineBa ostenea.ia de a ic gissa, ks albt sa npejjsi esupesia de me.ianxojiie ds.ne, mi dspepoasi h-iup, Kape se nponsnjjie mai în toate apii.ie de KintiK a .ie Ponn.ni.iop. Sînt în msziKa najjionajn, a aies-tsi nonop de a ie^e uasajspl mistepioase Kape
112
MEAODIME POMT>N ElUTI.
<»>aK8 si se iipesiinue dopiniiî tiH>OKate mi as-Ksnse In 4-8nd8.i ini mei, mi nape se mani+es-teazi npin mrbnset nsmat.
„De a.itb napte, apiije de danu pessnx aqea Bese.iie neimnatiKi>, sromotoasi., .ia Knpe ne-nopo*iit«.i se apsnKi k» tot«.* în aceste momente de n.n.qepe.
„InstpBmente.ie qeînlpeEBinuazi. pomxnii sint: BS'iismB.i, <t>.i»eps.t ni.slopi.iop. qimnolB.i mi nalB.i. Sînt nisjiu.1 uepani Kapil mal gîoaKE mi din Bioapi, dap aplimtil de aqest instps-ment se a*,n> mal ks scaun. nintpe uirani napii sînl udein.pa^ii msziqi a opami.iop : Aqestii se s.i8jesK6 mi kb nalsji mi kb nor.za, sn sols de inando.iini> kb noapde de melaj ne nape je a-tiurs K8 o nani. Kans.i tpanei esensti melodia ne Bioapi»; naÎ8.i 4>aqe si. se asdi. mai tape, în sBnele asKBjjite, iiasajspijie qeje ma!
m.timame; Kocza jjine .iok de r.azi, mi mal lol-deasna e yîBKati de Kitpi *ie.i mai în Bips-tx dintpe aplimtil uirani, Kape.ie esehBtb ne aqest instpsment aKomnanimente.ie qeje mai rpe.te kb o îndeminape npednini. de mipat.
„Ile aqeslf .n>8tapl îi inlb.inemti în toate sepuitopi.ie; el noapti. mal tot-deasna xal-ne opientaje. Ivind lineBa îi asde eseKstind kb 8n Kin sepios mi me.ianxo.iiK, nape.ie niqî odati îmi' jasi, apii.ie nayionaje pomine în-tp’o soqietate a.ieasi, adboyind mvziqel ins-tpamenteiop lop 8ii KintiK njin de tpi«tejji., mi Kind Bede >iinena imnpesia qe npodsqe a-ssnpa aBzilspi.iop, alsnqf npiqene ki, de iui toul Pominii napii as npiimil o edshauie Kbt de iiBjiin înrpijitb aS .isat maniepue mi na-paBspiie soqiet'bijei modepne, kb toate aqeste sentiment».! nnjjiona.* ensisti. în toali. Biplslea ja dinuiil mi nttpBnde ^isstps.i modeiop stpiine.
„Ktt nentps KapaKtepB.1 mi pitm».< msziKaa aj apii.iop pomime, si nade si miptspisesK KBpat ki este tot qe e mai rpei> de a denpin-de mi de a înue.iege, dani qineua iib .te-aă
nszil planate în ueapn de Ki>tpi> .rbBtapii indigeni. Mi» boî8 înqepna însi de a eKsiuina, ne
kt.1 se Ba nstea, deosenitc.ie genispl mi nBan-seje qeje mai KapaKtepistiqe a niBziqel na-liiona.ie pomine.
„Apiiie ponrbne se îînnapts în Doine sas Ea-jade, în Kinliqe de .isme sas pomanue, în Ki.n-tiqe de gîoK sas xope mi a.ileje, mi în map-rnspi antiqe nanionn.ie.
„Ea.iade.te sînt apiî Beni a .ie Kipopa KSBinte tot-dea8na aminlesKB Bpe 8n sBBenip istopin sas Bpe 8n poman de amop. JJepanii de ja mante, Kapil sînt adeBi>paijiî napzl pomeni, kt.ii-t b aqeste naiade kb bh nas iui.nn.top coapte .lin, kb sn inBBcmcnt de niBzini. kb tot8.i ne-perBjat, slipsind asBiipa nole.iop de Hintin mi Isiiind ne qe.ie de «antazie. Er mtia se dee aqestop apiî o esnpesie de întpistape Bisbtoa-pe de 8n e<i>eKl ebslpaopdinap. Adese-opi Ki.nd qineBa BinE.n în inanuii nepi.iop pomxne, asde de denapte, 8n 4>.i8ep nape -nsepi. kb dB.iqeaui. bii Kintin de dop. Atanqi se onpe-mte *ipi. Boe na dominat de 8n 4>apmeK ne-KBiiosKBt snpe a asasita mai niBit timn aqeste SBsnine a je msntc.iBî. Am întMnil mB.nji ki-.îitopl stpiini în yepije pomine napii, ne-<t>iind de .ion de SKOuja pomantihi., ml-aii inip-Ispisit kt. aste Kintiqe atit de simn.ie mi a-tit de esnpesiBe je-aă <i>bKBt o imupesie mal Bie mi mal admKi denit toate ramnadeje niB-zinaje qe se asds azi în saje.ie de nonijept mi de tcalps, mi nape sînt npiiinite kb aii.ias-de «bpenetiqe.
„Ktnliqe.ie de jsme (pomansejie) sînt melodii <M.i<8le ne noezil mal nose, mi aB mal tot aqe.i napaKtep na aj Ea.iade.iop. Kie se deoseEesKB de naiade în aqeea ni, glsnate kb sn tiiBBemenl mai iste, e.ie sjBjesnB asemine na apiî de glon. Ki.ntiqe.ie de gîoK sînt melodii înadins nentps danii.
DanjjB.i qej mai OBiqinBit în opauie este xo-
SN SAAON din IAUlI.
131
pa. Aa jjeapă să ploaia xopa, i)ioi;s.i de cpi.8, Ka.ismnpiî. ele.
„Xopa st. pîoanh nslfe.i: dMijpilopii, atăt oameni Ki.l mi femei, a.i ităpop nsmep ns esle niăpyinit, se ausas de mină uii fopmează sn >iepn snde f ie-nape noale inlpa mi emi d8iiă n.iaK. Să pioaio. în pănd, îndoind sn niqîop în Bpe-me qe qeja.iajt «.ane sn nas înainte sas în-dxpT.nt; tot de odată npaijspue se Kjiatină în-qet; dăiipitopiî se anponie sas întindă qep-Ks.i tot kb aieje miiiiKi.pl, qeea qe dă xopei * 8n oape-uape aep de indojenuă mi de o -lene nape n8 se întpep8inne deKăt de Kătpă Bpe 8n Bese.i dăiipitop qe’mî manifestează Be-sejia Bătănd i<8 niqiopBj în nămînt. Aqeastă jennape rpnjjioasă să KSBine mai K8 seamă de a se esnpima în msziKă: de aqeea Ipecsie Să se anese mai ni8.it natepea dinlăi a fie-Kăpet mis8pî, Tap a doăa foaple nBjjin.
„Kb Kăt miinKăpije xopei sînt .rine, erajie mi jinimlite, Întp8 atăt qeje a .ie pIoK8^8l de r,pă8 sînt Bioae iui sromotoase: dănij8itopii se pins K8 măna st.r.nră de înqinrătoape, pezămăndsse K8 măna dpeantă de smepLie BeqinB.iBÎ, mi ei<se-KBtează a'îesl dany kb qea mai mape i8ijia.iă.
„DanpA Kă.iswapuop ape o semnifinapie kb totBj istopiuă nentps poniăiiî; uepaniî năstpea-ză în memopia jop fante KOiifsze din istopia BeuLiop Pomani, ai Kăpop sînt spmamî, mi pănipea Sanine.iop este 8ii8.i din înajteje fante qe.ie mal memopacLie a .ie r.iopiomuop Aop slpăBBnî, a Kăpie s8Benip ei î.i qejeupea-zi. npin pîoKsji Kă.iKmapi.iop. Ei a.iepră ja ssne-te-ie f.iseps.iBî, a Bioapei iui a qimnois.iBi, înap-maj]î K8 amE.ieme.ie antiqi.iop apme Pomane, măqiBqi, Jănqi, senspi, mi sapă, slpiră, ies noziijii pesuejiqe înnăl, npin aqesle mimuăpi mi npin zinrenil8.i apme.iop, ei îmi penpezen-tează SBBenipsj aqestBî KaBajepesK enizod a.i amue.iop npimitiBe a .ie Pomeî antiqe. Sentă-măiia Pssajiuop este kb tots^i Konsanpală aqes-
tsî i,iîok a.i Kă.ismapi.iop nape.ie pine jok de Kanits.1 de istopie.
„Melilops-t îmi Ba epta Kă m‘am onpit -ia des-Kpiepea l8l8pop astop arnăpsiităpi. Am sonotit Kă epa ne-anăpat a ziqe Kăteim KSBinte assnpa KapaKtep8.i8i snei msziqi n»uionn.ie Kape, fiind neKsnosKstă aplimli.iop npeKsm mi anintopi.iop iiănă aKsm, ns Ba .linşi, dsiiă Ksin snepez, de a .îs a 8i)8.i din qe.ie în tăiş pîndspi uintpe a piue najjionaje a .ie a.ilop nouoape qeaă foslupiimile K8 fanop... elc..“
(b;i spma)	B. A.
6X SA.IOA din I A IUI *
(spntapc )
XHENA. 11.
(Aicnsti stern. se nelpeac .pntp’sn saaon mut — ne nape fpatt-Ueiil ţa nstnesKS botidoir—aailspc kb saaonsa de uIok. Ea este jtsininat npin doi .lamne kb razopen râpe pesmndesKi o na.iidi asinim ne tanisepia norati, ne inoni.ie.te eacranlc mi ne etajepi.ie nainc de EponzBpI aplistiic uti de noppeaane npe-Uioase, Kape ţtnnodoBCSKiS anca .tiniiui mislepios. TpcI dame tinepc s’aS pripas .ţin ca, Bpniipite *iind de sn KOptcqlB de Kaaaaepl admipilopl a «.pauisseijcl aop. Boa din cac mede ne o Hartane ţmnpiKali kb sto*i api,iintie; aa doiao s'aS ţn-kbIkeiI , na o nopBntEiiii deainati, .ptitp'sn jatap eaastiK; aa Ipciae sli ne nialoape amn Bit K.tanip mia de Epap, mi dc-yiteae saae «papide se npinteai ne tsuicae instpsmcntsaBf, sko-pind noate apmonioasc mi tcpK'Etid ineaodia anei poinanije noSe. fieKape dintp’aseste Ipei rpapil este .pnasnuispali. de tinept eacrnnpi ne «.tBlapi kb simipe .pmnpeyiKptta aop.)
DAMA de ne KANAIIE.
4>pxmoasă melodie!.. He apie’i asta?
SN K ABA AEP SnAtN.
Sn sojo din Tpoaalapc.
•N. B. (J|tn4Cn8lsa stptiKo.ieaeî intiteaat: S n Saaon din latul, Kape ai emit -pil nsniepsa 7 a aiestcl *ot, aS .putiic-aat ne Kipi-un din sotitopl a Kpedc ke iirpsonajKpiae s'icnct 1, adiai: Posia de Kati #e, Poaia deKpcn, Do tunea l>.. , Arioiaittaa miBipcalsa 'tc’mi mininKi iii astea un, ap «i uoptpetapl adcnipate a atiop nepsoane din soaietale! Aatopsa aaestsl aptinoa risemle, npin apninpe , dc dalopie a deK.tapa ki na aii sinet niil odati i'Aiidaa dc a »uhc asentinc noplpetapi mi ki atit steniac din SaaonB.i din lumi Kil mi nep-sotinjapiac te «irspiazi .fiu rac sAiit .piiKiuaipi iniayi-nape.)	B. A.
114
8N SA .ION din lAIIil.
DAMA de .ia KAABIP.
Te jjînraejf, domnB.i me&, kx’I o pomanjjx noBX >te mi-as dedrâat mie domns.i X..
SN KABAAEP ET>PEOS.
Nb ujtieam kx X.. esle Komnozitop de mBziKX... Ilxn’-aKBin j’arn KBnosKst na sn mape ainalop de aaf, mi iib ’mî jpnhinsesK we pe.iajjie noate o-i .pntpe nx.txpie mi apta msziKajx.
DAMA de xa KAABIP, (zimEind.)
8n om kb restlsBeuite tot we e 4>pBmos, ^inKxntxtop rai apmonios ; npin Bpmape, D.i. X.. noate <ti mi B»n kx-^xpeii mi msziK de ta.ient npeKsm, de ni.ulx, dta euitl mi dxntjBitop desxB«pmit mi qîBdeKxtop kb mtiinux.
KABAAEP8A Sfl/YiN , (pnsct sxtpx aAts.i)
A’as -îOBit snde’.i doape; npietins.i nostps i;ade .ia toate Ba.i[)Kpi.ie mi hb mtiesx desKspae dox bbki ja jiIb-deKxtopie.
(Tojjl .pnsens a pidc .pnset; Knaa.icps.i Expsos se nosomope-lutc mi csx din saAon, sse KSBAnt kx ape sx nottcaSKX o damx A a xontpxdanuBJ Biitop.)
DAMA de ne JiîiAlî.
Opî KBin sx <t>ie... te <t>epitesK, dpara mea, kx al jpns8<i>.iat ascmine naxKBte Komnsnepl sriBl t*nxp Ka Dj. X. Eb mxptBpisesK, 4>xpx s«i>iia.ix, kx amî dopi «poapte m8.it sx i-iS penia insnipxtoape a snal Komnozitop, sas a bob! noet.
KABAAEPll, (.pnxop)
Kaninte-ie dsinita.ie s>xnt .ţin stape sx ne npenaKX ne tojjî jpn peniBpI noetine mi msziKaie.
DAMA de a a KAABIP.
Nb mtiS daax eS am «post npiaina insiiipaliiel DabI X ., dap mtiB kx pomanua dstue ml-as npiainBit o nc-snssx n.ix>tepc.
DAMA de ne KANAriE.
De este ama... ns oii eroistx, mi ne^mnxptxmemte mi npe noi kb anea nAxaepc.
DAMA de m KAABIP.
Ksm?
DAMA de ne KANAnE.
<I>XKxndsne sx aszim pomanjja. Kxnt-o nsmal nen-tpB noi, Ka sx Bidcm danx noezia e BpcdniKX de apmo-nia KxntiKBXBl.
(Dama de Axnrx K.iaBip, p»ratx de toijî, npiimemtc .pn s*xp-mit, mi nxntx Bpmxloapea pomanjjx kb »n r.ias Aimnede mi dslos.)
Maptxpita. *
4c rsndemll o! Maprxpilx,
Kxnd de BisspI euitl pxnitx .]\ntp'a.i nongci miez senin;
Kxnd din .isna zimnitoape .Bine-o pnzx Kx.ixtoapc De se ţiloaxx ne-a.i txS sin?
Nb npezl ts, o! Maprxpilx,
K’asea'pazx «cpiailx Este vinramsA mei dop Hc'I tpimis din dcnxptape Sx'gl adsKX-o sxpstape DC A8 BlCtBA Kx.ixtop ?
lUalsusI. ds.iae Maprxpilx,
Nb te simgl dslos Blmitx A' a.te pazei dismlcpdxp!;
Oii, KB-o moantx de Issipe,
Nb Ipimijjl a ta rsndipe Sx mx Kaste ne mxpl?
Ms.tl «psmoasx Maprxpilx!
Capsa mea e pxlxaitx IIe a.i mxpel b;u tspsat!
Tjas de moapte’n aep tpene,
1IIi de-a.t inopuii «dop pene SstAetsml e Is.iEBpat!
0! dsioasx Maprxpilx!
Dxmi o jaspimx issitx .]\nlp'a«icst minst ainap;
Dops.1 mc* im iep s’o sse,
Illi, «opise, s'o dense Ile aA Domns.isl a.itap!
T0JJ.I (.pnsxntngi, mi Extxnd pn na.ime.)
EpaBo; BpaBo; tninsnat!.. Doamna mea, al snraas de xnpep.. etc.
(0 sstx de KOînnaimente snopii pmnpeplsps.i damei de Aa K-tasip.)
DAMA de ne J£AQ.
Pomanjja e de minsne.. dap s*nt «noapte intpiratx dea mti aine’I a>tea Maprxpilx atxt de «npsmoasx?..t DAMA de ,ia KAABIP.
SoKOtiul noate kx e ape onepsoanx ,)vn «Kiinux?. Bx ^nme.iapl... Domns.i X. e sn opipina.i .pnamopat de o ®.ioape.
* N. E. Mc.iodii.ie noezii.iop inlits.iatc, Maprxpita mi Adio Ksnpinse pn anost aptÎKOA, Ae uom pmnxplxmi aiionagi.iop «oael noastpe pndalx ae e.ic Bop sosi de Aa Uapis snde ai «ost tpimise Ka sx se tinxpcasKi.
8N SAAON din IAUlI.
115
DAMELE, (anponiindssc iste de K.ianip.)
De o <t>.ioa pe ?
DAMA de .ia KAABÎP.
Dap ... D.i. X. mi-as nti>pl»pisit Hlap .ţinssuil kx, ■lintp'o zi «le npimxBapx, <t>iind ja Binat mi adop-mind sse sn KonaK, as ubsI sn Bis coapte noeliit.
I s’as nxpst kx se rxseuite jpntp'sn Kimn asonepit ks <j>.topI de maprxpite, mi kx aS bxzsI de-odatx ne «na din a>ie.ie <t>.iopi KpesKxnd mi npco-xiixndsse jpn-tp’o «iinijx ajBX, rpaijioasx mi .pnnxnlxloape, o mi-nsne qepeasnx,, o jpnKinsipe $xpi seamxn ne jsme; atea «f.ioape ^nsB4>ze|pti> se anponie de d*nss.i, se
n.teux zintEind assnpa jsl, .pi zise KxteBa nsninle mistepioase, iui anol se <i>xkb neBxzstx .pn senins.i a.isastps a tcps.isl. De alstme X.. este .pnamopat . de anea dpxrx.iauix apxtape a Bissisl ses, mi o s.ix-Bcmte na ne sn xnpep, ini nentps dparostea ci s’as dedat noeziel mi apmoniel nentps ku si o m>nte .pn Bepsspî mi ^n note.
DAMA de ne JiRAIJ, (zimr.ind.)
Si non e vero e ben trovato! ziKs Ita.iienit; dap opt asm sx «tie... npiimemte, dpara mea, insiuemipiie noaslpe nentps n.imepea >ie ne-al npininsit npin Kxn-tiKSd Map rxpi tel.
DAMA de aa KAABIP, (zipind nc X. imn smi)
Komiuimenteae dBOastpe se KSBinS mai ks dpent astops.isi... Domns.ie X., Binx de KS/iepe aaspii *te mepitezf.
DOMN5A X. (pntpmd)
Mea mai npeiţios .iasp nentps mine este kx am a-Bst noponipe de a <i>i «xntat de dta mi asKs.itat de npictiniae dtaae.
DAMA de ne J^xyUJ.
Domnsae X.., Bpei sx’ml dai BOle de ajji «pane o ps-rxminte?
DOMN8A X. (.pnainindssc.)
Opi ne psrxminte din naptea dtaae, ols soKoti-o Ka o noponax, doamna mea.
DAMA de ne JiEAIj.
^\nsx.. ^uni «xrxdsemtl kx ns mi-l pei>8za?
D0MN8A X.
d>xrxdsesK tot ne’I Bpoi.
DAMA de ne J«5A|j.
De este ama anoi te por, atxt din naptea mea Kxt
____________________________________________________________
mi din naptea npietini.iop me.tc, na sx ne Kxnijl dta .pnssuil sna din meaodiiae dtnae.
D0MN8A X... (pizxnd).
«boapte ESKspos... .pnsx mitse nape nx ainc s*ntem ja bii.i, lap ns ja sonuept...
DAMEAE.
Ea, s&ntem .ia netpeqepe, mi netpeicm «sm ne n.taqe. Ninl o .iepe ns ne sueinte a ne des»xla ns-mal ks danus.i.
D0MN8A X.
4>ie npchsm dopiul.. nsmai bx por sx ns pideijl npe tape de r.iass.i mes.
DAMEAE.
d>ii iinimlit; Bom pide hxt sx noate de .pimetimop. (Domns.i X. se nsne ii K.ianip, oaie aitcBa aaopdspi ap-mânioase, uii anoi Kinti spmitoapcnc aepsspi ne o meiodie tiaini de aaKpinii.)
ADIO.
Adio., ax! niai odăii N’am apczst ax npe nima>nt A mea inimi ’ntpistati Ba posti aaest KSBifint;
Dap ts .pnsnmi, ts ne aapc Te-aaeam tainin Dsmnezcg,
Ai apoit, «ipi ’ndspape,
Si jeptpcsK nmops.i meii!
Maptsp am .pn Bcainiaio Dsmnczesi tis Sitait,
Ks ae s»ianti noezie,
Kit de ms.it eS tc-am Tssit!
Kitc inapimi de dspepe llentps line am Bipsat,
Uii, iinsil de miMiricpe,
Kitc .laapimi ui—am eptat!
Ani .pntpcpi am «ost denapte De ni ticpel ds.iae sin,
Nsmai aa si ai ts nnpte De sn tpais n.tiast mi im.
Ani .pntpcpi, asasns .pn mine, ii.iins'as pinrams.1 meii dop,
<t>ip’a iepe de ia tine Niai o jcpt«i de amop!
N’am dopit es'a.ita ’n isme Deait, nini ae-ois mspi,
Si mi’nKin ia ai Iii nsme,
Si nu iami a te Isai.
Ax! din pais.t niisaipel llentps ae m’ai demtentat ?
Aa
ns
8N SAAON din IA IU I.
Din .tEKanys.i ♦C|»i,iipel Ilcnlps ic m’al aiunratV
AJioî'pcinil <*>epi*ie!
Ultepuc din inima ta lle «ic.i te ndio'Qi ziie,
De uii'n Beii ns le-a sita!
Te-ain isr.il ks dop «cprante,
IU'ast*c.i te IssesK.. ki> ape»
Se, in.d stins din a ta minto .]\ntpcr ssucnips.t ine»!
(KmiiKs.i e .pnlpcpxnt npin nEBEdipca .pn sajon a mai ms.t-top Kauajcpi ie nins se tin»leasKE damele .ta Kontpidanu.)
8N8A din KABAAEPl.
IUliiif ie s'as .pntxiniuat mal diiţioape?
TOJjl.
Mc?
KABAAEP8A, (.pntainE)
Sx pemxe .palpe noi.. Domns.i D. rpxla ks Po-k i a d e I\ p e n ini .pl ziiea Bopse noapte n.ixKste, jsdeKxnd dsnx zimitetB.i rpauios kb «ape aiejie BOp-ec cpa npiimite, Kxnd de-odatb AriotantBd ie sta .nun Poit ia de Kati<i>e se anponie de ExpealB.! poiiiel de îtpen, ie epa oitsnal aiul mxnha ieea.ia.itE , jsmxtate de nissleaiix, mi’l zise kb Bn ton tpagiE.
Dcuitcantxlc, sepmanc! aii dasE nea msstcauE KeiI şoapta j|vi|.i atipni de dn sn *ip dc a pi!
Eipsatb.i tpesxpi .pnsnxIaiAntatmi jpntpcEx ie este? Ariotantsii ^tl apxlx neDoinnsjD. sape tomnai atsniese n.teitasc da Bpeaea Poniel de Kpen nen-tpB sa sx’l snBe... ke sa.ionşa e noapte Bine icpsit! — Aa aieaslE npiiiipe e e p e a t b.1 se <t>aie Dsnepe, 41111I smsdye tpel nepl din mastcaua le’i pemxaea, se pe-nede, dsnei>x ini se aputE sa o nantasmx .palpe ne-ineca .iul mi Domnsj D.
—	DonniB.ie! jpl ziie e.i kb r.ias pcrsuiit dc mx-nie; nemeea mea ns’l sBpdx; n'al nenole se’l Bop-
ECUlIf da Bpciie.
—	Nb te .pniicjcr, domnsd mes; 41I pesnsnde D. kb mipape.
—	Te Kpedeam mal npiienst; adaorx e 1.pi;aIs.i kb Bn aep pizitop.
—	Ilpiien .pn adeBxp ke .pml KaBjil npiiinx; dap ns’ml not jpnuinsi nentps ie ?
—	IlentpB ie?.. Dste de .pntpeaBx ne Bxps.i mes, AriotantBd; ej e jpnsxpiinat se'ui dee toate tx.imx-**ipi.ie ie Bel Bpoi.
— «I’oapte Bine! pesnsndu D... mi, .ptiKiiiEiulBse .ia PoKia de lipea sape sta jpnn>dsinitE mi snxpieatx de aieaslE SLţenx, se anponie de Ariotant mi, dsnx o SKsptx KoiiBopBipe kb d*nsB.t, .pi ziie: M*Inl diini-neajjx seKOudanuil mei se BOp jpniicdcge kb dla des-upe .toKB.i .pntE.iaipel me.te kb bepb.i dla.ie mi des-npe KOiidiftiue dBe.iB.iBl.
DAMEAE.
Iap sn dsej ? He neasnie!
KABAAEP8A SIDYiN.
Ama ^iuntem noi! KEnd Iseiiii, ne naiem .ici.
O DAM I>, (.puiet înipi a.itn).
Aes sn*n eiike n’ain bezbI .
(.ţVntpE ks tonii bcsc.i .pn sadonsd dc uIok mi. .pn KspEnd, n.ixicpen dunus.tsl .pi *aie se site iui dsc.tsd Domns.tsi D-ks EEpsnts.i poKicI de Kpeu, mi pomnnQCde D.isi X.)
(Ba spma.)
HlISHCaC.
8n niode.t dc sti.t enistodap .pn .limcii noii.— 8-ns.t din iipictinil nostpi nfi sincBoit a ne Koinsnisa spmitopsJ pi.nnm ac sape d'aĂ risit ncpdsl .pn s-tipa Asadeniiei. Sti.isd aiestci cnisto.ie mi noslatea ssuintc.iop ks Kape este SKpisi nc .pndciininx a o nsK.tiKa snpe a da ictitopi.iop o idee dc xa-.15.1 .ta Kape as avisns PonixneasKa .pn Kanelede sistematiie a snop Bcdanui din uepide noastpe:
„Ks maKsimi siniepitate SEpst niEna, kskohhe 11..—In*Cdi-„litatea nt’aS uctat dc a be peaedâ de .ta .pnlispisna daoastpE „npin Dopoxois, .pni<Et Kornitatea daoastpE ic atsnie, npin bc-„rcpca .pna.itei IIpoBcdinui o am keiieIkIo. mi jonritsdinea tim-„ns.tsi m'as tpans«npmal .pntp'o Kon*s/.isnc xnpoKsimatiBE a-„snsi ais spi.iant ie «antazisnea mi-ap *i npntlss .pn koiiic-„sisnea somnsa.ik a dsinemtidop nticpc. .pnsb snop ke ks in-„ncpvisnca mea .pn Kanita.lie, ne daoastpE be Bois pt-Bede „mi ne seastids.i «pate.i&, dirisids.t X., KEpsi, o beii d o-„noape , be por ai adpcsa Ksuenitc.ie Kohuuimenle. Iap ne „iei.ta.tui ai mei maiopi mi era.ti KonsennenQi ictiinns.i, lipi ti „a sa.tc diBcpsc Kataslpr«e m’at Bctat ai Ksnoamle. be por a „.te adpesa Koiiin.iimenle . — .pn *ine. am Konsid^epEiIsne a „iiie sSEstilsa a dBu/stpE minop KOnsemient mi rata supe sep-„Biilsne! “
HpCKEt am nstst .pnue.icue din aiest Ea.tmsm .titepap dpcs ks m a k s i iii , ks maiopi, ks .p ii t s p i s n e , ks .1 o n r i t s -dine, ks Konsenuenul, ks .p n b e p pi s ni, kb k o n r ni t a-te mi ks dirinids.i X., sepmansJ!astops.t as upoit sk ziKE «psmoase dSKpspi ini se esiipimc noetiie idei, dap a£ i-sr.slit nsmai a namte o staxie cnisto.iapE Kapo as tpessil nerpe-mit se snepie «oapte ms.tt ne KSKoana II..
.pml .piiKinsesK c«cKts.i ie ap npodsic assnpa inimei snei PoniEnie sn neoxovist nedant sape iap ziie deK.taniEnd: B e — A ot! te a m S ks iii a k s i m e n a s i s n e mi snep ke soaie» mea Ba nenclpa .pn anima d t a A e, keiî .ta din x o n-tpa, de mi s£nt dirisid, Bois k~bdea .pn etcpna Kon-lesisne somnsa.ii a .ismcmti.iop onepe!!!!!