ROMÂNIA LITERARA.
---—=»©«»—-
K* 8.
20 «DrBpsapie, 1855.
SENram roMm.
nOEM ISTOPIK
DE
I
Mi. jt.ieksand.ri.
Ana tpeie, netpi.ie penixnS.
KXNTS4 I.
1.
Din B/rip4>H.i Kapnaiji.iop,
Din desimea spazuop,
Pxnezil’am osii mei,
Ka doi Bs.itspl snpintinel,
Ile nea ua.ie adxnaitx LLIi ss 4>.iopI asonepitx,
He se ’ntînde sa o qeaijx Ilxn’^n Dsnxpea mxpeajjx,
Oii de-anojo, ’n denaplape,
IIxn’.pn Nisip», nxn\pn Mape. lap ne qe.i amap nsslil»
K» Btzsts.i qe ’ntx.iniîs?
JlAnli^nil» sn ostxme.i Bepde Ba sn stejxpej,
Mamdp» sa »n nsis de ^e»
Uli niteaz sxt e sn Zmeis!
Epajjs-I st*nr epa ’nnopdal S»b sn SKst de <j>ep sxnat Kape ’n soape stpc.isqla Uli ne sape se zxpla ______________
O .isnoalsx apyintie He nxpea a t>i slap nie,
Illi ssb <j>Iapx doi sonii He nxpea a <j>i slap sil.
Mxna-l dpeantx uiiiea na.ix; lap ne san nspta ss q>ajx KoI<i> de asp .isqilop,
Ka sn zeS nemspilop.
Me^ Bileaz epa st.iape lle-sn saj a^B ^\n nemiuisape, (Ui, sa d/Yiiiss.i, ncK.iintit Sta, npinind sape Pesxpit. Nsinal osii sel iniuisa, Bs.ilspeuite-I a.iepra Ile qea zape qensiuic,
•dsnrx, lainist, nsstie,
8nde, sa nin Bis tpesxnd, S'aszla din sxnd 4111 sxnd Bset sspd, rpozase inoante He Benia din Mlazx-noante, Sromot jsnr, ^nxdsuiit He Benia din Pesxpit.
Eapr.a ns se s.ixtina, d'psnza ns se .ierxna;
Hasepea aa msniiî ssspa,
<l>I«pa ’n sodpi tpeinspa,
Kxql npin .n.mea snxlmainlatx, J|\n slmipe ss«sndatx,
Tpeqea peni q>iopI de moapte, UpesimiiipI de peae şoapte! lap ne qep sn BS.itsp mape, 4>xsxnd qepsspl de SBspape,
94
SENTINELA POMINl.
Se zipla luslind kk n-a.n Llli ’n potipea-l tpism4>a.n IJinlIa OKisj se8 iniptu Ile Biteazs.i K'bZipen.
—	9ine euitl tx, mii BOlnine, Peticit pe Kimnl, aine?
—	Mine’s es?. Ostaiu poman, De-a 'Mnxpatsasl Tpaian!
—	Dap mc aaijl ts, mii BOlnine, Sinrsp .pn nsslils, aine?
—	Mafca Poma nea Eitpini Ml-a» nss apina asta’n mini LLli mi-as zis kb r.iasK,i seă: »<l)ii8.i mc», a.iessa meSI „Tb, din tojjl al inel Konif,
„Me.i mal tape ’n Bitejii!
„Mepiji .pn Dania, rpisemte,
„Ile EapsapI de’i pisineuite; „IITanoi Benlnih' npiBirlazi, „Senline.ii ni8.it Biteazi,
„Uli te-apine .ia xotape
„Ki s’aBds .pn deniptape „Pessnmd deuimane uasBpt, „Meninijind sapsape raasspl...*
Benit'am mi am .pnBins!
Ile EapsapI, ne to|jl l-am stins, llli ne uepmspije .iop AK8m, Domn stin*nitop,
Arntent oapde.ie auane,
Amtent .îiniBe.ie dxiumane Kape Bins din pesipit Ka notou nemippiuit Si Ksnpindi, si .pnene Tot nim<&nt8i snde-op tpene!
—Bal de tine, mii BOlnine,
Al se ncpl .pn Kimnf, aine!
—Eb si nep, es?.. ninl o daţii Bie-o asme jpnKpsntati,
Bie Bajspl mapi de $ok...
Ninl ki m’op K.iinti din jiok!
Tot ne’I Bepde s'a 8SKa,
Pispiae Bop sena, llli iiBstifB.i tot inepes S'a .iiui ’mnpegiBps.i me8,
Dap e8, ncnlniK .pn ninloape, Ilintpe Ba.iBpI apzetoape, llintpe oapdeae anane,
Ilintpe .limBeae dsînmane,
Bols .iBiita, asnta-BoIx «oapte, «liip'a 4>i atins de moapte,
Kiil Poinm s*nt jpn nstepe, llli Pomxns’n BenI ns nepe!
II.
Asie zine, eati, eati <l>8.iţiepi ’n nep o smeati, B*j*e, Bine, «menite SksIb.i Kape zinrenemte ULI’o pesninue,-o SB*pae jos Ka ne-sn mepne Beninos.
Dsni d*nsa ’n deniptape, Ko.io’n <i>8nd, .pn <t>8iid -ia zape Se iBemte-8n nerps nop,
Il.iin de sromot sanitop,
He tot Bine, ne tot «peniţe llli ne KimnspI se .nueuite Kit e zape de zipit ^Vntpe Nopd mi Pesipit!
—Sentineji, npiBirlazi!
Nops.i KpBnt .pnainleazi. Sentineji, te apatii NopB.i Kpsnt se snapije... eati Eati oapde.ie anane,
Eati aimse^e dBmmane De IjenizI mi de Es.irapl,
De ^omBapzi mi de ABapî!
Bin8 mi XBnif, Bins mi Touil, Bins noton, noton kb toijil Ile «al l8ijl «a pAndsne^e,
<Pipi <i>pie, 4>ipi me.ie,
Kal sipenl ne nmrs «a baiiIb.i De KBtpemKpi nimsintK.i!
MBijji’s «a nisinsa mipel,
«a rlapeje nmstpipeî J|\ntp’8n S84>.iet niKitos,
,/|Yntp’8n Ksijiet sinqepos 1
SENTINELA POMT.Nl.
95
Sal Pomane ne omop;
‘Pite ■i'B.nicp pcssilop,
«Pite Dsnepe tapsati,
4>xte soapti ne’mniKati Kml notonsa, eati’.i, Bine Iili’I amap, amap de tine!
— Bie!..
Ka o slănini muţi lle din Ba>pi> de insntn saati Tsm, se pistoro.iemte,
Kade, psmne uii sdpoEcmte Kodpii BCKi din a sa nane
-psnd, .pn 4-snd deBaae : Ast<j>en npsnt ostams.i mes JJVuii isseuite Kaas.i se»
[Ieste Kodpii miumitopi De Eapsapi niBiiitopI, llli mi’I snapqe, uii’i pesEcuite, SnonspI, snoimpi ^vî Koseiule, Uli’i jpn<j>pmqe, mi’i pesninqe IDiT ansnri, ini’I ^nBinqe!
Kaas-I tapsi, msniKi, SEiapi, Eat de sinqe na o «napi,
Kanni tpsnspi sse ninioape,-S^apmi apme SBintoape, llli kb rpe» 4in smqe ’noati, llli mepeii se ’ndeasi ’n r.ioati.
Kpsnt pesEOis! npiiiipc npsuti! «PiîB.i Poinel se .pnnpsnti... <pB.iqepi ess din uni! sel! «pB.iqepi mii de SKAntel Dintp’an apmeiop ilOKnipi llli .îsaloase zinrenipl.
Sfiops tonoapeae-apsiiKatc, Sfiifipnils-apneae 'nHopdate, llli siqeui.ie na soape Bije.iesns B*jn.itoape.
Kaii sa.iti mi neneazi;
.lsnta Bp.n>, se ’muemteazi, llli sapsapii toqi rpimadi MopL-ii npsde se daS npadi! Zeie nadă, o ssh. mops...
Sate nins .pn .iokkj nop !
Mii .pnlpepi se pisinesKB...
Ante mii jpn nou soscskb!
Dap BiteazB.i nă-a sa nani «Pane dpsm nintpe niBani llli nitpBiidc npin sigcpi,
Ki’I Pomin kb mente Bleui!
^Vn zidap Xidpa tspEcazi, TpBns-i rpoznin .ţwiKopdeazi, Jjeme, spm mi sKApmneuite Uli ’mnpeqlsp se 'nnomnemte ; •Piton Poinel se anpinde,
Xidpa ’n minei o KBiipinde Ul’o ZBrpBini, mi o s-tapmi, Ul’o .ţvniiiuqe, mi o dapmi!
•Pară IJlenizii, osrS EB.irapil, llli AoniBapzil mi Asapii;
<PsrB mi Xsnii, «>sr8 uii roiţii, •Pară nolon, noton kb toiţii, llli se dsnâ, se dBKB na Bonton Asspzind .pntper nmittuton De-a nop sp.icte sapsape De-a nop Baete amape!
III.
Snde’s oapde.ie aBane?
Ende’s ninisene dsnnnane?
As nepit s’ub stins din 4>a|ţi, Ilpensm toamna ’n diinineaiţi Se tonesKK, se stinrs .ia soape NerBpine-otpiBitoape!
Kb ne Bi»op de Bpqie Niai.iipi ’n Pominie!
Ksm senipi de tspEaiţl,
Ka Ea.iaspl .pnKpsntajţl,
Kb o «a.iKi ^n >ieps.i snxint llli kb a^ta npe mm*nt!
Dap s'aS dss Ksm n’aS Benit ^Vn nsstiis.i .top KBînn.iit, Ilipisind ,pn spma nop Kimnsj nsntei de omop!
Aat e KimnB.i nenel .isnte; jlat mi n.iin de apine pante,
ILiin de tpsnspi s<i>ipimate Kape zână rpiinizi ns.inale; llnin de smqe <ie’n niteazi llli BizdsxsJ anspeazi.
96
SENTINELA P O M l N T>.
8nde s*nt atxte «leul,
Uiasspl, inime ’ndpxznejjl? Moaptea peMe ze-a8 Ksnpins, ^liitp’o K.iinx mi .le-as stins,
Uli nc KxmnB.i mcm de moaptc, Kpsnt JixKam dc pe.ie şoapte,
S’as jxsat ai«Kin de-odatx O txwepe ’ntpiKomatx.
Nsmal Kxnd, din Bpeme’n Bpeme, Sx asde-Bn r.ias ie ţieinc,
O jx.iipe ’ntpistxtoape, fin sssnin de om <ie moape,
Sas nenezB.i dspepos CnsI ua.i apsunat jos,
Kape Klainx ne’naetat Ile stxiiiTiiiBi jos H8J«at.
Soape.ie .piui sitimEX jokbj Uli ansne, pom Ka <t>0K8J, ^Vntinzxnd ne Mea Kxmnie O Bxnsla.ix nBpnspie Ka 8ii sxnqepos Bemm*nt neste-sn .isnr mi tpist mopm*nt. Iap .pn na.itfi.i MepB.isI,
Deassiipa mopmfint&isl,
JjillX B8.ltsp8.I K8 4>a.lX Uli ’n polipea-i tpiBiiH-aai ^InKsnsnx K8-a.i ses seop Ue uiteazs ’iiBinrxtop.
Zis-aă raass.i, mi kb ja.te nzxnrxnd şoapta inBinel sa.ie, <I>il8,i Pomel wel Bxtpxne SKanx apme.ie din mxne, n.ieaax $p8ntea, rni’n dspepe, Moaptea hiamx, moapte nepc.
Eapx Ha.isl, <i>px[jiop,
Nenezind jpnMeţiuiop,
Kxmn8.i jsntel nxpxsemte Uli snpe mBnijI .pmiet nopnemte Dfinxnd .lin mi nesimuit ne stxn*n8.i zbI IsEit.
El se daKB .pn tpisti. Ka.ie,
IUi ne spma .iop, deBa.ie, Kade-o noante ’ntsneKoasx, Noante oapsx, <i>iopoasx,
Ka «biuIb.1 niina>nt&.i8l,
Ka taina mopm*nt8J8l;
Uli ssB nearpa sa apinx,
Se steprs toate, .pntp’o K.iinx, Ksm se steppe de 8mop BisKj Me.i amxţiitop,
Uli Ka SBiienipsa SM>«nt Ueaop uape ns mal s*nl!
SKJPbBIE,
Sx tpxemtl, ostam Pomane!
SU.m a .îsmel anssane!
Tb, kb nentBjjI al onpit Ba.iB.i Kpsnt din pesxpit,
Uli kb Epa^sa txs apinat llasK.i şoaptei .î’al sKiiiisat!
Dap ne ziK?.. sn <t>iop peae nintpe-a zsmel Bine tpeae KxmI de-odatx-8n r.ias npin asme, *Pxpx seamxn, 4>xpx nsme,
Sfinx, dBMe-o nearpx Beste:
Poma, Poma ns mal este!
Zis-ais r.ias8J, sn pessnet Asnr pesnsnde ica sn tsnet Uli a Pomeî BB.itsp <i>a.miK Kade, dxnd sn yinel jajmiK1
BE*II.\T»TATE mi KOIEPECK.
(«prnapc®).
Dapx în timn ie KOiiKBpinua inera^x a ma-peaop ale.iii de sk.iubî deMima nonopaijia ai-Eepx, Kasse deoseBite .isupa snpe a tpans<t>op-ma SK.iXBia. DaKX KonKspinjja Bpaue.iop SK.iaBe se <i>xk8 «tsnestx insniitopLiop jifiepî, ne de ajtx naptej însxuil neBoinjjiie a anestel Sfinte KonlpiBgipx a îmE8nxtxiji şoapta SKJaBÎJop. Es-nepiinya înBxui npe nponpietapil poinanl kx sKJiaBBJi, Kxp8ia i se înBOîa de a’uii adsna 8n
* Bezî 6, 7.
S K .1 T> BI A.
Î)T
miK Kanitaj, uii Kape npin atesta snepa de a se pesKsmnipa, însuma ks mai ms.iti apdoape deKit aue.ia Kape ns aBea dpent îniEO-idipe deKit Bi'iîK.i stiiiîii8.isi. Intepess.i Bine îni|c.ies a nponpietapLiop, intepes zijmiK ai|ij]at npin .isnta te el aBea a supijini în Kontpa mesepiami-jop 4iBepi, îl îndemni, npin spmape, a da sK.ia-Buop 4op în.iesnipea tpeE&iluape snpe a'mi în-demma sn miK Kanitaj ks Kape si se noati pesKsmnipa. Ateasti KomBinauie Jie da sn îndoit 4>040s: întii, SK.iaBB.1 msntia mal Bine iui mai ks slipsiniji; ne spini, ej întoptea, pes-Ksmnipmdsse, tea mai mape napte a Ke.ilsie-■lijop ne Kostase, uii 4eînt<'ptea ositinsit în-tp’sn timn Kind e.i nepdsse o napte a iistepei mi a msnteî sa.ie. Ile .imn ateasta este de adioqit ki pesKsmnipapea ns da o desiBip-miti jiseptate SK-iaBS.isi, mi ki atesta pemi-nea ipki, în oapemi Kape misspi, ssb alip-napea stinîns.isî: ki e.t epa, snpe ni.idi, înda-topit de ai da o dape ansaai în sKiniBSJ na-tponaqis.isi ses. Desposipijie sas emantina-jjiijie se înmsjuipx ama npin înssmi +o.ioss-phe ne e.ie da nponpietapLiop de sKJiaBî. Kite odati anestii se a<t.ia im<i îiiKspayiajji npin ,ie-ţiije pejaliBe 4a îmmpiiipea mepinde.iop; aneste îmnipiiipi ne+iind dale de Kit oamenLiop .ii-Bepî mi despoBijiijop, slinînii a<i>.iapi 4>ojos în sne.ie timnspî, mal iues ssb Mesa pi, de a’mi emannina sk.ianiî nentps a aBe napte din rpine.ie îninipijite. Ai>api, ja ueapi, îninpe-jspipi de o natspi naptiKs.iapi isnpiBipi tpan-s*opmapea sK.niiieî. l)sni miplspisipea jsi H.iinie mi a jsî Ko.isme.i, mapele ate.iii arpi-KO.ie, mimKate de npaue ssjiaBe ( latifundia ) isBSlipi de a stoapne nimîiitsj Ita.iieT. Anest <te.i de esnjsatajiie se 4>iks, npin spmape, din nsijin în mai nsijiii 4>o4ositop, mi Beni o e-noxi Kind nponpietapil a-Kiapi ks npiinyi de a îmBSinlijii nimînls^ mi aj da si’.i Jisn-pe-ze, ama îmnipyit, su.iaBi.iop 4op tpans4>opmayî în
rnepsl, Ko.ioni snS sJOBO/.iepi *. NiBi.iipi.ie EapBapijop, imnsjjinimi sirspilatea nponpiela-pi.iop, *iKind peBO.ile.ie mi «j-sqipea sKjaBi-jop mai stuoape, npcKsm mi mipyinind Kon-soniajjia npodsKtejop Ksjtspel mapi, Koiilpins-ipi mki ms.it ja aneasti tpans.t>opmajjie. Ka-sseae Kape as adss des<t>iiniiapen sK.iiBiei în ESpona se tpars, Ksm se Bedo, din opdinsj eKonoiniK. Pe.iiqia Kpistiani ns Kon.iSKpat mi ea Ja aneasta, înlpodsKind în jsme o itiopa-41 mai Kspatb, pesmndind in ss-Ktele o se-minni mai Bie de dpentate mi de 4>piijie; dap ap *i a se mipqini întp’sn eKsamen ssnep<ti-nia.i daKi «’ap atpiBsa nsmai lîpislianismsjisl mepits.1 ano.iipei sK.iiBiei. EBanre.iia, dsm se-ko.iî nsmepomi, de aBle as nstst a’mi pesnin-di în nonop mintsitoape.ie îtiBijiitspi. y]\n Es-pona Anssani, de asie în a.i XII seKOJ, sn riani A-ieKsandps III nsB.iiui o bsji nen-emanniuauia vencpa.n a SK.iaui.iop; mi mai anea bsji epa mai ms.it o îndemnape dsxoB-nineasKi deKil o 4eqe îndatopitoape nentps Kpedinnioml de a’mi emannina SK.iaBii, Kini SKJiBia se nistpi ai;o.io inşi ins-iiii seKOJi; de aBîe în a.i XVII seKu.i ea 4>s onopiti în Anrjia. în <J>panj[jia ea se nislpi nini în aji XVIII seh-o.i; ne.ie de ne spmi pemi-uiiu.î a sa.ie se stepsepi de asie ks peBO.is-Uia din 1789, odati ks mepsia, Kitl nini alsnnea, Kiap BisepiKa KatojiKi de ns mai a-Bea SK.iaBî, dap aBea ue4 nsuin înepsi, Kape ns epa de Kit o tpans4>opmn||ie. în Espo-na Pesipiteani, siuiBia se nistpeazi nxni în zi^eje noastpe mi Kiap în jjepl Kpistiane, a-dii»i în flpinuinateje poinine; îap Bisepiiia noa-stpi ns Konteni de a aB^ SKjaBi de Kit în a-ns.i 1844.
Iştupiiiî mi eKonomislii se deoseBesns ms.it a-ssnpa ni4>pel nonopajjiel SK^aBe în antinitate.
* De ja siocoiie, Ko.ionie de oameni s.toaozl.
98
S K P ISOPI-
D»ni Boeckh nonopnjjia Alitei se Komnsnea de 135,000 oameni jisepl uii 365,000 SKjaBÎ; Wallace ssîe nsmepsj si.jaBi.iop ja 580,000; Sainte-Croix îj s»ie KÎap ja 639,500; din— npolim. Hume Î.î pedsqe ja 40,000. D. Le-trone, a Kipsî ena.i»ajiii sint iipiimite mi de D. Dureau de la Malle, a»lop».i a Economiei IIo.1 iti qe a Pomanijop, di si<t>pa de 110,000 nentp» nouopnyia sk.uibt,, ini de 130,000 nentp» nonopajiia jiiBepi. D. Dureau de la Malle eBaj»ea//& uonopajjia de SKjaBÎ emanqinaui mi meteMî (slp i.inl) a Itajieî, în ansj 529 a *sn-dauieî Pomei, -ia 2,312,677 j»zî, iui nonopa-yia jinepi. ja 2,665,805. Ilporiopuia ap 4>i de 26 -ia 23. A.iijî astopi da» eBa.i»auiî m».it maî mapi nentps uonopajjia sKxaBi, dap aie-je a D. de la Malle se nap» a se anpouia maî m»Jt de adeBip. Ja s<npiuil»j pensEjiqei ns-mep».i sK.iaBuop KpesKsse ama de mape, în Kit ne de o naple stLiiîniî jop, maî a.ies npe auei a ate.iiijop arpiKo.ie, <j>»pi neBoiuî de aî îinin>pui în diBiziî, de a aB6 peyislpe mi pa-uopt»pi întoktnal na în apmiije Esponiene; iap ne de ajli, napte on>pm»ipea se si.ii în tot Kin»j de a asKsnde a'iesteT Kjase de oameni ssnepiopitatea sa n»mepiK'L assnpa oameni,îop jisepi. De aiela Pomaniî se mi *e-pia de a aBe o deoseuipe dina<tapi mi Be-depati în îmEpiKi>inintea oamenijop jiEepî mi a sK.iaBMop.	m. k.
SKPISOPÎ.
II.
Ilpictine!	Şansa.
snpi» de ,ia Dpesda sade nin’a n» agiange tpeBBle si tpeMl ne -ia (Ipara, aqeash, bchIc Kanita-jie a pepeaop de Boxeinia, Kapcje, de mi astizi sea-nnni .pn nipisipe, dap totsiui nistpeazi ’liik-l an KapaKlep de pczidenjjia KpieasKi.
Dpesda eslc »n opam «oaptc 4>p»mos mi coapte nji-K»t. îlonopaiiia sa se sale nim. xa 80 mif de şarjele; pis.i E.ma sape .pj -pns»<i>.ieueazT>, luantajjiije de Konaaî sape .pi .pmnodoBesKS, rpidini.ie Kape .px.pn-KKnpTspi, amezT.minte.ie kb sape este jpnzestpat;da8 a<iest»i opam o npiBe.iimte ooapte intepesanti.
N» KsnosK nimiKi.pn.iBme, (.atapi de tepajja de-ta St. Htepmen, .nnrb Ilapis), Kape si noati «fi aseminat kb Tepaga qe se pidiKi ne ma.iB.i E.iBet; de ne dmsa okIb.i se npimE.ii ne Bestits.i nod ne snemte iinse-ie nxpjji a xanitaiiel, ne sase-ie de ueapupm-npimtiete ne KB.iine.ic de ne ^imnpeglsp, ne aanoa-pe.ie mi ne Eapqe.ic de tot sois.i Kape BpizdsesK» pis.i mi, .pn s<t>ipmit, ne rpidina nBE.iiKi, nBmiti linşi m sad, sidit b ne ma.iK.i dpent a E.ibcî, mi Kape e nenontonit n.iini de njiniBitopi.
Dpesda este Bestiti npin ra.iepia sa de taE.iospt qe KBnpinde ms.iijime de Kano-d'onepe aqe.iop mat q>ai-mozt nistopt Ita.iient mi <l>.iamanzl, mi mal a,ies ne-npejjBitB.i taB.iois a .ist Paq.ae.i, .flVni.iijapea <l>e-qţoapei Mapie, Kape atpaţie admipapea -îsinel pn-tpeut.— Komoapa KpieasKi nsiniti rptKne-reBio.iBe KBnpinde BOriyil nestimate, .pntpe Kape se deosc-mte »n diamant mape, Bcpde-desais, qe n.iitemte mi.iioane.— la.iats.i Hîanonez este bii ms/e» de ,ib-Kpspt xinezemti, indiano, ete, qe di» o idee jimB-pitx de indsstpia nonoapc,iop doirbptate mi ama de nBjjin KBnosKste Esponet! — BeKlB.i Kapszej, .pinno-dofiit kb «.psinoase naiii.itonspi .ia tBGnatp» snriBpi.ie sa.ie, KBnpinde SBiKetBpt de istopia natspaj b mi deose-Bite KBpiozitijjt apitistiqe.— Teatps.i este biib.i din qe.ie mai miiiBiiate din Espona; Katcdpa.ia .piw-biji-mazi o apxiteiitspi e.ieranti mi m^pea^^; ^ntp'Bn KBB*nt, Dpesda ape tot qe noate .piiKinta ne sn ki-.îxtop ati.t .pa npieipea nodoaEeaop nalspel sxt mi jpn npiBipea minani-iop aptei.
Ote.iBj nostps se rbsta ne qea mai mape nlajp. a opauisasl. Aqeasti niajji epa .isminati npin doi st*.inl kb raz. -]\ntp'o seap b, ne ^a 10 qeasspi, Bn BBet sspd mi pers.iat, Ka mapmB.i ansi pepiinent, ini oi-kb s^aJepr ja *epeastpi. Toati niajîii mpea anonepiti. kb »n kobop nerpa, ast«pe,i epa de iiBinepoasi. ms-i-Ijimea de oameni qe se adsnasepi. 6iib.i din aqei doi stiB.ini k raz nxpta o Kitie npin Kape emia mai ms.ite ainiBi de napi, iipodsKbnd o .iBininajjie ^ o apte modeşti. Ileste nsuin o sandi, de intiziKi .pnqe-
SKPISOPl.
99
na a sana an mnpm apmonios ini maiiiimea, xonda-sx de sanetaa instpamenteaop, se sxapsx de ne nia-yx iui se «xxa neBXzatx 4111 a.iiueje .ixtapa.te. A-neasla epa o solemnitate!
Kanpins de xapiozitute, a«.ixia sx opama.i Dpesda sepaa .pn nina.i anest simn-ia aplana.! sepBi.topel Kpa-ta.iat. O! maat «epinit inonapx! E.i se npitnB.ix .pn sina.i nanita.iiel sa.ie iui jţvn miauoxa.i nonopa.ial seă na o simu.iitate antisx; xapeta .tal este .piixxniatx namal xa dot nai, jpnsxt na s’ap xanoaiute dintpe tpx-sapi.ie naptixa.iapi.iop dasx Bezeteai iui «enlopa.i n'ap napta .liBpeoa xapyel. <t>pamos e de a <t>i nineBa pe-ife, dap ini mal <s>pamos e de a <t>i lasit de nauia .pn-tpearx, mi de a «i uentpa ea modeaa.i Banxlxuei, mi a niptaueî.
Saasa este o minanatx ueapx: ane, bxI de meta-^apl, nxdapl.. nimia na’i .îinsemte ; 4111 apmape, xx-.îxtopa.i .pntx.menite .ia tot nasa.i, «aspini, xantioa-pe de <t>ep, esn.iaalayii de tot sola.i. Tot odalx, .pn npiBipea «amseuMOp natapel, eneastx ueapx na este mal nauin Bpedniax de Bxzat.
Am «ost de-am uizitat naptea ne se namemte S u i— Uepa SaKsonx, mi pn adeBxp am rxsit ax este mat Seiuepx dexxt .pusaiui SBiuepa! .]\n dpams.i meă am tpexat npin Ili.iniu, pezidenuie de Bapx a Kpata-jal, auiezatx ne ma.ia.i E-isei mi a.ixxtaitx de an naps mi de o rpxdinx minanate .pn «anda-i Kxpopa se px-disx na.iata.i zidit .pn «opma anal xtosx xinezesK «oap-te opiyina.i. Mai denapte am tpexat npin nimte bxI .pnxadpate na st*nnî mxpeue .pn «ape se desxidă ma.i-Uime de neuitepl mistepioase, mi, .pn s«xpuiit, am a-yians .ia an ^ok de o npiBe.iimte atxt de exstpaop-dinapx kx am pemas nxtpans de almipe. ^\ni;inae-mtijiî an h'xmn npesxpat i;a st*nnl na.ite mi dpente ne esa din sina.i nxmisnta.tai na nimte xxnxuini de zaxap. Aneste uetpe apieme se rxsesxa Kxnd ada-nate .pmnpeanx, Kxnd pesxipate ne «aya Kxmnaiai, da-nx Kanpiijla^ natepninel mxnt ne .ie-aă apanxat a-xo.io, mi deoscEitcje rpane aă deosesite denamipi.
dxxaitopii de ne’mnpeqlap aă sxnat Kxpxpl ne sale ne Ka.imca .iop, mi aă apanxat nodapi amoape .pulpe B*p«api.ie sop, .ptiKxt noate nineBa a se npims.ia .pn toatx Boea de ne o st*nxx ne a.ita, tpexxndne dea-sanpa npxnxstiuop ţvnrpozitoape. finaj din ane.ie nanKtapl, nea mai «pamos, se namemte Eastionaa, mi snextaxo.iai ne se .pn«xuimeazx de ne .pnxauimea
aal este BpedniHX de adinipape. Ssb ninioapeyl xap-pe Easa, «a o sopde apuintie, naplxnd ne aania.t el sapne mapi mi mini «ape aomaniKX sa deoseBite-,ie sate amezate ne ma.1api.1e sa.ic.
Zioa .pn aape am aizitat ane.ie .lOKapi, se .pn-txmnaase a «i Kiap Daminisa; o nantx .pntpearx se KOBOpla ne piă, npenedatx de Eopni na msziKanyl uii apmxpitx de tot a.iaia.i Bi'se.t a nantami.iop. iCxn-tine.ie, pxKiiite.ie , xoxote.ie, se sala .pn Bxzdax mi Benla nxnx .111 mine adaKxnda'ml o apmonie i;a din a.ttx jame; sale.ie se nxpea kh niuite ansxxpif de .temn; oamenii xa nimte nxnaml. De necu împle de E.iea, o netate mxpeaux, Kionirstain, amezalx ne an b*p« de mante, ne apata soasteie sa.ie slixnsoase, jpnap— mate mi natepnine. Uauin mai denapte se Bidea li-aienstain Ka nponopuii.ie saje apieme, mi .pn «andaj tuE.ioa.iai, de mi .ia o distanux de natpa .iere, se zx-pia lli.miua mi Dpesda. — Kxt ola tpxi na oia alta anea mapinx npiue.iiiutc, mi na boI .pnneta ninl odatx de a .pndemna ne toui iasitopil de minani xa sx «a-xx Boea*Bvi de .ia llpara .ia Dpesda, ne E.isa, .pn SBiuepa saxsonx.
Am mezat .pn Saxsa tpei sentxmxni mi mi s‘aă nxpat xx am mezat namal tpei zi.ie, ast«e.i de px-nide aă tpexat zi.1e.1e. Danx aneea am n.iexat sx aizitez deoseBite.ie amezeminte de ane minepa.ie din Doxemia mi din Kauapi.i, npexain: Mapiensad, Kisin-ren, etc.
Mai toate aneste .losapi de netpenepe seamxna .pn-tpe e.ie, mi not zine xx nine aă oxzat ne ana.!, je-aa Bxzat ne toate:	natapa este aneiaiui upetatindene,
adixx: manteanx mi asnpx ; mi xiap amezxminte.ie s*nt pxdixate ne aneiaml sti.t. S1 x n i x a .1 nostpa Jie-ap .pntpene ne mante daxx ap «i .porpijit mi .putoxmit ne an n.ian eăponean.
Kx.ixtopaz xape ape Bpeme de nepdat, noate sx ne-tpeaxx «oapte tuxxat dox, tpei .isni a Bepil ne ia a-neae minepa.ie din l^epinania, sxni, a«apx de nax-nepea Bieuii .liniuilite ne rastx, e.i se a«.ix nexonte-nit ^intp’o sonietate aaeasx, aaxxtaitx de «amilii xa-nosxatc mi nintpe xape ades ape npijej a .pntx.mi tinapl opipina.ie de an mape npeu nentpa an fizionomist.
da ana.i din aneie amezxminte ande sosisem de Bp'o tpei zize mx npimE.iam, ^intp’o zi, .pn a.ieea ne
100
SKPISOPl.
dsqe .ia isnoape.ie ane.iop minopa.ie. InsneKtops.i no^iijiel de rko.io, lamxp MXKst de mi onsna sn n ist atxt de ssnxpxtop , s'anponie de mine mi .pini ziae:
—	ripiiiijK.i de X... se a«>.ix ai'ie midopemte sx te Badx. Bpei sx «meii Hsnomtinua sa?
—	BsKKpos, îi pesnsnd; dap, mal jpntxljs, ami dopi sx rntis qinc’I IlpiiijifU de X..?
—	E.i este KiiM din llpinuimopil din IJepmania, a Kxpopa npinqinate sa.nt Kxt naima de mapl, .pn i;xt de-al tpape kb nsniKa ;ia »n xotap ap «xdea mi8m-bs.i diiiKo.io de qe.ia.ia.it xotap; a*iesta, sape as sosit de lepl aiqe, ape o apmie a.iKxtsilx de tpel so.i-daul, mi ks toate kx din întpcgi statspi.ie sa.ie n’ap nstea sx ^vnjrleEe o Komnanie de natp» oameni mi »n Kanopa.i, dsnx Ksm zihS «PpanuKzil, nentp» sa sx dele »n Kontinpent den.iin Koni>edepai|ieI, ca ns este mal nsiiin llpinu SsBepan.
—	Toate aqeste Kxte îmi snsi, Domns.ie insncn-top, mx .pndeumnx mi mal ms.it a Ksnoamte ne a-qest SsBepanam.
—	Binx kb mine Ka sx te npezentez.
InsneKtops.i no^iijiel nopni înainte; es nopnils d8-nx dxnss.t, rxndind K8 o nemxppinitx satis4>aiiijie sa mxpimea Mo^doBci ne .îxnrx npinuinatB.i de o ma-qe de nxm*nt .pn sape mx rxsîam.
^VnKspxnd sosim .pn «aya ansi naptiKs.iap neînsemnat, mi InsneKtopBJ, .mxnd sn aep pesnehtBOS, mx npezenteazx q*xpx Beste aa d*ns8.i. Aqesta e-pa IlpiniiR.»! E.i îmi ziqe KxteBa KBBinte de nOviite-Ux mi deodatx , n,ienxnd8se adxim dinaintea mea, îmi SKoate Kaneaa de ne Kan; soKOtind kx se în-Kinx .ia mine, epam rata sx’I întopn înKinxqlsnea Kxnd ,p.i Bxd kx KK.ieye din 4-sndB.i Kane.iei KxteBa nxnsme ie de jemn, miql nxt deyetB.i, 8ne.ie q>xpx nan, a.ite.ie <i>xpx xpaije, a.ite.ie fxpx niqloape;
—	Ac bczI aqeste ? mx întpeaEX IIpinjjB^.
—	Ac Bxd, îl pesnsnd.
—	^Inue.iepl qe s*nt?
—	Ba n8... amtent txamxqipea ajileuil Boastpe-
—	Tpapl K8 nisto.t8J?
—	Tpar.
—	Aqeste sânt nxnsmeje qe am îmnsiuKat astxzl za tip.
—	Aqeasta <i>aqe ms.it onop ta.ient8.i8l A., aoastpe.
IIpinuK.i ziinsi K8 ms^uemipe; dap Kxnd Bps sc’ml
nse sane.ia lapxml ne nan, nxnsme.ie n-ioăapx na o insndaiiie ne loatx aBrssta sa nepsoanx, sxpindsl ne nas, ne speKl, ne smepi mi îmnpxmtiindsse ne nxsin. SsBepanK.i, «xp'atnl nepde Ksmnxts.i, se nsse a .ie stpxnpe din nxsins.i a.iee.iop, jc Exrx .pn eszk-nap, se.pniiinx.ia mine mi îmi zise: adio.
Adox-zi aq>.ial8 kx IIpinu8.i 0K8na o k.isx Beqinx K8 a noastpx; rxsils de datopie a mepqe Ka sx’l în-«xijimcz qiei.iitxui.ie me.ie, mi mx dssels-ia Kspte. Doi ariotanui, an Konte mi sn sapon, mx npiimipx mi îmi snKsepx în tainx kx A.iteua .isa sac!
Aa a-p.iapea snel Besti atxt de imnoptante epa sx mx petpar K8 qea mal mape disapeuie, Kxnd Bapo-ns.i Kape, sx Bede, kx OKBna mi nostB.i de Mape-Ko-mis, danx qe mx noq>ti sx’mi .pnsupig nsmeie ne nondina Kspuel, îmi o>xk8 nponsnepe Ka sx Bizitez rpajdispi.ie SsBepans.isl.
Ne dssepxm .pndatx .pn 4>8nd8.i orpxzei, mi bxzsIs Bp’o 12 r.ioaee sine cinste, sine rpijite mi .piiKsn-Uisp^te de sn ad*nK pesneKt.
—	DaKX i8Bcmti a mcpqe KX.tape, .pml zise sapo-ns.i, Hpinusj .pul Ba îmnpsmsta din nail sei ne Kape Ui-a îuxqe.
—	Ami aBe de mape mK.iuemipe se qepii aqemti zmei.
—	Eatx snsj, qe.i nnrps din ko.iu, Kape'i coapte rpeg de înKx.ieaat; K8 toate aqeste, Ilpinus.iî.i mxnx K8m .pi n.iaqe.
—	Sx Bede kx A.iteua sa este esn KaBa.dep.
—	llej mai esn din Tlpinui nat!!..
Nb mtl8 danx aqeastx penstauie epa mepitatx, dap in tis kx, în snpe seapx, Ilpinusa se apxtx nsuin .pn rpxdina nBB.iiitx.. .pnsx coapte stârnit! — Kxqisms.ia K8 K*pje! Ka.is.1 aqe.i nerps, atxt de ssnss Bpoinuei slxn<xn8.i8l seg, î.i tpxntise *xpx niql sn pesneKt nentps asrssta sa nepsoanx!.. Sx.pnue.ieije de .ia sine kx, din minsts,! aqeja, îmi IpeKB rsstBJ de a qepna zmeii S 8 b e p a n s .i 81!
Adio! niixini dimineaux n.iea .ia Eaiiapia, de snde anoi 0Î8 tpeqe în SBiuepa nxn’ a ns mx dsqe în 4>panuia. U’oIb sapie din toate aqeste uepi dasx ml-oîs mai adsqe aminte de tine.
K8I_1ET1.PI.
10!
K ft V c t i> p i.
II.
Kmd îmi apsiiKT, linena ohii ne 'ieea ne se Kiam’b .litepatspa Ponn.ni, nsijine mi papi npo-dsKyil nots al unpi ks nnEiepe; nsuine îndes-tsneazE mintea uii inima; lene msnle slut ko-ni.n.pii. iepKT.pl *EpE <i>opmE, a KEpopa npeij slT. nsmai in kosIs.i linorpa>frieî mi în înnpe-depea ie a» aslopii nop ke ns se notă n.si .ishpspi mal *psmoase tn nsme. Ilentps a în-Ueneye ne anjjil tper.sie rpamatiiene mi neK-sinoaneje a <i>ejiKpitejop jinisl neo-.iatine de astEzI. sas dens, emtlsi.iita rEii, na iimi.iitspo.ic Dnsl P, îmjejessj KSBinlenop «Kimosite de sistemele yenii.iop nsoî.
lÎEnd mi amtent jia Bpe-o idee nosE, je-mspitE, iz.BopitE din mintea poniEiiE mi SKoase na nsmiin. în niniEE pomEnE, îmi adsn aminte ke ideea aleea am netito în aslopi tf>panijezi sas Nemijf, ks deosecipea însE ke aieslil o es-npimasepE ninE. <i>psmonsE, 4>EpE si.iE, mi al nos-spil o npe«i>aK8 în nororpi<t>. îinsn npe4>aie toatE .limna în isne, a.its.i în jj, i e, a.ils.i în is, an-tsn în î n t... de ns mtil nsm si. te întopii întpe aieste natps nsiihlspl napdinajie a rpamatiii.iop.
Ns maî este eptat ponn.ni.iop a rpii ponvE-nemte, ssb osxndE de irnopanjjE; o mape naple din aici ie se îniepiis a supie mi-as dat KSBînts.1 a sKimosi ie este, mi ms.iijl BpoesKis a <i>aie o niniEE nosx: iei npoKonsiiil ssb KSBÎnt kt» sint npoKonsijjî mi as idei, iei neînBEyaui nentps ke dopesKS se napE Îiibe-Uajjî; niiî sns.i ns rîndemte ke jiuisene se 4>aK8 npin Bpeme, npin SKpiepi Bsne, dsiiE pîn-ds.i mi snipils.i nauiona.iitEJii.iop! AdeBEpat, neiioLie nose ieps mijaoaie nose, mi ideine nose as IpeEsinjjE de KSBinte nose, dap ne-Boea tpeBsie se ne dee na iBanx, se ne Kpee-
ze mi se ne ImiiEmîntenensKE. Se *im sirspl ke snde ne-a tpeBsi sn KSBÎnt, ncBoea î.i Ba isKodi, ns dsnE sistema Ksh>psla sas a ksIe-psla, dap dsiiE noniKa niniBel ne Kapc ns o <t>aKs niiî iiiBEuaijit niil .leKsiKoanene.
în BeaKs.i a.i XVI, KEiid Espona epa naţ nsnKls.i snde sînlem noi de Bpe o dosE-zen de ani, na penamtepca mliinije.iop ura aptenop, nedantisms.i amepinjja .îinu.e.ie de o soaplE ie ape ms.itE aseniEnape ks şoapta .limr.ei noas-tpe. .latinisms 1 inei.a snipite.ie; neonoqismsji jjinea .iok de tanent; issodipea de KSBinte epa ijenisn! Ks keI o Kaple epa nninx de sisteme, ks keI epa mai ncînijeneasE, ks atEtn se nEpea mal 4>psmonsE mi mal ssBjiniE! lle-daiujil se «*>e.iiiita snii ne anuil... epa enoxa nop!! Ile aiea Bpeme tpEla PaBen6, sn om sape mtiea natineuite dap Bopsîa Kspat 4>pan-uszemte; Ksm s’ap ziie astEzî na noi, sn om ie ap mii «panjjszemle dap ap Bopsi, ks toate aieste, poniEnemte. Aiest Pasene pidea de nedanjji Kapiî disnoia mepes natineasKa BpEnd a SKimosi <j>panuszeasKa. De s’ap iei ne jjep-mspine DsnEpei sn Pasenc, ns s’ap psmina se zîke mi de noi ke desnoiem «tpanuszeasua Ka se sKimosim poniEneasKa.
Ns este din Kane a4>apE a înnn.na astopii Apde.io-PomEno-MojdoBenî na ni mira 4>pan-jjezE din BeaKsn a.i XVI; msnui din Dnop aop soKOti ke'1 o fcspEtspE sas o îmupsinstape din sistemene mi sapiepine Beslite de aslEzt: de nindE:
—	Mon ami, d’ond viens-tu â ceste heure?
L’escholier lui repondit: De l’alme inclyle et
cdlebre accademie que l’on vocile Luldce.
—	Qu’est-ce â dire? dict Pantagruel â un de ses gents.
—	C’est, repondil-il, de Paris.
—	Tu viens donc de Paris? dict-il. El â quoi passez vous le lemps, vous aultres, mes-sieurs esludianls au dict Paris?
*
102
OţlETIPl.
Repondit l’escholier:	Nous tranlfsretons a
sequane au dilucule el crepuscule ; nous d6am-bulons par Ies compiles et quadrivtes de Purbe ; nous despumons la verbocinalion laliale, et, com-me verisimiles ainorabouds, caplous la b£ne-volence de Pomnijuge, oniniforme et omnigii-ne s&xe feminin. *
As tpeusit .îiniEeî d>pnnjjeze dosx Beanspl nentps a se desKspna de r>apEapisms.i nedan-tisms-isi! î-as tper>sil sn mip de oameni k;i Pasej6, IlasKa.i, mi astopii a a XVII mi aj XVIII BeaK nentps a se Kspxjji de .latinism mi de Itajianism, ini a se nsne ne Kajea el.
lIe este jitepatspa de ns nîap eKsnpesia Biejiiî sneî naiiil? înpipispea .litepatspi.iop, ko si «*>ie dpeantx iui .leyisitx, tpeEsle se îasx din rpa-ds.i liBijizaijiei, din anjenapea naj]iona.n>, din înpispipea stxpeî mopa.ie, soj|ia.ie, mi nojitiie. toate aceste elemente tpeEsle si se înmipe de-jaoja.itx. Kxnd sn nonop moape, nstepea ji-tepalspei .isi este moapt'b; pemxne nsmaî o pezepBx de idei sape ns sînt a niil snsi nonop în deoseEl, ii a omenipei înlpeyi, <n-px deosefiipe de timnspi; îap <topma BeKîe în-tpeBsinjjalx jta .ishpsj nos ns’i a,ita denxt o yis-Kxpie. *Iine întpeEsinuazx <t>opma .îitepatspi.iop bckî , înBie nonopsj a<ie.i mopt ks rînds.i mi ks nxpaBspije .isî, kx*iî jitepatspa ns noate *i de nit xaina sneî <t>iinul.
Dap ie este nentps na{|iije ne se pxlxqesKS în înlpeits.1 nedatism a *opinei, a i;sBinle.iop mi a momijjepiei stpxini.iop?
De inipape este kx pomxnil as înnenst ks nedantismsj Kxnd ni,ida najjii.iop nstea sx je<t>ie de înBxyxtspx. Italienii. Snanio.iil, «bpaniiszii s’as desExtst Beanspî înlpeyl în 4>ame.ie nedanti-smsjsi de tot «te.iisj, nxnx ie, îns>i>xpmit, rni-as jsat de seamx kt» a.i XIX BeaK dsnx Xpistos ns seamxnx ks a.i XIX BeaK înainte de Xs; K'i» Kpcdinjieje as .isat npetauepe mi Intin-
* Pantagruel. Liv. II. Chap. 6.
depe, kx amestehnpea nopoade.iop as aine-steKat ideije mi as ajuxtsit odatx ks nose nalţii mi jimBi nose, dsnx înlxmiuxpi.ie nose a .ie omenipei. BeaKs.i a.i XVI, zis a.i pena-mtepei, ns’i a.ila dei;xl peauijia jsmei în Jiimni, mliinjjl, mi Kpediniji, mi pesuoaja suipitsjsi no-noape.iop în Kontpa nedantisms.isi? lIe ni s’ap nxpea oape se întxjtiim ne s^iyî o maninx ks mesliî tspiemli, ks <t>paK, mi ne Knn ks koI4> Poman ? Ile tealps aseminea îmEpxKxminle se Kiainx anaxponism , în jilepalspx nedanlism.
Iledantisms.i ape msjte pamspi, dap niii s-nsj ns’i mai anpir Ka nedantisms/i KSBinte-jop, nentps kx’î ue.i mat smop... KsBînts.i e Eorxuia ne-iop sxpani, *xpx de îiiBxiihlspx. Ea-tx KxteBa pxndspi dinlp'o Bpomspx *panuszea-skx SKpisx de sn pomxn Bestit, dsnx o txi-mxiipe mi o Komnapajjie a dosx jimEi, in nins.i spmxtop:
11 a j i e n c iu t e — P o ni x n e m t e.
Campidoglio	Iîanito.iis
Nazione	Najjio
Ragione	Paijio
Spmeazx spouispa ast4>ej: Quelques citations mettront a infime de comparer et d’apprecier Ies ressources de la langue roumâine ; de ni.idx: Italien
Chiama gli abitalor’ delle ombre eterne II rauco suon della tartarea tromba!
P o ni x n e ui t e
Kiamx jonsitopii etepne.iop sumpe PasKs.i ssnet laplapeei Ipomue!
A ,i t x n i a d x
Lorsque du crfialeur la parole feconde Dans une lieure fatale eul enfanlfi le monde Des germes du chaos. (Lainartine-le Dfisfispoir.)
Pomxnemte
Kxnd Bopsa msndi<t>epx k’o spx Kpeatoape A zis se -tie jsmea întp’o 4>ata.ix oape Din yepminii .isi Xaos... (Ejiad-lpadsKjiie).
K 8 IJETTjPI.
103
Eli faisanl une inversion lilterale de la tra-duction roumaine, nous laissons Mr de la La-martine juger la quelle de ees deux langues etait la plus capable d'exprimer sa pensei lors-qu'il entonna le chant du Desespnir.. A*., (sic)
Kped kt> Mea mai înjie.ieanti jimBi esle .ţimi;a «ape agisti ne om ami tijimiMi rindsj Intp'sn hin aa lo|jI asKB.ititopil si'j noali în— jjejeye. Ns mtig dam Dj. Jamaptin s’ag nitpsns de «psmsseua ti.imiMipet. dap ma.iui din noi Kape sînlem Poniinî, miptspisim în Ksyet kb-pal mi în *pijca jbî Dzes, ki ns înuejeqeni nimina. Astopa.i ,iimEe.iop tpansi.pise aine este astopBj mi nisKOMitops.1 snei .linisi skousi .ia •isniini din ijiepminil jsI Xaos, întemeieti ne o rparnatim în i o mi sn jeasinon de a-semine... A.ite nnji,iî ag jensinoane i<a apxiBe a ^imBe.iop, noi, Pominuop, ne tpeBBie jiensinon na se n8leamînue.ieye we se linipemte în Ponn-neuile, mi Kind zin .îeKSÎKon mi înme.i; aBem Jiimna, rpamatina, onepi.ie mi jpKfliKonsj D.ibî E; auem jimna, rpamatiua, oucpi.ie mi jeK-siKous.i D.ibî A; anem rpamatifca mi jiinisn DjbI E; aBem rpamaliga mi onepi.ie Djbî S. mi a.ite ni8Jle .liniBî, toate snpijinite ne rparaatine o-nepe mi .lensiuoane?...
PitiMipea D.ibî Jamaptin npin ^ilepatspa Po-nuni îmi adsMe aminte de o npod8K|jie Kape ag «iKBt oape-nape sensayie. în Bpeine: isto-pia silei Kuitopil npin sejBitiMime.ie lleax-.118.181. Astopsi snane kb o mipape nairn ki ag nsit, sbb 8n msnle. o «intini «pamoasi, K8 ani jiiînnede Ka Kpista.iBJ, în «ape se tilsua naiadele; Kape «intim o nîami nistopif K8 ni etate, «întina ,1amap tini. Noi, kb inaî mape n ie la le mm, am Kuilopit ne spineje Ki^itopiei mi ne-am înapedinjiat ki astops.! n^iniBinds-se ne Meaxjig .i’ag npe*iK8t în Tlapnas, mi ki ne Maptin, 8n 8ps Bestii in mânui, /ag .isat dpent D.i. Jamaptin. JiniEa mi nuda D.ibî I. P, «întina jsrMaptin, etc, ns
sini .îsKpspi ni Ml tpainiMe, nÎMl sepioase. Ena se Klami o uoinim iBBipe de «ante.ie sa.ie, K8 o nemipyiniti dparoste uentps noniii sis-lims.isi Me ag niSKBl kb o 8 pi np ea ţoape; enizodsj ,isi Maptin esle o «antezie noetini mc miposi de denapte a milo-ioyie.
III.
întp'sn uiiist a Apdea.iKjsi se îbî ,ia 1848 o zi «phmoasi ne sn minn întins aude uatps— zeMÎ mii de Pomini sta se asKB.ite, sbb apine-.ie Bnsi stear în tpc! KO.iopI, ksbÎiHsj Inte.ii— yenuiei apde.iene. Mo.idoBeni fmi Mantenl, npiseji a ts.iBspipi.iop din IJipI, npiBÎa kb Eatae de inimi adsimpca , ouiliti rpimadi ki-te rpamadi, dani sale.ie mi uinstspi.ie de snde Benisepi oamenii: En nonop întper de aMe.iauii nopt mi aMeenmî .limBi na mi a no-nopa.iBi nostps, sta mipeu în jamina soape.i8i, mi nintpe sBKmane se Bidea amestenate inapte ssplBMe; aMeste ssptBMe aKonepIa nenlspi-je tincpita.iai de «pante emit din EjayîB mi din «Koa.ie.ie Apdeaja.isf. tinepit kb mape kb-ptu,ils mi mape Isaipe de neama.i pommesK! Ms.iti mipape îns8«.ia npiBeji.iop sneutaKO.iBj «piyiel KBpale înlpe saptsMe mi SBKmanej «pi-Uie ns nsmul de sume dap «piyie în tpals mi în OEiMeîspî, mi în toate pe.iauiije. SoMielatea în FIpinMinale, Ka toate souietiui-ie Bei;l, e-ste Întemeieti ne nenotpiBipI, ne inlepesspî Me se npironesKB, mi ne iepapxii; Apde.ienil, toje-payi nsmai ne iiiinînl8.i Mej oasna nini a a 1848, mi npiBind kb dsiomie de nesle niBnuI .ia Jlepi, adim, .ia Mo-idoBa mi Ba.iaxia, a,i-Kilsia nsmai o «amiiie, mi o «amijie nalpi-apxa.ii. Noi Mo.idoBenil, tpentauî de întim-naipi,ie istopiel, maziil, neamspi, Epesje, Moale, Bolepî mi «eMiopî de Eolepf, Biue npi-nidite în întsnepiKs.i desKi.ieKipeî, ns nstdm «opma o «ami.iie nalpiapxa.ii Ka anea apde-
104
K »IJ E T I> P I.
Jeani de .ia 1848. Ilpisejii dap. în<M|jimi-topii JBnlel în Ilpinuiuate, a era.iili.jjii dpen-tspijop, iap ns a oameni.îop, Bpmapi kb oku iuini de mipape sîmitoupe «pijjia nieasta, iui mai hi, întp’sn minst de în<t>oi;ape, ap *i dopit st. ns se <t>i m>sKst <t>euîopi de r.oiepi.
în zioa anea <t>p8tiioasi 8n .i8np8 însi .iin-sia ne mmnsj EjajB.iBÎ... jiniBn!.. Intcji-uenjjii, *pajjî mi <t>iî a miuop de Potm>nî a-dBnaui, de ne tpisBneje mninB.iBi j5bcplt,uiî, n8 Bopcia ponunemte, mi BÎntsj liiBietop a.i a-ue.iel zije inipeije nspta ne deassnpa Kanete-jop o BaBijonie de KBBinte stpoiimite mi siubj-se din jalinemle* ne nape Bleu.ii Pommi ns je înjjejeyea nim deKBm, de mi je npiimia na semne de mîntsipe: zimnd: o 4>i, dap... ama o *i!
lntp’o sbIt. «ag doi de intejipcnjji ie se a<j>.ia atonul ia Ejnj, nsmai ne doi EipEajjî i-am as-zit rpiind pomineuile K8 Pomenii, mi aue-stii, K'bnd ii asKBJta Bopsirid , stpira: ama! arnae! iap ns, o <i>i... ama o <t>i!—8iib.i din anei doi ziuea: „Snrspii Bpeg Enio!.. mtijji ue Bpa se zim 8 ni o? Bpa si zim m nin'aKsm ei ne-ag înmjeKat ne mp, mi aKBin Bpeg st. ne nse ini maoa în sninape! “ Aa doi.ie stpira:	„îfrlauiB'b ne mmn, Pommijop! sînlem
msjjji na KBKspBzs.i spazi.iop; sîntem ms.uji mi ţapi hi DBnmezeg e kb noi!— “Dintpe-auesll doi Ponn.nl Kape rpiia pomineinte, Siirspif j'as sninzBpat ne biibj, iap ne nejaja.it Pomenii j’as nBmit kb 4-aji: îmnipatBj MBnjji.iop!
<I>paijii Apdejeni se <n.iest;g kt» as <t>ost demtentitopil Pominiei mi peslaspatopii jimEel; adeBipat este m sistemeje jimi.istiue s’ag ni-skbI in snoajeje .latine din Apdeaj; de a-ko.io, neste msnjjî, Ka sn noxoiB s'ag peBipsat în mesBpije noastpe mi as dat mina kb nedan-tisniBJ Mo.ido-Pomm. [Icdantismsj Mo.ido-Pomm, niBJt mai S8nep$i|jia.i, as npodss o ji-
* Bezi 0 p r a ii s .1 jsminipil din E.iaj.
tepatspi «M.p'i. Bicajji, esnssi. i.piliuei, mi Kape niul o daţi iib Ba mmtira dpenls.i de îmm-mîntenipe în siiiB.i kubi neam ie ag imnpoBizal minsnateje sajade (mntiue Bitpînemli) KB.iese mi SKoasc .ia .ismini de B. A.ieiisaiidpi. Ppa-niati'iiî Apdejeni soKote«K8 kt. smnapea mi *e-piuipea Pominiei stas nsmai în sisteme.ie .lirnnis-tiue; de aueea Apde.ienii s’ag osindit a se îm-nipiji desimpmit în dosi narjii: sna, .Iatineasm, a.i doi.iea, Pornineasm; de aueea niui o Kaple ns si tinipeuite in Apdeaj Kape se noali 4>i uetiti mi înjje.ieasi de toati Pomiuimea.
HpiBe.iimten adampei de .ia E.iaj. aszipea KBBinteJop Pomino-.Iatine ue s’ag postit ne KinuiBJ jiEeptijjiî, mi uetipea SKpiepei Djbî A. Ilanig (istopia Ponn.nijop din Dania ssne-pioapi) ne-ag întemeiel în ideea kt. sisleme-,ie jiniEistiue ag ainejjit Kaneleje a niB.itop Pornim kb Kan înKil aucmtii napg, a ns mal mti niui supie niui rpii.
Istopia Djbî Liapig e nepsonid'iKania Bnsi sistem; aueasti istopie iib noate s.ieji de în-Bijjitspi Ponunijop, mui sistemBJ .linisei îneam sBjetBj. Dani me<t>ii iib BopsesKg jimsa
so.id;:jji^op, dam îiiBijianii mi astupi! ns sKpig neatpB nonop, anoi de ne mai nepdg Bpe-mea in Bopse mi în sKpiepî neînjje.iese ?
Nb ziK nimim desupe snipitBJ dsmminos a istopieî Poinani.iop... sokoI însi ki e «perne Ka si ne onpiin ne aneasti Ka.ie de uaptide ; de ni8.it ue ne Bom Jisda , de m«jt ne boiii xb-ji ue.ie.ia.ite neamspi, Pomina Bop soKoti m sînt Bsni mi mapî din nisKape iui se Bop a-K8*8nda iapirni în soiiiiib.i .îop adîiiK.
A. P.
XPONIKl.
.]Lniiri>paT^i l’osiei. JVeitrt.iai Ha-it.ioiiiui. a6 niftpiT .pji 18 <I>t‘»pftapic,
^	(2 Maptie) 1855!!
Typogvaphia Franceso-Mtomâna
¥ ?■